Știri

• Patru judecători solicită numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Cererile magistraților au fost respinse anterior de președinta Maia Sandu

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să examineze marți, 24 octombrie, cererile unor judecători, respinși anterior de președinta Maia Sandu, privind înaintarea propunerii repetate de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Lista judecătorilor care solicită propunerea repetată pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă:

  Citiţi mai departe

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să examineze marți, 24 octombrie, cererile unor judecători, respinși anterior de președinta Maia Sandu, privind înaintarea propunerii repetate de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Lista judecătorilor care solicită propunerea repetată pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă:

  • Silvia Slobodzean, Judecătoria Strășeni, sediul central
  • Marcel Gandrabur, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani
  • Larisa Lavric, Judecătoria Chișinău, sediul Centru
  • Victoria Hadîrcă, Judecătoria Chișinău, sediul central

  CSM a mai încercat, în luna mai, să examineze o listă de 25 de judecători, dintre care 13 judecători respinși anterior de președinta Maia Sandu, care solicitau numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, dar chestiunea a fost amânată atunci.

  În demersul Președinției din 2022 se menționează că, în principal, candidaturile celor 13 magistrați au fost respinse din motivul unor sancțiuni disciplinare aplicate în cazul unor magistrați.

  Lista celor 13 magistrați respinși de președinta Maia Sandu:

   

  Victoria Hadîrcă, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Silvia Slobodzean, judecătoare la Judecătoria Strășeni
  Lucia Bagrin, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Rodica Berdilo, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Lorina Ciubotaru, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Olga Ionașcu, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Victoria Sanduța, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Angela Vasilenco, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Dragoș Crigan, judecător la Judecătoria Chișinău
  Marcel Gandrabur, judecător la Judecătoria Chișinău
  Veaceslav Martînenco, judecător la Judecătoria Chișinău
  Serafim Vasilache, judecător la Judecătoria Chișinău
  Iurie Movilă, judecător la Judecătoria Orhei

  Pe 15 septembrie 2023, CSM a decis să solicite repetat președintei Maia Sandu numirea a șapte judecători în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

  Lista judecătorilor care urma să ajungă pe masa șefei statului:

  1. Veaceslav Martînenco, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana)
  2. Serafim Vasilache, Judecătoria Chișinău (sediul Centru)
  3. Eugeniu Beșelea, Judecătoria Chișinău (sediul Centru)
  4. Dragoș Crigan, Judecătoria Chișinău(sediul Centru)
  5. Lucia Bagrin, Judecătoria Chișinău (sediul Centru)
  6. Nicolae Ghedrovici, Judecătoria Anenii Noi (sediul central)
  7. Igor Negreanu, Judecătoria Orhei (sediul Rezina)

  Tot marți, CSM urmează să examineze cererile unor judecători privind înaintarea propunerii de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba despre judecătorii Speranța Clima, Cristina Panfil, Taisia Prutean, Svetlana Bîcu, Eugen Popovici, Stanislav Sorbalo și Svetlana Tizu.
  Sursa: zdg.md

• Președinta Sandu a respins numirea a 13 magistrați în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă: unii dintre ei au criticat anterior sistemul judecătoresc, iar alții au fost cercetați penal – DOC

  Președinția a respins numirea unor magistrați în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Solicitată de ZdG, instituția prezidențială confirmă că un astfel de demers a fost expediat către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Președinția a expediat un demers către Colegiul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la respingerea candidaturilor a 13 judecători, dintr-un total de 40 de magistrați, privind numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  Citiţi mai departe

  Președinția a respins numirea unor magistrați în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Solicitată de ZdG, instituția prezidențială confirmă că un astfel de demers a fost expediat către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  Președinția a expediat un demers către Colegiul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la respingerea candidaturilor a 13 judecători, dintr-un total de 40 de magistrați, privind numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  Solicitat de ZdG, membrul CSM Anatolie Galben ne-a comunicat că CSM a recepționat demersul Președinției cu privire la respingerea candidaturilor celor 13 magistrați. Tot Anatolie Galben, care exercită atribuțiile președintelui interimar al CSM pe perioada în care președintele interimar Dorel Musteață se află în concediu, ne-a spus că cei 13 judecători pot depune la CSM cerere repetată pentru numirea în funcția de judecători până la atingerea plafonului de vârstă, iar a doua oară președinta R. Moldova nu mai poate respinge candidaturile acestora.
  
  „Președinția s-a expus cu privire la o parte din judecători. În privința altor magistrați, Președinția a solicitat termen pentru verificare suplimentară. Așteptăm răspunsul Președinției pentru că termenul expiră. CSM a solicitat numirea până la atingerea de vârstă în privința a 40 de magistrați. Acum, în privința unor judecători a venit refuz și judecătorii din listă urmează să facă cunoștință cu scrisoarea dată și trebuie să depună cerere la CSM pentru numire repetată. Conform legii, Președinția nu poate respinge repetat”, a declarat președintele interimar al CSM, Anatolie Galben.

  Lista celor 13 magistrați:

  Victoria Hadîrcă, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Silvia Slobodzean, judecătoare la Judecătoria Strășeni
  Lucia Bagrin, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Rodica Berdilo, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Lorina Ciubotaru, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Olga Ionașcu, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Victoria Sanduța, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Angela Vasilenco, judecătoare la Judecătoria Chișinău
  Dragoș Crigan, judecător la Judecătoria Chișinău
  Marcel Gandrabur, judecător la Judecătoria Chișinău
  Veaceslav Martînenco, judecător la Judecătoria Chișinău
  Serafim Vasilache, judecător la Judecătoria Chișinău
  Iurie Movilă, judecător la Judecătoria Orhei

  În demersul Președinției se menționează că, în principal, candidaturile celor 13 magistrați pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au fost respinse din motivul unor sancțiuni disciplinare aplicate în cazul unor magistrați.

  O parte dintre magistrații care se regăsesc în listă au fost numiți în funcția de judecători la 15 martie 2017 prin decretul președintelui R. Moldova de atunci, Igor Dodon.

  Victoria Hadîrcă a fost anterior cercetată penal pentru acte de corupție. DETALII AICI

  La 12 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătoarei Silvia Slobodzean de la Judecătoria Străşeni (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

  La 25 Iunie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul V (cinci) de calificare judecătoarei Lucia Bagrin, de la Judecătoria Chișinău. La 22 Martie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat magistratei Lucia Bagrin de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine acumulând un punctaj de 77 puncte, transmite magistrat.md.

  Rodica Berdilo este magistrata care a declarat nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase. Rodica Berdilo, magistrata care a decis nevalidarea alegerilor locale din mun. Chișinău câștigate de Andrei Năstase a fost numită în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti din luna mai 2016. Anterior, candidatura ei a fost aprobată de Colegiul pentru Cariera și Selecția Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în luna noiembrie 2015. DETALII AICI

  Lorina Ciubotaru, Angela Vasilenco, Dragoș Crigan, Marcel Gandrabur, Veaceslav Martînenco, Serafim Vasilache și Iurie Movilă au fost numiți în funcția de judecători la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani, la 15 martie 2017.

  În septembrie 2021, magistrata Olga Ionașcu de la Judecătoria Chișinău, oficiul Buiucani, a fost suspendată din funcția de judecătoare de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce, potrivit deciziei CSM, s-a constatat că a comis abateri judiciare. Atunci, judecătoarea Olga Ionașcu a fost sancționată disciplinar de către CSM cu suspendarea din funcție, inclusiv pentru neîndeplinirea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora. În octombrie 2018, Olga Ionașcu, magistrată la Judecătoria Chișinău, a fost găsită vinovată de „încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane”. Ionașcu este judecătoare din martie 2017. DETALII AICI

  În iunie 2021, judecătoarea Victoria Sanduța a câștigat procesul intentat împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care a cerut anularea hotărârii prin care, în martie 2019, a fost transferată, fără acordul ei, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat în materie civilă, la sediul Ciocana, specializat în materie contravențională şi activitatea judecătorului de instrucţie. O încheiere în acest sens a fost dictată de Curtea Supremă de Justiție, la 2 iunie 2021. DETALII AICI

  Tot Victoria Sanduța este magistrata care anterior a ieșit de mai multe ori în fața presei și a criticat sistemul judecătoresc.

  • VIDEO/ Discursul critic a trei magistrate la adresa sistemului judecătoresc
  • Un magistrat spune cum au loc presiunile în interiorul sistemului și propune soluții pentru reformarea justiției
  • Discursul integral al judecătoarei care le-a spus direct membrilor CSM că au admis abuzuri și creat un sistem „aservit”

  Preşedinta R. Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau până la atingerea plafonului de vârstă şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.

  Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, președinta Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, președinta R. Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau până la atingerea plafonului de vârstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.

  În aprilie 2022, 40 de magistrați au cerut numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au înaintat atunci președintei R. Moldova, Maia Sandu, lista judecătorilor pentru aprobare. CSM a propus președintei R. Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022.
  Sursa: zdg.md

• Письмом по судьям. Как Санду «обрубила» судейские мандаты, и что говорят юристы

  В юридическом сообществе второй день обсуждают отказ президента Майи Санду продлить мандаты 13 судьям. В СМИ тем временем появилось письмо Санду в Высший совет магистратуры с объяснением причин отказа. В администрации президента подтвердили подлинность письма. NM рассказывает, почему президент не продлила судьям мандаты, и как на это отреагировало юридическое сообщество и судьи из «отказного списка».

  Как Санду аргументировала отказ, и как это выяснилось

  Письмо Майи Санду в Высший совет магистратуры, где президент излагает аргументы, на основании которых она отказалась продлить мандаты 13 судьям, появилось в СМИ 1 июня. Накануне СМИ проинформировали об отказе Санду продлить мандаты этим судьям. Официальной информации об этом не было. Но оба раза в пресс-службе президента подтвердили подлинность обнародованной информации и письма. Кстати, к моменту публикации этого материала письмо Санду в ВСМ так и не опубликовано на сайте президента.

  Citiţi mai departe

  В юридическом сообществе второй день обсуждают отказ президента Майи Санду продлить мандаты 13 судьям. В СМИ тем временем появилось письмо Санду в Высший совет магистратуры с объяснением причин отказа. В администрации президента подтвердили подлинность письма. NM рассказывает, почему президент не продлила судьям мандаты, и как на это отреагировало юридическое сообщество и судьи из «отказного списка».

  Как Санду аргументировала отказ, и как это выяснилось

  Письмо Майи Санду в Высший совет магистратуры, где президент излагает аргументы, на основании которых она отказалась продлить мандаты 13 судьям, появилось в СМИ 1 июня. Накануне СМИ проинформировали об отказе Санду продлить мандаты этим судьям. Официальной информации об этом не было. Но оба раза в пресс-службе президента подтвердили подлинность обнародованной информации и письма. Кстати, к моменту публикации этого материала письмо Санду в ВСМ так и не опубликовано на сайте президента.

  В беседе с NM пресс-секретарь президента Сорина Штефырцэ отметила, что дополнительной информации не будет, потому что все аргументы уже изложены в письме, которое Санду отправила в Высший совет магистратуры (ВСМ).

  Письмо Санду в ВСМ занимает шесть страниц. В нем идет речь о том, что решение об отказе продлить мандаты приняли на основании информации, доступной президенту, и информации из журналистских расследований. В частности, президент отметила, что судьи Виктория Хадыркэ, Сильвия Слободзян, Лилия Багрин, Родика Бердило, Лорина Чуботару, Драгош Криган, Ольга Ионашко, Вячеслав Мартыненко, Серафим Василаке и Анжела Василенко владеют имуществом, которое превышает их доходы. Президент также указала, что некоторые судьи пытались скрыть доход, оформив его как «подозрительные донации от физических лиц». О каких именно судьях идет речь, Санду не уточнила.

  Также она указала, что судьи Анжела Василенко, Родика Бердило, Лорина Чуботару и Марчел Гандрабур принимали сомнительные решения. Отметим, в 2018 году Родика Бердило отменила результаты выборов мэра Кишинева, а Анжела Василенко входила в судейскую коллегию, которая оправдала Вячеслава Платона.

  Подробнее Санду рассказала о судье Ольге Ионашку, которую несколько раз привлекали к дисциплинарной ответственности. Также Санду напомнила, что судьи Хадыркэ, Василаке и Мовилэ фигурировали в уголовных делах. Президент подчеркнула, что этот факт тоже вызывает вопросы, связанные с неподкупностью этих судей.

  Как на это отреагировали в юридическом сообществе

  Одним из первых на решение Санду отреагировал адвокат и правозащитник Вадим Виеру. Он отметил, что среди тех, кому отказали в продлении мандата, есть «одни из самых лучших судей». «Не думаю, что можно возразить что-то по поводу его неподкупности или профессионализма. Думаю, администрация президента должна внести ясность. Судьям (особенно коллегам из первой инстанции) и так достаточно стресса», — написал Виеру в своем Facebook.

  Глава Центра юридических ресурсов Владислав Грибинча тоже отметил, что удивлен решением президента. «Надеюсь, у госпожи Санду есть достаточно доказательств того, что эти 13 судей не заслужили работать судьями […] Исключение по ошибке [из системы] одного честного судьи больше обескураживает честных судей, чем то, что в системе останутся пятеро со спорной репутацией», — написал он в Facebook. По словам Грибинчи, если администрация президента не представит убедительное обоснование своего решения, тогда следующий состав Высшего совета магистратуры сможет повторно предложить президенту кандидатуры этих судей.

  Адвокат Дойна-Иоана Страистяну считает, что решение президента говорит о «введении коллективной ответственности». Она подчеркнула, что на основании своего более чем 20-летнего опыта работы адвокатом может сказать, что в списке есть судьи, к репутации которых нет вопросов. «Если мы говорим о справедливости и юстиции, должны быть ясные мотивы, по которым отклонили каждого кандидата», — написала она в Facebook.

  Судья Ливия Митрофан тоже отметила, что хочет знать причины, по которым отклонили каждого из 13 судей. «Мы должны знать причины и доказательства. Такие немотивированные и непрозрачные решения вызывают недоверие и критику», —подчеркнула она. Также Ливия Митрофан напомнила, что один из судей, у которых истек пятилетний мандат, и который мог попасть в список на продление мандата, Валентин Ластавецкий умер 27 мая. «Умер мой коллега Валентин Ластавецкий. Правильный, честный и компетентный судья. Мы с ним каждый день говорили о том, как сложно работать в системе, когда ты становишься врагом всех просто потому, что ты — судья. Работать столько времени и подвергаться обвинениям. Как сильно его беспокоило продление мандата и то, что он не сможет жить с тем стыдом, если [его кандидатуру] отклонят. Он не успел узнать правду, он умер… его уничтожила юстиция», — написала Ливия Митрофан в Facebook.

  Прокомментировал ситуацию и судья Ион Маланчук. В своем посте в Facebook он отметил Викторию Сандуцу, чей мандат тоже не продлили. «Ничего не понимаю. Ничего, как бы ни старался. Хотя это не совсем так. Одну вещь я все-таки понял. Ничего не меняется. Тех, кто пытается поднять голову и сказать, что что-то идет не так (даже если они в чем-то ошибаются, но делают это из благих намерений), как наказывали, так и продолжат с ними поступать», — написал он.

  Список вызвал вопросы и у главы партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) Дину Плынгэу. «Речь идет о судьях, которых подозревают, и о судьях, на чью защиту встало все гражданское общество, которое следит за процессами в юстиции. Коллективная ответственность — это не тот механизм, который соответствует принципам правового государства», — отметил Плынгэу. Он также считает, что в список попали судьи, которые открыто говорили о проблемах в системе юстиции. «Кажется, не всем нравится, чтобы люди из системы говорили. Надеюсь, критика в адрес ВСМ не стала причиной наказания некоторых „разговорчивых“ судей», — написал Плынгэу в своем Facebook. Также у него возникли вопросы, почему власти не реагируют на действия судей, к репутации которых есть вопросы, «но наказывают судей, которые посмели появляться в [телевизионных] передачах».

  Что говорят судьи из «отказного списка»

  NM пообщался с несколькими судьями, чьи кандидатуры отклонила президент. По словам Серафима Василаке, о том, что его мандат не продлили. он узнал из СМИ. После этого он получил от администрации президента письмо с решением. «Администрация президента не попросила ни одного объяснения/комментария. Дальше буду действовать в соответствии с законом, подам заявление о повторном предложении [продлить мандат]», — сказал Василаке.

  Виктория Сандуца тоже сказала, что узнала о решении президента из СМИ и соцсетей. «Первое, о чем я подумала: может, это фейк? Потом прочитала, что прессе подтвердили информацию», — сказала она. Также Виктория Сандуца рассказала, что получила письмо из администрации президента 1 июня после обеда. «Я удивлена этим письмом и тем, как о нем сообщили обществу и тем, о ком в нем идет речь. Это говорит об отсутствии уважения к людям, этики и морали», — отметила Виктория Сандуца.

  Она также подчеркнула, что не понимает причин, по которым ей не продлили мандат. По ее словам, никто из администрации президента не задавал ей никаких вопросов и не просил объяснений. Виктория Сандуца считает, что отказ продлить ей мандат «незаконный и противоречит Конституции». «Нельзя нарушать Конституцию под предлогом того, что мы „очищаем юстицию“. Если говорить о мотивировочной части отказа, то она стерильная, обобщающая и нейтральная. Другими словами, президент страны написала: по моему мнению, эти судьи нехорошие. Кто именно? Какая разница, все плохие! Почему? Потому что!», — сказала Сандуца.

  Также она пояснила, что решение президента — не окончательное: «Теперь ВСМ должен решить, предложить ли мою кандидатуру еще раз или освободить меня от должности». Виктория Сандуца добавила, что оспорить в суде можно будет только окончательное решение. Она предположила, что решение будет принимать не действующий состав ВСМ, а новый, выборы которого должны произойти в 2022 году.

  Почему судьям должны продлить мандаты

  До 1 апреля 2022 года в Молдове судей назначали на должность на пять лет, а затем Высший совет магистратуры и президент решали, продлевать ли им мандат до достижения 65 лет. В сентябре 2021 года парламент принял поправки в Конституцию, согласно которым «испытательный пятилетний срок» исключили. Решение о продлении мандата 40 судей, чей пятилетний срок полномочий истек до 1 апреля 2022 года, должна была принять президент.

  Как пояснил министр юстиции Сергей Литвиненко, окончательное решение об отставке судей должен будет принять новый состав Высшего совета магистратуры. Если 2/3 членов ВСМ решат повторно предложить президенту кандидатуры этих судей, то глава государства будет обязана подписать указ о продлении мандатов.

• IMPORTANTE CSM a admis cererile magistratelor Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, anchetate anterior penal pentru acte de corupție, privind reîncadrarea în funcție

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au admis marți, 18 mai, cererile magistratelor Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, anchetate anterior pentru fapte de corupție în dosarul mitei pentru judecători, cu privire la reîncadrarea în funcție. În cazul cererii magistratei Svetlana Tizu membrii CSM au amânat examinarea.

  Astfel, potrivit CSM, începând de miercuri, 19 mai, judecătoarea Galina Moscalciuc revine în funcție la Curtea de Apel Chișinău, iar magistrata Victoria Hadîrcă la Judecătoria Chișinău sediul Centru.

  „Cu privire la cererile unor judecători referitor la reîncadrarea în funcție și achitarea plăților salariale. Moscalciuc, Tizu și Hadîrcă solicită anularea suspendării din funcția de judecător specializat și reîncadrearea în funcția de judecător specizaliat. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoștință că Moscalciuc, Hadîrcă și Tizu au fost achitate din motive că nu că nu s-a constatat faptul infracțiunii. Sentința din 17 martie nu a fost contestată și a intrat în vigoare”, a declarat Victor Micu, raportor și membru al CSM.

  Citiţi mai departe

  Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au admis marți, 18 mai, cererile magistratelor Galina Moscalciuc și Victoria Hadîrcă, anchetate anterior pentru fapte de corupție în dosarul mitei pentru judecători, cu privire la reîncadrarea în funcție. În cazul cererii magistratei Svetlana Tizu membrii CSM au amânat examinarea.

  Astfel, potrivit CSM, începând de miercuri, 19 mai, judecătoarea Galina Moscalciuc revine în funcție la Curtea de Apel Chișinău, iar magistrata Victoria Hadîrcă la Judecătoria Chișinău sediul Centru.

  „Cu privire la cererile unor judecători referitor la reîncadrarea în funcție și achitarea plăților salariale. Moscalciuc, Tizu și Hadîrcă solicită anularea suspendării din funcția de judecător specializat și reîncadrearea în funcția de judecător specizaliat. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoștință că Moscalciuc, Hadîrcă și Tizu au fost achitate din motive că nu că nu s-a constatat faptul infracțiunii. Sentința din 17 martie nu a fost contestată și a intrat în vigoare”, a declarat Victor Micu, raportor și membru al CSM.

  „Susțin cererea integral”, a precizat judecătoarea Galina Moscalciuc.

  „Susțin cererea integral”, a menționat judecătoarea Victoria Hadîrcă.

  „Se dispune relaurea activității de judector al Galinei Moscalciuc și a Victoriei Hadîrcă din data de 19 mai. În privința Svetlanei Tizu se amână examinarea pentru altă dată. Se anulează suspendarea din funcție a Victoriei Hadîrcă și Galinei Moscalciuc și se dispune reluarea activității de judecător”, a declarat președina interimară a CSM, Luiza Gafton.

   

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A lucrat la Judecătoria Chișinău până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

  Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul fostului premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

  Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

  În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație a Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

  Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate  pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

  Magistratele Victoria Hadîrcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare în 2014 și respectiv, 2015.

  La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume”, după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.

  Judecătoarele au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, magistratele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

  În dosar au figurat cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel și cei de la Judecătoria Centru au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.
  Sursa: zdg.md

• Dosarul magistratelor // Toate cele cinci judecătoare învinuite de acte de corupție au fost achitate

  Toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au primit sentințe de achitare. Hotărârea a fost pronunțată miercuri de un complet de judecători de la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală format din Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev. 

  Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

  Citiţi mai departe

  Toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au primit sentințe de achitare. Hotărârea a fost pronunțată miercuri de un complet de judecători de la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală format din Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev. 

  Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

  În același timp, magistrata Liubovi Brînza a primit sentință de achitare de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod penal - Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. De asemenea, completul de judecată a decis să înceteze procesul penal de învinuire a lui magistratei de corupere activă, din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală.

  Judecătoarea Victoria Hadîrca a fost achitată de sub învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

  Singurul care a primit o sentință de condamnare în Dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. De asemenea, Furtuna a fost obligat să nu părăsească țara, până când sentința va deveni definitivă. Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Vitalii Furtuna contravaloarea sumei de 2.000 de euro, convertiți în valuta națională la cursul BNM la data executării sentinței în această latură. 

   

  Amintim că „Dosarul magistratelor”, în care sunt implicate zece persoane, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019. Toate cele zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție.

  Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare. Avocatul și procurorul aveau drept sarcină, în această afacere, să intermedieze transmiterea banilor pentru magistrați. Urmărirea penală în această cauză, potrivit Procuraturii, a fost dispusă de către procurorul general în baza elementelor infracţiunii de trafic de influență. La aceeași cauză, au fost conexate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă, corupere activă, amestecul în înfăptuirea justiției și pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale.
  Sursa: https://anticoruptie.md/

• IMPORTANTE DOC/ Procurorii cer ACHITAREA celor cinci judecătoare reținute în urmă cu doi ani pentru corupere pasivă pe mai multe capete de acuzare. Ceilalți inculpați din dosarul mitei pentru judecători urmează să fie achitați integral

  La doi ani de la reținerea celor zece persoane vizate în dosarul „mitei pentru judecători”, instanța de judecată a finalizat examinarea cauzelor penale de învinuire a celor zece inculpați, în care figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice.

  Potrivit unui document obținut de ZdG, odată cu finisarea examinării cauzei penale de învinuire, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată achitarea, pe mai multe capete de acuzare, a celor cinci magistrate Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, dar și achitarea integrală a celorlalți cinci inculpați.

  Citiţi mai departe

  La doi ani de la reținerea celor zece persoane vizate în dosarul „mitei pentru judecători”, instanța de judecată a finalizat examinarea cauzelor penale de învinuire a celor zece inculpați, în care figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice.

  Potrivit unui document obținut de ZdG, odată cu finisarea examinării cauzei penale de învinuire, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată achitarea, pe mai multe capete de acuzare, a celor cinci magistrate Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, dar și achitarea integrală a celorlalți cinci inculpați.

  În argumentarea solicitărilor de achitare, pe majoritatea capetelor de acuzare, procurorii menționează că „faptele inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii”.

  Acuzatorii cer achitarea magistratelor pentru faptele de corupere pasivă

  În documentul obținut de ZdG se menționează că procurii au solicitat instanței de judecată achitarea magistratelor Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză și Ludmila Ouș pentru comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 324 alin. (3), din Codul Penal, mai exact pentru corupere pasivă.

  Acuzatorii menționează că, pe acest capăt de acuzare, faptele inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii.

  „A o achita pe Tizu Svetlana de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 324 alin. (3) lit. a, Cod Penal, din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”;

  „A o achita pe Brînză Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin (1), (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

  A înceta procesul penal în privința Brînză Liubovi pentru comiterea infrcațiunii prevăzute de art. 45 alin. (1), 325 alin. (3) lit. A/1) Cod penal (episodul Scarlat V.) în legătură cu faptul că nu există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală”;

  „A o achita pe Ouș Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit a) Cod penal, (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”;

  „A o achita pe Moscalciuc Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”, sunt solicitările procurorilor anticorupție, potrivit documentelor ZdG.

  PA solicită pedepse sub formă de amendă pentru trei judecătoare acuzate de corupție

  Pentru cele cinci magistrate, Tizu Svetlana, Brînză Liubovi, Ouș Ludmila, Moscalciuc Galina, Hadîrcă Victoria, pe lângă achitarea pe unele capete de acuzare, procurorii solicită, pe alt capăt de acuzare, pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, pedepse sub formă de amendă, închisoare cu executare în penitenciar de tip semi-închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau să se angajeze în anumite activități timp de până la 5 ani. Totodată, aceștia solicită tragerea la răspundere a judecătoarei Victoria Hadârcă pentru trafic de influență.

  Solicitările integrale făcute de către procurori, către instanța de judecată, în privința celor cinci magistrate:

  Pentru Tizu Svetlana:

  (…) A o recunoaște vinovată pe Tizu Svetlana în comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 42 alin (2), 307 alin. (1) din Codul Penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de doi ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de cinci ani. A include în termenul pedepsei perioada aflării sub arest preventiv și arest la domiciliu de la 23.10.2018 până la 11.01.2019. Termenul executării pedepsei a-l calculat după intrarea sentinței în vigoare”.

  Pentru Brînză Liubovi:

  (…) A o recunoaște vinovată pe Brînză Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1), art. 303 alin. (3), art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal.

  Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art, 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1), din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani.

  Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani.

  Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 850 u.c, ceea ce constituie 42 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 3 ani.

  Conform prevederilor art. 84,87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsă definitivă 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu amendă în mărime de 850 u.c, ceea ce constituie 42 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 10 ani”.

  Pentru Ludmila Ouș:

  A o recunoaște vinovată pe Ouș Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 150 u.c, ceea ce constituie 57 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani”.

  Pentru Moscalciuc Galina:

  A o recunoaște vinovată pe Moscalciuc Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ceea ce constituie 40 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani”.

  Pentru Hadîrcă Victoria:

  „ (…) A recunoaște vinovată pe Hadîrcă Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326. alin (1) din Codul Penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3000 u.c, ceea ce constituie 150 de mii de lei. Conform prevederilor art. 65 alin. (3) Cod penal, a o priva de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică, în sensul prevăzut la art. 123 alin. (2) și (3) din Codul penal, pe un termen de 5 ani”.
  
  Tot procurorii solicită și achitarea altor patru figuranți în „dosarul mitei pentru judecători”, Chiranda Vera, Agatii Nadejda, Gandrabura Mihail și Gandrabura Elena, din motivul că „faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii”.

   

   

   

  În cazul celui de-al cincilea figurant, Furtună Vitalii, procurorii solicită, conform prevederilor art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, a confisca de la inculpat, în folosul statului, contravaloarea sumei de 2000 de euro, ca bani rezultați din infracțiune.

  Ridicarea sechestrului de unele bunuri ale judecătoarelor – printre solicitările procurorilor

  Pe lângă achitarea pe unele capete de acuzare, și pedepsele solicitate pe alte capete, procurorii anticorupție solicită în instanța de judecată ridicarea sechestrului de pe unele bunuri ale judecătoarelor.

  Dosarul „mitei pentru judecători” a fost trimis în judecată în aprilie 2019
  
  În acest dosar figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel, precum și cei de la Judecătoria Centru, au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.

  Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare anchetate în dosarele de corupție

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

  Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

  În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

  Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

  Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

  Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

  La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

  A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

  Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
  Sursa: zdg.md

• Dosarul judecătoarelor // Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, scapă de gratii

  Curtea de Apel Bălţi a schimbat măsura preventivă în privinţa a două magistrate reținute în „dosarul judecătoarelor”, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, care vor fi plasate în arest la domiciliu.

  În urma deciziei, care a fost luată cu puțin timp în urmă de magistrații de la Curtea de Apel Bălți, trei judecătoare, reținute în luna octombrie de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, au drept măsură preventivă arestul la domiciliu. Pe lângă Tizu și Hadârcă, și Galina Mosclaciuc a primit, anterior, mandat de arest la domiciliu.

  Citiţi mai departe

  Curtea de Apel Bălţi a schimbat măsura preventivă în privinţa a două magistrate reținute în „dosarul judecătoarelor”, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă, care vor fi plasate în arest la domiciliu.

  În urma deciziei, care a fost luată cu puțin timp în urmă de magistrații de la Curtea de Apel Bălți, trei judecătoare, reținute în luna octombrie de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, au drept măsură preventivă arestul la domiciliu. Pe lângă Tizu și Hadârcă, și Galina Mosclaciuc a primit, anterior, mandat de arest la domiciliu.

  Amintim că, ieri, aceeași instanță a decis ca două judecătoare - din cele cinci reținute luna trecută într-un dosar de corupție - să rămână în arest preventiv în izolator. Tot în arest rămâne și medicul Vadim Scarlat.

  De precizat este și faptul că mai multe persoane reţinute în „Dosarul judecătoarelor” au cerut examinarea contestaţiilor privind arestul preventiv în altă instanţă decât Curtea de Apel Chşinău. E vorba de patru magistrate şi un medic.

   

  Astfel magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au decis ca acestea să fie examinate la Curtea de Apel Bălți. Judecătorii din Capitala de Nord urmează să decidă dacă Victoria Hadârcă, Svetlana Tizu, Ludmila Ouș, Liubovi Brânza și Vadim Scarlat vor rămâne în continuare în arest în izolator sau vor primi o altă măsură de arest preventivă. 

  În majoritatea cazurilor se motivează solicitările de strămutare prin faptul că persoanele sunt învinuite în aceeași cauză penală intentată și în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Brînza Liubovi și ar putea trezi suspiciuni de imparțialitate unui observator obiectiv. 

  Procurorii și ofițerii anticorupție au descins, pe 23 octombrie, la Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura municipală, precum și la domiciliile suspecților, într-un caz de corupție investigat de procurori, începând cu luna august a anului curent.

  Urmărirea penală pe cauză a fost dispusă de către Procurorul General conform elementelor infracţiunii de trafic de influență. Ulterior, la cauza respectivă au fost ataşate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă și corupere activă. 

  Procurorii și ofițerii anticorupție au documentat o schemă infracțională în mai multe episoade, în care sunt implicați 5 judecători, 1 procuror, 1 avocat, 1 asistent judiciar, 1 medic și un inculpat pe un dosar. 
  Sursa: deschide.md

• Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

  Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

  Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

  În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

  Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

  Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

  Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

   

  La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

  A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

  Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
  Sursa: zdg.md

• DOC/ Ce avere declară magistrații de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel, reținuți pentru corupție

  Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

  Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

  Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

  Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

  Citiţi mai departe

  Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

  Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

  Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

  Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

  În acea declarație, judecătoarea a indicat alți 103 mii de lei din vânzarea altui apartament, amplasat pe str. Sciusev din Chișinău. Și această tranzacție, conform datelor de la Cadastru, s-a produs mai devreme, locuința fiind vândută încă în 2015. Galina Moscalciuc a trecut aceste tranzacții și în declarația sa de avere și interese pentru anul 2016.

  ZdG a constatat că, în 2018, Vitalie Moscalciuc, fiul judecătoarei a mai vândut un apartament cu o suprafață de 101 m.p. amplasat pe str. Trandafirilor. Locuința a intrat în posesia lui Vitalie în 2010, în baza unui contract de investiții din 2007. Apartamentul a fost vândut în luna iulie 2018. Acesta este și proprietarul unui spațiu nelocativ de pe str. Vasile Alecsandri, înregistrat pe numele său și al soției. Imobilul de 28 m.p. a fost cumpărat în 2012.

  La rândul său, soția lui Vitalie Moscalciuc are domiciliul într-o casă din or. Durlești. Totodată, acesta este unul din fondatorii firmei „Sor-Reclama” SRL, înregistrată în orașul Soroca. Galina Moscalciuc a indicat în declarația sa de avere și interese pentru anul 2017 faptul că locuiește într-un apartament care nu-i aparține, ea având doar drept de abitație.

  Veniturile familiei Ouș

  Ludmila Ouș a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2014, fiind promovată de la Judecătoria Ciocana. În declarația de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea a indicat venituri de 250 de mii de lei de la locul ei de muncă de bază (20,8 mii de lei lunar). 35 de mii de lei magistrata susține că i-a primit de la Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne, 79,5 mii de lei de la Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă, iar alți 28,5 mii de lei de la Institutul Național al Justiției.

  Totodată, judecătoarea a indicat venituri de aproape 4 mii de lei din darea în arendă a unor terenuri agricole, aceasta având în proprietate aproape 3 ha. Ouș are o cotă de ⅔ dintr-un apartament de 89 m.p., amplasat pe str. București din Chișinău, un alt imobil cu suprafața de 39 m.p. și o casă de locuit obținută prin moștenire în 2005. Magistrata conduce un Nissan Tiida, fabricat și cumpărat în 2009, dar familia sa mai are, cu drept de posesie, un Nissan Qashqai, fabricat și achiziționat în 2014. În perioada 2014-2017, familia Ouș a rambursat un credit în valoare de 167,9 mii de lei.

  Averea soților Brânză, reținuți la un interval de 2 săptămâni

  Liubovi Brânză a fost promovată la CA Chișinău în 2015. Ea a raportat pentru anul 2017 un venit de 279,4 mii de lei (23, 2 mii de lei lunar), în timp ce soțul ei, Sergiu Brânză, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM) a adus acasă 193,3 mii de lei (16 mii de lei pe lună). Soții Brânză sunt proprietarii unui apartament de 120 m.p., dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brânză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 m.p.

  La 9 octombrie, într-un dosar de corupție a fost reținut și soțul judecătoarei, Sergiu Brânză. Conform informațiilor prezentate anterior de organele de drept, Brânză, fiind decanul Facultății de Drept a USM, ar fi primit, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin de la un avocat, membrul Comisiei de doctorat, care ar fi acționat în interesul a doi studenți doctoranzi. Decanul facultății, în schimbul banilor, urma să faciliteze susținerea tezelor de doctorat de către cei doi doctoranzi, anunțau organele de drept.

  Donațiile de care au beneficiat magistratele de la Judecătoria Chișinău

  Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecătoare în februarie 2015. Pentru anul 2017, ea a raportat un venit din salariul de funcție de 214 mii de lei (17,8 mii lunar). Magistrata a beneficiat și de două donații primite prin transfer de la Lidia Gîndac în valoare de 6970 de euro. Judecătoarea susține că locuiește „la gazdă”, într-un apartament de 67 m.p. Deși nu are în proprietate un apartament, magistrata a indicat că este proprietara a două automobile de model Renault Kangoo, fabricate în 2003 și 2006 și cumpărate în 2012 și 2017.

  Victoria Hadârcă  a devenit judecătoare în anul 2014. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei, iar în 2013, 1300 de euro și 10 mii de lei. Din 2012, Victoria Hadârcă este proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

  10 persoane reținute. Cum funcționa schema

  Pe lângă cele cinci judecătoare, în dosarul penal instrumentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție figurează un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar. Toți au fost reținuți în urma perchezițiilor care au avut loc marți, 23 octombrie 2018, la CA Chișină, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura mun. Chișinău, precum și la domiciliile suspecților.

  Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la CA Chișinău, precum și cei de la Judecătoria Chișinău ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați, anunța Procuratura Anticorupție. Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă, erau „clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile, precizează procurorii. Totodată, Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum un magistrat număra mai mulți bani și îi împărțea în plicuri pentru alți „destinatari”.

  Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Sursa: zdg.md 

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

  Citiţi mai departe

  În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

• Николай Тимофти подписал указы о назначении 11 судей

  Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует www.moldpres.md
  Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев;
  Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;
  Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;

  Citiţi mai departe

  Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует www.moldpres.md
  Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев;
  Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;
  Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев;

  Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев;
  Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев;
  Алина Тихонски – судья суда Глодень;
  Светлана Геркавий судья суда Бельц;
  Елена Лупан – судья суда Кэлэрашь.

  Трое магистратов были назначены на должность до достижения ими предельного возраста:
  Борис Талпэ – судья суда Дубэсарь;
  Диана Кристиан – судья суда Ниспорень;
  Виорелия Вараницэ – судья суда Орхей.
  
  До этого в течение дня президент Николае Тимофти провел дискуссию с вышеназванными магистратами, которых он призвал содействовать восстановлению доверия населения к правосудию в рамках их дальнейшей деятельности. Глава государства напомнил судьям о важности соблюдения Кодекса профессиональной этики судьи и, в первую очередь, корректности по отношению к участникам судебного разбирательства.

  В то же время Николай Тимофти заверил, что испытывает доверие к новому поколению судей. Большинству судей, назначенных сегодня главой государства, около 30 лет, а четверым из них – не более 30-ти.

   

• Copiii judecătorilor, exmatriculaţi

  După 24 de zile de la incidentul fără precedent din cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ), când o viitoare judecătoare şi-a pălmuit o colegă chiar în biroul şi în prezenţa mamei sale, directoare-executivă a instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că tânăra agresoare nu merită să devină magistrat şi a decis ca aceasta să fie exmatriculată.

  Acum o săptămână, Consiliul INJ a discutat incidentul care s-a produs la 14 mai, în biroul directoarei executive a INJ, Eugenia Fistican, cu implicarea fiicei acesteia, Elena Istrati, audientă a acestei instituţii. Atunci, s-a decis solicitarea unui aviz consultativ de la CSM, privind exmatricularea Elenei. Subiectul eliberării din funcţie a Eugeniei Fistican, propus de către grupul de procurori din cadrul Consiliului, fusese amânat.

  Citiţi mai departe

  După 24 de zile de la incidentul fără precedent din cadrul Institutului Naţional de Justiţie (INJ), când o viitoare judecătoare şi-a pălmuit o colegă chiar în biroul şi în prezenţa mamei sale, directoare-executivă a instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că tânăra agresoare nu merită să devină magistrat şi a decis ca aceasta să fie exmatriculată.

  Acum o săptămână, Consiliul INJ a discutat incidentul care s-a produs la 14 mai, în biroul directoarei executive a INJ, Eugenia Fistican, cu implicarea fiicei acesteia, Elena Istrati, audientă a acestei instituţii. Atunci, s-a decis solicitarea unui aviz consultativ de la CSM, privind exmatricularea Elenei. Subiectul eliberării din funcţie a Eugeniei Fistican, propus de către grupul de procurori din cadrul Consiliului, fusese amânat.

• Directorul Institutului Naţional al Justiţiei şi-a prezentat demisia pentru că a tolerat violența în biroul său

  Ministerul Justiţiei anunţă că directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), Eugenia Fistican, şi-a prezentat astăzi demisia.

  Potrivit sursei, problema demiterii directorului executiv al INJ s-a pus în rezultatul unor acuzaţii la adresa acesteia, aduse de o audientă a Institutului, Victoria Hadârcă, în urma unui incident ce s-a produs la 14 mai 2010, atunci când fiica directorului executiv al instituţiei, Elena Istrati, colegă a acesteia şi viitoare judecătoare, a pălmuit-o chiar în biroul şi în prezenţa Eugeniei Fistican. Demisia directorului executiv al INJ survine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis că fiica sa nu merită să devină magistrat şi să fie exmatriculată.

  Citiţi mai departe

  Ministerul Justiţiei anunţă că directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), Eugenia Fistican, şi-a prezentat astăzi demisia.

  Potrivit sursei, problema demiterii directorului executiv al INJ s-a pus în rezultatul unor acuzaţii la adresa acesteia, aduse de o audientă a Institutului, Victoria Hadârcă, în urma unui incident ce s-a produs la 14 mai 2010, atunci când fiica directorului executiv al instituţiei, Elena Istrati, colegă a acesteia şi viitoare judecătoare, a pălmuit-o chiar în biroul şi în prezenţa Eugeniei Fistican. Demisia directorului executiv al INJ survine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis că fiica sa nu merită să devină magistrat şi să fie exmatriculată.

• Eliberarea directoarei INJ se amână

  Elena Istrati, fiica magistratei Eugenia Fistican, directoarea Institutului Naţional de Justiţie (INJ), a recunoscut că a lovit-o cu palma peste faţă şi a numit-o idioată, chiar în biroul mamei sale, pe Victoria Hadârcă, audientă şi candidată la funcţia de judecător. Vineri, 28 mai, fiica judecătoarei, fiind audiată de Consiliul INJ, şi-a motivat fapta prin aceea că, timp de 25 de ani, nu a ştiut ce înseamnă să ai mamă. Că a crescut doar printre dosare.

  „Mama făcea mâncare cu dosare, asta m-a durut cel mai mult când Victoria a insultat-o. Eu am apărat onoarea şi demnitatea ei”. Pe acelaşi ton de judecător, membrii Consiliului i-au dat o replică: „Tu spui că ai apărat-o pe mama, dar, procedând aşa, în ce situaţie ai pus-o. E bine aşa?”. Istrati a lăsat capul în jos. „Ştiu că nu am procedat corect”. Iar mama-judecătoare a ieşit în coridor şi a vărsat câteva lacrimi.

  Citiţi mai departe

  Elena Istrati, fiica magistratei Eugenia Fistican, directoarea Institutului Naţional de Justiţie (INJ), a recunoscut că a lovit-o cu palma peste faţă şi a numit-o idioată, chiar în biroul mamei sale, pe Victoria Hadârcă, audientă şi candidată la funcţia de judecător. Vineri, 28 mai, fiica judecătoarei, fiind audiată de Consiliul INJ, şi-a motivat fapta prin aceea că, timp de 25 de ani, nu a ştiut ce înseamnă să ai mamă. Că a crescut doar printre dosare.

  „Mama făcea mâncare cu dosare, asta m-a durut cel mai mult când Victoria a insultat-o. Eu am apărat onoarea şi demnitatea ei”. Pe acelaşi ton de judecător, membrii Consiliului i-au dat o replică: „Tu spui că ai apărat-o pe mama, dar, procedând aşa, în ce situaţie ai pus-o. E bine aşa?”. Istrati a lăsat capul în jos. „Ştiu că nu am procedat corect”. Iar mama-judecătoare a ieşit în coridor şi a vărsat câteva lacrimi.

• Copiii judecătorilor bat

  La 14 mai, la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a avut loc un incident fără precedent. Fiica Eugeniei Fistican, directoarea INJ, Elena Istrati, care urmează să devină judecătoare, a pălmuit-o pe o angajată a acestei instituţii, chiar în biroul mamei sale, în prezenţa mamei şi a conducerii de vârf a instituţiei în cauză. Toţi martorii la incident au confirmat acţiunea.

  Citiţi mai departe

  La 14 mai, la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a avut loc un incident fără precedent. Fiica Eugeniei Fistican, directoarea INJ, Elena Istrati, care urmează să devină judecătoare, a pălmuit-o pe o angajată a acestei instituţii, chiar în biroul mamei sale, în prezenţa mamei şi a conducerii de vârf a instituţiei în cauză. Toţi martorii la incident au confirmat acţiunea.

  În dimineaţa zilei de 14 mai 2010, Elena Istrati, fiica directoarei INJ, care este audientă şi candidată la funcţia de judecător, a chemat-o pe Victoria Hadârcă, care la acel moment audia cursul de „Drept comunitar”, în biroul mamei sale. În biroul cu pricina se aflau deja directoarea INJ, directorul adjunct Veaceslav Didâc şi consiliera doamnei Fistican, Olga Pisarenco.

LASĂ UN COMENTARIU