Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Nicula Veaceslav
Căutare avansată
foto: inj.md

Bejenaru Iurie

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii îm funcție: 14.06.1994

Prin Hotărîrea Parlamentului RM nr. 160-XVI  din 09 iulie 2008, numit în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1965

Instruire / Diplome
1986 - 1991 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Data numirii îm funcție: 14.06.1994

Prin Hotărîrea Parlamentului RM nr. 160-XVI  din 09 iulie 2008, numit în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1965

Instruire / Diplome
1986 - 1991 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1991 - 1994 consultant, Judecătoria Buiucani, Chişinău
1994 - 2003 judecător la Judecătoria Buiucani, Chişinău
2003 - 2004 vicepreşedinte al Judecătoriei Buiucani, Chişinău, Decret nr. 1270-III din 20 mai 2003

2004 - 2008 preşedinte al Judecătoriei Buiucani, Chişinău, Decret nr. 1997-III din 9 septembrie 2004
2008 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM,  Hotărîrea Parlamentului RM nr. 160-XVI  din  09 iulie 2008
2008 - gradul întîi de calificare a judecătorului

Activitatea juridică non-judiciară
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei
 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 85/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare examinate de către judecătorul Bejenaru Iurie au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Bejenaru Iurie au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

N.P. c. Moldovei, Hotărîrea din 06/10/2015, cererea nr. 40424/06, violarea art. 8 CEDO – încălcarea  dreptului la familie;
ŞARBAN c. Moldovei, hotărîrea din 4.10.2005, cererea nr. 3456/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate), violarea art. 5 § 4 al Convenţiei (dreptul la un recurs împotriva deciziei de lipsire de libertate);
ISTRATII ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 27.03.2007, cererea nr. 8721/05 ş.a., violarea art. 3 al Convenţiei (asistenţa medicală inadecvată), violarea art. 3 al Convenţiei (condiţiile de detenţie), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate), violarea art. 5 § 4 (întrevederi confidenţiale cu avocatul);
URSU c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 3817/05, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (motivarea arestării);
FLUX  nr. 7 c. Moldovei, hotărîrea din 24.11.2009, cererea nr. 25367/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2), hotărîrea din 17.01.2012, cererea nr. 5017/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
GHIMP şi alţii c. Moldovei, hotărîrea din 30/10/2012, cererea nr. 32520/09, violarea art. 2 CEDO.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 206/10 din 17 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Nina Arabadji – Judecătoria Chișinău, (sediul Râșcani), Roman Pascari – Judecătoria Chișinău, (sediul Buiucani), Virgil Buhnaci – Curtea de Apel Chișinău și Iurie Bejenari – Curtea Supremă de Justiție, pentru participare în calitate de membri ai juriului în cadrul probelor Olimpiadei Naționale de Drept, ediția a II – a, în perioada 02 – 04 mai 2018.

Prin Hotărârea nr. 32/1 din 16 ianuarie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizeat delegarea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihail Poalelungi şi judecătorului Iurie Bejenaru, de la Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ pentru participare la deschiderea Anului judiciar 2018 şi la seminarul judiciar “Autoritatea sistemului judecătoresc”, ce se va desfășura în perioada 24 - 27 ianuarie 2018 la Strasbourg, Franţa.

Conform Hotărârii nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de preşedinți ai comisiilor pentru susținerea examenului de licență, care va avea loc în perioada 29 mai – 16 iunie 2017, în incinta Universității de Studii Europene din Moldova, după cum urmează:
- Mihai Poalelungi, președinte, Curtea Supremă de Justiție;
- Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Bejenaru, judecător, Curtea Supremă de Justiție; 
- Ion Pleșca, președinte, Curtea de Apel Chișinău; 
- Nelea Budăi, vicepreședinte, Curtea de Apel Chișinău.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 655/29 din 03 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției de judecător următorii: Bejenaru Iurie Vasile, Gordilă Nicolae Vasili, Burdeniuc Ruslana Radu, Corolevschi Dumitru Iacob, Grosu Iulia Pavel, Procopciuc Stela Dumitru, Rățoi Eduard Ivan, Revenco Angela Cristofor, Rotaru Ala Vasile și Negru Alexandru Andrei.

Prin Hotărârea nr. 85/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturi”, judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, Bejenaru Iurie.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 85/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare examinate de către judecătorul Bejenaru Iurie au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Bejenaru Iurie au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

N.P. c. Moldovei, Hotărîrea din 06/10/2015, cererea nr. 40424/06, violarea art. 8 CEDO – încălcarea  dreptului la familie;
ŞARBAN c. Moldovei, hotărîrea din 4.10.2005, cererea nr. 3456/05, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate), violarea art. 5 § 4 al Convenţiei (dreptul la un recurs împotriva deciziei de lipsire de libertate);
ISTRATII ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 27.03.2007, cererea nr. 8721/05 ş.a., violarea art. 3 al Convenţiei (asistenţa medicală inadecvată), violarea art. 3 al Convenţiei (condiţiile de detenţie), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate), violarea art. 5 § 4 (întrevederi confidenţiale cu avocatul);
URSU c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 3817/05, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (motivarea arestării);
FLUX  nr. 7 c. Moldovei, hotărîrea din 24.11.2009, cererea nr. 25367/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2), hotărîrea din 17.01.2012, cererea nr. 5017/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
GHIMP şi alţii c. Moldovei, hotărîrea din 30/10/2012, cererea nr. 32520/09, violarea art. 2 CEDO.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 206/10 din 17 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Nina Arabadji – Judecătoria Chișinău, (sediul Râșcani), Roman Pascari – Judecătoria Chișinău, (sediul Buiucani), Virgil Buhnaci – Curtea de Apel Chișinău și Iurie Bejenari – Curtea Supremă de Justiție, pentru participare în calitate de membri ai juriului în cadrul probelor Olimpiadei Naționale de Drept, ediția a II – a, în perioada 02 – 04 mai 2018.

Prin Hotărârea nr. 32/1 din 16 ianuarie 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizeat delegarea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihail Poalelungi şi judecătorului Iurie Bejenaru, de la Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ pentru participare la deschiderea Anului judiciar 2018 şi la seminarul judiciar “Autoritatea sistemului judecătoresc”, ce se va desfășura în perioada 24 - 27 ianuarie 2018 la Strasbourg, Franţa.

Conform Hotărârii nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de preşedinți ai comisiilor pentru susținerea examenului de licență, care va avea loc în perioada 29 mai – 16 iunie 2017, în incinta Universității de Studii Europene din Moldova, după cum urmează:
- Mihai Poalelungi, președinte, Curtea Supremă de Justiție;
- Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Bejenaru, judecător, Curtea Supremă de Justiție; 
- Ion Pleșca, președinte, Curtea de Apel Chișinău; 
- Nelea Budăi, vicepreședinte, Curtea de Apel Chișinău.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 655/29 din 03 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției de judecător următorii: Bejenaru Iurie Vasile, Gordilă Nicolae Vasili, Burdeniuc Ruslana Radu, Corolevschi Dumitru Iacob, Grosu Iulia Pavel, Procopciuc Stela Dumitru, Rățoi Eduard Ivan, Revenco Angela Cristofor, Rotaru Ala Vasile și Negru Alexandru Andrei.

Prin Hotărârea nr. 85/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturi”, judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, Bejenaru Iurie.

 

Hotărârea nr. 206/10 din 17 aprilie 2018

Hotărârea nr. 32/1 din 16 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 655/29 din 03 octombrie 2017

Hotărârea nr. 333/16 din 23 mai 2017

Hotărâre nr.85/7 din 25.10.2013

Cauze CtEDO Bejenaru I.

Cauze CtEDO Bejenaru I. 2015

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 85/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Iurie Bejenaru".

Prin Hotărârea nr. 235/9 din 13 Iulie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Balaban Ion, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 30 mai 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții Supreme de Justiție, Bejenaru Iurie.

Prin Hotărârea nr. 16/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestația depusă de administratorul întreprinderii cooperatiste de alimentatie publică „Coopalimentara", Vasile Lesnic, împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 27/4 din 12 februarie 2016 emisă în privința judecătorilor Curții Supreme de Justitie: Novac Svetlana, Sternioală Oleg, Bejenaru Iurie, Clevadî Valentina, cu menținerea Hotărîrii contestate.

Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 28/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de cet. Andrei Paraschiv împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 136 p/m din 13 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de cet. Paraschiv Andrei privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de: judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău Alexandru Gafton, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Nina Vascan, Eugeniu Clim, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru.

La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 25 petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 85/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Iurie Bejenaru".

Prin Hotărârea nr. 235/9 din 13 Iulie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Balaban Ion, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 30 mai 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții Supreme de Justiție, Bejenaru Iurie.

Prin Hotărârea nr. 16/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestația depusă de administratorul întreprinderii cooperatiste de alimentatie publică „Coopalimentara", Vasile Lesnic, împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 27/4 din 12 februarie 2016 emisă în privința judecătorilor Curții Supreme de Justitie: Novac Svetlana, Sternioală Oleg, Bejenaru Iurie, Clevadî Valentina, cu menținerea Hotărîrii contestate.

Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 28/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de cet. Andrei Paraschiv împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 136 p/m din 13 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de cet. Paraschiv Andrei privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de: judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău Alexandru Gafton, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Nina Vascan, Eugeniu Clim, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru.

La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 25 petiţii, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 235/9 din 13 Iulie 2018

Hotărîre nr. 21/7 din 14.06.2013

Hotărîrea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014

Hotărîrea nr. 28/4 din 30 martie 2015

Hotărârea nr. 16/12 din 22 iulie 2016

Știri
  • Șase candidați la funcția de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul CSM. Cine sunt aceștia

    Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

    Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

    Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

    Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

    În cursa pentru funcția de membru supleant în Colegiul disciplinar s-au înscris cinci candidați: Angela Bostan și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru de la Curtea Supremă de Justiție, precum și Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Primii doi au fost propuşi de instanţele în care activează, în timp ce ceilalți şi-au înaintat singuri candidaturile. 

    Galina Stratulat de la CSJ se numără printre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Raportul Inspecției Judiciare pentru 2015 arată că pe numele Galinei Stratulat au fost depuse 33 de sesizări, dintre care 21 au fost respinse, iar în baza a opt sesizări au fost întocmite rapoarte.

    Alături de colegul său de la CSJ, Iurie Bejenaru, care de asemenea candidează pentru funcția de membru supleant al Colegiului disciplinar, Galina Stratulat a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

    Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

    Colegiul disciplinar examinează cazurile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Mandatul membrilor organului respectiv este de șase ani și aceștia nu pot fi aleși sau numiți pentru două mandate consecutive.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Anul 2015: Judecătorii la cumpărături

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    Înce­pem de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot anul tre­cut, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri nelo­ca­tive, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

    Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, a cum­pă­rat, în 2015, două auto­mo­bile, un BMW fabri­cat în 1993, cu apro­xi­ma­tiv 50 mii de lei, şi un Volvo din 2012, cu 313 mii de lei. Şi Ion Guzun, care acti­vează la CSJ din 2014, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Volvo XC70, fabri­cat în 2011, cu 255 mii de lei. Soţia sa este jude­că­toa­rea de la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, Maria Guzun. Cei doi îşi con­stru­iesc acum o casă în comuna Tru­şeni, mun. Chi­şi­nău. Jude­că­to­rul Iurie Beje­naru a inves­tit 23 mii de euro, prima tranşă, într-o con­stru­cţie care urmează să fie ter­mi­nată la finele anu­lui 2016. Tot într-un apar­ta­ment a inves­tit, anul tre­cut, şi colega lui Beje­naru, Elena Cova­lenco. Aceasta însă nu indică suma pe care a scos-o din buzu­nar pen­tru această achi­zi­ţie. Ghen­a­die Nico­laev a pri­mit cu titlu de dona­ţie 1/2 dintr-un apar­ta­ment în or. Cri­u­leni, dar şi o parte dintr-un teren din ace­laşi oraş. Oleg Ster­ni­oală a decla­rat că în 2015, soţia sa a pri­mit de la părinţi o dona­ţie în valoare de 10 mii de euro. Anul tre­cut, magis­tra­tul a obţi­nut în „folo­sinţă” şi un apar­ta­ment de 89 m. p.. Nadejda Toma susţine că anul tre­cut şi-a cum­pă­rat un Peu­geot 307 cu doar 15 mii de lei, pro­dus în 2004.

    Toţi jude­că­to­rii de la CSJ au ridi­cat, în 2015, sala­rii de peste 250 mii de lei, majo­ri­ta­tea pri­mind şi pen­sii de 10 mii de lei pe lună.

    Ciugureanu şi Clim, judecătorii de la CA Chişinău, în case noi

    2015 a fost pros­per şi pen­tru unii jude­că­tori de la CA Chi­şi­nău. Mihail Ciu­gu­reanu s-a mutat anul tre­cut în casă nouă, de lux, cu o valoare cadas­trală de 4,5 mili­oane de lei. El menţio­nează în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 că a obţi­nut casa în schim­bul unui teren esti­mat la 3,8 mili­oane de lei. Şi Euge­niu Clim a intrat, la înce­put de 2016, în casă nouă. El declară că şi-a cum­pă­rat casa şi tere­nul afe­rent, aflate în Chi­şi­nău, cu doar 850 mii de lei. Sve­tlana Bal­muş a obţi­nut anul tre­cut un spa­ţiu loca­tiv în r. Stră­şeni, cu doar 6 mii de lei. Colega sa, Angela Bos­tan, şi-a cum­pă­rat o Honda CRV, fabri­cată în 2009, cu 175 mii de lei. Tot în 2015, ea a con­trac­tat un cre­dit de 100 mii de lei.Nelea Budăi a obţi­nut drept moş­te­nire o casă cu teren afe­rent la Edi­neţ. Jude­că­toa­rea şi soţul său au deve­nit, în ace­laşi an, pro­pri­e­ta­rii unui apar­ta­ment cu o valoare de 1 milion de lei, în con­di­ţi­ile în care fami­lia deţine deja o casă de lux.

    Magis­tra­tul de la CA Chi­şi­nău, Iurie Melin­teanu, a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui teren pen­tru con­stru­cţii de 520 m. p.. Ana­to­lie Min­ciună şi-a cum­pă­rat o Skoda Fabia, plă­tind 90 mii de lei. Ghen­a­die Moro­zan şi-a pro­cu­rat un Ford Ran­ger, fabri­cat în 2004, iar Ana Panov a achi­zi­ţio­nat nu mai puţin de 20 ha de teren agri­col la Cău­şeni, în con­di­ţi­ile în care avea deja alte câteva zeci de hec­tare. În 2015, jude­că­toa­rea a şi vân­dut 67 ha cu 1,1 mili­oane de lei, cumpărându-şi o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2011 cu 345 mii de lei. Dina Rotar­ciuc şi-a cum­pă­rat în 2015 un teren pen­tru con­stru­cţii cu 80 de mii de lei, iar magis­trata Elena Cob­zac a pri­mit o dona­ţie de la fiica sa, aflată în Emi­ra­tele Arabe Unite, în valoare de 8 mii USD. În 2015, ea şi-a pro­cu­rat o Mazda 2 din 2007 cu doar 15 mii de lei şi a inves­tit 26,2 mii de euro în con­stru­cţia unui apar­ta­ment cu două camere. Ste­lian Tele­ucă a pri­mit de la mama sa, sta­bi­lită în stră­i­nă­tate, 4 mii de euro, fami­lia sa cumpărându-şi un apar­ta­ment de 51 m. p. anul tre­cut. În 2015, Tele­ucă a con­trac­tat un cre­dit de 900 mii de lei. Mama jude­că­to­ru­lui Iurie Ior­dan i-a trans­fe­rat aces­tuia, din Ita­lia, trei mii de euro anul tre­cut, an în care jude­că­to­rul şi-a cum­pă­rat o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2007. Oxana Robu a obţi­nut, prin con­tracte de dona­ţie, o căsuţă de 65 m. p. şi un teren pen­tru con­stru­cţii în mun. Chi­şi­nău.

    Cumpărături modeste la Curţile de Apel din afara Chişinăului

    Jude­că­toa­rea Ruslana Bur­de­niuc de la CA Bălţi a moş­te­nit, în 2015, două apar­ta­mente şi două tere­nuri. Ea şi-a cum­pă­rat cu 160 mii de lei şi o maşină, doar că a blu­rat mode­lul, asta deşi legea spune că această infor­ma­ţie nu conţine date cu carac­ter per­so­nal. Şi cole­gii săi, Tatiana Duca, Ghen­a­die Liulca, Ghe­or­ghe Scu­tel­nic, Aure­lia Tode­raş sau Sve­tlana Şli­a­h­ti­ţki, şi-au luat, în 2015, maşini, blu­rând însă denu­mi­rile lor.

    Ion Dănă­ilă de la CA Cahul şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Yeti nouă, din 2015, cu 473 mii de lei. Colega sa, Tatiana Timi­tri­adi, a obţi­nut un teren, din dona­ţie, dar şi o casă de locuit, în urma unui con­tract de întreţi­nere pe viaţă. Gri­gore Colev de la CA Ben­der a cum­pă­rat anul tre­cut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar cole­gul său, Şte­fan Star­ciuc, un Opel Vec­tra din 1997 cu 20 mii de lei.

    Judecătoarea Carpenco/Costiuc, casă de 1 milion la Stăuceni

    Dorin Dul­ghi­eru, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Buiu­cani, a înca­sat anul tre­cut 30 mii de euro, în urma unui „con­tract de dona­ţie con­di­ţio­nată”. Cole­gul său, Ghen­a­die Pav­liuc, a intrat anul tre­cut în pose­sia unui Vol­s­kwa­gen Tiguan Uni­ver­sal din 2010, cumpărându-l cu 130 mii de lei. Liuba Pru­teanu a achi­zi­ţio­nat în 2015 două tere­nuri pen­tru con­stru­cţii, iar colega sa, Corina Ursachi, a obţi­nut un BMW 520 D, fabri­cat în 2013, gra­tuit, prin con­tract de como­dat. Ciprian Valah, care este jude­că­tor din ianu­a­rie 2015, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Room­ster cu 120 mii de lei.

    Ale­xan­dru Arhip de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a obţi­nut în 2015 450 mii de lei de la o „cere­mo­nie civilă”, achi­zi­ţionând tot­o­dată un apar­ta­ment de 103 m. p. prin con­tract de como­dat. Colega sa,Elena Cos­tiuc, fostă Car­penco, şi-a cum­pă­rat o căsuţă în comuna Stă­u­ceni cu aproape un milion de lei. Djeta Chis­tol a cum­pă­rat, cu 10 mii de euro, un auto­mo­bil, nespe­ci­fi­când însă marca aces­tuia. Irina Maxim împre­ună cu soţul său au achi­zi­ţio­nat două tere­nuri şi o casă de locuit în comuna Dăn­ceni, r. Ialo­veni, iar cole­gul aces­teia, Dorin Mun­teanu, şi-a luat un auto­mo­bil, o Honda Insi­ght, cu 50 mii de lei. Ser­giu Stra­tan a inves­tit într-un apar­ta­ment de 42 m. p., Inga Veş­ti­man a obţi­nut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar Sve­tlana Vâşcu – mai multe tere­nuri agri­cole. Anul tre­cut, magis­tra­tul Ser­giu Bularu a pri­mit 18 mii de euro prin trans­fer ban­car din Ita­lia.

    Donaţii impresionante la Judecătoria Râşcani

    Ala Malîi, de la Jude­că­to­ria Cio­cana, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Che­vro­let Cap­ti­via, fabri­cat în 2013, cu doar 110 mii de lei, deşi un ase­me­nea auto­mo­bil, la preţul de piaţă, costă de aproape trei ori mai mult. Jude­că­toa­rea pare însă „spe­cia­li­zată” în ast­fel de tranza­cţii. Anul tre­cut, ea spune că a vân­dut un Hyun­dai Santa Fe cu doar 10 mii de lei, deşi o ase­me­nea maşină ar costa cel puţin 10 mii de euro, la mâna a doua. Colega ei, Vic­to­ria Sârbu, şi-a pro­cu­rat un Nis­san X-Trail cu aproape 200 mii de lei. Ea a con­trac­tat anul tre­cut şi două cre­dite în valoare de 80 mii de lei.

    La Jude­că­to­ria Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, în 2015, au fost la modă dona­ţi­ile. Ast­fel, Tatiana Vasi­lică, prin inter­me­diul soţu­lui său, Petru, a pri­mit o dona­ţie de 60 mii de euro de la părinţi (!). Ste­lla Bleş­ceaga a pri­mit o dona­ţie de 14,5 mii de euro de la sora sa, Ina, din Franţa, Cor­ne­liu Guzun, prin inter­me­diul soţiei, o dona­ţie de 10361 de euro, iar Vero­nica Jomiru-Niculiţă – două tere­nuri în r. Flo­reşti. Magis­trata şi-a cum­pă­rat anul tre­cut şi un apar­ta­ment de 70 m. p. pe str. Igor Vieru din Chi­şi­nău. Anul tre­cut, nu mai puţin de 10 jude­că­tori de la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani au inves­tit în con­stru­cţia de apar­ta­mente, în cadrul unui pro­iect ini­ţiat de Oleg Mel­ni­ciuc, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani. Blo­cu­rile sunt ridi­cate de com­pa­nia Exfac­tor Grup, pe str. Hristo Botev din Chi­şi­nău.

    Oleg Mel­ni­ciuc a pri­mit şi el, anul tre­cut, 150 mii de lei drept dona­ţie de la mama sa, pen­sio­nară, des­pre care ZdG scria ante­rior că este mili­o­nară, fiind pro­pri­e­tara în acte a mai mul­tor con­stru­cţii nelo­ca­tive din Chi­şi­nău, asta deşi femeia locu­ieşte în s. Mân­dâc, Dro­chia. În 2015, după dez­vă­lu­i­rile ZdG, inclu­siv SIS a soli­ci­tat Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate să inves­ti­gheze aceste aspecte, însă insti­tu­ţia nu a găsit nicio încăl­care. Anul tre­cut, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui spa­ţiu nelo­ca­tiv de 81 m. p. în blo­cul con­struit în cadrul pro­iec­tu­lui ini­ţiat de el.

    Con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2015, jude­că­to­rii de la Jude­că­to­ria Bota­nica, nu au făcut achi­zi­ţii în 2015. Un alt aspect inte­re­sant pe care l-am reţi­nut se referă la jude­că­toa­rea Nata­lia Ber­bec, pro­mo­vată în fun­cţie după mai multe scan­da­luri. Jude­că­toare la Hân­ceşti, aceasta susţine că anul tre­cut copi­lul ei minor a pri­mit 800 mii de lei pen­tru „întreţi­nere” de la tatăl aces­tuia.
    sursa: zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Justiţia într-o istorie de la sat. „Dacă nu dai 500 de evro…”

    Cu zeci de documente în mână, Eleonora şi Victor Rusu, fiica şi, respectiv, nepotul Irinei Rusu, au încercat să ne convingă şi pe noi că dreptatea este de partea lor în acest caz. Asta după ce, timp de cinci ani, au încercat acelaşi lucru, asistaţi de avocata Irena Strişco, în faţa judecătorilor Vitalie Mironov de la Judecătoria Sângerei, Eduard Ababii, Galina Polivenco şi Nina Matveeva de la Curtea de Apel (CA) Bălţi şi a Svetlanei Filincova, Iurie Bejenaru şi Galinei Stratulat de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Toţi însă le-au respins solicitarea, dând dreptate familiei Găină. Drumul către aceste decizii lasă în urmă însă multe semne de întrebare, or, declaraţiile mătuşii Eleonora, pe care nu avem de ce să nu le credem, demonstrează încă o dată slăbiciunile sistemului judecătoresc din R. Moldova.

    Cu zeci de documente în mână, Eleonora şi Victor Rusu, fiica şi, respectiv, nepotul Irinei Rusu, au încercat să ne convingă şi pe noi că dreptatea este de partea lor în acest caz. Asta după ce, timp de cinci ani, au încercat acelaşi lucru, asistaţi de avocata Irena Strişco, în faţa judecătorilor Vitalie Mironov de la Judecătoria Sângerei, Eduard Ababii, Galina Polivenco şi Nina Matveeva de la Curtea de Apel (CA) Bălţi şi a Svetlanei Filincova, Iurie Bejenaru şi Galinei Stratulat de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Toţi însă le-au respins solicitarea, dând dreptate familiei Găină. Drumul către aceste decizii lasă în urmă însă multe semne de întrebare, or, declaraţiile mătuşii Eleonora, pe care nu avem de ce să nu le credem, demonstrează încă o dată slăbiciunile sistemului judecătoresc din R. Moldova.

     
     
  • С 15 по 16 октября 2013 г. судьи Высшего Арбитражного Суда Российской Федерации Наталья Весенёва и Рустем Мифтахутдинов приняли участие в Международной научно-практической конференции по вопросам несостоятельности (банкротства), которая состоялось в г. Ль

    В мероприятии приняли участие заместитель Председателя Высшего хозяйственного суда Украины Виктор Москаленко, Председатель Львовского апелляционного хозяйственного суда Борис Плотницкий, заместитель секретаря третьей судебной палаты Высшего хозяйственного суда Украины судья Борис Поляков, заместитель Министра юстиции Свободного и Ганзейского города Гамбурга Вольфганг Зиверт (Германия), прокурор г. Гамбурга Ева Огиерман, омбудсмен по делам о банкротстве, адвокат, судья в отставке Фолкер Фридрих Дректра (Германия), судья Земельного суда г. Гамбурга Корнелия Вёльк, судьи Высшей судебной палаты Республики Молдова Николай Клима и Юрий Беженару, судья Верховного Суда Республики Казахстан Николай Мамонтов, судьи системы хозяйственных судов Украины, ученые, занимающиеся вопросами банкротства.

    В мероприятии приняли участие заместитель Председателя Высшего хозяйственного суда Украины Виктор Москаленко, Председатель Львовского апелляционного хозяйственного суда Борис Плотницкий, заместитель секретаря третьей судебной палаты Высшего хозяйственного суда Украины судья Борис Поляков, заместитель Министра юстиции Свободного и Ганзейского города Гамбурга Вольфганг Зиверт (Германия), прокурор г. Гамбурга Ева Огиерман, омбудсмен по делам о банкротстве, адвокат, судья в отставке Фолкер Фридрих Дректра (Германия), судья Земельного суда г. Гамбурга Корнелия Вёльк, судьи Высшей судебной палаты Республики Молдова Николай Клима и Юрий Беженару, судья Верховного Суда Республики Казахстан Николай Мамонтов, судьи системы хозяйственных судов Украины, ученые, занимающиеся вопросами банкротства.

     

     
  • Judecătorii: „Meritele” nemeritate

    Iurie Bejenaru, judecător la CSJ, 18 ani de activitate, decorat cu „Meritul Civic” în 2005  de către Vladimir Voronin.
    Iurie Bejenaru, judecător la CSJ, apare şi el în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care apare numele său sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care R. Moldova a fost nevoită să plătească peste 100 mii de euro.

    Iurie Bejenaru, judecător la CSJ, 18 ani de activitate, decorat cu „Meritul Civic” în 2005  de către Vladimir Voronin.
    Iurie Bejenaru, judecător la CSJ, apare şi el în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care apare numele său sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care R. Moldova a fost nevoită să plătească peste 100 mii de euro.

     
  • 7 judecători vor fi cercetați disciplinar pentru ilegalități admise în dosarul IS Registru

    Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina. 

    Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina. 

    Judecătorilor li se imputează grave ilegalități admise la examinarea dosarului menționat, precum: încălcarea normelor materiale, încetarea relațiilor și lipsa prerogativelor contractuale pentru „Intercomsoft LTD”, încălcarea normelor procesuale pentru admiterea spre examinare a cererii reconvenționale, neachitarea taxei de stat pentru înaintarea acțiunii reconvenționale, încălcarea termenului de prescripție exstinctivă, lipsa imparțialității instanței, lipsa unui contract de cesiune de creanță, lipsa împuternicilor la semnarea cererii reconvenționale, încălcarea normelor de competență la examinarea cazului. 

     
  • МИНИСТЕРСТВО ЮСТИЦИИ ТРЕБУЕТ ПРОВЕДЕНИЯ ВНУТРЕННЕГО РАССЛЕДОВАНИИ В ОТНОШЕНИИ 7 СУДЕЙ

    Ефрим предложил на рассмотрение Дисциплионного Комитета материалы судей Аппеляционной Палаты Кишинева  Анатолия Пахопола и Анатолия Минчуна, а так же судей Высшей судебной палаты, Светланы Фелинковой, Светланы Новак, Татьяны Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат. По словам министра Ефрима, решение по делу «Регистра» и «Интеркомсофт ЛТД» было вынесено с нарушением правил и норм заседаний суда.

    Ефрим предложил на рассмотрение Дисциплионного Комитета материалы судей Аппеляционной Палаты Кишинева  Анатолия Пахопола и Анатолия Минчуна, а так же судей Высшей судебной палаты, Светланы Фелинковой, Светланы Новак, Татьяны Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат. По словам министра Ефрима, решение по делу «Регистра» и «Интеркомсофт ЛТД» было вынесено с нарушением правил и норм заседаний суда.

    Судьи обвиняются в несоблюдении правил ознакомления с материалами судебного дела, отсутствии контрактных прерогативов по отношению к «Интеркомсофт ЛТД», отсутствие контракта дебиторской должности, отсутствие права принятия встречного иска и несоблюдение судейской компетенции.

     

     
  • Dosarul „killerulul lui Roşca” poate fi reluat

    Conflictul s-a acutizat peste doi ani, la 9 iunie 2008, când legislativul urma să confirme candidatura judecătorului Iurie Bejenaru (cel care a decis arestarea victimelor în dosarele Primăriei şi a emis mandatul de arest pe numele lui Vladimir Şarban fără ca să aibă loc o şedinţă a instanţei) în funcţia de membru al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).

    Conflictul s-a acutizat peste doi ani, la 9 iunie 2008, când legislativul urma să confirme candidatura judecătorului Iurie Bejenaru (cel care a decis arestarea victimelor în dosarele Primăriei şi a emis mandatul de arest pe numele lui Vladimir Şarban fără ca să aibă loc o şedinţă a instanţei) în funcţia de membru al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU