Știri

• Averea și dosarele gestionate de magistratul în privința căruia CSM a eliberat acordul la pornirea urmăririi penale, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu

• Averea și dosarele gestionate de magistratul în privința căruia CSM a eliberat acordul la pornirea urmăririi penale, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat marți, 10 mai, acordul privind efectuarea perchezițiilor și pornirea urmării penale în privința unui judecător, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu.

  Potrivit surselor Ziarului de Gardă, Radu Țurcanu este judecătorul pe numele căruia CSM a eliberat acordul la pornirea urmăririi penale.

  Radu Țurcanu este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.

  Citiţi mai departe

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat marți, 10 mai, acordul privind efectuarea perchezițiilor și pornirea urmării penale în privința unui judecător, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu.

  Potrivit surselor Ziarului de Gardă, Radu Țurcanu este judecătorul pe numele căruia CSM a eliberat acordul la pornirea urmăririi penale.

  Radu Țurcanu este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.

  În luna octombrie 2021, ZdG a scris că, în iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun. 

  Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

  Peste o lună, însă, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019, privind „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, după ce CSM i-a respins cererea prin care solicita numirea în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

  În 2011, l-a repus în termen record în funcție pe președintele SA „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

  Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat în termen record cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Țurcanu l-a restabilit pe Baleca în funcție a doua zi după ce fusese demis.

  Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul SA „Franzeluța”. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, ministrul Justiției, Oleg Efrim, iniţiase o procedură disciplinară pe numele judecătorului, dar aceasta a fost clasată de Colegiul Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

  Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

  Doar în anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar. De fiecare dată, însă, acesta a scăpat de pedeapsă. Potrivit informațiilor de pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 2013, 2016 și 2019 de către CEPJ, primind mereu calificativul „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se menționează despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii ale judecătorului Radu Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia era și Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. Este aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unei alte candidate pentru CSJ, Svetlana Garștea-Bria. 
  Sursa: zdg.md

• Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ

  Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

  Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

  Citiţi mai departe

  Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

  Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

  Casă de milioane, mașină de lux și o pensie mai mare decât salariul

  Nelea Budăi locuiește, împreună cu soțul, Boris Budăi, într-un imobil „de milioane” amplasat în sectorul Buiucani. Casa a fost construită pe un teren cu suprafața de cinci ari, cumpărat de familia sa în 2001, de la Primăria Chișinău și a fost dată în exploatare în 2012. În perioada în care familia sa a procurat terenul și a construit casa, Nelea Budăi activa deja la Curtea de Apel. În 2002, familia Budăi a procurat și terenul din vecinătate, tot ce cinci ari. În decembrie 2012, terenul a fost donat fiului lor, Artur Budăi. Cu licență de avocat din 2014, Artur Budăi este angajat în iulie 2020 în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Chișinău.

  În 2020, familia Budăi a procurat cu 846 mii de lei un automobil nou, Toyota Land Cruiser Prado 150. În același an, potrivit declarațiilor de avere și interese personale, familia Budăi a obținut venituri în sumă de 1,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani i-a încasat Nelea Budăi, din pensie, – 425 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Pensia magistratei este mai mare decât salariul său, ea declarând pentru 2020 venituri salariale de aproape 320 mii de lei. 

  Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 141 mii de lei în 2020, echivalentul a aproape 12 mii de lei lunar. 

  Pe lângă casă și mașină, familia Budăi deține alte 5 ha de terenuri agricole, dar și alte două case de locuit, primite de soțul său drept moștenire. În 2020, familia Budăi a împrumutat 15 mii de euro, echivalentul a 300 mii de lei de la o oarecare Zinaida Cuznețov. Banii au fost împrumutați fără dobândă și urmează să fie rambursați în 2021. 

  Într-un comentariu pentru ZdG, Nelea Budăi a precizat că familia sa a construit casa din economii, din 2001 până în 2012, când a fost recepționată.
  
  „Veniturile mele și ale soțului pe parcursul a 11 ani acoperă cheltuielile suportate la construcția casei. Terenul adiacent, de care întrebați, a fost procurat de la vecina care îl vindea de urgență, prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 decembrie 2002 la preț de 29185 lei. Ulterior, în urma contractului de donație din 28 decembrie 2012, proprietar al terenului a devenit fiul nostru. Aceste bunuri imobile, cât și celelalte, sunt declarate în fiecare an, iar declarațiile fiind verificate constant de organele de resort și abateri nu au fost depistate. Suma de 15 mii de euro, am împrumutat-o în 2020 pentru schimbul automobilului de către soț, de la prietena de familie, (C.Z.), cu care ne cunoaștem de 9 ani, avem deplină încredere unii în alții și ajutându-ne la necesitate. Nu urmărim niciodată scopuri meschine, decât bunele relații omenești”, se precizează în comentariul magistratei. 

  Figurează în cel puțin 12 dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO

  În iunie, curent, Nelea Budăi a împlinit 31 de ani de când este judecătoare. Ea a fost numită magistrată la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău, în iunie 1990. În 2000, a fost numită, prin transfer, la Curtea de Apel, iar în 2013 a fost aleasă vicepreședintă a acestei instanțe, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte, când fusese evaluată de către Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. 

  În iulie 2019, Nelea Budăi a fost evaluată de două ori de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), o dată pentru activitatea de judecătoare și a doua oară pentru activitatea de vicepreședinte de instanță, primind calificativul „excelent”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada verificată, 2016-2019, judecătoarea nu a figurat în proceduri disciplinare și hotărâri prin care statul a fost condamnat la CtEDO. În cadrul evaluării ordinare precedente, din 2016, s-a constatat că numele magistratei figura într-o cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO, pentru violarea articolului opt din Convenție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Totuși, Colegiul nu a găsit „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizaționale în activitatea judecătorului, fiindu-i recomandată studierea mai aprofundată a jurisprudenței CtEDO”.

  La evaluarea ordinară din 2013, membrii Colegiului de Evaluare, bazându-se pe datele oferite de agentul guvernamental, au constatat că numele judecătoarei figura în alte șapte dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice (CRJM) se constatată că numele judecătoarei Budăi figurează în cel puțin 12 cauze pierdute de R. Moldova la CtEDO, „unele destul de grave, pentru care R. Moldova a achitat cel puțin 129,276 EURO”. „Printre acestea se includ încălcări destul de grave, care denotă fie o nevoie de îmbunătățire a aplicării standardelor europene de protecție a drepturilor omului, fie o atitudine părtinitoare în favoarea statului”, remarcă CRJM.

  Cauze CtEDO în care figurează numele judecătoarei Budăi

  „Spre exemplu, în cauza Popov (2) c. R. Moldova (2005) s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului deoarece CA a casat hotărârea irevocabilă, după șapte ani, privind retrocedarea unui imobil în folosul reclamantului (a încercat să recupereze casa părinților săi, naționalizată de autoritățile sovietice). În cauza PPCD c. R. Moldova (2006), CtEDO a constatat încălcarea libertății la asociere, deoarece în 2002 Ministerul Justiției a suspendat activitatea PPCD pentru organizarea unor întruniri pașnice, iar CA Chișinău a refuzat anularea suspendării. În cauza Balan c. R. Moldova (2008) s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului, deoarece autoritățile naționale au utilizat o fotografie făcută de reclamant la emiterea buletinelor de identitate, fără a avea acordul acestuia, iar instanțele judiciare, inclusiv CA Chișinău, nu i-au oferit compensații pentru încălcarea respectivă”, punctează CRJM. 

  „În cauza G.B. și R.B. contra R. Moldova (2012), a fost constatată încălcarea dreptului la viață privată deoarece judecătorii naționali nu au acordat compensații suficiente, fără o motivare adecvată, reclamanților, un cuplu care s-a plâns de sterilizarea soției de către un medic într-un spital de stat, fără acordul ei și fără a o informa despre aceasta. În cauza Eremia c. R. Moldova (2013), CtEDO a constatat violarea art. 3 (interzicerea torturii), 8 (respectarea vieții private) și 14 (interzicerea discriminării) deoarece autoritățile naționale, inclusiv CA Chișinău, deși aveau suficientă informație, nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja reclamantele de violența domestică, aplicată de soț/tată, care era polițist. În cauza Melnic c. R. Moldova (2019), s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CA Chișinău nu a motivat acceptarea unei cereri depuse de o primărie în afara expirării termenului de prescripție”, remarcă CRJM.

  Judecătoarea a comentat și a analizat mai multe cauze pierdute la CtEDO, în care figurează numele său

  În comentariul pentru ZdG, Nelea Budăi a făcut mai multe precizări cu privire la cauzele pierdute la CtEDO în care figurează numele său.
  
  „Cu referire la publicația, precum că „am nedreptățit o femeie sterilizată chirurgical din greșeala medicilor, ulterior fiind despăgubită de CtEDO”, menționez că, la 21 martie 2007, G.B. și R.B. au depus cerere de chemare în judecată către Spitalul raional Ștefan Vodă, intervenient accesoriu Bujujan Andrei, solicitând recuperarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 18 septembrie 2007, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spitalul raional, în beneficiul G.B. prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul R.B – prejudiciul moral de 1000 lei. A fost încasat de la Spitalul raional în beneficiul reclamantelor și prejudiciul material – 1119 lei. Prin decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008, apelul declarat de către G.B. și R.B. a fost admis cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, încasarea de la Spitalul raional în beneficiul apelantelor-reclamante a câte 10 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu obligarea Spitalului de a o asigura pe G.B. zilnic, până în 2020, cu medicamentul „rigevidon” și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea prejudiciului material de 1119 lei.
  
  La 24 septembrie 2008, CSJ a respins recursul G.B. și R.B, menținând decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008. Astfel, decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008 este perfect legală și favorabilă apelantelor-reclamante. Despăgubirea ultimelor prin hotărârea CtEDO cu 12 mii de euro, nu înseamnă că instanța de Apel „a nedreptățit” reclamantele. La compensații insuficiente se atribuie și alte hotărâri CtEDO cum ar fi,  Ciolacu v. R. Moldova nr.22400/13, Ipate v. R. Moldova nr.5131/10”, precizează judecătoarea Budăi. 

  Comentariul integral al magistratei Budăi cu referire la hotărârile CtEDO în care figurează numele său

  „Cauza Lari v. R. Moldova nr.23589/14 în care reclamanta se plângea de durata excesivă a procesului civil pe care îl inițiase, 6 ani și  9 luni în fața a trei nivele de jurisdicție, nu este relevantă pentru instanța de Apel, deoarece cererea de chemare în judecată a dnei Lari V. a fost respinsă în prima instanță cu menținerea acestei hotărâri de către CSJ, pe când instanța de Apel a admis apelul apelantei-reclamante cu admiterea cererii de chemare în judecată”.
  
  Cauza Macovei și alții v. Moldova /nr.19253/03, 17667/03,31960/03, 19263/03 17695/03 și 31761/03, în care Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art.1 din protocolul nr.1 la Convenție din cauza lipsirii de efecte a hotărârilor judecătorești privind obligarea Companiei QBE ASITO să execute contractele de asigurare cu pensie suplimentară prin admiterea ulterioară a cererii QBE ASITO  de reziliere a acestor contracte pe motiv de hardship, se atribuie la Plenul CSJ din 11 martie 2002 care a admis demersul în interesul legii al procurorului general și nu este relevantă pentru instanța de Apel.
  
  Prima condamnare a Moldovei pentru admiterea cererii de revizuire a avut loc în cauza Popov 2 v. Moldova nr.19960/04, cauză relevantă instanței de Apel în perioada când Codul de procedură civilă prevedea întocmirea doar a dispozitivului hotărârii judecătorești, hotărârea CA Chișinău intrând în vigoare prin neapelare, iar cererea de revizuire, depusă peste 6 ani, se întemeia pe argumentul precum că nu acel număr de imobil a fost retrocedat în folosul reclamantului, fiind anexat în Monitorul Oficial de până la data adoptării hotărârii judiciare. Verificarea argumentului invocat în cererea de revizuire putea avea loc numai în urma admiterii revizuirii și reexaminării fondului cauzei, deoarece hotărârea judecătorească era în dispozitiv, fără motivare, lucru care a și avut loc. Finalmente, CtEDO a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice, fapt ce a condus la condamnarea pentru încălcarea art.6 $ 1 din Convenție și a art.1 din Protocolului 1 la Convenție.
  
  Nu se neagă și celelalte hotărâri CtEDO: PPCD v. Moldova nr.28793/02 în care Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenție din cauza suspendării activității PPCD între 18 ianuarie și 8 februarie 2002 pentru organizarea unor întruniri pașnice neautorizate de Primăria Chișinău, la care au participat minori, Cazacu vs. R. Moldova nr.40117/02, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru neîncasarea de către instanțele naționale a indemnizației de concediere în beneficiul reclamantului, Flux și Samson v. Moldova, nr.28700/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.10 din Convenție pentru obligarea ziarului să publice dezmințire și să plătească compensație ex-ministrului Construcțiilor, pentru publicarea unui articol, Balan v. Moldova, nr.19247/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 la Convenție din cauza respingerii cererii reclamantului de acordare a compensației pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, în urma folosirii fotografiei făcute de reclamant, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate, Eremia v. Moldova nr.3564/11, în care Curtea a constatat încălcarea art.3, 8, și 14 coroborat cu art.3 din Convenție într-un caz de violență în familie când a  fost anulată ordonanța de protecție din 09.12.2010,  Melnic v. Moldova nr.46351/08, în care Curtea a constatat încălcarea art.6 din Convenție și art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru admiterea unei acțiuni după expirarea termenului de prescripție de trei ani.
  
  Cu toate acestea, țin să menționez, că condamnările la CtEDO, până a fi calificate de organele competente ca fiind abateri disciplinare, nu pot fi considerate ca factori de risc la promovarea în funcție, or, acestea ca fapt în sine, nu pot fi calificate ca activități contrare intereselor funcției publice sau acțiuni realizate în detrimentul R. Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

  A atacat în instanță hotărârea CSM prin care nu a fost promovată la CSJ

  Nelea Budăi a candidat și în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători.
  În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

  21 de plângeri examinate în ultimii șase ani. Toate au fost considerate neîntemeiate

  În ultimii șase ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătoarei a figurat în cel puțin 21 de plângeri, examinate de către Colegiul Disciplinar, toate fiind însă respinse ca neîntemeiate. Judecătoarea a fost vizată în mai multe articole de presă, ea fiind implicată și în luarea unor decizii catalogate drept dubioase. În 2012, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a adresat la CSM, invocând admiterea de către instanţa de judecată a unor probe presupus false şi majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat „Moldtranselectro” Chişinău de către SC „Termoelectrica” SA Bucureşti la examinarea unei cauze civile. Dosarul era în gestiunea judecătoarelor Nelea Budăi și Nina Traciuc. CSM, însă, a refuzat să examineze demersul SIS pe motiv că dosarul era pe rol, iar „aprecierea acţiunilor judecătorilor Nelea Budăi şi Nina Traciuc ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiţiei”. 

  Nelea Budăi a făcut parte din completul de judecători care, în noiembrie 2016, a menţinut decizia Judecătoriei Buiucani prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să-i vândă la preț normativ unei firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc un teren de 1,17 ha de pe teritoriul Moldexpo, care aparținea statului.  

  ZdG a scris anterior că Nelea Budăi este în relații de afinitate cu o magistrată de la CSJ, Ala Cobăneanu. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit anterior de CSJ am fost informați că judecătoarea Budăi nu este rudă cu Cobăneanu, dar că aceasta se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu. 

  Cum comentează judecătoarea articolele de presă în care a fost vizată

  În același comentariu pentru ZdG, Budăi s-a referit și la articolele de presă în care a figurat, de-a lungul anilor, numele său, în care îi erau aduse diverse acuzații.
  
  „În publicațiile anterioare s-a menționat că vicedirectorul SIS a depus în 2012 o sesizare  la CSM, precum că aș fi administrat în dosarul Moldtranselectro-Termoelectrica careva acte false, fapt ce ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova față de compania românească, iar CSM, la 18 decembrie 2012, ar fi constatat că dosarul civil este în examinare și verificarea celor invocate ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiției. În acest context, menționez că fondul cauzei fusese examinat nu de instanța de drept comun a CA, ci de Judecătoria economică de circumscripție, în urma lichidării căreia cauzele au fost transmise instanței noastre. Fiindu-mi repartizată spre examinare cererea de revizuire asupra încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție, la care revizuentul a anexat noile înscrisuri în baza cărora a solicitat anularea încheierii contestate cu revizuirea cauzei, CA Chișinău prin încheierea din 23 mai 2013 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Termoelectrica” SA împotriva încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 22 iunie 2010 prin care s-a înlocuit partea SC „Termoelectrica” SA cu SC „Titan Total Grup” SRL în raportul stabilit prin încheierea CA Economice din 1 noiembrie 2005 în rezultatul cesiunii de creanțe. Încheierea dată a fost menținută de CSJ prin decizia din 18 septembrie 2013. Astfel, învinuirile aduse sunt nu altceva decât insinuări. Nu există careva acte juridice, precum că actele administrate în procedura de examinare a cererii de revizuire sunt false”, a punctat Budăi. 

  „Cu referire la faptul precum că eu, participînd la examinarea cauzei civile ÎCS „Finpar Invest” SRL, aș fi obligat APP să încheie contract de vînzare-cumpărare asupra unui teren aferent de la Moldexpo,  atrag atenția că decizia pronunțată de completul nostru din 24 noiembrie 2015 care este publică, nu se referă la fondul cauzei. Instanța a examinat cauza nu în ordine de apel, ci de recurs într-o perioadă când art.309 CPC era abrogat, iar modificările efectuate la art. 426 CPC au fost intrate în vigoare la 28 aprilie 2017. Astfel, recursul declarat de publicistul Voznoi Vitalii, care nu este participant la proces, dar a contestat refuzul instanței de fond privind înregistrarea video a ședinței, a fost respins ca inadmisibil. Prin urmare, învinuirile aduse, precum că aș fi participat la împroprietărirea dlui V. Plahotniuc cu careva lot de teren, sunt aberante”, susține Nelea Budăi.
  
  „Nici într-o cauză nu am admis presiuni și influențe străine asupra soluției instanței de judecată. Drept exemplu poate servi cazul mediatizat SRL „Basconslux” către Ministerul Finanțelor, SA „Stadionul Republican” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză cu încasarea sumei de 8 044 108,68 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 6 152 641 lei, cererea în judecată fiind admisă de prima instanță, anulată și respinsă de instanța de Apel, după examinarea recursului, CSJ a casat decizia instanței de Apel și a menținut hotărârea primei instanțe”, a precizat Nelea Budăi. 

  În finalul mesajului, magistrata a menționat: „nu cred că voi mai candida la CSJ”, fără a indica alte detalii.

  Casa de milioane a judecătorului Teleucă, încă neînregistrată la Cadastru

  Stelian Teleucă locuiește într-un imobil construit de familia sa în ultimii ani pe un teren de 7 ari de pe strada Dragomirna din Chișinău, cumpărat în 2012. Deși în declarațiile de avere și interese judecătorul indică faptul că imobilul ar valora 0 lei, în realitate, costă câteva milioane, fiind deja aproape gata. Casa nu este încă dată în exploatare, nefiind înregistrată la Cadastru, dar la fața locului există mai multe semne că familia judecătorului deja locuiește în ea. În apropierea casei, am găsit un automobil BMW X1, declarat de judecător.

  Solicitat de ZdG, Stelian Teleucă a precizat că imobilul e construit în temeiul autorizației de construcție eliberate de Primăria Chișinău în 2014 și că „la construcția casei au fost utilizate surse financiare acumulate pe parcursul anilor, inclusiv din activitatea de jurist superior la BC „Victoriabank” SA, unde am fost angajat o perioadă de aproape 10 ani, din creditele bancare contractate, ultimul în sumă de 425 mii de lei, scadent în 2036, vânzării apartamentului părinților contra sumei de 900 mii de lei în 2015 și vânzării apartamentului obținut prin ipotecă contra sumei de 639,4 mii de lei în 2016”. 

  Judecătorul menționează că „venitul total declarat, împreună cu venitul soției, pentru anul 2020 provenit din salariile de bază, activitate didactică, pensii și indemnizații, vânzări de bunuri, remitențe, este de 701,8 mii de lei și 5 mii de euro, ceea ce constituie în mediu 67,2 mii de lei pe lună”. „Proveniența surselor financiare menționate, inclusiv investite în construcția casei, precum și însuși construcția, sunt reflectate în declarațiile de avere și interese personale depuse anual. La construcția casei de locuit au fost investite aproximativ 1,45 milioane de lei. La momentul actual casa nu este finalizată, nu este racordată la rețeaua de gaze și canalizare, însă am decis să locuim cu familia în casa respectivă pe motiv că, nici eu, nici soția, nu posedăm altă locuință”, a precizat magistratul. 

  Ar fi vândut apartamentul cumpărat la preț preferențial cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat

  Stelian Teleucă a vândut anul trecut un automobil BMW 328i cu 200 mii de lei și a achiziționat un alt automobil de aceeași marcă – BMW 520, fabricat în 2012, plătind aceeași sumă de bani. Magistratul mai deține un BMW X1, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, o remorcă, fabricată și cumpărată în 2019 și o motocicletă Can-Am. 

  Magistratul a cumpărat și ulterior a înstrăinat un apartament de 89 m.p. în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor, la prețuri preferențiale. Judecătorul a investit în el începând cu 2014, primind cheile în aprilie 2017. Peste o lună și jumătate l-a vândut, obținând 639 de mii de lei, echivalentul a 31 de mii de euro (la cursul leu/euro din perioada tranzacției), potrivit declarației sale de avere și interese. 

  Un calcul simplu arată că judecătorul ar fi vândut locuința cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat, adică exact la prețul cu care a cumpărat-o, mult sub cel de piață. În 2015 și 2016, judecătorul a contractat și două datorii: una de la MAIB, în valoare de 425 de mii de lei și alta de la mama sa, Valentina, în sumă de 90 de mii de lei, urmând să le ramburseze până în 2035 și 2036. 

  Cercetat disciplinar după un articol al ZdG, dar nepedepsit

  Stelian Teleucă este judecător din 2006. A activat inițial la Judecătoria Botanica, iar în 2014 a fost promovat la CA Chișinău. În 2014, 2017 și 2020 acesta a fost evaluat de către CEPJ cu „foarte bine” și „excelent”. Nu există informații despre hotărâri ale CtEDO în care statul să fie condamnat în urma unor decizii luate de Stelian Teleucă la Judecătoria Botanica sau CA Chișinău. 

  În anii 2015-2021, numele judecătorului Stelian Teleucă figurează în 13 hotărâri ale Colegiului Disciplinar, în toate constatându-se că plângerile depuse pe numele judecătorului au fost neîntemeiate. Una dintre sesizări are la bază un articol de ZdG, „Terenuri publice de zeci de milioane, împărțite de trei magistrați și un executor judecătoresc”, publicat în februarie 2015. Constatam atunci că un executor judecătoresc, în temeiul unei încheieri judiciare suspecte, şi-a atribuit rolul de autoritate publică locală, organizând licitaţii de comercializare a terenurilor publice. De obicei, licitaţiile erau anunţate într-un ziar cu tematică creştină, fiind câştigate de firme necunoscute, cu interese în construcţii, fondate „la pachet”. Doi magistraţi de la Judecătoria Botanica, printre care și Stelian Teleucă, au calificat ca fiind legale licitaţiile, astfel că mai multe terenuri publice au fost trecute în proprietate privată, fără acordul municipalității. Colegiul Disciplinar, sesizat de Ion Păduraru, pe atunci secretar general al aparatului președintelui, nu a constatat abateri în acțiunile magistratului.

  Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.

  Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol. 
  
  Avere modestă și încercări eșuate de a promova
  Svetlana Garștea-Bria deține în proprietate un apartament obținut prin moștenire încă în 2003 și ¼ din alt apartament, privatizat în 1998. Ea indică în declarația sa de avere și interese pentru 2020 că are în posesie și un garaj, care nu este dat în exploatare. Judecătoarea nu indică faptul că ar deține vreun automobil, dar raportează o datorie în valoare de 2,3 mii de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2022, fără dobândă. Judecătoarea a ridicat, în 2020, un venit din salariu în sumă de 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar) și o pensie de 110 mii de lei (9 mii de lei lunar). 

  Svetlana Garștea-Bria este judecătoare din 1994 și a activat doar la Judecătoria Chișinău. De-a lungul anilor, a participat și la alte concursuri din justiție, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. 

  În 2014, ea a candidat la funcția de vicepreședinte a Judecătoriei Botanica. Deși a avut un punctaj mai mare decât contracandidatul său, Radu Țurcanu, nu a fost promovată. În ultimii trei ani, Garștea-Bria a solicitat de trei ori promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară, fiind evaluată de către Colegiul pentru Selecție și Cariera Judecătorilor. 

  O procedură disciplinară încheiată cu „avertisment”

  Conform informațiilor de pe site-ul CSM, începând cu 2014, numele judecătoarei a figurat în opt hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. Într-un singur caz, în ianuarie 2015, judecătoarea a fost sancționată cu avertisment după ce s-a constatat că a emis consecutiv trei încheieri privind asigurarea acțiunii, chiar și după casarea lor de către instanța ierarhic superioară. În iunie 2015, CSJ a respins contestația depusă de magistrată și a menținut sancțiunea disciplinară. 

  În 2018, judecătoarea a depus o plângere la CSM, invocând „repartizarea inechitabilă a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), or, în 2016-2017, i s-au repartizat dosare în timpul aflării în concedii medicale și de odihnă, fapt ce a creat un volum exagerat de dosare în procedură” și a dus la „imposibilitatea examinării cauzelor aflate în procedură, conform termenelor legale, ceea ce s-a reflectat negativ în darea de seamă și a provocat adresarea părților la CSM în legătură cu tergiversarea examinării cauzelor”. CSM a luat act de demersul judecătoarei, dar a precizat că „argumentele invocate nu s-au confirmat”. 

  În 2013, 2016, 2018 și 2020, Svetlana Garștea-Bria a fost evaluată de către CEPJ. În trei cazuri, a primit calificativul „bine”, iar în 2020 a primit calificativul „foarte bine”. La evaluarea din 2018, membrii Colegiului au constatat că există o hotărâre CtEDO ( „Savca c. Moldovei”, 15 martie 2016), în care figurează Svetlana Garștea-Bria. În urma acestei hotărâri, statul a fost condamnat pentru detenție ilegală și condiții inumane de detenție. 

  În 2016, i-a dat dreptate surorii ministrului de atunci al Justiției, într-un litigiu financiar

  ZdG a scris în 2016 că judecătoarea Garștea-Bria a fost cea care a admis pretențiile Marianei Tăbuică, sora ministrului Justiției din acea perioadă, Vladimir Cebotari. Ea a dispus încasarea din conturile ÎS „Moldatsa”, unde Tăbuică a fost angajată din noiembrie 2013 până în octombrie 2015, a sumei de 415,65 mii de lei. Dintre aceștia, 342,3 mii de lei reprezentau salariul pentru perioada absenței de la locul de muncă, iar 73,3 mii – compensație „în locul restabilirii la muncă”. Tăbuică nu a cerut instanței s-o restabilească la serviciu, ci doar să-i acorde o sumă de bani în schimbul acestei posibilități, pe care a refuzat, practic, s-o utilizeze. Peste patru zile, pe 29 noiembrie 2016, judecătoarea Garștea-Bria a emis o hotărâre suplimentară, prin care a obligat „Moldatsa” să achite și taxa de stat, în sumă de 12 mii de lei, decizie omisă cu câteva zile mai devreme. 

  ZdG menționa atunci că verdictul instanței, dar și acțiunea intentată de Mariana Tăbuică împotriva „Moldatsa” provocau mai multe semne de întrebare. Instanța a decis să-i achite salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, deși Tăbuică a plecat din proprie inițiativă (!), așa cum se indica într-o altă hotărâre în care figurează Tăbuică și „Moldatsa”, dar și în ordinul de concediere.

  Ulterior, CA Chișinău a casat decizia instanței de fond. Instanța de Apel a stabilit că magistrata Svetlana Garștea-Bria nu a luat în calcul faptul că sora ministrului Cebotari, înainte de a pleca în concediu medical, a depus cerere de demisie.
  
  „De ordinul dat și că este sora ministrului de Justiție de atunci, eu am aflat deja după pronunțarea hotărârii. De ce am emis așa hotărâre vă explic. Toată cariera mea, eu emit hotărârile doar în baza actelor care sunt în dosar. Nici acelea care sunt prezentate după sau în afara ședinței, nu accept. În dosar, au fost prezentate aceste documente de către reclamantă, eu pe dânsa nici nu am văzut-o, fiindcă documentele le-am primit nemijlocit din cancelarie, deja dosarul era cu număr. Mai întâi nu am dat curs cererii, pentru că nu erau careva documente, ulterior au parvenit, prin cancelarie, careva alte documente și în baza acestor acte, am început examinarea cauzei. Doamna nici nu a participat la examinare, participa avocatul ei. Am emis hotărârea în baza actelor prezentate de ambele părți”, insistă judecătoarea, precizând că cererea de demisie din propria inițiativă a reclamantei nu a fost prezentată în prima instanță.

  Înlăturat din funcție și acuzat de imixtiune în justiție, dar repus de instanță peste o lună

  Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.

  În iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun. 

  Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

  Peste o lună, însă, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019, privind „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, după ce CSM i-a respins cererea prin care solicita numirea în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

  În 2011, l-a repus în termen record în funcție pe președintele SA „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

  Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat în termen record cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Țurcanu l-a restabilit pe Baleca în funcție a doua zi după ce fusese demis.

  Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul SA „Franzeluța”. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, ministrul Justiției, Oleg Efrim, iniţiase o procedură disciplinară pe numele judecătorului, dar aceasta a fost clasată de Colegiul Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

  Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

  Doar în anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar. De fiecare dată, însă, acesta a scăpat de pedeapsă. Potrivit informațiilor de pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 2013, 2016 și 2019 de către CEPJ, primind mereu calificativul „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se menționează despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii ale judecătorului Radu Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia era și Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. Este aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unei alte candidate pentru CSJ, Svetlana Garștea-Bria. 

  Apartament de 114 metri pătrați în blocurile destinate judecătorilor

  În declarația de avere și interese pentru 2020, Țurcanu indică venituri salariale din funcția de președinte de instanță de 404 mii de lei, echivalentul a 33,7 mii de lei lunar. El a avut și alte venituri oficiale din activitate didactică sau din darea în chirie a unui imobil. Din 2017, magistratul deține un apartament de 114 m. p., amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor, comercializat la prețuri preferențiale. 

  Magistratul a primit dreptul să cumpere acest apartament deși, în 2010, a primit de la autoritățile publice locale un apartament de 61 m. p. în sectorul Botanica, adresându-se, în prealabil, în instanța de judecată cu solicitarea de a fi asigurat cu spațiu locativ. În același bloc din strada Romană, Țurcanu are un garaj și o debara, procurate în 2018. Judecătorul conduce un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2017 și cumpărat în 2019. Soția sa, Diana Țurcanu, deține 50% din compania „Xpert Propartner”, cu „activități de consultare în afaceri şi management”. În declarația de avere pentru 2020, judecătorul a indicat că a obținut venituri de 15 mii de lei după ce a dat în locațiune un imobil, probabil, apartamentul vechi, dobândit anterior de la stat. 

  În 2016, portalul moldovacurata.md scria că magistratul refuza să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deținea, familia sa fiind proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014.
  „Păi, e secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care le fac publice, mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere, am indicat, de-a fir-a-păr. Puteți verifica absolut totul. Declarația e publică, e pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și veți vedea cât valorează așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul judecătorului. Ulterior,  Radu Țurcanu a început să indice valoarea mașinilor în declarațiile sale de avere și interese. 

  Trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Toate trei – declarate neîntemeiate

  Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător în 2002. De atunci a activat doar la Judecătoria Chișinău. În 2018, o scurtă perioadă, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Numele lui Sergiu Daguța figurează în trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise în anii 2016-2019, doar că acele plângeri au fost declarate neîntemeiate. 

  În 2014, 2017 și 2020, Daguța a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată primind calificativul „foarte bine”. Numele magistratului nu figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare soldate cu sancționarea sa.

  Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, avocată (anterior a activat la Procuratura Generală) într-un apartament de 97 m. p., amplasat la Ciocana, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Până a procura această locuință, familia Daguța pusese la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

  Tranzacțiile imobiliare ale familiei Daguța

  Din 2005, familia Daguța locuia într-un apartament de 42 m.p., în sectorul Râșcani. Locuința fusese cumpărată în 2005, fiind vândută în ianuarie 2016. Cu doi ani mai devreme, în martie 2014, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) decidea să-i repartizeze familiei Daguța un apartament de 55 m.p.. Decizia fusese luată după ce judecătorul acționase în judecată autoritățile municipale, solicitând să fie asigurat cu locuință, în baza legii. Prin hotărârea CA Chişinău din 10 decembrie 2009, CMC era obligat să asigure  cu spaţiu locativ familia judecătorului, hotărârea fiind menținută în 2010 și de către CSJ. 

  Familia Daguța a intrat în apartamentul amplasat pe strada Zadnipru din Chișinău, în iunie, același an. În decembrie 2014, judecătorul s-a adresat în judecată și a cerut un  prejudiciu moral de 47,9 mii de lei, motivând că, pe parcursul a peste 4 ani (de la 17 martie 2010 până la 08 iunie 2014), prin neexecutarea hotărârii CA Chişinău din 10 decembrie 2009, privind asigurarea lui cu spaţiu de locuit, a avut loc încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu moral și a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Instanțele i-au acordat un prejudiciu de 10 mii de lei, sumă estimată și de CSJ. 

  În paralel, începând cu 2014, familia Daguța a investit și într-un apartament de 66 m. p. în blocul construit la prețuri preferențiale pentru judecători, amplasat pe strada Ceucari, aceasta fiind, din 2017, proprietara unui apartament de 66 m.p. în acel bloc. În declarația de avere și interese pentru 2020, Sergiu Daguța a indicat venituri de 1980 de euro din darea în chirie a unui apartament. Daguța candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la funcția de judecător la CA Chișinău. 

  Șase hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Zero sancțiuni

  Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008, la Judecătoria Botanica și activează în continuare în această instanță. În 2018, a exercitat, temporar, funcția de vicepreședinte al instanței. Începând cu 2016, numele judecătorului figurează în șase hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. În toate cazurile, membrii Colegiului au constatat că abaterile disciplinare imputate magistratului nu sunt întemeiate pe fapte și probe. 

  În ultimii trei ani, Dimitriu a fost evaluat de trei ori de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor după ce a solicitat să fie promovat într-o instanță ierarhic superioară, dar nu a reușit să obțină voturile membrilor CSM. În 2013, 2016 și 2019 acesta a fost evaluat și de către CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, nefiind constatate „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizațional”.

  Apartamentul și datoria de la banca unde lucrează soția judecătorului

  Serghei Dimitriu locuiește, cu familia, într-un apartament de 78 m.p. din Chișinău, pe care l-a achiziționat în octombrie 2017 cu 31 mii de euro. În același an, cu doar două luni mai devreme, familia sa a vândut cu 37,5 mii de euro un apartament de 71 m.p., amplasat pe strada Ceucari, bun imobil construit special pentru judecători, în care a investit în 2014. Familia Dimitriu mai deține o cotă parte de ⅓ într-un apartament dintr-un bloc vechi, acesta aparținând părinților soției judecătorului încă de la începutul anilor ’90, dar și un automobil Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și cumpărat în 2019. 

  Din 2017, când a cumpărat apartamentul în care locuiește, familia Dimitriu a contractat un credit în valoare de 550 mii de lei de la Moldova-Agroindbank cu o rată a dobânzii de 7%, scadent în 2022. Tatiana Dimitriu, soția judecătorului, este angajată la această instituție bancară, declarând pentru 2020 venituri salariale de 409 mii de lei (34 mii de lei lunar). Dimitriu candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la cea de magistrat al CA Chișinău.

  În 2015 a fost sancționat cu „avertisment”. Judecătorul nu a contestat 

  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

  Casă nouă cumpărată în 2018 și apartament la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

  Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, de la părinți, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.
  
  „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dlui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”, spune judecătorul Vitalie Stratan. 

  În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p.i în care a investit din 2014. Imobilul este pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.
  
  „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”, ne-a transmis judecătorul. Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău. 
  Sursa: zdg.md

• Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, vrea să fie promovat în sistem

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, acuzat anterior de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției, vrea să fie promovat în sistem. Cererea acestuia privind remiterea materialelor pentru examinare în Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, pentru promovare în funcție administrativă, va fi examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți. 

  Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului.

  Citiţi mai departe

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, acuzat anterior de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției, vrea să fie promovat în sistem. Cererea acestuia privind remiterea materialelor pentru examinare în Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, pentru promovare în funcție administrativă, va fi examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți. 

  Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului.

  La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

  Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

  Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

  Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.
  Sursa: anticoruptie.md

• Radu Țurcanu, propus în calitate de președinte al Judecătoriei Chișinău

  Consiliul Superior al Magistraturii a votat azi numirea lui Radu Țurcanu în funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Președintele CSM, Victor Micu, a anunțat că va transmite lui Igor Dodon spre semnare decizia magistraților.

  Țurcanu activează în calitate de judecător din anul 2007. Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1028-VII din 10 martie 2014 numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, pe un termen de patru ani.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii a votat azi numirea lui Radu Țurcanu în funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Președintele CSM, Victor Micu, a anunțat că va transmite lui Igor Dodon spre semnare decizia magistraților.

  Țurcanu activează în calitate de judecător din anul 2007. Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1028-VII din 10 martie 2014 numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, pe un termen de patru ani.

• Premiul bănesc cu prilejul sărbătorii ”Crăciunul pe stil vechi”. CSM a respins solicitarea Judecătoriei Chișinău

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu nu va primi premiu cu prilejul sărbătorii ”Crăciunul pe stil vechi”. Demersul în acest sens depus de șefului interimar al Secretariatului Judecătoriei Chișinău Ludmila Nichitin-Gavriliță a fost respins de Consiliul Superior al Magistraturii. Hotărârea a fost publicată, recent, pe pagina web a instituției.

  Citiţi mai departe

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu nu va primi premiu cu prilejul sărbătorii ”Crăciunul pe stil vechi”. Demersul în acest sens depus de șefului interimar al Secretariatului Judecătoriei Chișinău Ludmila Nichitin-Gavriliță a fost respins de Consiliul Superior al Magistraturii. Hotărârea a fost publicată, recent, pe pagina web a instituției.

  Conform prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, personalul din unităţile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară. Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăşi salariul de bază al persoanei premiate.

  Demersul pentru premierea președintelui Judecătoriei Chișinău a divizat membrii Consiliului Superior al Magistraturii în două tabere. Șase membri au votat pro, iar alții șase, împotrivă. Prin urmare, în final, solicitarea a fost respinsă.

  Judecătoria Chișinău are cinci sedii, în care activează în jur de 150 judecători. Radu Țurcanu se află la conducerea instanței din anul 2017. Mandatul acestuia urmează să expire în mai 2021.
  
  Sursa: bizlaw.md

• «Левые» квартиры, спорные дела, проигрыши в ЕСПЧ. Что известно о судьях, претендующих на должности в ВСП

  Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

  Citiţi mai departe

  Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

  Анатолий Минчунэ

  Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

  В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ.

  В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую входил Минчунэ.

  Оксана Робу

  Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.

  Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

  В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

  В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

  Последнюю аттестацию Робу прошла в 2019 году и получила оценку «отлично». Комиссия по оценке судей отметила, что коллегия, в которую входила Робу, не проиграла ни одного дела в ЕСПЧ. При этом, по сведениям ассоциации Juriştii pentru drepturile omului («Юристы за права человека»), Молдова проиграла в ЕСПЧ дело, которое в первой инстанции рассматривала Робу (Grafescolo S.R.L. против Молдовы). По этому делу ЕСПЧ признал Молдову виновной в нарушении права на «справедливое судебное разбирательство» и обязал выплатить истцу €5,6 тыс.

  Геннадий Павлюк

  Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. А экс-премьеру Молдовы Владимиру Филату судья Павлюк дважды продлевал предварительный арест на 30 суток. Также Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме. В 2011 году суд Румынии приговорил Гуму к четырем годам лишения свободы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, однако судьи решили заменить реальный срок условным.

  В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя обсуждать до его вынесения. В 2016 дисциплинарная коллегия при ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

  В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Но Павлюк обжаловал это решение в Апелляционной палате и вернулся к работе.

  В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
  Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в обычном режиме.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

  Раду Цуркану

  Раду Цуркану стал судьей в 2007 году. В 2014 году он возглавил суд Ботаники, а в 2017 стал председателем суда Кишинева. В июне 2019 года ВСМ отстранил его, как и Павлюка, от должности, после того как судья Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Цуркану обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате.

  Также в давлении обвинила Раду Цуркану судья Виктория Сандуца. По ее словам, Цуркану вынуждал ее уйти в отставку, когда ее перевели из суда сектора Центр в суд Чекан. Кроме того, в конце августа 2020 года Сандуца потребовала отставки Цуркану, обвинив его в плохом управлении судебной инстанцией.

  Александр Георгиеш

  Александр Георгиеш стал судьей в 2002 году. В мае 2012 года его перевели на работу в Апелляционную палату Бельц, а в июне того же года он ее возглавил. В 2016 Георгиеша назначили главой АП Бельц на второй срок. В 2017 году его выбрали членом ВСМ, однако через год Георгиеш отказался от своего мандата.

  Осенью 2019 года Георгиеша выбрали председателем общего собрания судей, участники которого проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Кроме того, на этих собраниях Георгиеш баллотировался на пост члена ВСМ.

  В апреле 2020 года Георгиеш добровольно ушел в отставку с поста председателя АП Бельц и с поста судьи. Отставку Георгиеша поддержал ВСМ, но в мае 2020 года он отозвал свое заявление об отставке. ВСМ это одобрил.

  Анжела Бостан

  Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате Кишинева. Осенью 2019 года судейская коллегия под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судебной системы. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

  Николай Шова

  Николай Шова работает судьей с 2005 года. В 2017 СМИ выяснили, что Шова по льготной цене получил квартиру площадью 72,2 кв.м. (по закону судьи имеют на это право). При этом у Шовы уже была квартира.

  Геннадий Плэмэдялэ

  Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

  Нелля Будэй

  Нелля Будэй работает судьей с 1996 года, с 2000 года — в АП Кишинева. В 2013 ее назначили зампредседателя АП. В том же году СИБ заподозрил Будэй в том, что она приняла поддельные улики в судебном процессе по делу женщины, которую стерилизовали из-за ошибки врачей. Впоследствии ЕСПЧ обязал Молдову выплатить по этому делу €12 тыс.

  В 2015 году Будэй входила в коллегию судей, которая обязала Агентство публичной собственности продать компании Finpar Invest, подконтрольной экс-лидеру Демпартии Владимиру Плахотнюку, 1,17 га земли на Moldexpo. На этом участке расположены здания с офисами телеканалов Prime, Publika, Canal 2 и Canal 3.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее восьми дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Будэй.

  В 2019 Будэй также участвовала в незаконной попытке отправить в отставку членов ВСМ и баллотировалась в совет.

  Дмитрий Герасим

  Дмитрий Герасим работает судьей с 1996 года. В 2007 году его назначили вице-председателем суда Бельц, а в 2011 Герасим возглавил суд Бельц. В 2013 году портал Curaj.tv сообщил, что Герасим отобрал видеокамеру у адвоката Валентина Казаку и силой выставил его из кабинета. Герасим вернул камеру, после того как адвокат вызвал полицию, но судья предварительно удалил кадры потасовки.

  Сергей Фурдуй

  Сергей Фурдуй работает судьей с 1995 года. За свою карьеру он успел поработать председателем суда Хынчешт, затем в Апелляционной палате Кишинева и в Высшей судебной палате. В 2012 году его вновь перевели в АП Кишинева. Это объяснили решением сократить число судей ВСП.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Фурдуй. Еще по трем делам, находящимся на рассмотрении в ЕСПЧ, Молдова заключила мировое соглашение.

  Фурдуй уже участвовал в конкурсе на должность судьи ВСП в июне 2020 года, но не набрал нужного числа голосов.

  Сергей Димитриу

  Сергей Думитриу стал судьей в 2008 году. Он работает в суде Ботаники. В 2017 году СМИ писали, что он получил по льготной цене квартиру площадью 70,8 кв.м. Через три месяца Думитриу продал квартиру за €37,5 тыс. Часть этих денег судья потратил на покупку квартиры площадью 78 кв. м.

  Виталий Стратан

  Виталий Стратан стал судьей в 2008 году. Он работал в суде Ботаники, а через четыре года возглавил его. В 2018 году журналисты выяснили, что, несмотря на то, что у Стратана была квартира площадью 50,2 кв.м. он получил по льготной цене квартиру площадью 66,9 кв.м.

  Дмитрий Фуженко

  Дмитрий Фуженко работает судьей с 2007 года. В 2010 году он стал вице-председателем суда Кагула, в 2015 — председателем. В 2018 году он стал судьей АП Кагула.

  Осенью 2019 года он принимал участие в незаконной попытке отправить членов ВСМ в отставку. В июле 2020 года претендовал на пост председателя АП Кагула, однако на собеседовании в ВСМ не набрал нужного числа голосов.

  Алена Мирон

  Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон тоже получила квартиру по льготной цене.

  ***
  Высший совет магистратуры должен был выбрать новых судей ВСП и АП на заседании 29 июля. Но его отменили, так как у одного из сотрудников ВСМ выявили коронавирус. 18 августа ВСМ возобновил заседания, однако глава совета Анатол Пахопол не включил в повестку выборы новых членов ВСП и АП. Он объяснил это тем, что часть кандидатов в отпуске.

  Это возмутило члена ВСМ Каролину Михайлуцэ-Чугуряну. Она отметила, что совет не может голосовать за новую повестку, пока вопросы из предыдущей повестки остались нерешенными. В знак протеста она покинула заседание ВСМ. Заседание, назначенное на 1 сентября, и вовсе не состоялось. Члены ВСМ не поддержали повестку, предложенную Пахополом. Позже четверо членов ВСМ: Каролина Михайлуцэ-Чугуряну, Елена Белей, Ион Крецу и Валентина Коптилец — опубликовали совместную декларацию, в которой сообщили, что не согласны с тем, что конкурс на должности судей ВСП и АП «единолично отменили».

• CSJ a respins cererea lui Ghenadie Pavliuc privind strămutarea examinării plângerii depuse de președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu

  Magistrații de la Curtea Supremă de Justiție au respins cererea înaintată de către vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Ghenadie Pavliuc, cu privire la strămutarea judecării plângerii depuse de președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii.

  În august curent, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a depus o plângere, în ordinea articolului 313 Cod de procedură penală, „Plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii”, persoana interesată, ex-judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihai Murguleţ. Cererea a fost repartizată prin intermediul PIGD judecătorului Nicolae Corcea, care activează la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău. La 15 august, vicepreședintele instanței respective, Ghenadie Pavliuc, a înaintat în adresa Curții Supreme de Justiție o cerere prin care solicită strămutarea judecării plângerii depuse de către președintele Judecătoriei Chișinău la o altă instanță egală în grad.

  Citiţi mai departe

  Magistrații de la Curtea Supremă de Justiție au respins cererea înaintată de către vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Ghenadie Pavliuc, cu privire la strămutarea judecării plângerii depuse de președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii.

  În august curent, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a depus o plângere, în ordinea articolului 313 Cod de procedură penală, „Plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii”, persoana interesată, ex-judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Mihai Murguleţ. Cererea a fost repartizată prin intermediul PIGD judecătorului Nicolae Corcea, care activează la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău. La 15 august, vicepreședintele instanței respective, Ghenadie Pavliuc, a înaintat în adresa Curții Supreme de Justiție o cerere prin care solicită strămutarea judecării plângerii depuse de către președintele Judecătoriei Chișinău la o altă instanță egală în grad.

  În argumentarea cererii se menționează, că petiționarul este președintele Judecătoriei Chișinău, iar persoana interesată este ex-judecător care a activat în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Pavliuc argumenta că pentru asigurarea criteriilor obiective de imparțialitate a judecătorilor la examinarea acestei cauze, a încrederii justițiabililor în actul de justiție, evitarea tuturor suspiciunilor și pentru obținerea soluționării obiective, rapide și complete a cauzei, asigurării desfășurării normale a procesului, se impune strămutarea judecării cauzei respective de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la o altă instanță egală în grad.

  Colegiul Penal a respins cererea, motivând că strămutarea cauzelor se permite numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. În același timp, magistrații au explicat că strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți, respectiv Pavliuc nu avea dreptul să solicite strămutarea examinării plângerii șefului său.

   

  Amintim că la sfârșitul lunii iunie 2019, președintele CSJ, întreaga conducere a Judecătoriei Chișinău, șeful Inspecției Judiciare Nicolae Clima și ex-magistratul CSJ Oleg Sternioală au fost înlăturați de la exercitarea funcțiilor administrative, în baza sesizării judecătorului Mihai Murguleț. Potrivit acestuia, în 2018-2019 el a fost supus unor atacuri nejustificate din partea fostului șef al CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), Corneliu Guzun, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Mihai Murguleț susținea că aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile, cât și a lui Ion Druță, privind soluționarea unui dosar civil în favoarea unei persoane, solicitări respinse de judecător ca fiind ilegale și inadmisibile.

  La 2 iulie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea judecătorului. Procurorul general interimar, Igor Popa, a subliniat, într-o scrisoare adresată președintelui interimar al CSM, Dorel Musteață, că „nota nu corespunde cerințelor de formă și conținut a unei sesizări despre săvârșirea unei infracțiuni” și nu există temei pentru „verificarea alegațiilor” expuse de Murguleț. Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată însă de procurorul general interimar Dumitru Robu și aceasta a fost expediată la Procuratura Anticorupție pentru realurea procesului penal, în vederea înlăturării omisiunilor admise. Ulterior, procurorii au respins nota informativă a magistratului Mihai Murguleț.

  În ianuarie curent, Murguleț declara că este hărțuit de șefii săi. Judecătorul a dezvăluit, pe Harta Corupției, că în lipsa sa ar fi fost efectuat un control în biroul său, fiind ridicate toate dosarele aflate în examinare. În același timp, cererile cu privire la acordarea concediului pentru îngrijirea copilului depuse de magistrat au fost respinse, pe numele său fiind înaintată o sesizare privind pornirea urmăririi penale pentru neglijența în serviciu.
  Sursa: anticoruptie.md

• Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

  Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

  Citiţi mai departe

  Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

  Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că magistrata a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

  Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie. Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, judecătoarea are în proprietate nouă loturi agricole, trei terenuri intravilane și unul extravilan, trei case de locuit cu acareturi, două moștenite în 2015, respectiv 2016 și a treia, de 344,5 metri pătrați, construită în 2012 și evaluată la 1,5 milioane de lei. Magistrata a procurat în 2010 un Range Rover în valoare de 288 de mii de lei.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nelea Budăi au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

  Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În prezent este la al doilea mandat. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

  Sergiu Furdui și-a început cariera de judecător în 1995. În cei 25 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

  Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

  În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

  Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

  În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

  Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

  Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

  În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

  În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

  De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

  Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

  Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

  În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

  În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

  Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

  Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. 

  Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

  Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

  La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. La 24 septembrie, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

  Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

  Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

  Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

  Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

  Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

  Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

  Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008 la Judecătoria Botanica din Capitală, unde activează și în prezent.

  Și Dimitriu a fost vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că la sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

  O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Dmitrii Fujenco a fost numit în funcția de judecător la instanța de fond din Cahul în 2007. Trei ani mai târziu a fost avansat în funcția de vicepreședinte al judecătoriei, iar în 2015, în cea de președinte al instanței. În 2018 a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat.

  Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

  Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”. „Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.
  Sursa: anticoruptie.md

• Acuzat anterior de imixtiune în înfăptuirea justiției, președintele Judecătoriei Chișinău vrea să fie promovat în sistem

  Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, acuzat în vara anului trecut de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției și înlăturat din funcție administrativă, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea de Apel Chișinău. Cererea acestuia va fi examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 12 mai. 

  Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului.

  Citiţi mai departe

  Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, acuzat în vara anului trecut de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției și înlăturat din funcție administrativă, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea de Apel Chișinău. Cererea acestuia va fi examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 12 mai. 

  Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului.

  La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

  Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

  Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

  Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.
  Sursa: anticoruptie.md

• Tabloul pentru 2019 al justiției prin prisma salariilor și cumpărăturilor făcute de șefii instanțelor

  Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

  Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

  Citiţi mai departe

  Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

  Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

  Din salariu și pensie, președinta interimară a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la CSJ, Tamara Chișca-Doneva, a avut anul trecut venituri de 483 226 de lei. În același timp, judecătoarea a contractat anul trecut o datorie de 24 750 de lei.

  Iurie Diaconu, președinte interimar al Colegiului penal al instanței, nu a făcut vreo tranzacție anul trecut. Acesta trece în actul de avere un salariu de 379 484 de lei, adică peste 31 de mii d elei lunar, și pensia de 162 240 de lei.

  Conform declarațiilor de avere și interese prezentate la Autoritatea Națională de Integritate, nici șefia Curții de Apel Chișinău nu a făcut tranzacții importante în 2019.

  Lidia Bulgac, președintă interimară a instanței de apel din Chișinău din august 2019, a avut venituri salariale lunare de peste 29 de mii de lei și o pensie de 129 792 de lei pe parcursul anului trecut. Totodată, aceasta a încasat și 1 200 de lei drept alocație pentru deținerea Ordinului Gloria Muncii.

  Vicepreședinta CA Chișinău Nelea Budăi a fost remunerată în funcția de judecător și cea administrativă deținută cu un salariu mediu lunar de 32 300 de lei. Aceasta a beneficiat și de o pensie generoasă: 287 562 de mii de lei.

  Un alt vicepreședintele Curții de Apel Chișinău Iurie Iordan a ridicat un salariu mediul lunar de 31 200 de lei.

  Familia acestuia a vândut în 2019 două automobile, Toyota Rav 4 din 2007 și Toyota Corolla din 2006, tranzacții din care a obținut venituri de 255 de mii de lei.

  Totodată, familia judecătorului a achiziționat o nouă bijuterie pe patru roți, o Toyota Rav 4 fabricată în 2019, despre care susține că a costat 500 966 de lei. În același an însă, familia Iordan a contractat o datorie de 249 452 de lei cu o rată a dobânzii de 24,60%, pe care urmează să o întoarcă până în 2021.

  Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a ridicat anul trecut un salariu brut de 448 154 de lei și a primit, drept donație, un apartament de 74,3 m.p. și un garaj. Acesta indică în actul de avere că valoarea totală a acestor bunuri este de 247 890 de lei.

  Președintele Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov, a avut un salariu mediu lunar de 26 890 de lei, pe când președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, a fost remunerat lunar cu un salariu mediu de 25 300 de lei.

  În iunie 2019, toată șefia Judecătoriei Chișinău a fost „înlăturată” din funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

  Președintele instanței, Radu Țurcanu, a obținut însă în judecată anularea punctului din hotărârea CSM prin care a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative, pe când în privința vicepreședinților Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, Dorin Dulghieru, Corneliu Guzun și Vitalie Stratan, hotărârea a rămas în vigoare, aceștia fiind înlocuiți cu interimari.

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ridicat un salariu mediu lunar de peste 28 de mii de lei, iar alți 54 821 de lei i-a obținut în 2019 din activitatea didactică. Judecătorul a mai avut venituri de 130 de mii de lei din vânzarea unui automobil și 11 625 din darea în chirie a unui spațiu. Anul trecut familia președintelui Judecătoriei Chișinău a devenit proprietara unei Toyota Rav4 fabricată în 2017. Judecătorul susține în actul de avere că mașina costă 330 000 de mii de lei.

  Dorin Dulghieru a avut în 2019 un salariu mediu lunar de peste 23 de mii de lei și venituri de 30 de mii de euro în urma unui contract de cesiune.

  Anul trecut, acesta a primit drept donație șapte terenuri agricole și a intrat în posesia unui automobil Volkswagen Passat fabricat în 2018, despre care afirmă că are o valoare de 21 500 de euro. Automobilul a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de cinci mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing.

  Ghenadie Pavliuc, a ridicat lunar un salariu de peste 24 de mii de lei pentru activitatea de înfăptuire a justiției, iar cu 15 mii de lei a fost remunerat pentru activitatea didactică la USM, USEM și INJ.

  Familia judecătorului a avut însă venituri de aproape două milioane de lei în urma mai multor tranzacții. La începutul acestui an, judecătorul a vândut un apartament cu 35 de mii de euro și un BMW X3 cu 420 de mii de lei. Anul trecut, judecătorul a vândut o Toyota RAV4 cu 353 de mii de lei, iar în urma a două contracte de cesiune, a înstrăinat două automobile, raportând venituri de  23 633 de euro.

  În schimb, în primele luni ale lui 2020, judecătorul a completat garajul cu alte două achiziții: Renault Kadjar fabricat în 2016 și Lexus NX 300h fabricat în 2017. Cele două bijuterii pe patru roți au costat magistratul aproape 751 de mii de lei.

  Familia mai raportează în 2019 venituri de peste 132 de mii de lei drept moștenire după decesul părinților.

  Un salariu mai modest în 2019 a avut Corneliu Guzun. Acesta, potrivit declarației de avere și interese, a ridicat lunar un salariu mediu de 19 650 de lei. În același act magistratul trece donații de 13 mii de euro, pe care familia sa le-a primit anul trecut de la părinți. Deși nu a făcut cumpărături în 2019, judecătorul a contractat o datorie de jumătate de milion de lui, cu o rată a dobânzii de 11,11%, pe care urmează să o returneze până în 2029.

  Vitalie Stratan raportează un salariu de peste 23 de mii de lei lunar.

  Nici președinții instanțelor de fond din raioane nu s-au remarcat în 2019 prin achiziții semnificative. În schimb, aceștia au fost remunerați pentru înfăptuirea justiției și administrarea instanțelor cu salarii între 19 și 34 de mii de lei.

  Printre cei care au făcut cumpărături în 2019 se numără președintele Judecătoriei Căușeni Sergiu Pleșca a vândut anul trecut o mașină de model Toyota Avensis, fabricată în 2005, cu 75 de mii de lei, și a cumpărat două alte două automobile: Toyota Aygo (2008), pentru care a plătit 55 de mii de lei, și Kia Sportage (2013), care l-a costat 253 de mii de lei. Familia judecătorului, care până în 2023 trebuie să întoarcă o datorie de 100 de mii de lei, a contractat o datorie de 200 de mii de lei în 2019, scadentă în 2024. Între timp, Sergiu Pleșca a ridicat un salariu mediul lunar de 29 400 de lei.

  Igor Botezatu, vicepreședintele Judecătoriei Comrat, a fost remunerat cu 373 065 de lei în funcția de magistrat, adică cu un salariu lunar nu mai mic de 31 de mii de lei. Peste 139 de mii de lei, judecătorul a primit și drept remunerare pentru activitatea didactică la universitățile din Comrat și Cahul.

  Anul trecut, prin certificate de moștenitor și adeverințe succesoriale, magistratul a devenit proprietarul a cinci terenuri agricole, intravilane și extravilane, dar și a unei case cu garaj și alte construcții accesorii.

  Unul dintre cele mai mari salarii în rândul șefilor instanțelor raionale încasează președinta Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan. Cel puțin acest lucru denotă din actul de avere completat de magistrată, unde trece o remunerare de 415 210 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 34 de mii de lei.
  Sursa: zdg.md

   

   

• Tranzacții de mii de euro, mașini scumpe și terenuri noi // Cum au trăit șefii din Justiție în 2019

  Unii șefi ai celor mai importante instanțe de judecată din țara noastră și-au reînnoit anul trecut colecțiile de mașini, au moștenit bani sau terenuri, iar alții au beneficiat, ca și  în ceilalți ani, de donații generoase de la părinți și rude. Reporterii Anticoruptie.md au analizat declarațiile de avere și de interese personale ale președinților și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău, depuse pentru anul 2019. 

  Tranzacții de milioane cu apartamente și mașini de lux

  Citiţi mai departe

  Unii șefi ai celor mai importante instanțe de judecată din țara noastră și-au reînnoit anul trecut colecțiile de mașini, au moștenit bani sau terenuri, iar alții au beneficiat, ca și  în ceilalți ani, de donații generoase de la părinți și rude. Reporterii Anticoruptie.md au analizat declarațiile de avere și de interese personale ale președinților și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău, depuse pentru anul 2019. 

  Tranzacții de milioane cu apartamente și mașini de lux

  Ghenadie Pavliuc, adjunct al președintelui Judecătoriei Chișinău, a făcut anul trecut mai multe tranzacții de sute de mii de lei și zeci de mii de euro. Acesta și-a schimbat aproape toate mașinile pe care le avea în garaj. Astfel, el a cesionat un BMW contra sumei de 10 mii de euro, iar pentru 13.600 de euro, în noiembrie 2019 a cesionat un Hyundai Tucson, pe care l-a cumpărat anul trecut nou-nouț, cu 21.470 de euro. În august 2019 el a mai vândut, cu 353 de mii de lei, un automobil de marcă Toyota RAV 4. Tot anul trecut Pavliuc a cumpărat cu 427.680 de lei un BW X3, pe care în ianuarie 2020 l-a vândut cu 420 de mii, potrivit declarației de avere. În 2020 magistratul a intrat în proprietatea altor două automobile, un Renault Kadjar și un Lexus, pentru care a scos din buzunar 751 de mii de lei. Conform actului prezentat la Autoritatea Națională de Integritate, în ianuarie 2020, Ghenadie Pavliuc a cesionat un apartament de 66 de metri pătrați, contra sumei de 35 de mii de euro. În urma decesului părinților, anul trecut Pavliuc a moștenit 2.000 de dolari, 2.500 de euro și 45.000 de lei. Din salariul de judecător Pavliuc a obținut anul trecut 296 de mii de lei, la care se adaugă 16 mii, din activitatea didactică la INJ, USM și USEM. Soția sa a completat bugetul familiei cu 67 de mii de lei, la care se adaugă indemnizația pentru creșterea copilului de aproape 30 de mii.

   

  Terenuri noi, datorii și donații de mii de euro

  Vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru, s-a ales anul trecut cu mai multe loturi de pământ. Astfel, în decembrie 2019 el a primit cu titlu de donație șapte terenuri agricole cu suprafața totală de 5,1 hectare. Anul trecut magistratul a cesionat un automobile de model Skoda Superb contra sumei de 30.000 de euro. În schimb, el a luat în Leasing, un Volkswagen Passat, în valoare de 21.500 de euro. Creditul, în mărime de 5.000 de euro, trebuie întors până în 2021, cu 8,99% rata dobânzii. În declarația de avere și interese pentru 2019 a judecătorului sunt trecute salariul acestuia și veniturile din activitatea academică, în valoare totală de 308 mii de lei.

   

  Un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun, nu a făcut achiziții importante în 2019. În schimb, acesta a beneficiat de donații în mărime de 13 mii de euro. Totodată, magistratul a contractat anul trecut un împrumut de două ori mai mare decât veniturile sale pe un an întreg. Având în 2019 venituri de numai 252 de mii, Guzun a luat un credit în mărime de jumătate de milion de lei, pe care trebuie să-l întoarcă timp de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 11,11 la sută.

  Mașini noi în garajele șefilor din Justiție

  Mai mulți șefi ai celor mai importante instanțe din țară și-au completat garajele în 2019 cu mașini de lux. Bunăoară vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, și-a cumpărat anul trecut un automobil nou-nouț de model Toyota RAV4, pentru care a achitat mai bine de jumătate de milion de lei. Pentru a-și permite achiziția, judecătorul a vândut alte două automobile, ambele de marcă Toyota, cu 160, respectiv 95 de mii de lei, și a contractat un credit în mărime de 249 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2021, cu o rată a dobânzii de 24,69%. Veniturile familiei Iordan în 2019, alcătuite din salariul său și al soției, precum și din pensie, se cifrează la 700 de mii de lei.

  Și președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a vândut anul trecut un automobil pentru a-și cumpăra unul mai nou. El a schimbat o Toyota Corola, pe o Toyota RAV 4, pentru care a scos din buzunar 330 de mii de lei. Curios este faptul că, în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut Țurcanu a indicat că a vândut autoturismul cu 130 de mii de lei, asta chiar dacă în declarația completată un an mai devreme valoarea mașinii era de doar 6.750 de lei. Magistratul a avut în 2019 venituri de 339 de mii de lei din activitatea de judecător, la care se adaugă 54 de mii, din activitatea didactică de lector la Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat și la Institutul Național al Justiției. 11 mii de lei a obținut Țurcanu din darea în chirie a unui spațiu, iar soția sa a completat bugetul familiei cu 66 de mii de lei. 106 mii de lei se regăsesc în conturile bancare ale judecătorului.

   

  Și vicepreședinta CSJ, președinta interimară a Colegiului Civil, Tamara Chișca-Doneva, s-a ales anul trecut cu un automobile de marcă Toyota. Magistrata a achitat însă de cinci ori mai puțin decât colegul său de la Curtea de Apel – 100 de mii de lei. Judecătoarea a avut anul trecut un salariu anual de 321 de mii de lei, la care se adaugă pensia de 162 de mii. Soțul acesteia a completat bugetul familiei cu 112 mii de lei. În depozitele bancare ale magistratei se păstrează 71 de mii de lei și 12 mii de euro.

  Mai mulți șefi din justiție nu au achiziționat nimic în 2019

  Ceilalți șefi ai Curții Supreme de Justiție, ai Curții de Apel Chișinău, și ai Judecătoriei Chiținău nu au făcut achiziții importante anul trecut.

  Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, a avut anul trecut un salariu de 397 de mii de lei, adică 33 de mii de lei pe lună. Pensia magistratului constituie 162 de mii de lei. Din vânzarea unui autoturism primit drept moștenire, Timofti a mai adunat 4.000 de lei.

  Vicepreședintele CSJ, președinte interimar al Colegiului Penal, Iurie Diaconu, a încasat în 2019, 379 de mii de lei din salariu, la care se adaugă o pensie de 162 de mii. Pensia soției sale a fost de zece ori mai mica. La bancă soții Diaconu păstrează 381 de mii de lei.

  Președinta interimară a Curții de Apel, Lidia Bulgac, a avut în 2019 venituri de 488 de mii de lei, formate din salariul de la Curte, cel de la INJ, precum și din pensie. La bancă magistrate depozitează 226 de mii de lei.

  Nelea Budăi, vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie.

  Dacă în 2018 vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, și-a cumpărat o casă de locuit, anul trecut magistratul nu a făcut achiziții valoroase. Împreună cu soția, acesta a acumulat 362 de mii de lei în 2019, la care se adaugă alocația pentru copii, în mărime de 2.850 de roni.
  Sursa: anticoruptie.md

• Ultima oră: Șefii de la CSJ și Judecătoria Chișinău revin în funcții. Instanța de apel a anulat hotărârea CSM

  Ion Druță revine la șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar Radu Țurcanu la conducerea Judecătoriei Chișinău, după ce astăzi, 24 iulie, Curtea de Apel Chișinău a accepatat cererea de chemare în judecată depusă de cei doi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a anulat, drept ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestora din funcțiile administrative până când va exista o decizie definitivă referitor la Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț.

  Din textul dispozitivului hotărârii CA Chișinău denotă că au fost anulate doar punctele 3 și 4 din Hotărârea CSM din 25 iunie 2019, prin care erau înlăturați din funcțiile administrative Druță și Țurcanu, pe când în privința celorlalți șase magistrați vizați (vicepreședinții Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulgiheru, Ghenadie Pavliuc, Vitalie Stratan și Corneli Guzun, șeful Inspecției judiciare a CSM, Nicolae Clima, și membrului Colegiului de evaluare a CSM, Oleg Sternioală) decizia CSM rămâne valabilă.

  Citiţi mai departe

  Ion Druță revine la șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar Radu Țurcanu la conducerea Judecătoriei Chișinău, după ce astăzi, 24 iulie, Curtea de Apel Chișinău a accepatat cererea de chemare în judecată depusă de cei doi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a anulat, drept ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestora din funcțiile administrative până când va exista o decizie definitivă referitor la Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț.

  Din textul dispozitivului hotărârii CA Chișinău denotă că au fost anulate doar punctele 3 și 4 din Hotărârea CSM din 25 iunie 2019, prin care erau înlăturați din funcțiile administrative Druță și Țurcanu, pe când în privința celorlalți șase magistrați vizați (vicepreședinții Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulgiheru, Ghenadie Pavliuc, Vitalie Stratan și Corneli Guzun, șeful Inspecției judiciare a CSM, Nicolae Clima, și membrului Colegiului de evaluare a CSM, Oleg Sternioală) decizia CSM rămâne valabilă.

  Hotărârea CSM a fost anulată de completul de judecată format din magistrații Angela Bostan, Anatol Pahopol și Veronica Negru. Anatol Pahopol este de ieri, prin decizia CSM, președinte interimar al CA Chișinău.

  Completul de la CA Chișinău a luat hotărârea în lipsa reprezentanților CSM, care au depus în dimineața zilei de astăzi o cerere de amânare a ședinței.

  În ședința de ieri a CSM, președintele interimar, Dorel Musteață, a declarat că la dosarul aflat la CA Chișinău în examinare a fost anexată scrisoarea Procuraturii Generale în care spune că organul de urmărire penală nu va examina în informațiile indicate de judecătorul Mihai Murguleț în Nota informativă.
  
  La 25 iunie 2019, CSM-ul a decis „înlăturarea” din funcțiile administrative a șapte magistrați, inclusiv președinții Judecătoriei Chișinău și CSJ, și revocarea unui membru al Colegiului de evaluare, după o Notă informativă a lui Mihai Murguleț, care activează la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău.

  În Nota informativă, Mihai Murguleț susține că între 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea șefiei Judecătoriei Chișinău și a Curții Supreme de Justiție, după ce ar fi respins câteva tentative ale acestora de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției.

  La 2 iulie, CSM a decis să sesizeze Procuratura Generală pentru a investiga informațiile expuse de Mihai Murguleț în Nota informativă. Între timp, președintele CSJ, Ion Druță, și președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, au contestat la CA Chișinău hotărârea CSM prin care au fost „înlăturați” din funcții.

  Printr-un răspuns din 19 iulie 2019, semnat de procurorul general interimar Igor Popa, PG informa CSM-ul că nu va verifica faptele invocate de judecătorul Mihai Murguleț în Nota informativă pentru că aceasta „nu corespunde cerințelor de formă și de conținut ale unei sesizări despre săvârșirea unei infracțiuni” și pentru că din „alegațiile expuse în Nota informativă” nu rezultă nicio bănuială rezonabilă că ar fi comisă infracțiunea prevăzută de art. 303, Cod penal, adică amestecul în înfăptuirea justiţiei.
  Sursa: ZDG. MD

• Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

  Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.
  
  Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

  Citiţi mai departe

  Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.
  
  Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

  Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

  Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

  Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

  Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

  În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

  Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

  Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

  Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

  Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

  Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

  Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

  Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

  Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

  Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.
  
  Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.

  
  Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

  Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

  Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

  Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

  În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

  Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
  Sursa: zdg.md

• Președintele Judecătoriei Chișinău, dar și alți 3 magistrați, ar putea avansa în gradul de calificare

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

  Citiţi mai departe

  Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, ar putea primi gradul de calificare doi. Subiectul urmează să fie discutat în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În prezent, Radu Țurcanu are gradul de calificare trei. Acesta a fost numit în funcția de magistrat în anul 2007, iar din 2017 deține funcția de președinte de instanță. Conform portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a activat doar la Judecătoria Chișinău. Într-un interviu acordat anterior portalului BizLaw.md, președintele instanței din Chișinău a spus că a decis să se facă judecător după ce zece ani a activat în calitate de funcționar public în cadrul Parlamentului.

  De asemenea, grad de calificare mai înalt urmează să primească și Ghenadie Mîțu, de la Judecătoria Soroca. Subiectul privind acordarea magistratului gradul de calificare trei urma să fie analizat încă săptămâna trecută, însă CSM a decisatunci să amâne examinarea acestuia pentru o altă ședință. Amintim că, judecătorul a evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, funcție care este vacantă.

  Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă acordarea gradului de calificare cinci magistraților Roman Pascari și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău. Aceștia au fost numit în funcție în anul 2015 și, respectiv, în anul 2014.

  Conform prevederilor legale, gradele de calificare cinci, patru și trei se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel, iar gradul de calificare doi, președinților judecătoriilor și magistraților de la curțile de apel.
  Sursa: bizlaw.md

• Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Citiţi mai departe

  Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

  Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

  Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

  Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

  Trei apartamente, în doi ani

  Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

  Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

  În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

  Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

  În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

  S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

  Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

  Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

  Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

  În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

  Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

  Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

  Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

  Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

  Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

  „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

  Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

  „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

  Au cumpărat ieftin și au vândut scump

  Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

  Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

  La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

  Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

  La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

  La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

  La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

  Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

  În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

  Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

  În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

  A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

  Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

  Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

  În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

  Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

  Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

  Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

  Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

  Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

  S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

  Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

  Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

  CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

  Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

  Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
  Sursa: anticoruptie.md

• (VIDEO) Salariile judecătorilor din Chișinău, mutarea magistraților și încrederea în justiție. Ce spune președintele Judecătoriei Chișinău

  Reorganizarea hărții instanțelor judecătorești a adus numai beneficii. O spune președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care a precizat că au fost reduse costurile per instanță și per dosar. Mai mult, magistratul a vorbit și despre mutarea judecătorilor din muncipiul Chișinău într-un sediu unic. În opinia sa, acest lucru nu este posibil, întrucât în clădirea fostului Minister al Agriculturii nu încap cei 750 de angajați ai instanței.

  Citiţi mai departe

  Reorganizarea hărții instanțelor judecătorești a adus numai beneficii. O spune președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care a precizat că au fost reduse costurile per instanță și per dosar. Mai mult, magistratul a vorbit și despre mutarea judecătorilor din muncipiul Chișinău într-un sediu unic. În opinia sa, acest lucru nu este posibil, întrucât în clădirea fostului Minister al Agriculturii nu încap cei 750 de angajați ai instanței.

  Cum vede activitatea de mai departe a Judecătoriei Chișinău, cum a fost gestionată situația în privința transferului dosarelor de insolvabilitate și dacă este mulțumit de salariile care se acordă, aflați din interviu.
  Sursa: bizlaw.md

• Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Citiţi mai departe

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Nina Cernat, membrul CSM;
  Dorel Musteață, membrul CSM;
  Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
  Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
  Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
  Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
  Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
  Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
  Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
  Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

  Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

  Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
  sursa: bizlaw.md

• Şefi noi cu „păcate” vechi la Judecătoria Chişinău

  Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc, magistraţi implicaţi în luarea unor decizii dubioase, au fost numiţi de preşedintele Igor Dodon, fără rezerve şi după prima solicitare venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţii de conducere la Judecătoria Chişinău. Ţurcanu a fost desemnat pentru un mandat de patru ani la şefia celei mai mari instanţe de fond din ţară, iar Pavliuc s-a ales cu funcţia de vicepreşedinte. Consilierul preşedintelui pe probleme juridice a argumentat decizia şefului statului prin faptul că toate instituţiile statului abilitate cu verificarea integrităţii judecătorilor nu au găsit probleme în activitatea acestora.

  Vineri, într-un anonimat total, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul privind numirea lui Radu Ţurcanu în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, formată la 1 ianuarie 2017 prin unificarea celor cinci instanţe teritoriale din capitală, precum şi decretul prin care magistratul Ghenadie Pavliuc a fost instalat în una din cele 5 funcţii de vicepreşedinte al acestei instanţe. Deşi numirile sunt importante, vizând cea mai numeroasă instanţă din ţară, ele nu au fost însoţite de un anunţ oficial din partea Preşedinţiei, aşa cum se obişnuia cu alte ocazii similare.

  Citiţi mai departe

  Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc, magistraţi implicaţi în luarea unor decizii dubioase, au fost numiţi de preşedintele Igor Dodon, fără rezerve şi după prima solicitare venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţii de conducere la Judecătoria Chişinău. Ţurcanu a fost desemnat pentru un mandat de patru ani la şefia celei mai mari instanţe de fond din ţară, iar Pavliuc s-a ales cu funcţia de vicepreşedinte. Consilierul preşedintelui pe probleme juridice a argumentat decizia şefului statului prin faptul că toate instituţiile statului abilitate cu verificarea integrităţii judecătorilor nu au găsit probleme în activitatea acestora.

  Vineri, într-un anonimat total, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul privind numirea lui Radu Ţurcanu în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, formată la 1 ianuarie 2017 prin unificarea celor cinci instanţe teritoriale din capitală, precum şi decretul prin care magistratul Ghenadie Pavliuc a fost instalat în una din cele 5 funcţii de vicepreşedinte al acestei instanţe. Deşi numirile sunt importante, vizând cea mai numeroasă instanţă din ţară, ele nu au fost însoţite de un anunţ oficial din partea Preşedinţiei, aşa cum se obişnuia cu alte ocazii similare.

  Consilierul preşedintelui: „Este şi cumătrul lui Andrei Năstase”

  „Radu Ţurcanu este şi cumătrul lui Andrei Năstase. Şi asta nu cred că este un temei pentru a-i refuza numirea în funcţie, chiar dacă sunt foşti colegi şi aşa mai departe. Aspectul politic nu are nicio legătură”, îşi începe argumentarea deciziei preşedintelui Igor Dodon consilierul în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale din cadrul Preşedinţiei R. Moldova, Maxim Lebedinschi.

  „Nu ne putem expune asupra articolelor din presă. Sunt organele specializate, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care ne dau informaţii dacă ceva s-a adeverit sau nu. Doar în cazul în care se constată prin informaţia acestor organe specializate că judecătorul a depăşit cadrul legal, preşedintele poate refuza numirea în funcţie. În aceste cazuri, nu doar SIS-ul a dat aviz pozitiv. Chiar dacă legea prevede doar avizarea de către SIS, dl preşedinte insistă şi pe avizarea de la celelalte organe, inclusiv CNA, MAI şi Procuratura”, explică Maxim Lebedinschi.

  Năstase: „E primul pe care l-aş fi trimis pe banca acuzaţilor”

  „E primul dintre judecătorii raider pe care l-aş fi trimis pe banca acuzaţilor dacă aş fi procuror”, zice Andrei Năstase, liderul Partidului Demnitate şi Adevăr, solicitat să se pronunţe pe marginea afirmaţiilor lui Maxim Lebedinschi despre relaţiile sale cu judecătorul Radu Ţurcanu. „Dacă ajungeam preşedinte, azi aveam un procuror liber, care s-ar fi ocupat şi de Plahotniuc, şi de Dodon, dar şi de Ţurcanu, Pavliuc, Dulghieru sau Simciuc”, susţine Năstase. Pe o reţea de socializare, colegul său de partid, Chiril Moţpan, a scris, la subiect, că „pe unul dintre cei doi (judecători numiţi în funcţie de Igor Dodon, n.r.) Andrei Năstase l-a avut coleg de facultate, doi ani împărţind chiar aceeaşi odaie. Dar, mai ştiu că, azi, n-ar ezita nicio clipă să-l demaşte, dacă acesta ar încălca legea, drepturile şi libertăţile omului”.

  Deşi au fost numiţi în funcţii în aceeaşi zi, Radu Ţurcanu şi Ghenadie Pavliuc au avut trasee diferite. Candidatura lui Ghenadie Pavliuc, care este judecător de instrucţie în cadrul Judecătoriei Chişinău, i-a fost propusă preşedintelui Dodon de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în urma şedinţei din 31 ianuarie 2017, acesta fiind singurul candidat la fotoliul de vicepreşedinte. Astfel, Pavliuc a aşteptat aproape patru luni decizia şefului statului.

  În schimb, candidatura lui Radu Ţurcanu i-a fost propusă lui Dodon de către CSM la începutul lunii martie, el fiind, la fel, singurul candidat pentru postul de preşedinte al Judecătoriei Chişinău. Ţurcanu a fost propus de CSM după ce concursul pentru suplinirea acestei funcţii a fost amânat de câteva ori, iar primul dintre ele a fost chiar anulat, după ce Ţurcanu nu a obţinut numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat. Şi în primul concurs, şi în al doilea, Radu Ţurcanu a fost singurul aspirant la acest fotoliu.

  Procedurile disciplinare clasate ale judecătorului Ţurcanu

  Cei doi judecători au însă în spate şi repere comune, ambii fiind, de-a lungul anilor, implicaţi în luarea unor decizii catalogate ulterior drept dubioase. Radu Ţurcanu, de exemplu, care este judecător din anul 2007, activând în toată această perioadă doar la Judecătoria sect. Botanica, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta fusese demis de către consiliul de administraţie al societăţii pe acţiuni. Baleca fusese demis în urma unor controale efectuate de fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cadrul cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu în special pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi actualul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul societăţii pe acţiuni. Baleca este considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a iniţiat intentarea unei proceduri disciplinare pe numele judecătorului, procedură care însă a fost clasată de membrii Colegiului Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

  În 2013, fostul membru al CSM Dina Rotarciuc intenta o altă procedură disciplinară pe numele lui Ţurcanu, după o plângere a ÎS „Moldtranselectro”, însă şi aceasta a fost clasată. Tot în acel an, avocatul Vasile Leu reclama şi el la CSM acţiunile judecătorului Radu Ţurcanu într-un litigiu financiar, însă Inspecţia Judiciară stabilea că proaspătul preşedinte al Judecătoriei Chişinău nu a încălcat legislaţia.

  Decizia din atacul raider asupra „Asito” şi averea declarată de Radu Ţurcanu

  Numele lui Radu Ţurcanu apare şi în aşa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”, tot din anul 2011. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania off-shore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,8% din acţiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la „Asito” şi a pachetului în mărime de 48,325% din acţiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie. Presa a scris atunci că persoanele care au fost deposedate de acţiunile de la „Asito” sunt Victor şi Viorel Ţopa. Conform unui document al CSM din iunie 2016, hotărârile judecătorului Radu Ţurcanu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” însă, o hotărâre a completului de judecată din care a făcut parte judecătorul Ţurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO.

  În 2014, Radu Ţurcanu a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău. Acesta a câştigat concursul deşi a obţinut doar 74 de puncte în urma evaluării, în timp ce adversara sa, Svetlana Garştea-Bria, obţinea 88 de puncte. Conform declaraţiei de avere şi interese personale pentru anul 2016, Radu Ţurcanu a obţinut anul trecut din salariul de judecător şi lector la ASEM aproape 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar), iar 2910 euro au intrat în conturile sale de la Consiliul Europei, el fiind membru al Consiliului Consultativ al judecătorilor europeni. Noul preşedinte al Judecătoriei Chişinău este proprietarul a două apartamente în capitală, obţinute în perioada 2010-2017, dar şi a doua automobile: un Mercedes Benz fabricat în 2010 (evaluat la doar 135 mii de lei) şi o Toyota Corolla (evaluată la doar 6,7 mii de lei), din acelaşi an. În această declaraţie, judecătorul susţine că familia sa este proprietara a 50% din capitalul social al firmei „ExpertPropartner”, companie care însă nu se regăseşte în baza de date a firmelor din R. Moldova. Solicitat de ZdG pentru a se pronunţa pe marginea deciziilor controversate pe care le-a luat, dar şi pentru a ne vorbi despre planurile sale din postura de preşedinte al Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcanu ne-a spus că nu o poate face, fiind într-o şedinţă, iar ulterior nu a răspuns la apeluri.

  Deciziile controversate, averea şi explicaţiile lui Pavliuc

  ZdG a făcut „portretul” celuilalt judecător numit în funcţie de Igor Dodon, Ghenadie Pavliuc, atunci când candidatura sa a fost propusă de CSM. Menţionam atunci că Pavliuc, care locuieşte într-o casă de milioane din capitală, este cel care l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, dar şi cel care l-a eliberat din arestul la domiciliu pe Ilan Şor, pentru ca aceasta să poată candida, în 2015, pentru funcţia de primar al oraşului Orhei. „Nu putem să vorbim despre decizii controversate atâta timp cât fiecare hotărâre judecătorească a fost menţinută de către instanţa ierarhic superioară. De altfel, noi putem să discutăm că absolut toate deciziile tuturor judecătorilor sunt controversate. Mulţi pot spune că nu le place o soluţie luată şi o cataloghează drept controversată. Dar nu e chiar corect”, preciza, anterior, Pavliuc, pentru ZdG.

  Cât despre casa în care locuieşte, judecătorul a menţionat că „să faci o casă timp de vreo 12 ani, nu e chiar imposibil. Am fost şi executor judecătoresc. Am avut şi o susţinere permanentă din partea părinţilor soţiei. Dar dvs. aţi văzut metrajul la imobilul meu? Este o casă mică de tot. Eu nu cred că un apartament cu patru odăi costă mai ieftin decât casa mea. Să faci o casă în 10 ani, să mergi doar prin credite… Nu cunoaşteţi câte credite eu am luat şi cum eu le restitui, cum eu retrăiesc şi cum îmi vine la sfârşit de lună gazul… Nu e atât de uşor”, explica Ghenadie Pavliuc, în luna ianuarie 2017.

  În declaraţia de avere şi interese personale pentru 2016, Ghenadie Pavliuc a indicat, pe lângă salariul său şi al soţiei, medic de profesie, o donaţie de 35 mii de lei „de la rudele apropiate (părinţi, soră, fini, nănaşi) la naşterea copilului”. El a vândut, în 2016, un automobil Skoda Fabia cu 10 mii de euro, cumpărându-şi în schimb un BMW 525D, fabricat în 2012, cu 21,5 mii de euro, echivalentul a 467,7 mii de lei, conform contractului de leasing, pe care magistratul trebuie să-l achite până în 2021.

  În funcţiile de vicepreşedinţi ai Judecătoriei Chişinău activează deja Dorin Dulghieru, Luiza Gafton şi Victor Burduh, un fotoliu fiind vacant, după ce preşedintele a respins candidatura lui Oleg Melniciuc, iar ulterior CSM a refuzat să-l propună repetat pentru acest post.
  sursa: zdg.md

• MAGISTRATUL CARE NU DECLARĂ PREȚUL MAȘINILOR SALE, PROPUS PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI CHIȘINĂU

  Magistratul Radu Țurcanu, care nu indică în declarațiile de avere pentru ultimii ani prețul mașinilor pe care le deține, ar urma să fie avansat în funcție. Consiliul Superior al Magistraturii l-a ales astăzi, în urma unui concurs, președinte al nou-formatei Judecătorii a municipiului Chișinău. Candidatura sa urmează să fie aprobată de președintele Igor Dodon. La funcția de vicepreședinți ai acestei instanțe CSM i-a propus pe Oleg Melniciuc și Dorin Dulghier. Cei doi au condus până acum Judecătoria sectorului Râșcani și, respectiv, Judecătoria sectorului Buiucani.

  Până acum, Radu Țurcanu a fost vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica. El candidează pentru a doua oră la funcția de președinte al Judecătoriei muncipiului Chișinău. Prima dată, la concursul din luna noiembrie 2016, Țurcanu a fost singurul candidat și nu a acumulat numărul necesar de voturi, de aceea CSM a anunțat un nou concurs, în care judecătorul, din nou, nu a avut contracandidați.

  Citiţi mai departe

  Magistratul Radu Țurcanu, care nu indică în declarațiile de avere pentru ultimii ani prețul mașinilor pe care le deține, ar urma să fie avansat în funcție. Consiliul Superior al Magistraturii l-a ales astăzi, în urma unui concurs, președinte al nou-formatei Judecătorii a municipiului Chișinău. Candidatura sa urmează să fie aprobată de președintele Igor Dodon. La funcția de vicepreședinți ai acestei instanțe CSM i-a propus pe Oleg Melniciuc și Dorin Dulghier. Cei doi au condus până acum Judecătoria sectorului Râșcani și, respectiv, Judecătoria sectorului Buiucani.

  Până acum, Radu Țurcanu a fost vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica. El candidează pentru a doua oră la funcția de președinte al Judecătoriei muncipiului Chișinău. Prima dată, la concursul din luna noiembrie 2016, Țurcanu a fost singurul candidat și nu a acumulat numărul necesar de voturi, de aceea CSM a anunțat un nou concurs, în care judecătorul, din nou, nu a avut contracandidați.

  Prețul mașinilor sale, secret comercial

  Radu Țurcanu a devenit judecător în anul 2007. Potrivit declarațiilor de venituri și proprietăți, depuse în anii 2012-2015, magistratul deține două autoturisme: un Mercedes Benz și o Toyota Corola. Judecătorul nu a declarat însă valoarea acestora, deși legea îl obligă să facă acest lucru. Solicitat anterior de Moldova Curată, Țurcanu a insistat că a indicat prețul lor în anul în care le-a cumpărat, apoi a spus că putem deschide site-urile de anunțuri ca să vedem cât costă astfel de mașini. „Păi este și secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care eu le fac publice și mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere tot absolut am indicat, de-a fir-a-păr. Și puteți verifica absolut totul. Declarația este publică, este pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și o să vedeți cât valorează astăzi așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul.  

  Autoturism care valorează mai mult decât două salarii anuale ale judecătorului 

  Pe portalul de anunțuri la care s-a referit judecătorul, 999.md, un Mercedes E Class, fabricat în anul 2010, se vindea în toamna anului 2016, adică la momentul în care am discutat cu magistratul, 18 499 de euro, adică aproximativ 388 479 de lei, sumă ce depășea atunci salariul pentru doi ani al vicepreședintelui Judecătoriei Botanica. Radu Țurcanu nu a precizat în declarația de avere modelul automobilului său.

  Radu Țurcanu deține un apartament cu 3 camere în municipiul Chișinău și un altul, cu suprafața de 87 de metri pătrați, dobândit la preț preferențial într-un bloc construit recent special pentru judecători, pe strada Vasile Alecsandri din capitală. 

  sursa: moldovacurata.md

• A fost desemnat candidatul la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Cine este acesta

  Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe magistratul Radu Țurcanu în funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Asta după ce, la primul concurs, acesta nu a obținut numărul necesar de voturi. Și de această dată, Radu Țurcanu a fost singurul pretendent la funcția de președinte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă șefului statului Igor Dodon pentru numirea în funcție.

  În cadrul ședinței de astăzi, membrii CSM au examinat singura candidatură pentru funcția de președinte al instanței din Chișinău, care a fost creată la 1 ianuarie. Candidatul Radu Țurcanu a fost apreciat cu calificativul ”foarte bine” de către Colegiul de evaluare. Acesta a declarat că nu are sancțiuni disciplinare, iar în activitatea sa nu a fost influențat pentru luarea unor decizii și s-a condus doar de lege.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe magistratul Radu Țurcanu în funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Asta după ce, la primul concurs, acesta nu a obținut numărul necesar de voturi. Și de această dată, Radu Țurcanu a fost singurul pretendent la funcția de președinte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă șefului statului Igor Dodon pentru numirea în funcție.

  În cadrul ședinței de astăzi, membrii CSM au examinat singura candidatură pentru funcția de președinte al instanței din Chișinău, care a fost creată la 1 ianuarie. Candidatul Radu Țurcanu a fost apreciat cu calificativul ”foarte bine” de către Colegiul de evaluare. Acesta a declarat că nu are sancțiuni disciplinare, iar în activitatea sa nu a fost influențat pentru luarea unor decizii și s-a condus doar de lege.

  Radu Țurcan este judecător din 2007, a fost vicepeședinte al Judecătoriei Botanica, iar în prezent îndeplinește atribuțiile judecătorului de instrucție, în cadrul aceleiași instanțe. Întrebat despre programul integrat de gestionare a dosarelor, judecătorul a spus: ”Urmează să discutăm despre PIGD, întrucât există o problemă cu softul. Vom discuta cu partenerii, inclusiv cu Ministerul Justiției și CSM”. La fel, Radu Țurcanu a declarat că pentru a face față volumului mare de lucru de la Judecătoria Chișinău este nevoie de suplinirea funcțiilor de judecător, delegarea jduecătorilor de instrucție, specializarea magistraților.

  Amintim că, primul concurs de desemnarea a președintelui Judecătoriei Chișinău a avut loc la sfârșitul anului trecut. Și atunci, Radu Țurcanu a fost singurul pretendent la această funcție.
  
  sursa: bizlaw.md

• Câte un singur candidat la concursurile pentru funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. Ce decizii controversate au luat magistraţii de-a lungul anilor

  La funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău candidează doar câte un magistrat. Radu Ţurcanu, care a fost vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Botanica, vrea să ocupe fotoliul de preşedinte al noii instanţe, iar Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Buiucani, unul dintre cele cinci posturi de vicepreşedinte. Ambele concursuri sunt repetate şi se vor desfăşura în cadrul şedinţei de marţi, 31 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  

  Radu Țurcanu a participat și la primul concurs pentru funcția de preşedinte, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi, CSM anunţând un nou concurs. Și de această dată Radu Țurcanu este singurul candidat înscris în cursă. 

  Citiţi mai departe

  La funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău candidează doar câte un magistrat. Radu Ţurcanu, care a fost vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Botanica, vrea să ocupe fotoliul de preşedinte al noii instanţe, iar Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Buiucani, unul dintre cele cinci posturi de vicepreşedinte. Ambele concursuri sunt repetate şi se vor desfăşura în cadrul şedinţei de marţi, 31 ianuarie, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  

  Radu Țurcanu a participat și la primul concurs pentru funcția de preşedinte, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi, CSM anunţând un nou concurs. Și de această dată Radu Țurcanu este singurul candidat înscris în cursă. 

  Ziarul de Gardă a scris anterior că el este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

  Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

  Totodată, portalul Moldova Curată a relatat că vicepreședintele fostei Judecătorii a sectorului Botanica refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul a declarat jurnaliştilor că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, a afirmat că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

  Deocamdată, interimatul funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău este asigurat de Dorin Dulghieru, preşedintele fostei Judecătorii Buiucani, promovat de şeful statului Igor Dodon. Tot Dorin Dulghieru, magistratul care l-a achitat pe fostul ministru Vladimir Molojen, va ocupa unul dintre cele cinci posturi de vicepreşedinte al instanţei. 

  Alte două funcţii de vicepreşedinte vor fi ocupate de Luiza Gafton şi Victor Burduh, la fel acceptaţi de către Igor Dodon. Totodată, şeful statului a respins candidatura lui Oleg Melniciuc, preşedintele fostei Judecătorii a sectorului Râşcani, propus la unul dintre cele cinci posturi de către CSM. 

  La noul concurs candidează doar Ghenadie Pavliuc. Şi el a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. Potrivit Ziarului de Gardă, Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial. 
  sursa: anticoruptie.md

• Magistrați cu probleme de integritate, numiți la conducerea unor judecătorii. Membru CSM: „Credeți că aveți dreptul moral să candidați?”

  Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

  Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

  Citiţi mai departe

  Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

  Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

  Inițial, Melniciuc a optat pentru funcția de președinte al viitoarei Judecătorii Chișinău, dar s-a retras ulterior din cursă. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc. Astăzi, 29 noiembrie, portalul Anticoruptie.md, publică o nouă investigație despre averile lui Oleg Melniciuc.

  Tot în funcția de vicepreședinte al viitoarei Judecătorii Chișinău au fost votați Luiza Gafton, președinta Judecătoriei Botanica, Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei Buiucani,  și Victor Burduh, președintele Judecătoriei Ciocana. Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

  Un alt candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ion Țurcan, fost președinte al Judecătoriei sectorului Centru, a fost luat la rost de membrii CSM. „Dvs. considerați că puteți candida pentru această funcție după toate scandalurile în care ați fost implicat? Și nu mă refer tocmai la hotărârile de judecată pe care le-ați adoptat. Credeți că aveți acest drept moral?”, l-a întrebat membra CSM Tatiana Răducanu. În replică, Țurcan a răspuns că i se pare că are tot dreptul să candideze.

  CSM nu a ales astăzi și un nou președinte al acestei instanțe. Singurul candidat, Radu Țurcan, judecător la Judecătoria Botanica, nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât Consiliul a anunțat un nou concurs pentru această funcție. Concursuri noi pentru funcția de președinte de instanță vor mai avea loc și la Judecătoriile Anenii Noi și Edineț.

  În schimb, alte zece instanțe naționale de fond s-au ales cu președinți noi. Astfel, președinte al Judecătoriei Bălți a fost ales Dumitru Gherasim, președinte al Judecătoriei Cahul – Dmitri Fujenco, președinte al Judecătoriei Cimișlia – Gheorghe Burdujan, președinte al Judecătoriei Drochia – Vitalie Zaporojan, președinte al Judecătoriei Strășeni – Sergiu Osoianu, președinte al Judecătoriei Ungheni – Vasile Șchiopu, președinte al Judecătoriei Hâncești – Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea și președinte al Judecătoriei Soroca – Marcel Sofciuc.

  De asemenea, mai multe instanțe naționale s-au ales cu noi vicepreședinți. La Bălți a fost votat Valeriu Pădurari, la Căușeni – Ion Nașco, la Judecătoria Anenii Noi – Maria Chiperi, Comrat – Igor Botezatu, Drochia – Ion Rusu, Ungheni – Alexandru Parfene.
  sursa: anticoruptie.md

• Începe selectarea președinților judecătoriilor formate după reorganizarea instanțelor

  Consiliul Superior al Magistraturii va examina, în cadrul ședinței de mâine, candidaturile propuse pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte în judecătoriile care vor trece procedura de comasare și vor continua să activeze din 1 ianuarie 2017. Este vorba de 15 judecătorii care vor rămâne să activeze, din totalul de 44 existente acum. Până la 1 ianuarie, atunci când încetează mandatele de drept ale actualilor președinți și vicepreședinți, trebuie să fie desemnată noua conducere pentru fiecare instanță.

  Astfel, pentru judecătoria Chișinău, formată prin comasarea judecătoriilor sectorului Centru, sectorului Buiucani, sectorului Râşcani, sectorului Botanica şi sectorului Ciocana, și-a depus candidatura o singură persoană. Este vorba de Radu Țurcan, care în prezent este judecător la Judecătoria Botanica din mun. Chișinău. Comisia de evaluare a apreciat activitatea acestuia cu calificativul „foarte bine”.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii va examina, în cadrul ședinței de mâine, candidaturile propuse pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte în judecătoriile care vor trece procedura de comasare și vor continua să activeze din 1 ianuarie 2017. Este vorba de 15 judecătorii care vor rămâne să activeze, din totalul de 44 existente acum. Până la 1 ianuarie, atunci când încetează mandatele de drept ale actualilor președinți și vicepreședinți, trebuie să fie desemnată noua conducere pentru fiecare instanță.

  Astfel, pentru judecătoria Chișinău, formată prin comasarea judecătoriilor sectorului Centru, sectorului Buiucani, sectorului Râşcani, sectorului Botanica şi sectorului Ciocana, și-a depus candidatura o singură persoană. Este vorba de Radu Țurcan, care în prezent este judecător la Judecătoria Botanica din mun. Chișinău. Comisia de evaluare a apreciat activitatea acestuia cu calificativul „foarte bine”.

  Și la judecătoriile din Bălți și Cahul și-au depus candidaturile la funcția de președinte câte o singură persoană. La Bălți va fi discutată candidatura judecătorului Dumitru Gherasim, activitatea căruia a fost evaluată de Comisie cu calificativul „excelent”, iar la Cahul – candidatura lui Dmitrii Fujenco, care a primit de la Comisia de evaluare „foarte bine”.

  De asemenea, CSM va examina candidaturile la funcțiile de conducere a instanțelor din Cimișlia, Drochia, Strășeni, Anenii Noi, Edineț, Hâncești, Orhei, Criuleni, Căușeni, Soroca, Ungheni și Comrat. Totodată, urmează să fie discutate și candiaturile la funcțiile de vicepreședinte pentru cele 15 instanțe.

  Amintim că reorganizarea instanțelor judecătorești va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie. În total, din cele 44 de judecătorii câte sunt în prezent, vor rămâne 14 judecătorii în teritoriu și una în Chișinău. Magistrații vor activa din sediile vechi, până va avea loc contopirea sediilor – lucru care urmează să se întâmple până în 2027.

  Tot mâine, membrii CSM vor decide asupra demisiilor din funcția de judecător a magistraților Gheorghe Scutelnic și Ana Albu, de la Curtea de Apel Bălți, și a magistraților Ana Gavrilița și Ala Nogai, de la Curtea de Apel Chișinău.
  sursa: bizlaw.md

• VICEPREȘEDINTELE JUDECĂTORIEI BOTANICA NU DIVULGĂ PREȚUL MAȘINILOR SALE. „POATE SĂ VĂ SPUN ȘI CE AM MÂNCAT ASEARĂ?”

  Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

  Radu Țurcanu este vicepreședinte al Judecătoriei Botanica din luna martie 2014

  În declarațiile sale de avere publicate pe site-urile Comisiei Naționale de Integritate și al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru anii 2012-2015, Radu Țurcanu indică faptul că deține două autoturisme: un Mercedes Benz și oToyota Corola. Deși legea îi obligă pe subiecții declarării să indice valoarea bunurilor pe care le dețin, iar formularul declarației conține un câmp special pentru asta, magistratul nu a indicat prețurile mașinilor sale. Solicitat de Moldova Curată, Țurcanu a insistat că a indicat prețul lor în anul în care le-a cumpărat: „Nu am declarat prețul mașinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleași mașini, valoarea fiind deja indicată o dată”. 

  Citiţi mai departe

  Vicepreședintele Judecătoriei sectorului Botanica din municipiul Chișinău, Radu Țurcanu, refuză să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deține. Familia sa este proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. Pe de o parte, judecătorul spune că a indicat o singură dată valoarea lor, în declarațiile pentru anul în care acestea au fost cumpărate, de aceea nu le indică și în alți ani. Pe de altă parte, afirmă că prețul poate fi secret comercial, de aceea nu-l divulgă.

  Radu Țurcanu este vicepreședinte al Judecătoriei Botanica din luna martie 2014

  În declarațiile sale de avere publicate pe site-urile Comisiei Naționale de Integritate și al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru anii 2012-2015, Radu Țurcanu indică faptul că deține două autoturisme: un Mercedes Benz și oToyota Corola. Deși legea îi obligă pe subiecții declarării să indice valoarea bunurilor pe care le dețin, iar formularul declarației conține un câmp special pentru asta, magistratul nu a indicat prețurile mașinilor sale. Solicitat de Moldova Curată, Țurcanu a insistat că a indicat prețul lor în anul în care le-a cumpărat: „Nu am declarat prețul mașinilor pentru că le-am declarat o dată. Eu nu le-am schimbat, sunt aceleași mașini, valoarea fiind deja indicată o dată”. 

  „Păi este și secret comercial, nu? Deschideți site-ul 999.md și vedeți cât valorează o astfel de mașină pe piață”

  I-am explicat magistratului că totuși în declarația sa pe 2014 - anul cumpărării celei de-a doua mașini - nu găsim valoarea autoturismului, de aceea l-am solicitat să ne spună cât a costat Mercedesul. „Păi este și secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care eu le fac publice și mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere tot absolut am indicat, de-a fir-a-păr. Și puteți verifica absolut totul. Declarația este publică, este pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și o să vedeți cât valorează astăzi așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul.  

  Mașină care valorează mai mult decât două salarii anuale ale judecătorului

  Pe portalul de anunțuri la care s-a referit judecătorul, 999.md, un Mercedes E Class, fabricat în anul 2010, este scos în vânzare în prezent la prețul de 18 499 de euro, adică aproximativ 388 479 de lei, sumă ce depășește salariul pentru doi ani al vicepreședintelui Judecătoriei Botanica. Radu Țurcanu nu a precizat în declarația de avere modelul automobilului său.

  Potrivit Legii cu privire la declararea veniturilor și proprietăților, în vigoare la data la care judecătorul a depus declarația de avere, funcționarii sunt obligați să indice valoarea bunurilor deținute. Art 4. al. 3 prevede: „Evaluarea proprietăţii se efectuează, conform legislaţiei, prin indicarea valorii (costului) menţionate în documentul care certifică provenienţa proprietăţii (înstrăinare, schimb, donaţie, moştenire, privatizare etc.)”.

  Al doilea apartament, în condiții avantajoase

  Radu Țurcanu locuiește împreună cu familia, soția și doi copii, într-un apartament cu 3 camere, pe care Primăria Chișinău i l-a repartizat în anul 2010, după ce magistratul a dat municipalitatea în judecată pentru că refuza să îi ofere spațiu locativ. Ulterior, în anul 2013, judecătorul a fost inclus pe lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial, în baza unui acord al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o firmă de construcții. Asta chiar dacă Regulamentul stabilit tot de CSM prevede că astfel de locuințe pot solicita doar magistrații care nu dispun de spațiu locativ în municipiul Chișinău. Astfel, potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Radu Țurcanu a achitat deja costul unui apartament de 87 de metri pătrați, care urmează să fie dat în exploatare pe strada Vasile Alecsandri din Chișinău. Locuința a costat 302 866 de lei. „Nu le-aș spune condiții preferențiale, ci avantajoase, condiții în care au depus toți judecătorii. Eu vreau să vă spun că am doi copii și mă gândesc și la viitorul lor. Iar acum suprafața apartamentului meu chiar este sub limită, 60 de metri pătrați. Am explicat de atâtea ori”, ne-a declarat Radu Țurcanu. 

  El afirmă că, deși în anii 2014 și 2015 a fost, practic singurul finanțator al familiei, întrucât soția sa a făcut studii de masterat și nu a muncit, cheltuielile pentru mașină și noul apartament, care, aparent, depășesc veniturile sale, au fost acoperite din surse legale: „Fiți atenți, vă rog frumos, și la alte resurse pe care le am eu, sunt lector de 10 ani de zile și conferențiar universitar la Academia de Studii Economice. De asemenea, soția mea a lucrat anterior la o firmă privată”.

  Salariul pentru anul trecut al magistratului a constituit 173 217 lei, adică aproximativ 10 mii de lei lunar. La acestea se adaugă peste 40 de mii de lei din activitatea de profesor la ASEM și alte 1 232 de lei câștigați de la Institutul Național al Justiției. Radu Țurcanu a indicat, de asemenea, faptul că soția sa deține jumătate din capitalul social al unei firme de consultanță, însă ne-a declarat că firma nu activează de 7 ani. „Activitatea firmei este suspendată. Deja a perfectat toate actele la Camera Înregistrării de Stat privind înstrăinarea cotei-părți, fiindcă firma nu activează. Nu activează și nu are niciun venit, mai mult ca atât, i s-a stabilit și o amendă în legătură cu neprezentarea dărilor de seamă…”, a precizat magistratul. 

  Potrivit portalului magistrat.md, Radu Țurcanu a devenit judecător în anul 2007. În anul 2012, prin decret prezidențial, a fost confirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în luna martie 2014 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica, pe un termen de 4 ani. 
  sursa: moldovacurata.md

• Judecători la bloc

  Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.
  
  Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

  Citiţi mai departe

  Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.
  
  Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

  Preț cu 40% mai mic decât cel de piață
  În martie 2013, CMC a pus la dispoziția CSM un teren în zona istorică a capitalei, pe str. V. Alecsandri, și altul în sect. Râșcani, pe str. Ceucari, unde „Basconslux” SRL construiește cinci blocuri (Detalii, AICI). Aproape jumătate din numărul total de apartamente, 133 de locuințe, le-au revenit angajaților din sistemul judiciar, 41 dintre care sunt judecători. Magistrații vor plăti companiei doar 360 euro/m.p., diferența de preț fiind „acoperită” de terenurile puse la dispoziție de CSM. Detalii, AICI, AICI și AICI

  Astfel, unui judecător îi revine, în medie, un apartament de 70 m.p. la un preț de 25 000 de euro. Însă lucrurile stau radical diferit în cazul muritorilor de rând care, „pentru un trai decent, nou, prosper şi confortabil”, cum încearcă „Basconslux” SRL să-și atragă clienții, va trebui să scoată din buzunar, pentru un apartament similar, ceva mai mult de 43 000 de euro.

  „Nu avem judecători care trăiesc sub garduri”
  În august 2013, o comisie a CSM a stabilit că pot cere un apartament la preț preferențial doar magistrații din capitală „care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” sau „care domiciliază în mun. Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară”. O lună mai târziu, comisia a lărgit aria de manevră a judecătorilor, completând vechile prevederi. Astfel au devenit eligibili și cei care „dispun de un spaţiu locativ insuficient” sau „nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă”. Detalii, AICI și AICI

  Victor Micu, președintele CSM: Solicitanți au fost mai mulți, dar nu la toți le-au fost alocate (apartamente – n.r.). S-a luat în considerație cei care au cotă parte în apartamentul părinților, dar în realitate nu e apartamentul lor și, dacă mai are familie, normal că beneficiază. Nu avem judecători care trăiesc sub garduri, fiecare trăiește unde trăiește.
  
  Stau la curte și vor la bloc
  Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sect. Buiucani urmează să devină proprietarul unui apartament de 67 m.p. în blocul de pe str. Ceucari. Magistratul deține o casă cu două nivele care, în actele cadastrale figurează cu 72 m.p.(!), iar în declarația de avere a magistratului cu 155 m.p., și este amplasat pe str. Ginta Latină, într-o zonă de elită din sect. Ciocana al capitalei. De curând, judecătorul Pavliuc a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 m.p. situată în r. Dondușeni. Detalii, AICI și AICI
   

  Judecătoarea Svetlana Caitaz, transferată anul trecut de la Curtea de Apel Chișinău (CA Chișinău) la Judecătoria Cantemir, a beneficiat de un apartament de 87 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Caitaz este proprietara unei case de 187 m.p., cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90. Tot în or. Cantemir magistrata a avut și un apartament de 62 m.p., pe care însă l-a donat la finele anului 2004. Detalii, AICI și AICI

  În noiembrie 2007, pe când Svetlana Caitaz activa la CSJ, „pentru activitate prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept”, președintele de atunci Vladimir Voronin i-a conferit medalia „Meritul Civic”.

  „Cu chirie” în ograda părinților
  Și Oxana Robu de la CA Chișinău se numără printre magistrații care vor primi apartamente la preț preferențial. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. Detalii, AICI

   

  Am încercat s-o contactăm pe Oxana Robu, însă grefiera acesteia ne-a anunțat că judecătoarea va fi în concediu de odihnă până pe 7 septembrie și că, la moment, aceasta este plecată din țară.

  Ecaterina Bumbu, mama Oxanei Robu: Ea locuiește la mine, casa e a mea. Eu asta (casa în care locuiește – n.r.) am cumpărat-o, dar era avariată și mi-am construit altă casă. Casa e nouă, e construită de… încă nu e terminată. Eu sunt mama ei și casa e înregistrată după mine.

  Judecătorul Stelian Teleucă, transferat anul trecut de la Judecătoria sect. Botanica la CA Chișinău, a devenit, în 2007, proprietarul apartamentului părinților săi, însă, deja peste un an, imobilul de 53 m.p. a trecut în posesia mamei sale, Valentina, în urma unui acord de revocare a contractului de vânzare-cumpărare. Detalii, AICI

  Deși a declarat pentru anul trecut un venit total de aproape 180 000 de lei, Teleucă se numără printre cei câțiva judecători care au obținut un apartament cu cel mai mare metraj posibil în blocul de pe str. Ceucari – 91 m.p., lucru care îl va costa circa 700 000 de lei. În paralel, după ce în aprilie 2014 a obținut autorizație de la primărie, magistratul a început construcția unei case de locuit individuale pe str. Dragomirna din sect. Centru al capitalei. Imobilul, cu o arhitectură neobișnută, se află încă în plin proces de construcție și are, la moment, două nivele. Terenul de 7 ari pe care este amplastă casa, obținut de familia Teleucă în 2012, a fost ipotecat anul trecut contra sumei de 300 000 de lei. Detalii, AICI șiAICI

  Stelian Teleucă: La momentul când am solicitat apartament nu aveam spațiul locativ și din acest motiv am întrunit condițiile referitor la acestă „ofertă” cu apartamentele. Nici la moment nu am un spațiu locativ. În declarația de venit este menționat că am luat și un credit de 300 de mii lei pentru o perioadă de 25 de ani. Iar ce ține de sursele de achitare a ratelor o să declar toate informațiile în declarația de avere.
  
  Numele magistratului figurează într-o încheiere din septembrie 2014 prin care au fost legalizate rezultatele unei licitații desfășurată de un executor judecătoresc și, astfel, mai multe terenuri publice au ajuns în proprietate privată a câtorva companii. Detalii, AICI

  Magistraţi asiguraţi cu locuinţă de primărie, în lista CSM
  Unii dintre judecătorii selectaţi de CSM pentru achiziţionarea unui apartament la preţ redus se regăsesc şi în lista magistraţilor cărora primăria le-a oferit deja, pe gratis, spaţiu locativ. S-a întâmplat în perioada în care Legea cu privire la statutul judecătorului din 1995 obliga autoritățile locale să-i asigure pe aceștia cu locuință, prevedere care a fost abrogată abia în decembrie 2009.

  În mai 2008, Radu Ţurcanu, actualmente vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica, obţinea o hotărâre a CA Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei camere pe bd. Traian din capitală. (Detalii, AICI şi AICI) În blocul judecătorilor de pe str. V. Alecsandri, vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica va intra în posesia unui apartament de 87 m.p..

  Și magistratul Sergiu Daguţa de la Judecătoria sect. Centru a obţinut un apartament, urmând aceeaşi cale. Astfel, ca urmare a unei hotărâri de judecată, în martie 2014, Consiliul Municipal Chişinău îi acordă magistratului un apartament cu două camere pe str. P. Zadnipru din capitală (Detalii, AICI). Daguţa mai figurează în calitate de co-proprietar al unui apartament de 42 m.p. de pe str. M. Costin din Chişinău, iar în 2016 acesta va intra şi în proprietatea unui apartament de 67 m.p. din blocul „preferenţial” de pe str. Ceucari. Detalii, AICI

  Apartamente „cu reduceri” şi pentru magistraţii cu titluri executorii
  Dacă Ţurcanu şi Daguţa au reuşit să obţină câte un apartament de la primărie, atunci unii colegi de-ai lor încă aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut şi ei hotărâri definitive în acest sens. Printre ei se numără Igor Mânăscurtă şi Ina Dutca de la Judecătoria sect. Ciocana, Ecaterina Palanciuc, vicepreşedinta Judecătoriei sect. Centru, şi Mihail Buruian de la CA Chişinău. Detalii, AICI

  Aşteptarea magistraţilor, însă, nu a fost întru totul pasivă. În aprilie 2013, la aproape un an de când CA Chişinău a obligat CMC s-o asigure pe Ecaterina Palanciuc cu spaţiu locativ, Igor Doroftei, executorul judecătoresc pe cazul magistratei, a aplicat sechestru pe 100 m.p. dintr-o casă de locuit situată în regiunea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Deşi imobilul se afla în gestiunea Inspectoratului Fiscal de Stat, iar în calitate de proprietar figura „Republica Moldova”, şi Judecătoria sect. Râşcani, şi CA Chişinău, a considerat de cuviinţă să menţină sechestrul, acesta fiind ridicat abia peste un an. Detalii,AICI şi AICI

  Elena Ienache, șef interimar al Secției locative din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a CMC: Judecătorii pun sechestru la depistarea adresei libere, în baza hotărârii de judecată pe care o deţin. La fiecare pretură (de sector – n.r.) sunt câte trei-patru mii de persoane din păturile social-vulnerabile care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Dacă judecătorii nu depistează acel loc liber înaintea Primăriei, atunci îl oferim păturilor vulnerabile.

  În loc de apartament a solicitat peste jumătate de milion de lei
  Spre deosebire de Palanciuc, Mihail Buruian, demis, între timp, în urma unui decret prezidenţial, după ce a obținut o hotărâre privind asigurarea cu spațiu locativ, a solicitat schimbarea modului de executare a acesteia, prin încasarea sumei de 670 000 lei – echivalentul unei locuinţe cu trei camere. Ulterior, Buruian a mai înaintat o cerere de schimbare a modului de executare a hotărârii judecătoreşti prin acordarea, în schimbul spaţiului locativ, a unui teren din zona istorică a Chișinăului. După câțiva ani buni de procese, colegii de breaslă ai lui Buruian i-au respins cererile, hotărârea de asigurare cu spațiu locativ, însă, rămânând în vigoare. Detalii, AICI

  A uitat să declare firmele soției
  Deși vizual pare modestă, casa familiei Buruian de pe str. I. Iakir din or. Anenii Noi are peste 120 m.p., detaliu nemenționat de fostul magistrat în declarațiile de avere. (Detalii,AICI și AICI) Un alt lucru pe care Mihail Buruian a uitat să-l treacă în declarație sunt cele două firme în care soția sa, Nelli, șefa Centrului Medicilor de Familie din oraș, figurează în calitate de fondator. La „Carfina” SRL (2008), firmă specializată în producția și comercializarea cărnii, Nelli Buruian deține doar 33% din capital. În „Buruian Comerț” SRL (2011), companie care are drept obiective de activitate declarate comerțul cu echipament sanitar, materiale lemnoase și de construcție etc., soția fostului judecător deține 70% din capitalul social, restul 30% revenindu-i fiicei Alexandrina. Detalii, AICI șiAICI

  În anii 2012 și 2012 firma era prezentată de Serviciului Vamal din Ucraina drept agent economic din Republica Moldova care transporta bunuri prin intermediul porturilor Odesa și Ilyichevsk. Detalii, AICI

  Mihail Buruian: „Buruian Comerț” SRL a fost deschisă de familia mea, dar activitatea e suspendată de prin 2011 și nu activează. „Carfina” a fost deschisă de fiul meu, împreună cu niște colegi, dar ea tot nu activează. S-au despărțit ei chiar atunci pe loc, că nu li s-a primit nimic.

  Încă un teren, tot pentru judecători
  La finele anului 2014, CMC a alocat un al treilea teren CSM-ului. Acesta este situat pe bd. Mircea cel Bătrân din sect. Ciocana al capitalei, are aproape 80 de ari și va fi folosit tot pentru construcția blocurilor locative pentru judecători. Detalii, AICI

  Victor Micu, președintele CSM: Se presupune că va fi pentru judecătorii care nu activează în Chișinău. Noi am anunțat toți președinții de judecătorii despre acest teren. O să întrunim o comisie și se va vedea cine merită și cine nu. Chiar dacă un judecător are un an de muncă, iar grefierul are 10 ani de lucru în sistem, păi atunci o să beneficieze grefierul. Totul va fi transparent.

  Ion Carpov, șeful Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a CMC: Motivarea (CSM-ului – n.r.) este că ceea ce se cere se face pentru angajații sistemului și vor aparține acestora. […] De câte terenuri au nevoie (judecătorii – n.r.) nu vă pot spune, că nu ține de competența mea. În momentul în care cererea ajunge la noi, o examinăm și vedem care ar putea fi propunerile. Dar dacă mai au nevoie sau sunt prea multe terenuri, nu eu stabilesc. Ei poate să solicite la nesfârșit terenuri.

  sursa: rise.md

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

  Citiţi mai departe

  În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

• В Молдове обновляется судейский корпус

  Значительно изменился и руководящий состав судебных инстанций. По собственному желанию отказались от судейской мантии Михаил Гаврилицэ, занимавший должность председателя суда Стрэшень и Георге Ульяновски, возглавлявший Апелляционную палату Комрата. С другой стороны, целый ряд судей по предложению Высшего совета магистратуры получили руководящие полномочия. Председателем суда сектора Ботаника Кишинева стала Луиза Гафтон, должность ее заместителя получил Раду Цуркану.

  Citiţi mai departe

  Значительно изменился и руководящий состав судебных инстанций. По собственному желанию отказались от судейской мантии Михаил Гаврилицэ, занимавший должность председателя суда Стрэшень и Георге Ульяновски, возглавлявший Апелляционную палату Комрата. С другой стороны, целый ряд судей по предложению Высшего совета магистратуры получили руководящие полномочия. Председателем суда сектора Ботаника Кишинева стала Луиза Гафтон, должность ее заместителя получил Раду Цуркану.

  Суд столичного сектора Буюкань возглавил Дорин Долгиеру, место заместителя председателя суда сектора Чокана занял Владислав Клима. Серия назначений на должности вице-председателей прошла в районных судебных инстанциях: Людмила Барбос (суд Яловень), Валентина Крючкова (суда Кэлэрашь), Виорика Урсу (суд Криулень).

• Directoarea Liceului „Nicolae Iorga” a fost condamnată pentru mită de 600 euro la 5 ani de puşcărie

  Va face cinci ani de închisoare, nu va mai avea dreptul să lucreze în învăţământ timp de doi ani si va trebui sa achite o amenda de 20 mii de lei. Directoarea liceului Nicolae Iorga a fost găsită vinovată de instanţa de judecată pentru corupere pasivă. Procurorii au convins judecătorul că în august 2013 Valentina Iurco ar fi cerut şi ar fi luat mită de 600 euro de la un părinte ca să îi fie admis copilul la studii prin transfer.
  Sentinţa a fost pronunţată la Judecătoria Botanica. Directoarea Valentina Iurco insistă că dosarul a fost fabricat cu scopul de a o înlătura de la conducerea liceului „Nicolae Iorga” şi că avocatul garantat de stat propus de Centrul Naţional Anticorupţie i-ar fi promis libertatea în schimbul cererii de demisie.

  Citiţi mai departe

  Va face cinci ani de închisoare, nu va mai avea dreptul să lucreze în învăţământ timp de doi ani si va trebui sa achite o amenda de 20 mii de lei. Directoarea liceului Nicolae Iorga a fost găsită vinovată de instanţa de judecată pentru corupere pasivă. Procurorii au convins judecătorul că în august 2013 Valentina Iurco ar fi cerut şi ar fi luat mită de 600 euro de la un părinte ca să îi fie admis copilul la studii prin transfer.
  Sentinţa a fost pronunţată la Judecătoria Botanica. Directoarea Valentina Iurco insistă că dosarul a fost fabricat cu scopul de a o înlătura de la conducerea liceului „Nicolae Iorga” şi că avocatul garantat de stat propus de Centrul Naţional Anticorupţie i-ar fi promis libertatea în schimbul cererii de demisie.

  Valentina Iurco, Directoarea Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”: «Echipamentul tot a fost acolo aruncat, de la Anticorupţie şi banul şi tot.
  Nu am pus mâna , nu am pus mâna, când s-a pus problema pe bani să facă amprenetele, domnul procuror a spsu că nu se poate de luat amprentele la noi în ţară.

  Este o provocare, o înţelegere pentru că cineva tinde la locul meu, eu nu am nevoie de loc.
  Mi s-a spus clar doamnă scrieţi cerere, locul dvs este cumpărat».
  
  Roman Statnîi, Procuror,  Procuratura Anticorupţie: «Într-adevăr în cadrul Centrului Naţional a depus plângere, în cadrul Procuraturii Anticorupţie se desfăşoară o cauză penală pentru a stabili toate circumstanţele.
  
  Banii au fost puşi pe masă după care dumenaei, se vede pe video, ia telefonul fix şi plasează telefonul peste bani pentru a ascunde în eventualitatea în care intră cineva să nu îi vadă şi ulterior banii au fost depistaţi şi dumenaei personal, benevol i-a predat».
  
  Instanţa a emis o hotărâre de condamnare, cu drept de atac, iar directoarea a fost arestată.
  Radu Ţurcanu, Judecător, Judecătoria Botanica: «A o condamna cu pedeapsă cu închisaore pe un termen de cinci ani, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiânchis pentru femei, cu amendă în mărime de 1000 u.c. ceea ce cosntituie 20 mii de lei şi cu privarea de dreptul de a exercita activitate didactică pe un termen de doi ani».

• Judecătoria Botanica are un nou președinte. Timofti a semnat decretul

  Magistrata Luiza Gafton a fost numită astăzi în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica. Un decret în acest sens a fost semnat de șeful statului Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
  Anterior, mai mulți locuitori ai comunei Băcioi au protestat în fața sediului CSM, scandând lozinci împotriva judecătoarei Luiza Gafton și cerând membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu o avanseze pe judecătoare la funcția de președinte de instanță. Oamenii afirmau că magistrata a fost părtinitoare în judecarea unei cauze intentate împotriva Primăriei Băcioi de către fostul primar, Ion Bivol. Acesta ar fi devenit ilegal proprietarul principalei fântâni arteziene din localitate, care alimentează cu apă 70 la sută din locuitori.

  Citiţi mai departe

  Magistrata Luiza Gafton a fost numită astăzi în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica. Un decret în acest sens a fost semnat de șeful statului Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
  Anterior, mai mulți locuitori ai comunei Băcioi au protestat în fața sediului CSM, scandând lozinci împotriva judecătoarei Luiza Gafton și cerând membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu o avanseze pe judecătoare la funcția de președinte de instanță. Oamenii afirmau că magistrata a fost părtinitoare în judecarea unei cauze intentate împotriva Primăriei Băcioi de către fostul primar, Ion Bivol. Acesta ar fi devenit ilegal proprietarul principalei fântâni arteziene din localitate, care alimentează cu apă 70 la sută din locuitori.

  Luiza Gafton va conduce Judecătoria Botanica în locul magistratului Ion Druță care a fost transferat, în septembrie 2013, la Curtea Supremă de Justiție.

  Tot astăzi, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a vicepreședintelui Judecătoriei Botanica Radu Țurcanu. De asemenea, Ludmila Ursu a fost numită judecător la Judecătoria sectorului Râșcani, iar Angela Braga – la Judecătoria Botanica.

  „În perioada de reformare a sistemului judecătoresc vor fi confirmați în funcție sau promovați doar magistrații care au dat dovadă de o ținută morală impecabilă și calități profesionale remarcabile”, a precizat președintele Nicolae Timofti.

• Назначен новый председатель суда столичного сектора Ботаника

  Президент страны Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность четырех судей, предложенных Высшим советом магистратуры, в том числе Луизы Гафтон в качестве нового председателя суда столичного сектора Ботаника.
  Кроме того, на должность судьи в суде сектора Рышкань была назначена Людмила Урсу, а судьи Анжела Брага и Раду Цуркану – в суд сектора Ботаника.

  Citiţi mai departe

  Президент страны Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность четырех судей, предложенных Высшим советом магистратуры, в том числе Луизы Гафтон в качестве нового председателя суда столичного сектора Ботаника.
  Кроме того, на должность судьи в суде сектора Рышкань была назначена Людмила Урсу, а судьи Анжела Брага и Раду Цуркану – в суд сектора Ботаника.

  «В ходе реформы судебной системы будут назначаться или продвигаться только те судьи, которые абсолютно безупречны в моральном плане и обладают выдающимися профессиональными качествами», - отметил президент Николай Тимофти.

   

• Controversaţi, dar promovaţi

  Promovări în lanţ la Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mulţi judecători, inclusiv cu reputaţie controversată, au fost propuşi şefului statului pentru a fi numiţi în funcţii mai înalte. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. După ce de trei ori nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a reveni în CSM, Corochii aspiră la un fotoliu în Curtea de Apel Chişinău. Şi Radu Ţurcanu, supranumit în presă „judecător raider”, a fost înaintat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica.

  La postul vacant din Curtea de Apel Chişinău au aspirat doi magistraţi: Nichifor Corochii şi Oxana Robu de la Judecătoria Ciocana. CSM a decis să-l propună pe Corochii pentru promovare.

  Citiţi mai departe

  Promovări în lanţ la Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mulţi judecători, inclusiv cu reputaţie controversată, au fost propuşi şefului statului pentru a fi numiţi în funcţii mai înalte. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. După ce de trei ori nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a reveni în CSM, Corochii aspiră la un fotoliu în Curtea de Apel Chişinău. Şi Radu Ţurcanu, supranumit în presă „judecător raider”, a fost înaintat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica.

  La postul vacant din Curtea de Apel Chişinău au aspirat doi magistraţi: Nichifor Corochii şi Oxana Robu de la Judecătoria Ciocana. CSM a decis să-l propună pe Corochii pentru promovare.

  Fostul şef al CSM, care anterior a fost magistrat la Edineţ, susţine că a decis să rămână în capitală pentru că la Curtea de Apel Bălţi nu ar exista locuri vacante. Corochii nu exclude nici posibilitatea că va participa din nou la concursul pentru un fotoliu în CSM. 

• Bătălie la judecătoria de la Botanica

  Celălalt candidat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica este Radu Ţurcanu. El a devenit judecător cu şase ani în urmă şi a fost apreciat cu una din cele mai bune note.
  „Mi-am propus să îmi înaintez candidatura la funcția de vicepreședinte pentru că consider că în cazul în care a plecat un vicepreședinte, povara sarcinii căzută pe umerii președintelui este destul de mare. Cineva trebuie să o facă. Doamna Garștea are o vechime destul de mare în domeniul jurisprudenței. Nu-mi rămâne decât să îi doresc succese și chiar îmi doresc să câștige cel mai puternic”, a declarat Radu Țurcan.

  Citiţi mai departe

  Celălalt candidat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica este Radu Ţurcanu. El a devenit judecător cu şase ani în urmă şi a fost apreciat cu una din cele mai bune note.
  „Mi-am propus să îmi înaintez candidatura la funcția de vicepreședinte pentru că consider că în cazul în care a plecat un vicepreședinte, povara sarcinii căzută pe umerii președintelui este destul de mare. Cineva trebuie să o facă. Doamna Garștea are o vechime destul de mare în domeniul jurisprudenței. Nu-mi rămâne decât să îi doresc succese și chiar îmi doresc să câștige cel mai puternic”, a declarat Radu Țurcan.

  Reputaţia lui Ţurcanu nu este însă una dintre cele mai imaculate. Ziarul de Gardă l-a inclus anterior în lista celor 12 judecători raider. Publicaţia a scris că magistratul a emis ordonanţa prin care o companie off-shore a devenit proprietara unui pachet de acţiuni de la compania de asigurări ASITO.
  După ce Consiliul Superior al Magistraturii se va expune pe marginea contestării, dosarele celor doi judecători vor fi examinate de Colegiul de selecţie, pentru ca ulterior CSM să înainteze şefului statului candidatura la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica. 

• Atac raider la o fermă de vaci

  La 4 februarie curent, judecătorul Radu Ţurcanu, fără a verifica dacă vitele de la fermă îi aparţin cu drept de proprietate, a emis o încheiere de a aplica sechestru pe bunurile ce ar aparţine „Unu” SRL, şi anume „pe 279 de vite, care au fost în 2008 înregistrate conform sistemului de identificare şi trasabilitate a animalelor pe numele acestei firme”. A doua zi, pe 5 februarie, executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu a dispus aplicarea sechestrului pe vitele fermierilor din Bezida, ba mai mult, ridicarea acestora şi transmiterea spre păstrare noilor proprietari (deşi aceştia locuiesc în mun. Chişinău şi n-au fermă) până la examinarea cauzei în fond.

  Citiţi mai departe

  La 4 februarie curent, judecătorul Radu Ţurcanu, fără a verifica dacă vitele de la fermă îi aparţin cu drept de proprietate, a emis o încheiere de a aplica sechestru pe bunurile ce ar aparţine „Unu” SRL, şi anume „pe 279 de vite, care au fost în 2008 înregistrate conform sistemului de identificare şi trasabilitate a animalelor pe numele acestei firme”. A doua zi, pe 5 februarie, executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu a dispus aplicarea sechestrului pe vitele fermierilor din Bezida, ba mai mult, ridicarea acestora şi transmiterea spre păstrare noilor proprietari (deşi aceştia locuiesc în mun. Chişinău şi n-au fermă) până la examinarea cauzei în fond.

   

• Se plânge că judecătorul nu respectă prevederile

  Ecaterina Romanciuc a solicitat recuzarea judecătorului Radu Ţurcan de la jud.Botanica, spunând că acesta nu respectă prevederile legii. Cererea de recuzare a judecătorului a fost examinată de jud. Ecaterina Silvestru, care a respins acest demers. Cauza a fost expediată spre examinare aceluiaşi judecător Ţurcan

  Citiţi mai departe

  Ecaterina Romanciuc a solicitat recuzarea judecătorului Radu Ţurcan de la jud.Botanica, spunând că acesta nu respectă prevederile legii. Cererea de recuzare a judecătorului a fost examinată de jud. Ecaterina Silvestru, care a respins acest demers. Cauza a fost expediată spre examinare aceluiaşi judecător Ţurcan

• Cei 12 „judecători raider”

  Marţi, 24 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea provizorie a judecătorilor Nicolae Nogai, de la Curtea de Apel Bender (CAB), şi Andrei Istrati, de la Judecătoria raionului Râşcani. Suspendările au venit în urma solicitării lui Valeriu Zubco, procurorul general al R. Moldova, pe motiv că cei doi sunt urmăriţi penal pentru deciziile luate în cazurile aşa-ziselor „atacuri raider” de la Moldova Agroindbank şi Moldasig. Ce se întâmplă însă cu judecătorii care au emis hotărâri în celelalte cazuri despre care s-a spus că a fost vorba de „atac raider”:
  
  Banca de Economii, Asito, Victoriabank, Universalbank sau Registru? De ce, până acum, doar doi dintre ei au fost pedepsiţi public? În vara lui 2010, presa afla despre tentativa de acaparare ilegală a acţiunilor de la Compania de Asigurări „Moldasig”, tentativă în care ar fi fost implicat şi un judecător din r-nul Râşcani. La 5 august 2011, premierul Vladimir Filat a făcut publice 5 tentative de ”atac raider”: Universalbank – 78% de acţiuni vizate, Moldova Agroindbank — 27,5%, Banca de Economii — 16%, Victoriabank — 5% şi compania internaţională de asigurări „Asito” — 40%.

  Citiţi mai departe

  Marţi, 24 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea provizorie a judecătorilor Nicolae Nogai, de la Curtea de Apel Bender (CAB), şi Andrei Istrati, de la Judecătoria raionului Râşcani. Suspendările au venit în urma solicitării lui Valeriu Zubco, procurorul general al R. Moldova, pe motiv că cei doi sunt urmăriţi penal pentru deciziile luate în cazurile aşa-ziselor „atacuri raider” de la Moldova Agroindbank şi Moldasig. Ce se întâmplă însă cu judecătorii care au emis hotărâri în celelalte cazuri despre care s-a spus că a fost vorba de „atac raider”:
  
  Banca de Economii, Asito, Victoriabank, Universalbank sau Registru? De ce, până acum, doar doi dintre ei au fost pedepsiţi public? În vara lui 2010, presa afla despre tentativa de acaparare ilegală a acţiunilor de la Compania de Asigurări „Moldasig”, tentativă în care ar fi fost implicat şi un judecător din r-nul Râşcani. La 5 august 2011, premierul Vladimir Filat a făcut publice 5 tentative de ”atac raider”: Universalbank – 78% de acţiuni vizate, Moldova Agroindbank — 27,5%, Banca de Economii — 16%, Victoriabank — 5% şi compania internaţională de asigurări „Asito” — 40%.

  Recent, tot Filat a afirmat că şi întreprinderea de stat „Cris Registru” a fost supusă unui „atac raider”. S-a spus în nenumărate rânduri că aceste atacuri nu ar fi fost posibile fără implicarea mai multor judecători, care urmau să fie depistaţi şi pedepsiţi pentru faptele lor. Deşi a trecut aproape jumătate de an, doar 2 magistraţi implicaţi în acele aşa-zise „atacuri raider” au fost pedepsiţi.

LASĂ UN COMENTARIU