Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Grosu Iulia
Căutare avansată
sursa: utm.md

Băbălău Denis

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 06.10.2011

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1844-VIII din 19 Noiembrie 2020, domnul Denis BĂBĂLĂU a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 265/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Băbălău Denis în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintând proiectul decretului respectiv.


Prin Hotărârea nr. 181/10 din 21 Mai 2019, se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Denis Băbălău, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 171/9 din 23 aprilie 2019, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 21 mai 2019.

Prin Hotărârea nr. 171/9 din 23 Aprilie 2019, se suspendă din funcție judecătorul Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău pentru perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 02 mai 2019 pînă la 30 ianuarie 2022, inclusiv.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr.  2438-VII din 9 noiembrie 2016, domnul Denis BĂBĂLĂU se numește, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2017. 

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 2393-VII din 24 octombrie 2016, numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Potrivit Hotărîrii nr. 626/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova, numirea prin transfer a domnului Băbălău Denis, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 01 ianuarie 2017.

Conform Hotărîrii CSM nr. 425/17 din 02 iunie 2015 s-a prelungit perioada de transfer a judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Băbălău, la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, cu 6 luni.

Prin Hotărîrea CSM nr. 991/32 din 09 decembrie 2014 transferat temporar în funcţia de judecător la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe un termen limitat de 6 luni.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 312-VI din 06 octombrie 2011 numit, pe un termen de cinci ani,  în funcţia de judecător la Judecătoria Ocniţa.

Anul naşterii 1986
 
Instruire/Diplome
2004 - 2008 facultatea de drept, Colegiul Republican de Informatică şi Drept
2009 - 2011 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova
 
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
2007 - 2008 jurist, S.R.L. „Tehgrodas”
2007 - 2009 jurist, S.R.L. „R&R”
01.09.2011 lector universitar, Universitatea Tehnică din Moldova
06.10.2011 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Ocniţa, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 312-VI)

Data numirii în funcţie: 06.10.2011

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1844-VIII din 19 Noiembrie 2020, domnul Denis BĂBĂLĂU a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 265/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Băbălău Denis în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintând proiectul decretului respectiv.

Prin Hotărârea nr. 181/10 din 21 Mai 2019, se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Denis Băbălău, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 171/9 din 23 aprilie 2019, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 21 mai 2019.

Prin Hotărârea nr. 171/9 din 23 Aprilie 2019, se suspendă din funcție judecătorul Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău pentru perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 02 mai 2019 pînă la 30 ianuarie 2022, inclusiv.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr.  2438-VII din 9 noiembrie 2016, domnul Denis BĂBĂLĂU se numește, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2017. 

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 2393-VII din 24 octombrie 2016, numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Potrivit Hotărîrii nr. 626/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova, numirea prin transfer a domnului Băbălău Denis, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 01 ianuarie 2017.

Conform Hotărîrii CSM nr. 425/17 din 02 iunie 2015 s-a prelungit perioada de transfer a judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Băbălău, la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, cu 6 luni.

Prin Hotărîrea CSM nr. 991/32 din 09 decembrie 2014 transferat temporar în funcţia de judecător la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe un termen limitat de 6 luni.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 312-VI din 06 octombrie 2011 numit, pe un termen de cinci ani,  în funcţia de judecător la Judecătoria Ocniţa.

Anul naşterii 1986
 
Instruire/Diplome
2004 - 2008 facultatea de drept, Colegiul Republican de Informatică şi Drept
2009 - 2011 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova
 
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
2007 - 2008 jurist, S.R.L. „Tehgrodas”
2007 - 2009 jurist, S.R.L. „R&R”
01.09.2011 lector universitar, Universitatea Tehnică din Moldova
06.10.2011 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Ocniţa, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 312-VI)

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 102/12 din 09 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Denis Băbălău nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 34/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Băbălău Denis nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile menţinute:
2013 au fost contestate 13 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 9 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 69,23%;
2015 au fost contestate 322 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 230 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 71,42%;
2016 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%;
2017 au fost contestate în total 22 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 15, ceea ce constituie 68,18%;
2018 au fost contestate în total 18 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 16 ceea ce constituie 88,88%.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 193 cauze examinate, 4 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2%;
2015, din 1036 cauze examinate, 92 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,8%;
2016, din 162 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2017, din 549 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,54%;
2018, din 249 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,80%.

Prin Hotărârea nr. 361/31 din 08 Decembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Denis Băbălău pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 151/11 din 18 Octombrie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a a admis candidatura judecătorului Denis Băbălău pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu 64 (șaizeci și patru) puncte.

Prin Hotărârea nr. 294/17 din 23 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea 102/12 din 09 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Denis BĂBĂLĂU de la Judecătoria Chișinău (sediul Botanica), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine, acumulând un total de 81 de puncte.

Potrivit Hotărîrii nr. 543/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Băbălău şi a judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Buşuleac

Prin Hotărîrea nr. 34/3 din 03 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 15/13 din 16 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul III (trei) de calificare judecătorului Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Potrivit Hotărîrii nr. 495/21 din 19 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit gradul IV (patru) de calificare judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Babălău.


Conform Hotărîrii nr. 341/19 din 04 iunie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 73/4 din 26 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare la lucrările Conferinței Consiliului de Administrare a MEDEL „Imigrația și politica europeană de migrație”, următorii judecători:
- Simciuc Natalia, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Bostan Angela, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Pșenița Eugeniu, judecător la Judecătoria Edineț (sediul central); 
- Băbălău Denis, judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 527/24 din 13 Noiembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău (sediul central) pentru participare la seminarul cu genericul “Rolul judecătorului în dezbaterea publică privind regulementul de lege”.

Prin Hotărârea nr. 267/13 din 22 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău pentru participare la lucrările Reuniunii Anuale a Asociației Internaționale a Judecătorilor, ce va avea loc în perioada 23-26 mai 2018 la Berlin, Germania.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 102/12 din 09 Noiembrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Denis Băbălău nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 34/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Băbălău Denis nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile menţinute:
2013 au fost contestate 13 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 9 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 69,23%;
2015 au fost contestate 322 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 230 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 71,42%;
2016 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%;
2017 au fost contestate în total 22 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 15, ceea ce constituie 68,18%;
2018 au fost contestate în total 18 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 16 ceea ce constituie 88,88%.

Hotărîrile/sentinţele/încheierile casate din cele examinate:
2013, din 193 cauze examinate, 4 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2%;
2015, din 1036 cauze examinate, 92 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,8%;
2016, din 162 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
2017, din 549 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,54%;
2018, din 249 cauze examinate, 2 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,80%.

Prin Hotărârea nr. 361/31 din 08 Decembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la menținerea împuternicirilor judecătorului Denis Băbălău pentru examinarea unor cauze aflate în faza de terminare.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 151/11 din 18 Octombrie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a a admis candidatura judecătorului Denis Băbălău pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu 64 (șaizeci și patru) puncte.

Prin Hotărârea nr. 294/17 din 23 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea 102/12 din 09 Noiembrie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a acordat judecătorului Denis BĂBĂLĂU de la Judecătoria Chișinău (sediul Botanica), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor calificativul Foarte bine, acumulând un total de 81 de puncte.

Potrivit Hotărîrii nr. 543/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, a judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Băbălău şi a judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Buşuleac

Prin Hotărîrea nr. 34/3 din 03 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII

Prin Hotărârea nr. 15/13 din 16 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul III (trei) de calificare judecătorului Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Potrivit Hotărîrii nr. 495/21 din 19 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit gradul IV (patru) de calificare judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Babălău.

Conform Hotărîrii nr. 341/19 din 04 iunie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 73/4 din 26 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare la lucrările Conferinței Consiliului de Administrare a MEDEL „Imigrația și politica europeană de migrație”, următorii judecători:
- Simciuc Natalia, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Bostan Angela, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
- Pșenița Eugeniu, judecător la Judecătoria Edineț (sediul central); 
- Băbălău Denis, judecător la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 527/24 din 13 Noiembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău (sediul central) pentru participare la seminarul cu genericul “Rolul judecătorului în dezbaterea publică privind regulementul de lege”.

Prin Hotărârea nr. 267/13 din 22 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț și Denis Băbălău de la Judecătoria Chișinău pentru participare la lucrările Reuniunii Anuale a Asociației Internaționale a Judecătorilor, ce va avea loc în perioada 23-26 mai 2018 la Berlin, Germania.

 

Hotărârea nr. 265/22 din 22 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 15/13 din 16 Iunie 2020

Hotărârea nr. 151/11 din 18 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 294/17 din 23 Iulie 2019

Hotărârea nr. 181/10 din 21 Mai 2019

Hotărârea nr. 171/9 din 23 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 73/4 din 26 Februarie 2019

Hotărârea nr. 102/11 din 02 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 527/24 din 13 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 267/13 din 22 mai 2018

Hotărârea nr. 341/19 din 04 iunie 2012

Hotărârea nr. 34/3 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 795/21 din 19 iulie 2016

Hotărârea nr. 543/23 din 06 septembrie 2016

Hotărârea nr. 361/31 din 08 Decembrie 2020

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 102/12 din 09 Noiembrie 2018”de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Denis Băbălău nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelo Judecătorilor Hotărârea nr.34/3 din 03 iunie 2006"de Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Denis Băbălău".

Potrivit Hotărârii nr. 124/7 din 03 august 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 400s-658p/m din 21 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Băbălău Denis, Diaconu Mihail, Gîrbu Silvia de la Curtea de Apel Chișinău și ale ex-judecătorilor Furdui Sergiu, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 204/8 din 18 Octombrie 2019, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе Serbinovici Alexandr, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 644 s-670 p/m și 651s-673p/m din 15 Iulie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 28 Iunie 2019 asupra acțiunilor judecătоrului Judecătoriei Сhișinău sediul Centru, Băbălău Denis.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 7 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013, 2015, 2016 nu a fost înregistrată nici o sesizare

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 102/12 din 09 Noiembrie 2018”de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Denis Băbălău nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelo Judecătorilor Hotărârea nr.34/3 din 03 iunie 2006"de Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Denis Băbălău".

Potrivit Hotărârii nr. 124/7 din 03 august 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 400s-658p/m din 21 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Băbălău Denis, Diaconu Mihail, Gîrbu Silvia de la Curtea de Apel Chișinău și ale ex-judecătorilor Furdui Sergiu, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 204/8 din 18 Octombrie 2019, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе Serbinovici Alexandr, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 644 s-670 p/m și 651s-673p/m din 15 Iulie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 28 Iunie 2019 asupra acțiunilor judecătоrului Judecătoriei Сhișinău sediul Centru, Băbălău Denis.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 7 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2013, 2015, 2016 nu a fost înregistrată nici o sesizare

Hotărârea nr. 204/8 din 18 Octombrie 2019

Știri
  • Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

    Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

    Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

    Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

    Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

    Curtea de Apel Chişinău

    Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

    Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

    Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

    Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

    Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

    Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

    Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

    Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

    Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

    Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

    Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

    Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

    Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

    Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

    Curtea de Apel Bălţi

    Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

    Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

    Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

    Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

    Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

    Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

    Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

    Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

    Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

    Curţile de apel din Cahul şi Comrat

    Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

    Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

    Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

    Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSM a aprobat promovarea a doi magistrați la Curtea de Apel Chișinău

    Doi magistrați vor fi promovați la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Denis Băbălău și Dorin Dulghieru. Despre primul a scris Judecătoria Chișinău pe rețelele sociale, iar despre cel de-al doilea Ziarul de Gardă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat astăzi, 22 septembrie, candidaturile acestora.

    Prin Hotărârea din 25 Iunie 2019, , vicepreședintele Dorin Dulghieru a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău până la rămânerea definitivă a hotărârii emise în baza informației prezentate de judecător.

    Doi magistrați vor fi promovați la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre Denis Băbălău și Dorin Dulghieru. Despre primul a scris Judecătoria Chișinău pe rețelele sociale, iar despre cel de-al doilea Ziarul de Gardă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat astăzi, 22 septembrie, candidaturile acestora.

    Prin Hotărârea din 25 Iunie 2019, , vicepreședintele Dorin Dulghieru a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău până la rămânerea definitivă a hotărârii emise în baza informației prezentate de judecător.

    Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 27 ianuarie 2017, Dorin Dulghieru a fost numit pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Prin Hotărârea CSM din 9 septembrie 2014 el a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie în exerciţiu Ion Morozan şi Victor Raţoi, de a-şi realiza sarcinile de serviciu

    Prin decretul președintelui Republicii Moldova din 26 februarie 2014 el a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău.

    Prin Hotărârea din 21 Mai 2019 a fost anulată suspendarea din funcție a judecătorului Denis Băbălău, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 23 aprilie 2019, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 21 mai 2019.

    Prin Hotărârea din 23 Aprilie 2019, el a fost suspendat de la Judecătoria Chișinău pentru perioada aflării în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de trei ani, începând cu 2 mai 2019 până la 30 ianuarie 2022, inclusiv.

    Prin decretul preşedintelui Republicii Moldova din 9 noiembrie 2016, Denis Băbălău a fost numit prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2017.

    Prin Decretul președintelui din 24 octombrie 2016, el a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Sursa: tv8.md

     

  • Doar doi au fost selectați de CSM. CV-urile și averile judecătorilor care urmează să fie promovați la Curtea de Apel Chișinău

    Judecătorii Dorin Dulghieru și Denis Băbălău vor fi promovați la Curtea de Apel Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat marți, 22 septembrie, cu opt și, respectiv, nouă voturi „pro”, candidaturile acestora pentru a fi propuse președintelui R. Moldova.

    Dorin Dulghieru este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. El a devenit judecător în 2007, când a fost numit la Judecătoria Buiucani, în 2012 a fost numit până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a ajuns președinte al Judecătoriei Buiucani, conform datelor de pe magistrat.md. Acesta nu a emis hotărâri care să constituie obiect de examinare la CtEDO.

     

    Dorin Dulghieru a declarat în 2019 un salariu total de peste 279 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) și 3750 de lei de la INJ. Totodată, el a obținut 30.000 de euro în urma unui contract de cesiune, peste 24 de mii de lei indemnizație pentru concediul medical și 980 de lei pentru darea în arendă a unor terenuri agricole.

    Judecătorii Dorin Dulghieru și Denis Băbălău vor fi promovați la Curtea de Apel Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat marți, 22 septembrie, cu opt și, respectiv, nouă voturi „pro”, candidaturile acestora pentru a fi propuse președintelui R. Moldova.

    Dorin Dulghieru este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. El a devenit judecător în 2007, când a fost numit la Judecătoria Buiucani, în 2012 a fost numit până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a ajuns președinte al Judecătoriei Buiucani, conform datelor de pe magistrat.md. Acesta nu a emis hotărâri care să constituie obiect de examinare la CtEDO.

     

    Dorin Dulghieru a declarat în 2019 un salariu total de peste 279 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) și 3750 de lei de la INJ. Totodată, el a obținut 30.000 de euro în urma unui contract de cesiune, peste 24 de mii de lei indemnizație pentru concediul medical și 980 de lei pentru darea în arendă a unor terenuri agricole.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, acesta deține un apartament de 168 m.p., un garaj și nouă terenuri agricole, care i-au fost donate/le-a moștenit.

    Familia Dulghieru deține un automobil Volkswagen Passat fabricat în 2018 și procurat un an mai târziu și unul Skoda Kodiaq.

    Anul trecut, judecătorul a contractat un credit de 5000 de euro, pe care trebuie să-l ramburseze până în 2021, achitând o rată a dobânzii de 8,99%.

    Denis Băbălău a devenit magistrat în 2011, fiind numit la Judecătoria Ocnița, iar apoi transferat la Judecătoria Rîșcani din Chișinău pentru două termene a câte șase luni. Din 1 ianuarie 2017 activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Conform magistrat.md, nicio hotărâre emisă de către acesta nu a constituit obiect de examinare la CtEDO.

     

    Denis Băbălău a obținut anul trecut, conform declarației de avere și interese personale, un salariu total de peste 232 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău, peste 74 de mii de lei de la UTM și peste 17 mii de lei de la INJ. De asemenea, a primit 4700 de euro donație la cumetrie și 75.000 de euro din vânzarea unui bun. Soția acestuia a obținut o indemnizație unică la naștere de peste 118 mii de lei și una lunară în sumă de 70 de mii de lei, precum și o alocație de 1536 RON.

    Familia Băbălău deține 1/2 cotă parte dintr-un apartament procurat anul trecut și folosește un automobil Skoda Superb.

    Băbălău are de rambursat, până în 2024, un credit de 280.000 de lei, luat anul trecut.

    În total, în concurs s-au înscris 15 candidați, dar patru s-au retras. Astfel, CSM a decis că doar cei doi au acumulat numărul necesar de voturi și a anunțat alte trei funcții vacante de judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău.
    Sursa: zdg.md

  • 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

    Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

    Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

    Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

    Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

    Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

    Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

    În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cinci magistrați vor fi evaluați, astăzi, pentru a fi promovați în funcție

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să evalueze 15 persoane. Dintre acestea, cinci vor trece prin procedura de evaluare în baza cererilor de a fi promovați în funcție.

    Conform agendei publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, va fi evaluat pentru a putea participa la concursul de angajare a șefului instanței. CSM a anunțat deja concurs pentru ocuparea acestei funcții. Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000. Aceasta este vicepreședinte al instanței din Soroca pentru al doilea mandat. De asemenea, pentru o eventuală promovare în funcția de președinte al acestei instanțe a fost, deja, evaluat magistratul Ghenadie Mîțu.

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să evalueze 15 persoane. Dintre acestea, cinci vor trece prin procedura de evaluare în baza cererilor de a fi promovați în funcție.

    Conform agendei publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, va fi evaluat pentru a putea participa la concursul de angajare a șefului instanței. CSM a anunțat deja concurs pentru ocuparea acestei funcții. Vadim Belous a fost numit în funcția de judecător în anul 2000. Aceasta este vicepreședinte al instanței din Soroca pentru al doilea mandat. De asemenea, pentru o eventuală promovare în funcția de președinte al acestei instanțe a fost, deja, evaluat magistratul Ghenadie Mîțu.

    De asemenea, magistrata Sofia Aramă, de la Judecătoria Cimișlia, sediul central va fi evaluată pentru a putea participa la concursul de ocupare a funcției de cicepreședinte al aceleiași instanțe. Totodată, trei magistrați au solicitat să fie promovați la o instanță ierarhic superioară. Aceștia sunt:
    Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți la Curtea Supremă de Justiției;
    Aliona Donos, de la Judecătoria Bălți, sediul central la Curtea de Apel Bălți;
    Denis Băbălău, de la Judecătoria Chișinău, sediul central la Curtea de Apel Chișinău.

    În cadrul ședinței de astăzi va fi examinat și dosarul magistratului Roman Mazureț, care vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de acelaşi nivel. Și anume, acesta vrea să treacă de la Judecătoria Edineț, sediul Ocnița, la Judecătoria Chișinău. Totodată, Colegiul va evalua nouă persoane care vor să acceadă în funcția de magistrat. Aceștia sunt:

    • Diana Balan;
    • Ion Caraman;
    • Irina Pușcașu-Mamalîga;
    • Rodica Nicula;
    • Alexei Rusacov;
    • Dinu Brașoveanu;
    • Vitalie Moroșanu;
    • Cristina Salagor;
    • Liliana Cușcă.
      Sursa: bizlaw.md
  • Никифор Корокий: «Уровень коррупции — никакой»

    Скандальная VIP-охота в заповеднике «Пэдуря домняскэ», на которой был убит бизнесмен Сорин Пачу, ударила по и без того не идеальному имиджу правоохранительной системы и поставила вопрос о доверии ей. В интервью корреспонденту «Ъ-MD» ОЛЬГЕ ГРОСУЛ председатель Высшего совета магистратуры НИКИФОР КОРОКИЙ похвалил своих коллег, в том числе участвовавших в охоте, дал понять, что не нужно драматизировать ситуацию, и заверил в том, что с судебной системой страны все в порядке. «Я никак не считаю. Не мое право оценивать какие-то действия».

    Скандальная VIP-охота в заповеднике «Пэдуря домняскэ», на которой был убит бизнесмен Сорин Пачу, ударила по и без того не идеальному имиджу правоохранительной системы и поставила вопрос о доверии ей. В интервью корреспонденту «Ъ-MD» ОЛЬГЕ ГРОСУЛ председатель Высшего совета магистратуры НИКИФОР КОРОКИЙ похвалил своих коллег, в том числе участвовавших в охоте, дал понять, что не нужно драматизировать ситуацию, и заверил в том, что с судебной системой страны все в порядке. «Я никак не считаю. Не мое право оценивать какие-то действия».

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU