Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Мардарь Думитру
Căutare avansată
foto: inj.md

Alerguș Constantin

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 24.02.1993

Prin Decretul Președintelui RM nr. 90-V din 10 decembrie 2009 i s-a conferit gradul superior de calificare al judecătorului.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 131-XVI din 30 iunie 2005 numit în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1218-III din 08 aprilie 2003 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vârstă. 

Anul naşterii: 1954

Instruire/Diplome
1976 - 1981 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1981 - 1988 anchetator MAI, secţia de poliţie Rîşcani, Chişinău
1988 - 1991 şeful secţiei de anchetă în sfera economică a direcţiei de interne, Chișinău
1991 - 1992 ofiţer de securitate MAI

Data numirii în funcție: 24.02.1993

Prin Decretul Președintelui RM nr. 90-V din 10 decembrie 2009 i s-a conferit gradul superior de calificare al judecătorului.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 131-XVI din 30 iunie 2005 numit în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1218-III din 08 aprilie 2003 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vârstă. 

Anul naşterii: 1954

Instruire/Diplome
1976 - 1981 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1981 - 1988 anchetator MAI, secţia de poliţie Rîşcani, Chişinău
1988 - 1991 şeful secţiei de anchetă în sfera economică a direcţiei de interne, Chișinău
1991 - 1992 ofiţer de securitate MAI

1992 - 1993 inspector pe efectivul personal MAI
1993 - 1997 judecător la Judecătoria Buiucani, Chişinău
1997 - 2005 judecător la Judecătoria Centru, Chişinău
2005 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM

Activitatea juridică non-judiciară
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 93/8 din 1 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, doar un singur dosar examinat (Dan c. Moldovei) de către judecătorul Alerguş Constantin a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărâri (Holomiov c. Moldovei și Mitrofan c. Moldovei) a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Alerguş Constantin, au fost obiect de examinare la CtEDO.

HOLOMIOV c. Moldoveihotărîrea din 07.11.2006, cererea nr. 30649/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii), violarea art. 5 § 1al Convenţiei (dreptul la libertate şi siguranţă), violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
MITROFAN c. Moldovei hotărîrea din 15/01/2013, cererea nr. 50054/07, violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane; violarea art. 6.1 CEDO – dreptul la un proces echitabil; violarea art. 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 93/8 din 1 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 165/8 din 28 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii domnului Constantin ALERGUȘ, judecător, Curtea Supremă de Justiție.

 Prin Decretul Președintelui RM nr. 326-VI  din 19 octombrie 2011 i s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii”.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 90-V din 10 decembrie 2009 i s-a acordat gradul superior de calificare a judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 93/8 din 1 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, doar un singur dosar examinat (Dan c. Moldovei) de către judecătorul Alerguş Constantin a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărâri (Holomiov c. Moldovei și Mitrofan c. Moldovei) a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Alerguş Constantin, au fost obiect de examinare la CtEDO.

HOLOMIOV c. Moldoveihotărîrea din 07.11.2006, cererea nr. 30649/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii), violarea art. 5 § 1al Convenţiei (dreptul la libertate şi siguranţă), violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
MITROFAN c. Moldovei hotărîrea din 15/01/2013, cererea nr. 50054/07, violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane; violarea art. 6.1 CEDO – dreptul la un proces echitabil; violarea art. 13 CEDO – lipsa unui remediu efectiv.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 93/8 din 1 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 165/8 din 28 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii domnului Constantin ALERGUȘ, judecător, Curtea Supremă de Justiție.

 Prin Decretul Președintelui RM nr. 326-VI  din 19 octombrie 2011 i s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii”.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 90-V din 10 decembrie 2009 i s-a acordat gradul superior de calificare a judecătorului.

 

Hotărârea nr. 165/8 din 28 februarie 2017

Hotărîre nr. 93/8 din 01.11.2013

Cauze CtEDO Alerguș C.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.93/8 din 1 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Costantin Alerguş".

Potrivit Hotărîrii nr. 204/20 din 09 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respings contestația depusă de cet.Canila Serghei împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 martie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 04 martie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Bălți, Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru și a Curții Supreme de Justiție, Ursachi Petru, Alerguș Constantin și Timofti Vladimir.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecatorului au fost depuse 4 petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.93/8 din 1 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Costantin Alerguş".

Potrivit Hotărîrii nr. 204/20 din 09 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respings contestația depusă de cet.Canila Serghei împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 martie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 04 martie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Bălți, Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru și a Curții Supreme de Justiție, Ursachi Petru, Alerguș Constantin și Timofti Vladimir.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecatorului au fost depuse 4 petiţii, neîntemeiate.

Hotărîrea nr. 204/20 din 09 septembrie 2016

Știri
  • (doc) Judecătorii care au decis soarta lui Filat

    Un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, format din Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. „Inadmisibile. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Pronunţarea deciziei motivate la 23 martie 2017”, se precizează pe site-ul CSJ.

    Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a 

    Un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, format din Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. „Inadmisibile. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Pronunţarea deciziei motivate la 23 martie 2017”, se precizează pe site-ul CSJ.

    Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a 

    companiilor „Worldway Limited”, „Kapital Invest Company” și „Kapital Invest Co” împotriva hotărârii Curții de Apel (CA) Chișinău care, în iunie 2016, a menținut sentința de condamnare la nouă ani de închisoare emisă de Judecătoria Buiucani în privința lui Vladimir Filat. Magistrații au decis că recursurile sunt „inadmisibile și vădit neîntemeiate”, conform unei informații plasate pe pagina electronică a CSJ. Hotărârea motivată a instanței supreme va fi pronunțată pe 23 martie 2017, se mai anunță pe www.csj.md. Cei trei judecători din complet puteau declara recursurile inadmisibile, așa cum au și făcut, sau le puteau accepta spre examinare și trimite în cadrul Colegiului lărgit al CSJ, care urma să analizeze inclusiv probele din dosar.

     

    Timofti, de 27 de ani în funcția de judecător

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș fac parte din completul nr. 3 pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de apel, a recursurilor în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti irevocabile şi în vederea soluţionării cererilor de strămutare, conform dispoziției semnate de Mihai Poalelungi, președintele CSJ, în decemebrie 2016. Cei trei judecători care au declarat inadmisibil recursul în dosarul Filat sunt în sistemul judecătoresc de peste un deceniu. Cel mai longeviv magistrat este Vladimir Timofti, care activează în sistem de 27 de ani, fiind la CSJ de aproape 14 ani. Timofti a fost numit judecător la CSJ prin hotărârea Parlamentului din iunie 2003. În vârstă de 54 de ani, Timofti, conform site-ului magistrat.md, a absolvit în perioada 1978-1982 Colegiul de Construcții din Chișinău, iar ulterior a luat licența în drept la Institutul Militar din Moscova. Și-a început cariera în justiție în 1990 în calitate de judecător al Tribunalului militar din Kutaisi, iar în 1992-2002, a fost judecător la Judecătoria Militară din Chișinău. În 2001-2003 a fost vicepreședinte al Judecătoriei Militare, după care a fost numit magistrat la CSJ. 

    ZdG a scris anterior că Vladimir Timofti locuiește într-o casă din or. Codru, mun. Chișinău, pe str. Crinilor, casă care, deși cu două niveluri, pare modestă în comparație cu cele ale altor colegi. Familia magistratului a achiziționat 1/2 din imobil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era promovat la instanța supremă. „Prin prezenta, vreau să menționez că dețin 1/2 din casă cu banii obținuți legal din vânzarea în aceeași zi a unui apartament cu două odăi în aceeași regiune a orașului. La fel, m-au ajutat cu bani la procurarea casei și rudele apropiate, plus noi aveam și unele acumulări de bani pentru a ne lărgi cu spațiul locativ, având, 2 copii de sex diferit din anul 1997”, ne-a zis Vladimir Timofti. Conform ultimei sale declarații cu privire la venituri și proprietate, Timofti are trei automobile: Hyundai Santa Fe, Kia Ceed și Rover 25. Tot în acea declarație magistratul afirmă că a efectuat investiții de 10242 de euro conform unui contract de investiții cu privire la investirea capitalului privat în construcţia unei case de locuit cu 48 apartamenete pe strada Sos. Hâncesti 182, mun. Chişinău încă în iulie 2008 și că banii luaţi în credit de la Banca Socială au fost restituiți în 2011 doar că blocul nu a mai fost ridicat nici până astăzi, compania „Rom-Prim” fiind în proces de insolvabilitate. Conform unei hotărâri a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2013, un singur dosar examinat de judecătorul Timofti a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” însă două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Vladimir Timofti, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Casele judecătorului Alerguș

    Tot în or. Codru, în același cartier cu Vladimir Timofti locuiește, într-un imobil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, un alt judecător din complet. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000, conform informațiilor cadastrale. Toma a ajuns la CSJ fiind numită printr-o hotărâre de Parlament din iulie 2014. În vârstă de 51 de ani, judecătoarea a absolvit în 1988 facultatea filologie a Universității de Stat din Moldova, iar peste nouă ani, în 1997, Facultatea de Drept. Din 1990 a început să lucreze ca translator, grefier, specialist coordonator și şefă a Secretariatului prezidiului şi Plenului Judecătoriei Supreme a R. Moldova. Între ani 1996 și 2001 a fost specialist principal al cancelariei penale, consultant, consultant superior și consilier al preşedintelui Tribunalului Chişinău. În 2001 a fost numită judecătoare la Judecătoria Ialoveni, iar ulterior, în 2014, a fost promovată la CSJ. Conform ultimei sale declarații cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, judecătoarea indică, pe lângă casa din or. Codru și două automobile, un Wolkswagen Golf și un Peugeot 307.

    Într-o casă la sol, dar și ea incomparabilă cu imobilele de lux ale altor colegi magistrați locuiește și al treilea judecător din completul care a pus punctul final în dosarul Filat. În 1996, soția judecătorului Constantin Alerguș, Svetlana Alerguș, a obținut, prin moștenire, ½ dintr-un imobil din str. George Enescu din Chișinău, evaluat și în declarațiile de avere ale judecătorului la 1,7 milioane de lei. În 2006, acest imobil a fost pus în gaj la Banca de Economii pentru un credit de 82 mii de lei, care nu a fost stins nici astăzi, când instituția financiară nu mai există. Soții Alerguș dețin și un alt imobil, pe str. Valea Albă, Chișinău, ridicat în 2014. Casa, cu două niveluri, incomparabilă și ea cu imobilele de milioane ale altor judecători, nu este încă gata, așa cum arată imaginile surprinse de ZdG, la fața locului. Alerguș a declarat pentru ZdG că locuiește împreună cu soția în casa din str. Enescu și că cealaltă cotă parte aparține cumnatului său. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate depusă de Alerguș pentru anul 2015, acesta ar deține un automobil Skoda Octavia, fabricat și achiziționat în 2007. Constantin Alerguș are 63 de ani. În 1976-1981, a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat în perioada sovietică ca anchetator în secția de poliție Râșcani, iar ulterior a fost șeful secției anchetă în sfera economică a direcţiei de interne a Ministerului Afacerilor Interne. A ajuns judecător la Judecătoria Buiucani în 1993, apoi a fost judecător la Judecătoria Centru, iar din 2005 activează la CSJ. Conform unei hotărâri a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de către judecătorul Alerguş a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Constantin Alerguş au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Judecătorii care l-au condamnat pe Filat

    Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență de un complet de judecători ai Judecătoriei Buiucani, din care au făcut parte magistrații Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea și Sergiu Lazari. Vineri, 11 noiembrie 2016, judecătorii Nichifor Corochii, Ludmila Ouș și Maria Negru de la CA Chișinău au hotărât să menține condamnarea fostului premier. Filat a fost reținut la 15 octombrie 2015 după un denunț al primarului de Orhei, Ilan Șor. Vladimir Filat este deținut în penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău. Presa a scris în ultimele zile că acesta ar fi refuzat să fie transferat la Penitenciarul Lipcani, acolo unde fostul premier urma să-și ispășească pedeapsa. Igor Popa, avocatul premierul a precizat că va veni cu o reacție la decizia CSJ, dar și la decizia de transfer a ex-premierului la Lipcani în următoarele zile.
    sursa: zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Un judecător, NEMULȚUMIT de pensia sa de 13 mii de lei

    Judecătorul Curții Supreme de Justiție, Constantin Alerguș, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), fiind nemulțumit de modul în care i-a fost calculată pensia.

    Magistratul, care primește în prezent o pensie de 13 114 lei, pretinde ca aceasta să îi fie recalculată, începând cu 1 ianuarie 2014, fiind stabilită la nivelul de 13 655 de lei, cu 541 de lei mai mult decât în prezent.

    Judecătorul Curții Supreme de Justiție, Constantin Alerguș, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), fiind nemulțumit de modul în care i-a fost calculată pensia.

    Magistratul, care primește în prezent o pensie de 13 114 lei, pretinde ca aceasta să îi fie recalculată, începând cu 1 ianuarie 2014, fiind stabilită la nivelul de 13 655 de lei, cu 541 de lei mai mult decât în prezent.

    De asemenea, Alerguș a cerut CNAS să îi achite și despăgubiri în valoare de 5 000 de lei.
    Săptămâna trecută, Curtea Supremă de Justiție a examinat dosarul și i-a dat câștig de cauză lui Areguș, obligând astfel CNAS să îi plătească judecătorului diferența de pensie, iar pe viitor să îi achite o pensie de 13 655 de lei.

    Constantin Alerguș este judecător al Curții Supreme de Justiție din anul 2005. Potrivit ultimei declarații de avere, magistratul deține în proprietate o casă de locuit de 185 de m.p., în construcție, pe care și-o estimează la 578 de mii de lei. De asemenea, soția lui Alerguș deține în proprietate o jumătate dintr-o casă, estimată la 1,7 milioane de lei. Imobilul a fost obținut prin moștenire încă în 1996.

    Anul trecut, Aleguș și-a vândut cota-parte dintr-un apartament, obținut prin ordin, încă în 1994.
    Alerguș mai are o mașină procurată nou-nouță în 2007, cu 15 mii de euro.
    Judecătorul a obținut în 2014 venituri din salariu și pensie de 337 de mii de lei, iar soția sa a ridicat un salariu de 170 de mii de lei. Veniturile cumulate ale soților Alerguș au fost în 2014 de 507 mii de lei.

    sursa: ziarulnational.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Cine i-a dăruit libertatea lui Micu?

    Atunci Micu a declarat că Muruianu a fost plătit pentru a-l băga la puşcărie, după care magistratul a refuzat să mai examineze acest dosar. Ulterior, un alt complet de judecători ai CSJ, condus de Constantin Alerguș, s-a spălat pe mâini și a trimis cauza la rejudecare tocmai în instanța de fond, la Judecătoria Centru. În prezent, dosarul se află în gestiunea magistraților Liuba Brânză, Gari Bivol și Alexandru Gafton. 

    Atunci Micu a declarat că Muruianu a fost plătit pentru a-l băga la puşcărie, după care magistratul a refuzat să mai examineze acest dosar. Ulterior, un alt complet de judecători ai CSJ, condus de Constantin Alerguș, s-a spălat pe mâini și a trimis cauza la rejudecare tocmai în instanța de fond, la Judecătoria Centru. În prezent, dosarul se află în gestiunea magistraților Liuba Brânză, Gari Bivol și Alexandru Gafton. 

  • Magistraţi având condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi "excelent"

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghenadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

  • Dosarul de un milion – ultimul cuvânt

    Pe 11 iulie, judecătorii Valeriu Doagă, Nicolae Clima, Iurie Şumcov, Svetlana Caitaz, Vera Macinskaia, Constantin Alerguş, din cadrul Completului nr. 5 al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), au respins, calificându-le drept neîntemeiate, cererile de chemare în judecată depuse de procurorii de Glodeni, Constantin Cojocaru şi Ion Grişciuc, împotriva ZdG, casând, totodată, hotărârile anterioare, a Judecătoriei Centru şi a Curţii de Apel Chişinău, care le dăduse câştig de cauză  procurorilor, obligând ZdG să achite 500000 (prima instanţă, judecător, Ion Busuioc) şi 20 000 de lei (Curtea de Apel).

    Pe 11 iulie, judecătorii Valeriu Doagă, Nicolae Clima, Iurie Şumcov, Svetlana Caitaz, Vera Macinskaia, Constantin Alerguş, din cadrul Completului nr. 5 al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), au respins, calificându-le drept neîntemeiate, cererile de chemare în judecată depuse de procurorii de Glodeni, Constantin Cojocaru şi Ion Grişciuc, împotriva ZdG, casând, totodată, hotărârile anterioare, a Judecătoriei Centru şi a Curţii de Apel Chişinău, care le dăduse câştig de cauză  procurorilor, obligând ZdG să achite 500000 (prima instanţă, judecător, Ion Busuioc) şi 20 000 de lei (Curtea de Apel).

     

  • Новый совет института юстиции

    На прошлой неделе Высший совет магистратуры (ВСМ) назначил 7 членов совета из числа судей: трех от Высшей судебной палаты, двух – от Апелляционной палаты Кишинева и двух – от судов первой инстанции. В состав совета вошли Константин Алергуш, Валентин Барбэ, Николай Гордилэ, Думитру Кебак, Георге Крецу, Мария Маланчук и Раду Цуркану. Одновременно со своими представителями определилась Генеральная прокуратура. Ими стали заместитель генпрокурора Игорь Сербинов, и.о. начальника отдела по делам несовершеннолетних и защиты прав человека Генпрокуратуры Юрие Перевозник, прокурор сектора Чентру Николае Жеру и прокурор сектора Буюкань Эдуард Машник. 

    На прошлой неделе Высший совет магистратуры (ВСМ) назначил 7 членов совета из числа судей: трех от Высшей судебной палаты, двух – от Апелляционной палаты Кишинева и двух – от судов первой инстанции. В состав совета вошли Константин Алергуш, Валентин Барбэ, Николай Гордилэ, Думитру Кебак, Георге Крецу, Мария Маланчук и Раду Цуркану. Одновременно со своими представителями определилась Генеральная прокуратура. Ими стали заместитель генпрокурора Игорь Сербинов, и.о. начальника отдела по делам несовершеннолетних и защиты прав человека Генпрокуратуры Юрие Перевозник, прокурор сектора Чентру Николае Жеру и прокурор сектора Буюкань Эдуард Машник. 

     

  • CSM a desemnat Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat şapte judecători în funcţia de membri ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei.

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat şapte judecători în funcţia de membri ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei.

     

  • Сломленная насильниками жизнь

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU