Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Герасим Думитру
Căutare avansată
Foto: investigatii.md

Arnăut Sergiu

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 25.04.1995

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1707-III din 27 februarie 2004 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1430-II din 26 aprilie 2000 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1959

Instruire/Diplome
1991 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

09.1976 - 05.1978 - Învăţător de cultură fizică, şcoala medie s. Ghiliceni, raionul Teleneşti
05.1978 - 04.1980 - Serviciul militar în termen
07.1980 - 07.1983 - Şef al sectorului silvic din raionul Bozoica, reg. Crasnoiarsc
09.1983 - 07.1986 - Învăţător de cultură fizică la şcoala medie Scorţeni, raionul Teleneşti
08.1986 - 06.1991 - Student, facultatea de Drept, USM
07.1991 - 04.1995 - consultant la Judecătoria sectorului Rîşcani, mun.Chişinău

Data numirii în funcție: 25.04.1995

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1707-III din 27 februarie 2004 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1430-II din 26 aprilie 2000 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1959

Instruire/Diplome
1991 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

09.1976 - 05.1978 - Învăţător de cultură fizică, şcoala medie s. Ghiliceni, raionul Teleneşti
05.1978 - 04.1980 - Serviciul militar în termen
07.1980 - 07.1983 - Şef al sectorului silvic din raionul Bozoica, reg. Crasnoiarsc
09.1983 - 07.1986 - Învăţător de cultură fizică la şcoala medie Scorţeni, raionul Teleneşti
08.1986 - 06.1991 - Student, facultatea de Drept, USM
07.1991 - 04.1995 - consultant la Judecătoria sectorului Rîşcani, mun.Chişinău

25.04.1995 - judecător la Judecătoria sectorului Rîşcani, mun.Chişinău (Decret nr. 132)
26.04.2000 - numit în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vărstă (Decret nr.1430-II)
27.02.2004 - numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 1707-III)

 

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr.137/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Arnaut, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Arnaut, au fost obiect de examinare la CtEDO.

AVRAM si alții v. Moldova, hotărîrea din 05/07/2011, cererea nr.  41588/ 05, violarea art. 8 CEDO.
TIMPUL INFO-MAGAZIN şi ANGHEL c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 42864/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare).
OSTROVAR c. Moldovei, hotărîrea din 13.09.2005, cererea nr. 35207/03, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii); violarea art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectul vieţii private); violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv)  combinat cu art. 3 al Convenţiei.
ŞARBAN c. Moldovei, hotărîrea din 4.10.2005, cererea nr. 3456/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate); violarea art. 5 § 4 al Convenţiei (dreptul la un recurs împotriva deciziei de lipsire de libertate).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze civile, prima instanță (hotărîri):

2010 - contestate 74, menținute 45 - 47%
2011 - contestate 71, menținute 38 - 54%
2012 - contestate 88, menținute 45 - 51%
Cauze civile în ordine de apel (decizii):
2010 - contestate 80, menținute 54 - 55%
2011 - contestate 75, menținute 45 - 60%
2012 - contestate 99, menținute 60 - 60%
Cauze civile în ordine de recurs (încheieri):
2010 - contestate 2, menținute 1 - 50%
2011 - contestate 6, menținute 1 - 16%
2012 - contestate 18, menținute 5 - 27%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - cauze examinate 564, casate 73 - 12,9%
2011 - cauze examinate 653, casate 68 - 10,4%
2012 - cauze examinate 630, casate 78 - 12,3%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărîrea nr. 137/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 62 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 74/7 din 02 martie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr.137/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Arnaut, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Arnaut, au fost obiect de examinare la CtEDO.

AVRAM si alții v. Moldova, hotărîrea din 05/07/2011, cererea nr.  41588/ 05, violarea art. 8 CEDO.
TIMPUL INFO-MAGAZIN şi ANGHEL c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 42864/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare).
OSTROVAR c. Moldovei, hotărîrea din 13.09.2005, cererea nr. 35207/03, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii); violarea art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectul vieţii private); violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv)  combinat cu art. 3 al Convenţiei.
ŞARBAN c. Moldovei, hotărîrea din 4.10.2005, cererea nr. 3456/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate); violarea art. 5 § 4 al Convenţiei (dreptul la un recurs împotriva deciziei de lipsire de libertate).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze civile, prima instanță (hotărîri):

2010 - contestate 74, menținute 45 - 47%
2011 - contestate 71, menținute 38 - 54%
2012 - contestate 88, menținute 45 - 51%
Cauze civile în ordine de apel (decizii):
2010 - contestate 80, menținute 54 - 55%
2011 - contestate 75, menținute 45 - 60%
2012 - contestate 99, menținute 60 - 60%
Cauze civile în ordine de recurs (încheieri):
2010 - contestate 2, menținute 1 - 50%
2011 - contestate 6, menținute 1 - 16%
2012 - contestate 18, menținute 5 - 27%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - cauze examinate 564, casate 73 - 12,9%
2011 - cauze examinate 653, casate 68 - 10,4%
2012 - cauze examinate 630, casate 78 - 12,3%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărîrea nr. 137/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 62 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 74/7 din 02 martie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

 

Hotărîrea nr. 137/11 din 20 decembrie 2013

Cauze CtEDO Arnaut S.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.137/11 din 20 decembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Arnăut Sergiu".

Conform Hotărîrii nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Șeremet Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 08 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, Minciună Anatolie și Arnăut Sergiu. Autorul sesizării a invocat că președintele Curții de Apel Chișinău nu era în drept să formeze completul din trei judecători, precum să includă în complet pe judecătorii Minciună Anatolie și Arnăut Sergiu, care au fost apreciati negativ de Colegiul de Evaluare a Performanțelor. 

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 42/8 din 17 aprilie 2015 a respins contestaţia cet. Iurie Ispas privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnaut, ca fiind neîntemeiată. Petiţionarul consideră evidentă abaterea judecătorului Sergiu Arnaut de la norma juridică în examinarea cererii de recuzare şi prezentarea unui interes personal în examinarea cauzei date, creîndu-se o practică juridică incorectă, atunci cînd judecătorul instanţei de judecată inferioare aprobă decizie contrar hotărîrilor instanţei de judecată superioare.

La data de 05 martie 2013 în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Arnăut Sergiu, a fost intentată procedura disciplinară  în temeiul prevederilor art. 15 p. d), e), g)  art. 22 alin.(1) lit. k) al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 17/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 17/1 din 14 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 17/7 din 14 iunie 2013.

Prin Hotărîrea nr. 565/19 din 01 iulie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/3 din 11.04.2014 emisă în privinţa judecătorilor Sergiu Arnaut şi Anatol Minciună, prin care a fost sistată procedura disciplinară în virtutea netemeiniciei tragerii la răspundere disciplinară. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 11 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.137/11 din 20 decembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Arnăut Sergiu".

Conform Hotărîrii nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Șeremet Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 08 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, Minciună Anatolie și Arnăut Sergiu. Autorul sesizării a invocat că președintele Curții de Apel Chișinău nu era în drept să formeze completul din trei judecători, precum să includă în complet pe judecătorii Minciună Anatolie și Arnăut Sergiu, care au fost apreciati negativ de Colegiul de Evaluare a Performanțelor. 

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 42/8 din 17 aprilie 2015 a respins contestaţia cet. Iurie Ispas privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnaut, ca fiind neîntemeiată. Petiţionarul consideră evidentă abaterea judecătorului Sergiu Arnaut de la norma juridică în examinarea cererii de recuzare şi prezentarea unui interes personal în examinarea cauzei date, creîndu-se o practică juridică incorectă, atunci cînd judecătorul instanţei de judecată inferioare aprobă decizie contrar hotărîrilor instanţei de judecată superioare.

La data de 05 martie 2013 în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Arnăut Sergiu, a fost intentată procedura disciplinară  în temeiul prevederilor art. 15 p. d), e), g)  art. 22 alin.(1) lit. k) al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 17/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 17/1 din 14 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 17/7 din 14 iunie 2013.

Prin Hotărîrea nr. 565/19 din 01 iulie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/3 din 11.04.2014 emisă în privinţa judecătorilor Sergiu Arnaut şi Anatol Minciună, prin care a fost sistată procedura disciplinară în virtutea netemeiniciei tragerii la răspundere disciplinară. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 11 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărîrea nr. 17/7 din 14 iunie 2013

Hotărîrea nr. 565/19 din 01 iulie 2014

Hotărîrea nr.17/1 din 14 ianuarie 2014

Hotărîrea nr. 42/8 din 17 aprilie 2015

Hotărîrea nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015

Știri
  • ACȚIUNEA DE REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR DOMNICA MANOLE, SERGIU ARNĂUT ȘI GHEORGHE CREȚU A AJUNS LA CURTEA DE APEL BĂLȚI

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.

    „Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”

    Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu. 

    Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică. 

    Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.

    Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.

    Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.  

    Alte acțiuni de regres

    La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
    sursa: moldovacurata.md

  • Concurs fără competiţie la CSM

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

    La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

    Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

    Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

    Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

     

    În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

    Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

    Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

    Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

    Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

    Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

    Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

    Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

    Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

    În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

    Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
    sursa: zdg.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • CINE DINTRE FUNCȚIONARII-BUGETARI CU LOCUINȚE DE LUX AR PUTEA FI NEVOIȚI SĂ PLĂTEASCĂ NOUL IMPOZIT PE AVERE, CEL PUȚIN 12 MII DE LEI ANUAL

    Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu de-al lor lunar, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere. 

    Vadim Brânzaniuc ar putea fi obligat să plătească noul impozit pe avere

    Primul pe listă ar fi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, despre care portalulanticorupție.md a scris în luna aprilie 2016 că deține o casă cu două etaje, cu o suprafață de 146,7 metri pătrați, cu garaj și două construcții accesorii, evaluate împreună la 1 515 590 de lei. În condițiile în care ridică lunar de la Primărie un salariu de aproximativ 9 mii de lei, Vadim Brânzaniuc va trebui să achite o sumă de aproximativ 12 mii de lei cu titlu de impozit pe avere. Acest impozit de plătește o dată pe an, până la data de 25 decembrie, în baza calculelor făcute de inspectorii fiscali, conform situației de la 1 noiembrie a fiecărui an. Vadim Brânzaniuc a declarat pentru anticorupție.md că toată averea sa provine din surse legale și poate proba acest lucru cu documente. După publicarea investigației, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat veniturile și proprietățile lui Brânzaniuc, însă a clasat cauza, deoarece nu ar fi găsit nereguli în procesul de declarare, și nici diferențe vădite între veniturile legale și proprietățile funcționarului.

    Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu de-al lor lunar, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere. 

    Vadim Brânzaniuc ar putea fi obligat să plătească noul impozit pe avere

    Primul pe listă ar fi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, despre care portalulanticorupție.md a scris în luna aprilie 2016 că deține o casă cu două etaje, cu o suprafață de 146,7 metri pătrați, cu garaj și două construcții accesorii, evaluate împreună la 1 515 590 de lei. În condițiile în care ridică lunar de la Primărie un salariu de aproximativ 9 mii de lei, Vadim Brânzaniuc va trebui să achite o sumă de aproximativ 12 mii de lei cu titlu de impozit pe avere. Acest impozit de plătește o dată pe an, până la data de 25 decembrie, în baza calculelor făcute de inspectorii fiscali, conform situației de la 1 noiembrie a fiecărui an. Vadim Brânzaniuc a declarat pentru anticorupție.md că toată averea sa provine din surse legale și poate proba acest lucru cu documente. După publicarea investigației, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat veniturile și proprietățile lui Brânzaniuc, însă a clasat cauza, deoarece nu ar fi găsit nereguli în procesul de declarare, și nici diferențe vădite între veniturile legale și proprietățile funcționarului.

    Șeful de direcție de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Valerian Bânzaru, deține mai multe imobile și ar putea fi obligat de către FISC să plătească noul impozit

    Un alt potențial plătitor al impozitului pe avere este șeful Direcției Dezvoltare Regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor,Valerian Bânzaru, urmărit penal în prezent și aflat sub control judiciar, fiind acuzat de îmbogățire ilicită. Așa cum a scris Moldova Curată în luna aprilie 2015, Bânzaru deține o casă cu două etaje în cartierul Telecentru din Chișinău, care, împreună cu garajul și construcția accesorie, valorează aproximativ 2 milioane de lei. El mai deține un apartament în capitală și o casă în raionul Călărași, moștenită de la părinții săi. Fiscul a precizat că impozitul pe avere va fi plătit doar dacă vor fi întrunite ambele condiții, adică o persoană să dețină un imobil sau mai multe care să aibă împreună peste 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1,5 milioane de euro. Și în acest caz CNI a clasat cauza după ce a efectuat un control, întrucât nu ar fi găsit nereguli. Valerian Bânzaru a declarat anterior că locuința sa a fost construită din veniturile sale legale, întrucât a fost ridicată treptat și nu a investit toți banii odată.

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut locuiește într-o casă cu trei etaje în cartierul Poșta Veche

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău,Sergiu Arnăut, care locuiește într-o casă cu 3 etaje din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău, este și el potențial plătitor al impozitului pe avere. Imobilul în care locuiește magistratul cu familia este trecut în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, care, la rândul său, l-a moștenit de la mama judecătorului. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste 2 milioane de lei. În anul 2015 Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Ministrul Justiției deține o casă-duplex (în imagine), un apartament și o parte din altă casă de locuit.

    Ministrul Justiției,Vladimir Cebotari, este și el potențial plătitor al noului impozit. Potrivit declarației de avere pentru anul 2014 (ultima declarație publicată), ministrul deține o casă-duplex cu o suprafață de 560 de metri pătrați, a cărei valoare încă nu era stabilită la momentul declarării, din cauză că imobilul nu fusese dat în exploatare, un apartament de 60 m.p. și 33 % dintr-o altă casă care are o suprafață de 270 m.p. Vladimir Cebotari a fost verificat de CNI la capitolul declararea averilor, în urma unui articol publicat de Moldova Curată, însă cauza a fost clasată pe motiv că nu ar fi fost găsite abateri majore de la normele de declarare. Ministrul a declarat anterior că a adunat averile din activitatea sa în domeniul aviației.

    Procurorul în cadrul Secției juridice și implementarea reformelor legislative și instituționale din cadrul Procuraturii Generale, Elena Neaga, care a devenit cunoscută presei datorită luxului care l-a afișt în poze pe o rețea de scializare și a cărei familie deține la Strășeni o casă de 139,4 de metri pătrați, cu o bucătărie de vară de 52,9 m.p, ar putea fi obligată și ea să plătească impozitul pe avere, deoarece împreună cele două construcții au, potrivit datelor de la Cadastru, 192,3 m.p. și o valoare cadastrală de 1 646 216 de lei. În cazul Elenei Neaga, CNI a efectuat un control și a solicitat Procuraturii Generale să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, cererea însă a fost respinsă.

    Introducerea impozitului pe avere, supranumit de presă "impozit pe lux", a fost prevăzută în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2016. Acest impozit nu se referă la terenuri și nici la spațiile comerciale. Ministrul Octavian Armașu a estimat anterior că în urma aplicării lui la buget ar urma să se acumuleze în acest an cel puțin 50 de milioane de lei.
    sursa: moldivacurata.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

     
  • Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă dosar pe­nal pentru că nu a de­clarat toată averea, con­form legislației. Acesta a omis să declare o mașină, o firmă și o vilă în care locuiește împreună cu fiul și cu soția. În 2012, presa a scris că magis­tratul locuia într-un imobil de lux, care era trecut în acte pe numele mamei sale. Ulterior vila a fost donată fostei soții a magistratului. După difuzarea știrii în pre­să, CNA și Procuratura Anticorupție au demarat o verificare, dar în urma verificărilor s-a consta­tat că judecătorul nu a încălcat nicio lege. Re­cent, în privința acestu­ia, Comisia Națională de Integritate a sesizat Pro­curatura Anticorupție.

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă dosar pe­nal pentru că nu a de­clarat toată averea, con­form legislației. Acesta a omis să declare o mașină, o firmă și o vilă în care locuiește împreună cu fiul și cu soția. În 2012, presa a scris că magis­tratul locuia într-un imobil de lux, care era trecut în acte pe numele mamei sale. Ulterior vila a fost donată fostei soții a magistratului. După difuzarea știrii în pre­să, CNA și Procuratura Anticorupție au demarat o verificare, dar în urma verificărilor s-a consta­tat că judecătorul nu a încălcat nicio lege. Re­cent, în privința acestu­ia, Comisia Națională de Integritate a sesizat Pro­curatura Anticorupție.


     
  • Un arnăut, care a condamnat în instanţă FLUX-ul, acum e prins cu musca pe căciulă

    Investigaţia CIJ despre proprietăţile agonisite în sudoarea frunţii de către judecătorul Sergiu Arnăut nu a putut trece neobservată de noi (şi, evident, am preluat-o în FLUX) dat fiind că acest personaj a făcut parte dintr-un complet de judecată care a condamnat ziarul nostru (editat pe atunci de SRL „FLUX European”) şi pe directorul acestuia, colegul nostru Sergiu Praporşcic, în favoarea miliardarului şi magnatului petrolier Anatol Stati.

    Investigaţia CIJ despre proprietăţile agonisite în sudoarea frunţii de către judecătorul Sergiu Arnăut nu a putut trece neobservată de noi (şi, evident, am preluat-o în FLUX) dat fiind că acest personaj a făcut parte dintr-un complet de judecată care a condamnat ziarul nostru (editat pe atunci de SRL „FLUX European”) şi pe directorul acestuia, colegul nostru Sergiu Praporşcic, în favoarea miliardarului şi magnatului petrolier Anatol Stati.

     
  • Un singur complet de judecători pentru cauze de insolvabilitate; „Cei desemnaţi aleatoriu nu îndeplinesc comenzi”

    Astfel, completul care va examina cauzele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor ce nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de terţi este format din judecătorii Sergiu Arnăut, Boris Bîrcă şi Eugeniu Clim. Şeful Curţii de Apel Chişinău a explicat necesitatea formării unui atare complet prin faptul că dosarele cu pricina ar necesita o atenţie aparte. Demersul înaintat de Ion Pleşca a fost acceptat de majoritatea membrilor CSM.

    Astfel, completul care va examina cauzele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor ce nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de terţi este format din judecătorii Sergiu Arnăut, Boris Bîrcă şi Eugeniu Clim. Şeful Curţii de Apel Chişinău a explicat necesitatea formării unui atare complet prin faptul că dosarele cu pricina ar necesita o atenţie aparte. Demersul înaintat de Ion Pleşca a fost acceptat de majoritatea membrilor CSM.

     

     
  • Sub lupa CNI. Cine sunt judecătorii ale căror dosare au fost remise Procuraturii Generale

    Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.

    Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.

    sursa: politik.md

     
  • Procuratura Generală a declanșat VÂNĂTOAREA de JUDECĂTORI. Încă trei riscă dosare penale

    După ce, săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a dat acordul pentru urmărirea penală și tragerea la răspundere a cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, astăzi, procurorul general Corneliu Gurin urmează să solicite membrilor CSM acceptul pentru cercetarea penală a încă unui grup de magistrați de la aceeași instanță.
    Potrivit unor surse, este vorba despre judecătorii Gheorghe Crețu, Sergiu Arnăut și Domnica Manole. Deocamdată, nu știm de ce sunt bănuiți acești judecători.

    După ce, săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a dat acordul pentru urmărirea penală și tragerea la răspundere a cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, astăzi, procurorul general Corneliu Gurin urmează să solicite membrilor CSM acceptul pentru cercetarea penală a încă unui grup de magistrați de la aceeași instanță.
    Potrivit unor surse, este vorba despre judecătorii Gheorghe Crețu, Sergiu Arnăut și Domnica Manole. Deocamdată, nu știm de ce sunt bănuiți acești judecători.

    Cert este că numele acestora au mai fost anterior în atenția presei. Astfel, Gheorghe Crețu este judecat penal pentru omorul lui Sorin Paciu, în timpul vânătorii cu scandal din Pădurea Domnească.Despre Sergiu Arnăut presa a scris că ar deține în proprietate o casă evaluată la câteva milioane de lei, pe care nu a indicat-o în declarația sa de avere.Ulterior, Comisia Națională de Integritate a stabilit că Arnăut ar fi încercat să își ascundă averea și a cerut intentarea unui dosar penal pe acest caz.

    Domnica Manole este judecătoarea cu cele mai multe automobile din tot sistemul judecătoresc, iar aceste proprietăți ale ei au atras atenția jurnaliștilor.Precizăm că solicitarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința acestor trei judecători este singura chestiune de pe ordinea ședinței de astăzi a CSM.

     

     
  • CAZUL ARNĂUT: JURNALIȘTII ȘI CNI AU REUȘIT CE NU AU REUȘIT PROCURORII

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.

     

     
  • Magistratul Arnăut riscă dosar penal

    Comisia Naţională de Integritate s-a autosesizat, după ce acum trei luni Jurnal TV a realizat un reportaj în care a prezentat probe că magistratul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, locuieşte în casa fostei sale soţii, deşi a divorţat de ea încă în anul 2004. Reporterii noştri l-au surprins pe judecător de mai multe ori în curtea casei, iar bănuielile că divorţul soţilor Arnăut ar fi un truc au fost confirmate şi de vecinii familiei, care afirmă că soţii Arnăut locuiesc împreună. Vila cu trei nivele şi cu o suprafaţă de 140 de metri pătraţi de pe strada Cucorilor din cartierul Poşta Veche al capitalei nu a fost indicată în declaraţia de avere a magistratului. Asta chiar dacă angajaţii CNI au constatat, în urma verificărilor, că judecătorul are viza de reşedinţă în acest imobil.

    Comisia Naţională de Integritate s-a autosesizat, după ce acum trei luni Jurnal TV a realizat un reportaj în care a prezentat probe că magistratul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, locuieşte în casa fostei sale soţii, deşi a divorţat de ea încă în anul 2004. Reporterii noştri l-au surprins pe judecător de mai multe ori în curtea casei, iar bănuielile că divorţul soţilor Arnăut ar fi un truc au fost confirmate şi de vecinii familiei, care afirmă că soţii Arnăut locuiesc împreună. Vila cu trei nivele şi cu o suprafaţă de 140 de metri pătraţi de pe strada Cucorilor din cartierul Poşta Veche al capitalei nu a fost indicată în declaraţia de avere a magistratului. Asta chiar dacă angajaţii CNI au constatat, în urma verificărilor, că judecătorul are viza de reşedinţă în acest imobil.

     

     

     
  • Un ministru și un judecător riscă dosare penale

    Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim, și judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetați penal pentru fals în declarații, după ce Comisia Națională de Integritate a stabilit că aceștia nu și-au trecut toate proprietățile în declarațiile de avere.

    Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim, și judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetați penal pentru fals în declarații, după ce Comisia Națională de Integritate a stabilit că aceștia nu și-au trecut toate proprietățile în declarațiile de avere.

    Potrivit CNI, Oleg Efrim nu a declarat o casă din raionul Ungheni și un apartament din municipiul Chișinău al cărei coproprietar este soția sa. De asemenea, a fost tăinuită o mașină arendată tot de soție.
    Într-o postare pe Facebook, ministrul a oferit detalii despre casa din Ungheni pe care a primit-o drept moștenire de la bunica sa. „Când am primit-o donație în 1995, nu era înregistrată ca și casă de locuit. Am declarat de fiecare dată terenul. Între timp, cadastrul a făcut înregistrarea bunurilor imobile prin sate. Și, iată, pe de o parte m-am gospodărit cu o ditamai casă de locuit, dar și cu dosar pentru tăinuirea averii. Să fi știut bunica, Dumnezeu să o ierte...”, a scris Efrim.
    Precizăm că falsul în declarații se pedepsește cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau un an de închisoare.
    sursa: ziarulnational.md

     

     
  • Tainele divorţului familiei Arnăut

    Oficial locuieşte cu socrii, deşi e divorţat, iar potrivit declaraţiei sale de avere e sărac lipit pământului. În realitate, locuieşte într-o vilă imensă din sectorul Poşta Veche. Este vorba despre judecătorul Sergiu Arnăut, care, se pare, a pus la cale un divorţ fictiv pentru a-şi tăinui averea.

    Oficial locuieşte cu socrii, deşi e divorţat, iar potrivit declaraţiei sale de avere e sărac lipit pământului. În realitate, locuieşte într-o vilă imensă din sectorul Poşta Veche. Este vorba despre judecătorul Sergiu Arnăut, care, se pare, a pus la cale un divorţ fictiv pentru a-şi tăinui averea. Şi-a instruit rudele să nu-l dea de gol şi şi-a îngrădit vila cu un gard înalt ca să nu fie văzut. Reporterii Patrula Jurnal TV, însă, l-au surprins acum două zile pe judecătorul Arnăut muncind de zor la o nouă construcţie din curtea casei în care locuiește cu fosta soție și fiul său. Asta în timp ce se afla în concediu medical.

     

     
  • Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, sărac în declaraţii, dar cu proprietăţi de milioane

    Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, care locuieşte intr-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă.

    Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, care locuieşte intr-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă.

    Primăria a vândut terenul soţiei magistratului, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe str. Cucorilor 18. În afacere mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Viceprimarul Nistor Grozavu a semnat contractul de vânzare-cumpărare.

     
  • Судья Кишиневской апелляционной палаты Серджиу Арнэут: по декларациям гол, как сокол, но владеет миллионной собственностью

    Судья Апелляционной палаты Серджиу Арнэут, проживающий в трехэтажном особняке на Старой почте, рассорился с соседями после того, как   3 сентября 2012 года,    отгородил участок  площадью 270 кв. м. – последний кусочек общей земли, который служил  площадкой для детских игр и подъездным путем для местных жителей.   Примэрия продала участок супруге магистрата, на имя которой впрочем, записана вся недвижимость, расположенная по ул. Кукорилор, 18. В этом деле замешана и Бельцкая апелляционная палата, обязавшая кишиневскую примэрию продать участок жене судьи. Договор о купле-продаже подписал вице-примар Нистор Грозаву.

    Судья Апелляционной палаты Серджиу Арнэут, проживающий в трехэтажном особняке на Старой почте, рассорился с соседями после того, как   3 сентября 2012 года,    отгородил участок  площадью 270 кв. м. – последний кусочек общей земли, который служил  площадкой для детских игр и подъездным путем для местных жителей.   Примэрия продала участок супруге магистрата, на имя которой впрочем, записана вся недвижимость, расположенная по ул. Кукорилор, 18. В этом деле замешана и Бельцкая апелляционная палата, обязавшая кишиневскую примэрию продать участок жене судьи. Договор о купле-продаже подписал вице-примар Нистор Грозаву.

     

     
  • Casa de milioane a lui Sergiu Arnaut nu e singura proprietate nedeclarata! Ce mai detine magistratul

    Pe langa o casa de milioane, magistratul Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chisinau mai detine o ruta de microbuz pe traseul Chisinau-Soroca. Informatia a fost confirmata pentru Pro Tv de serviciul de presa al Ministerului Transportului. Potrivit autoritatilor, afacerea figureaza pe numele sotiei judecatorului, la fel ca si casa, si terenul.

    Pe langa o casa de milioane, magistratul Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chisinau mai detine o ruta de microbuz pe traseul Chisinau-Soroca. Informatia a fost confirmata pentru Pro Tv de serviciul de presa al Ministerului Transportului. Potrivit autoritatilor, afacerea figureaza pe numele sotiei judecatorului, la fel ca si casa, si terenul.

    Totodata, astazi procuratura s-a autosesizat pe marginea materialului realizat de Centrul de Investigatii Jurnalistice. Potrivit procurorului Anticoruptie, Viorel Morari, Sergiu Arnaut si sotia sa locuiesc separat, insa oficial nu au divortat. Asta inseamna ca judecatorul ar fi trebuit sa indice in declaratia de avere si proprietatile sotiei.

     
  • Judecătorul Sergiu Arnăut are averi de milioane

    Primăria Chişinău a vândut terenul soţiei magistratului, Tatiana Arnăut, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe strada Cucorilor 18. Tranzacţia a avut loc fără ca Primăria să anunţe un concurs sau o licitaţie publică.

    Primăria Chişinău a vândut terenul soţiei magistratului, Tatiana Arnăut, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe strada Cucorilor 18. Tranzacţia a avut loc fără ca Primăria să anunţe un concurs sau o licitaţie publică.

    Soţia judecătorului a motivat că are dreptul să cumpere această bucată de pământ, deoarece deţine certificatul de moştenitor al terenului şi casei din preajmă. În „afacere” mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat de viceprimarul Nistor Grozavu. Funcţionarul de la Primărie a încheiat cu Tatiana Arnăut un contract, prin care a vândut terenul de 270 de metri pătraţi cu 64.417 lei. Preţul a fost stabilit nu de Primărie, ci de o companie privată de evaluare a bunurilor imobile.

     
  • „Săracul“ judecător Arnăut, cu proprietăţi de milioane

    Magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chişinău locuieşte într-o casă cu trei nivele, evaluată împreună cu terenul la peste două milioane de lei. Averea, înscrisă pe numele soţiei sale, nu figurează în declaraţiile pe venituri şi proprietăţi ale judecătorului Ştiri pe aceeaşi temă Au muncit pentru rezultat. CSM Târgovişte, prima victorie în Euroligă...

    Magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chişinău locuieşte într-o casă cu trei nivele, evaluată împreună cu terenul la peste două milioane de lei. Averea, înscrisă pe numele soţiei sale, nu figurează în declaraţiile pe venituri şi proprietăţi ale judecătorului Ştiri pe aceeaşi temă Au muncit pentru rezultat. CSM Târgovişte, prima victorie în Euroligă...

    Să facem o figură frumoasă, astăzi, în Euroligă! CSM Târgovişte – Nade... VIDEO Prinși cu trei kilograme de marijuana Judecătorul Curţii de Apel Chişinău Sergiu Arnăut, care locuieşte într-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche din Capitală, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 de metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Primăria Chişinău a vândut terenul soţiei magistratului, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe str. Cucorilor. În „afacere" mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat de viceprimarul Nistor Grozavu.

     
  • JUDECĂTORUL SERGIU ARNĂUT A DEPUS, CONTRAR LEGII, DOUĂ DECLARAŢII DE AVERE PENTRU ACELAȘI AN. CARE E VALABILĂ?

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere.

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU