Știri

• Dosarul magistratelor // Toate cele cinci judecătoare învinuite de acte de corupție au fost achitate

  Toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au primit sentințe de achitare. Hotărârea a fost pronunțată miercuri de un complet de judecători de la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală format din Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev. 

  Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

  Citiţi mai departe

  Toate cele cinci judecătoare învinuite în așa-numitul „dosar al magistratelor”, Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza au primit sentințe de achitare. Hotărârea a fost pronunțată miercuri de un complet de judecători de la sediul Buiucani al instanței de fond din Capitală format din Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev. 

  Magistratele Svetlana Tizu, Liubovi Brînza, Ludmila Ouș și Galina Moscalciuc au fost achitate de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, judecătoarele au primit sentințe de achitare pe capătul de acuzare de pronunțare a unei decizii ilegale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

  În același timp, magistrata Liubovi Brînza a primit sentință de achitare de sub învinuirea de săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) Cod penal - Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. De asemenea, completul de judecată a decis să înceteze procesul penal de învinuire a lui magistratei de corupere activă, din motiv că există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală.

  Judecătoarea Victoria Hadîrca a fost achitată de sub învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

  Singurul care a primit o sentință de condamnare în Dosarul magistratelor este Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. De asemenea, Furtuna a fost obligat să nu părăsească țara, până când sentința va deveni definitivă. Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Vitalii Furtuna contravaloarea sumei de 2.000 de euro, convertiți în valuta națională la cursul BNM la data executării sentinței în această latură. 

   

  Amintim că „Dosarul magistratelor”, în care sunt implicate zece persoane, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019. Toate cele zece persoane au fost reținute în octombrie 2018, într-un dosar de corupție.

  Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare. Avocatul și procurorul aveau drept sarcină, în această afacere, să intermedieze transmiterea banilor pentru magistrați. Urmărirea penală în această cauză, potrivit Procuraturii, a fost dispusă de către procurorul general în baza elementelor infracţiunii de trafic de influență. La aceeași cauză, au fost conexate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă, corupere activă, amestecul în înfăptuirea justiției și pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale.
  Sursa: https://anticoruptie.md/

• IMPORTANTE DOC/ Procurorii cer ACHITAREA celor cinci judecătoare reținute în urmă cu doi ani pentru corupere pasivă pe mai multe capete de acuzare. Ceilalți inculpați din dosarul mitei pentru judecători urmează să fie achitați integral

  La doi ani de la reținerea celor zece persoane vizate în dosarul „mitei pentru judecători”, instanța de judecată a finalizat examinarea cauzelor penale de învinuire a celor zece inculpați, în care figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice.

  Potrivit unui document obținut de ZdG, odată cu finisarea examinării cauzei penale de învinuire, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată achitarea, pe mai multe capete de acuzare, a celor cinci magistrate Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, dar și achitarea integrală a celorlalți cinci inculpați.

  Citiţi mai departe

  La doi ani de la reținerea celor zece persoane vizate în dosarul „mitei pentru judecători”, instanța de judecată a finalizat examinarea cauzelor penale de învinuire a celor zece inculpați, în care figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice.

  Potrivit unui document obținut de ZdG, odată cu finisarea examinării cauzei penale de învinuire, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată achitarea, pe mai multe capete de acuzare, a celor cinci magistrate Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadîrcă, anchetate pentru fapte de corupție, dar și achitarea integrală a celorlalți cinci inculpați.

  În argumentarea solicitărilor de achitare, pe majoritatea capetelor de acuzare, procurorii menționează că „faptele inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii”.

  Acuzatorii cer achitarea magistratelor pentru faptele de corupere pasivă

  În documentul obținut de ZdG se menționează că procurii au solicitat instanței de judecată achitarea magistratelor Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză și Ludmila Ouș pentru comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 324 alin. (3), din Codul Penal, mai exact pentru corupere pasivă.

  Acuzatorii menționează că, pe acest capăt de acuzare, faptele inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii.

  „A o achita pe Tizu Svetlana de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 324 alin. (3) lit. a, Cod Penal, din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”;

  „A o achita pe Brînză Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin (1), (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

  A înceta procesul penal în privința Brînză Liubovi pentru comiterea infrcațiunii prevăzute de art. 45 alin. (1), 325 alin. (3) lit. A/1) Cod penal (episodul Scarlat V.) în legătură cu faptul că nu există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală”;

  „A o achita pe Ouș Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit a) Cod penal, (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”;

  „A o achita pe Moscalciuc Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 45 alin. (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, (episodul Gandrabura M.), din motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”, sunt solicitările procurorilor anticorupție, potrivit documentelor ZdG.

  PA solicită pedepse sub formă de amendă pentru trei judecătoare acuzate de corupție

  Pentru cele cinci magistrate, Tizu Svetlana, Brînză Liubovi, Ouș Ludmila, Moscalciuc Galina, Hadîrcă Victoria, pe lângă achitarea pe unele capete de acuzare, procurorii solicită, pe alt capăt de acuzare, pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, pedepse sub formă de amendă, închisoare cu executare în penitenciar de tip semi-închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau să se angajeze în anumite activități timp de până la 5 ani. Totodată, aceștia solicită tragerea la răspundere a judecătoarei Victoria Hadârcă pentru trafic de influență.

  Solicitările integrale făcute de către procurori, către instanța de judecată, în privința celor cinci magistrate:

  Pentru Tizu Svetlana:

  (…) A o recunoaște vinovată pe Tizu Svetlana în comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 42 alin (2), 307 alin. (1) din Codul Penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de doi ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de cinci ani. A include în termenul pedepsei perioada aflării sub arest preventiv și arest la domiciliu de la 23.10.2018 până la 11.01.2019. Termenul executării pedepsei a-l calculat după intrarea sentinței în vigoare”.

  Pentru Brînză Liubovi:

  (…) A o recunoaște vinovată pe Brînză Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1), art. 303 alin. (3), art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal.

  Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art, 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1), din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani.

  Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani.

  Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul penal a-i aplica pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 850 u.c, ceea ce constituie 42 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 3 ani.

  Conform prevederilor art. 84,87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsă definitivă 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu amendă în mărime de 850 u.c, ceea ce constituie 42 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 10 ani”.

  Pentru Ludmila Ouș:

  A o recunoaște vinovată pe Ouș Ludmila în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 150 u.c, ceea ce constituie 57 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani”.

  Pentru Moscalciuc Galina:

  A o recunoaște vinovată pe Moscalciuc Galina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 307 alin. (1) din Codul penal și a-i stabili pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c, ceea ce constituie 40 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate pubică, pe un termen de 5 ani”.

  Pentru Hadîrcă Victoria:

  „ (…) A recunoaște vinovată pe Hadîrcă Victoria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326. alin (1) din Codul Penal și a-i aplica pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3000 u.c, ceea ce constituie 150 de mii de lei. Conform prevederilor art. 65 alin. (3) Cod penal, a o priva de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică, în sensul prevăzut la art. 123 alin. (2) și (3) din Codul penal, pe un termen de 5 ani”.
  
  Tot procurorii solicită și achitarea altor patru figuranți în „dosarul mitei pentru judecători”, Chiranda Vera, Agatii Nadejda, Gandrabura Mihail și Gandrabura Elena, din motivul că „faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii”.

   

   

   

  În cazul celui de-al cincilea figurant, Furtună Vitalii, procurorii solicită, conform prevederilor art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, a confisca de la inculpat, în folosul statului, contravaloarea sumei de 2000 de euro, ca bani rezultați din infracțiune.

  Ridicarea sechestrului de unele bunuri ale judecătoarelor – printre solicitările procurorilor

  Pe lângă achitarea pe unele capete de acuzare, și pedepsele solicitate pe alte capete, procurorii anticorupție solicită în instanța de judecată ridicarea sechestrului de pe unele bunuri ale judecătoarelor.

  Dosarul „mitei pentru judecători” a fost trimis în judecată în aprilie 2019
  
  În acest dosar figurează cinci magistrate, un procuror, un avocat, un asistent judiciar și două persoane fizice. Cei zece au fost reținuți de procurori în octombrie 2018, fiind bănuiți într-un dosar de corupție. Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel, precum și cei de la Judecătoria Centru, au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești către magistrați.

  Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare anchetate în dosarele de corupție

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

  Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

  În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

  Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

  Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

  Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

  La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

  A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

  Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
  Sursa: zdg.md

• DOC // Doi magistrați atacă în judecată CSM-ul pentru un „ok” dat Procurorului General

  Judecătoarele Galina Moscalciuc și Liubovi Bânză, reținute în dosarul mitei pentru judecători au atacat la CSJ decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care i-a permis procurorului general Eduard Harunjen să efectueze acţiuni de urmărire penală asupra lor.

  Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis că de acest lucru trebuie să se ocupe mai întâi Curtea de Apel Chișinău. Îțn cele din urmă colegii celor două jduecătoare vor decide dacă să anuleze Hotărârea CSM nr. 561/26 din 04 decembrie 2018 prin care a permis procurorilor să le urmărească penal. 

  Citiţi mai departe

  Judecătoarele Galina Moscalciuc și Liubovi Bânză, reținute în dosarul mitei pentru judecători au atacat la CSJ decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care i-a permis procurorului general Eduard Harunjen să efectueze acţiuni de urmărire penală asupra lor.

  Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis că de acest lucru trebuie să se ocupe mai întâi Curtea de Apel Chișinău. Îțn cele din urmă colegii celor două jduecătoare vor decide dacă să anuleze Hotărârea CSM nr. 561/26 din 04 decembrie 2018 prin care a permis procurorilor să le urmărească penal. 

  Vom aminti ca la ședința din 2 Decembrie 2018, CSM a examinat în ședință închisă solicitarea procurorului general Eduard Harunjen de a porni urmărirea penală pe numele a patru judecători. Atunci, membrii CSM au acceptat iniţierea urmăririi penale pe numele a trei dintre ei, iar examinarea uneia dintre cereri a fost amânată la solicitarea judecătorului vizat, pentru a-şi putea pregăti poziţia de apărare.

  Potrivit procurorului general, judecătoarele urmează a fi cercetate prin prisma amestecului la înfăptuirea justiției și prin prisma componentei de infracțiune – pronunțarea unei hotărâri ilegale.

  Zece persoane – cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și o persoană fizică – au fost reținute pe 23 octombrie. Judecătorii sunt învinuiți că au pretins și primit sume de bani pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești. Iar medicul și cealaltă persoană fizică erau cei în interesul cărora urmau să fie emise deciziile favorabile.

  Cele cinci magistrate sunt Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc, Liubovi Brânza de la Curtea de Apel și Svetlana Tizu cu Victoria Hadârcă de la Judecătoria Chișinău.

  Sursa: deschide.md

• Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

  Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

  Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

  Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

  Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

  În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

  Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

  Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

  Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

   

  La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

  A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

  Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
  Sursa: zdg.md

• DOC/ Ce avere declară magistrații de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel, reținuți pentru corupție

  Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

  Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

  Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

  Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

  Citiţi mai departe

  Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

  Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

  Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

  Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

  În acea declarație, judecătoarea a indicat alți 103 mii de lei din vânzarea altui apartament, amplasat pe str. Sciusev din Chișinău. Și această tranzacție, conform datelor de la Cadastru, s-a produs mai devreme, locuința fiind vândută încă în 2015. Galina Moscalciuc a trecut aceste tranzacții și în declarația sa de avere și interese pentru anul 2016.

  ZdG a constatat că, în 2018, Vitalie Moscalciuc, fiul judecătoarei a mai vândut un apartament cu o suprafață de 101 m.p. amplasat pe str. Trandafirilor. Locuința a intrat în posesia lui Vitalie în 2010, în baza unui contract de investiții din 2007. Apartamentul a fost vândut în luna iulie 2018. Acesta este și proprietarul unui spațiu nelocativ de pe str. Vasile Alecsandri, înregistrat pe numele său și al soției. Imobilul de 28 m.p. a fost cumpărat în 2012.

  La rândul său, soția lui Vitalie Moscalciuc are domiciliul într-o casă din or. Durlești. Totodată, acesta este unul din fondatorii firmei „Sor-Reclama” SRL, înregistrată în orașul Soroca. Galina Moscalciuc a indicat în declarația sa de avere și interese pentru anul 2017 faptul că locuiește într-un apartament care nu-i aparține, ea având doar drept de abitație.

  Veniturile familiei Ouș

  Ludmila Ouș a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2014, fiind promovată de la Judecătoria Ciocana. În declarația de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea a indicat venituri de 250 de mii de lei de la locul ei de muncă de bază (20,8 mii de lei lunar). 35 de mii de lei magistrata susține că i-a primit de la Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne, 79,5 mii de lei de la Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă, iar alți 28,5 mii de lei de la Institutul Național al Justiției.

  Totodată, judecătoarea a indicat venituri de aproape 4 mii de lei din darea în arendă a unor terenuri agricole, aceasta având în proprietate aproape 3 ha. Ouș are o cotă de ⅔ dintr-un apartament de 89 m.p., amplasat pe str. București din Chișinău, un alt imobil cu suprafața de 39 m.p. și o casă de locuit obținută prin moștenire în 2005. Magistrata conduce un Nissan Tiida, fabricat și cumpărat în 2009, dar familia sa mai are, cu drept de posesie, un Nissan Qashqai, fabricat și achiziționat în 2014. În perioada 2014-2017, familia Ouș a rambursat un credit în valoare de 167,9 mii de lei.

  Averea soților Brânză, reținuți la un interval de 2 săptămâni

  Liubovi Brânză a fost promovată la CA Chișinău în 2015. Ea a raportat pentru anul 2017 un venit de 279,4 mii de lei (23, 2 mii de lei lunar), în timp ce soțul ei, Sergiu Brânză, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM) a adus acasă 193,3 mii de lei (16 mii de lei pe lună). Soții Brânză sunt proprietarii unui apartament de 120 m.p., dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brânză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 m.p.

  La 9 octombrie, într-un dosar de corupție a fost reținut și soțul judecătoarei, Sergiu Brânză. Conform informațiilor prezentate anterior de organele de drept, Brânză, fiind decanul Facultății de Drept a USM, ar fi primit, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin de la un avocat, membrul Comisiei de doctorat, care ar fi acționat în interesul a doi studenți doctoranzi. Decanul facultății, în schimbul banilor, urma să faciliteze susținerea tezelor de doctorat de către cei doi doctoranzi, anunțau organele de drept.

  Donațiile de care au beneficiat magistratele de la Judecătoria Chișinău

  Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecătoare în februarie 2015. Pentru anul 2017, ea a raportat un venit din salariul de funcție de 214 mii de lei (17,8 mii lunar). Magistrata a beneficiat și de două donații primite prin transfer de la Lidia Gîndac în valoare de 6970 de euro. Judecătoarea susține că locuiește „la gazdă”, într-un apartament de 67 m.p. Deși nu are în proprietate un apartament, magistrata a indicat că este proprietara a două automobile de model Renault Kangoo, fabricate în 2003 și 2006 și cumpărate în 2012 și 2017.

  Victoria Hadârcă  a devenit judecătoare în anul 2014. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei, iar în 2013, 1300 de euro și 10 mii de lei. Din 2012, Victoria Hadârcă este proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

  10 persoane reținute. Cum funcționa schema

  Pe lângă cele cinci judecătoare, în dosarul penal instrumentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție figurează un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar. Toți au fost reținuți în urma perchezițiilor care au avut loc marți, 23 octombrie 2018, la CA Chișină, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura mun. Chișinău, precum și la domiciliile suspecților.

  Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la CA Chișinău, precum și cei de la Judecătoria Chișinău ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați, anunța Procuratura Anticorupție. Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă, erau „clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile, precizează procurorii. Totodată, Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum un magistrat număra mai mulți bani și îi împărțea în plicuri pentru alți „destinatari”.

  Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

  Sursa: zdg.md 

• Judecătoarea cu studii la o academie inexistentă, lăsată fără licență de avocat

  Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

  Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

  Citiţi mai departe

  Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

  Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

  Bizlaw.md mai scrie că la sfârșitul lunii septembrie, Comisia de Licențiere a refuzat să elibereze licențe pentru alți trei procurori. Doi dintre aceștia au expediat o sesizare la Curtea Constituțională prin care au solicitat să fie schimbată Legea cu privire la avocatură. Oamenii legii nu sunt de acord cu prevederea potrivit căreia trebuie să treacă un termen de șase luni de la eliberarea din funcția de bază până la solicitarea eliberării licenței.

  În 2012, o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală că judecătoarea a obţinut diplomă de studii de la o academie-fantomă - „Omega Lux“ din Bucureşti. Potrivit carnetului de note din dosarul personal, la care fac trimitere autorii investigaţiei, magistrata de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a studiat doi ani la Bucureşti, din 1993 până în 1995. 

  Într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei de peste Prut, adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA - n.r.) se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată". Totodată, datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România relevă că Academia „Omega Lux“ avea ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul, respectiv, nu era o instituţie de învăţământ.

  Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale, iar CSM a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. La 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine“. Mai mult, Colegiul a constatat că Liuba Brânză are o reputaţie ireproşabilă.

  Acum câţiva ani, la o şedinţă a Colegiului Disciplinar al CSM, magistrata a fost acuzată că a primit indicaţii prin telefon. Totodată, Colegiul a pus în discuţii şi faptul că Liubei Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. 

  Acu un an, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au propus-o pe Liuba Brânză la funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată în pofida faptului că, anterior, CSM a respins candidatura ei motivând, între altele, prin faptul că magistrata a fost în centrul unui scandal mediatic privind diploma de studii pe care a obţinut-o de la o instituţie inexistentă. Președintele Nicolae Timofti a acceptat candidatura.

  Și Xenofon Ulianovschi a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Magistratul este de aproape opt ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție a fost însă respinsă. Șeful statului de atunci a motivat prin faptul că Ulianovschi era judecător la Curte de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet al instanței, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită.

  În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.
  sursa: anticoruptie.md

• Judecătoarea Liuba Brânză și vicepreședintele Curții de Apel solicită licență de avocat

  Magistrata Liuba Brânză, care activează în cadrul Curții de Apel Chișinău, dar și vicepreședintele Curții, Xenofon Ulianovschi, vor să schimbe profesia de judecător pe cea de avocat. Deocamdată, Comisia de licențiere din cadrul Uniunii Avocaților a amânat examinarea cererilor.

  Astfel, Comisia de licențiere a amânat pe 8 august chestiunea privind admiterea celor doi în profesia de avocat. În afară de Liuba Brânză și Xenofon Ulianovschi, la această funcție ar aspira, conform listei, și Sergiu Gavajuc, procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie, proaspăt ales în Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor.

  Citiţi mai departe

  Magistrata Liuba Brânză, care activează în cadrul Curții de Apel Chișinău, dar și vicepreședintele Curții, Xenofon Ulianovschi, vor să schimbe profesia de judecător pe cea de avocat. Deocamdată, Comisia de licențiere din cadrul Uniunii Avocaților a amânat examinarea cererilor.

  Astfel, Comisia de licențiere a amânat pe 8 august chestiunea privind admiterea celor doi în profesia de avocat. În afară de Liuba Brânză și Xenofon Ulianovschi, la această funcție ar aspira, conform listei, și Sergiu Gavajuc, procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie, proaspăt ales în Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor.

  Despre magistrata Liuba Brânză presa a scris că ar fi obținut obținut diploma de studii de la o academie inexistentă. Despre Xenofon Ulianovschi s-a scris, în 2012, că ar fi admis nereguli într-un dosar, acestea fiind raportate de avocatul Oleg Mancevschi.

  Tot pe 8 august, Comisia a decis să-i fie eliberată licența de avocat fostei judecătoare de la Curtea de Apel Bălți, Galina Polivenco. Aceasta a demisionat recent din propria inițiativă. Decizia ei de a pleca din sistem a stârnit multe discuții, deoarece ar fi avut o activitate ireproșabilă și nu i-au fost aplicate sancțiuni niciodată.

  Amintim că Consiliul Uniunii Avocaților a luat o hotărâre prin care a interzis Comisiei de licențiere să mai admită în profesia de avocat persoane incompatibile cu funcția. Membrii Comisiei au reacționatradical și i-au acuzat pe colegii lor de lipsa elementară a cunoștințelor în drept.
  sursa: bizlaw.md

• Judecătoria Centru a menținut amenda Domnicăi Cemortan pentru protestul cu gunoi la Primărie

  Judecătoarea Liubovi Brînza, de la Judecătoria Centru a capitalei, a menținut astăzi o amendă aplicată de poliție Domnicăi Cemortan, pentru protestul cu gunoi din fața Primăriei Chișinău, comunică Politik.md.
  Astfel, instanța a hotărât că Domnica Cemortan va trebui să achite amenda pe care i-a aplicat-o poliția încă în data de 24 octombrie 2014. Contravenineta și agentul constatator nu au fost prezenți la proces, iar hotărârea poate fi contestată în termenii prevăzuți de legislație.

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Liubovi Brînza, de la Judecătoria Centru a capitalei, a menținut astăzi o amendă aplicată de poliție Domnicăi Cemortan, pentru protestul cu gunoi din fața Primăriei Chișinău, comunică Politik.md.
  Astfel, instanța a hotărât că Domnica Cemortan va trebui să achite amenda pe care i-a aplicat-o poliția încă în data de 24 octombrie 2014. Contravenineta și agentul constatator nu au fost prezenți la proces, iar hotărârea poate fi contestată în termenii prevăzuți de legislație.

  Amintim că, în formă de protest față de lipsa coșurilor de gunoi din capitală, Domnica Cemortan a venit în fața Primăriei cu mai multe resturi de mâncare și hârtii, pe care le-a împrăștiat la intrare în instituție. Protestul a avut loc toamna trecută, iar după ce protestul s-a finalizat cu altercații, tânăra a fost imobilizată de poliție și ulterior amendată.

• Cine i-a dăruit libertatea lui Micu?

  Atunci Micu a declarat că Muruianu a fost plătit pentru a-l băga la puşcărie, după care magistratul a refuzat să mai examineze acest dosar. Ulterior, un alt complet de judecători ai CSJ, condus de Constantin Alerguș, s-a spălat pe mâini și a trimis cauza la rejudecare tocmai în instanța de fond, la Judecătoria Centru. În prezent, dosarul se află în gestiunea magistraților Liuba Brânză, Gari Bivol și Alexandru Gafton. 

  Citiţi mai departe

  Atunci Micu a declarat că Muruianu a fost plătit pentru a-l băga la puşcărie, după care magistratul a refuzat să mai examineze acest dosar. Ulterior, un alt complet de judecători ai CSJ, condus de Constantin Alerguș, s-a spălat pe mâini și a trimis cauza la rejudecare tocmai în instanța de fond, la Judecătoria Centru. În prezent, dosarul se află în gestiunea magistraților Liuba Brânză, Gari Bivol și Alexandru Gafton. 

   

• Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

  În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

  Citiţi mai departe

  În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

• Судья не смогла продвинуться по карьерной лестнице из-за скандала двухгодичной давности

  Судья Любовь Брынза, которая два года назад попала в скандальную историю с дипломом об образовании, сегодня не смогла продвинуться по карьерной лестнице. Высший совет магистратуры решил не переводить ее в Апелляционную палату Кишинева. И это несмотря на то, что судья прошла конкурс на этот пост лучше других претендентов.

  Citiţi mai departe

  Судья Любовь Брынза, которая два года назад попала в скандальную историю с дипломом об образовании, сегодня не смогла продвинуться по карьерной лестнице. Высший совет магистратуры решил не переводить ее в Апелляционную палату Кишинева. И это несмотря на то, что судья прошла конкурс на этот пост лучше других претендентов.

  Среди семи претендентов на два вакантных места в столичной Апелляционной палате у Любови Брынза из Центрального суда был лучший показатель по итогам тестирования. Но члены Высшего совета магистратуры припомнили женщине позапрошлогодний скандал.

   

• Un magistrat nu a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău cu toate că a obţinut cel mai bun rezultat la concurs

  Magistratul Liuba Brânza, care  s-a aflat, acum doi ani, în centrul unui scandal legat de diploma sa de studii, nu a fost promovată în funcţia de membru al Curţii de Apel Chişinău. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii în pofida faptului că Liuba Brânză a susţinut concursul pentru acest post cu cel mai bun rezultat.

  Citiţi mai departe

  Magistratul Liuba Brânza, care  s-a aflat, acum doi ani, în centrul unui scandal legat de diploma sa de studii, nu a fost promovată în funcţia de membru al Curţii de Apel Chişinău. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii în pofida faptului că Liuba Brânză a susţinut concursul pentru acest post cu cel mai bun rezultat.

   

• Magistrata Liuba Brânză a ajuns în vizorul SIS şi CSM

  Cazul magistratei Liuba Brânză de la Judecătoria Centru din Chişinău despre care relata o anchetă a Centrul de Investigaţii Jurnalistice realizată împreună cu jurnaliştii de la „Adevărul” referitor la diploma şi studiile făcute la o universitate neacreditată în România, a ajuns în atenţia Serviciului de Securitatea şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
  Solicitat de Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Educaţiei confirmă neregulile în actele de studii ale magistratei Liuba Brânză, constatate anterior de Centrul Anticorupţie. SIS a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sancţionarea judecătoarei.

  Citiţi mai departe

  Cazul magistratei Liuba Brânză de la Judecătoria Centru din Chişinău despre care relata o anchetă a Centrul de Investigaţii Jurnalistice realizată împreună cu jurnaliştii de la „Adevărul” referitor la diploma şi studiile făcute la o universitate neacreditată în România, a ajuns în atenţia Serviciului de Securitatea şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
  Solicitat de Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Educaţiei confirmă neregulile în actele de studii ale magistratei Liuba Brânză, constatate anterior de Centrul Anticorupţie. SIS a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sancţionarea judecătoarei.

  A „discreditat-o“ pe Liuba Brânză
  Judecătoare cu studii la o academie inexistentă Cazul magistratei Liuba Brânză, de la Judecătoria Centru din Chişinău, care şi-ar fi luat licenţa în Drept folosind falsuri în acte este investigat de Serviciul de Informaţii şi Securitate. SIS a solicitat responsabililor de la Ministerul Educaţiei să spună în ce măsură corespunde condiţiilor normative carnetul de note al Liubei Brânză de la instituţia numită Academia „Omega Lux“ din Bucureşti, unde judecătoarea pretinde că şi-a făcut studiile universitare în anii 1993-1995 şi de unde s-ar fi transferat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. Notele judecătoarei, neechivalate Totodată, SIS a cerut ministerului informaţii detaliate despre procedura de recunoaştere în Republica Moldova a diplomelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior din România în anii 1993-1995. În răspunsul semnat de Maia Sandu, ministrul în exerciţiu al Educaţiei, se spune că „în anii 1994-1997, Ministerului Învăţământului nu i-a fost solicitată echivalarea matricolei eliberate la 24 iunie 1994 de Academia «Omega Lux» pe numele studentei Liuba Brânză“. Şefa de la Educaţie subliniază că procedura de echivalare era obligatorie pentru ca notele să fie recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova. Oficialii de la minister constată şi alte date incorecte în actele de studii ale magistratei, inclusiv faptul că în diploma de licenţă eliberată de USM a fost indicat incorect anul înmatriculării la USM, 1994. În documentele citate de „Adevărul“ în investigaţia despre acest caz, publicată anul trecut, figura că Liuba Brânză a depus cererea de înmatriculare în 1995. 
  CSM, solicitat de SIS să aplice sancţiuni.

  În baza răspunsului Ministerului Educaţiei, SIS a trimis un aviz la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), solicitând adoptarea unor măsuri disciplinare contra judecătoarei Liuba Brânză. Alexandru Arseni, membru al CSM, ne-a confirmat că la şedinţa din 14 mai a fost examinat avizul SIS. „Examinarea n-a putut fi finalizată pentru că în text sunt mai multe contradicţii. Vom continua discuţiile pe 28 mai, după care ar putea fi depuse sesizări la Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie“, a menţionat profesorul Alexandru Arseni.
  Studentă la o academie-fantomă
  O anchetă realizată în 2012 de Centrul Anticorupţie constată că Liuba Brânză a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova (USM) în 1998, dar a ajuns aici abia în anul trei de studii. Investigaţiile au demonstrat că Academia „Omega Lux“ din Bucureşti, unde ar fi învăţat între anii 1993-1995 magistrata, este o instituţie-fantomă, fapt confirmat de Ministerul Educaţiei din România. „Academia respectivă nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată“, se precizează în răspunsul oficial adresat CNA. Magistrata a respins acuzaţiile, calificându-le drept aberaţii. „Este dreptul fiecărui student să se transfere oriunde şi oricând“, au fost argumentele Liubei Brânză.
  Avocatul copilului, cu studii la o universitate-fantomă
  Potrivit unei investigaţii realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, şi avocatul parlamentar Tamara Plămădeală şi-a făcut studii la „Omega Lux“ din Bucureşti. Ea a fost înmatriculată pe 1 octombrie 1993, iar doi ani mai târziu, pe 22 decembrie 1995, s-a transferat la Facultatea de Drept a USM. După alţi doi ani, pe 13 septembrie 1997, fiind în anul III, este exmatriculată din proprie dorinţă, iar după două săptămâni este deja studentă în anul IV la Facultatea de Drept a Universităţii Libere Iinternaţionale din Moldova. 
  
   

• Судебные решения по сотням миллионов леев выносятся судьей с фальсифицированным дипломом ? (DOC)

  Судья столичного суда Чентру Любовь Брынза попала в поле зрения спецслужб по подозрению в фальсификации диплома об образовании.Агентству OMEGA предоставлены документы, указывающие на фальсификацию документа о юридическом образовании судьи Л.Брынзэ. В документах, которые изучаются Службой информации и безопасности, указано на явные признаки фальсификации.
  Примечательно, что дела, находящиеся на рассмотрении судьи Л.Брынзэ носят преимущественно экономический характер, а также по экспроприации собственности, иски по которым превышают сотни миллионов леев.

  Citiţi mai departe

  Судья столичного суда Чентру Любовь Брынза попала в поле зрения спецслужб по подозрению в фальсификации диплома об образовании.Агентству OMEGA предоставлены документы, указывающие на фальсификацию документа о юридическом образовании судьи Л.Брынзэ. В документах, которые изучаются Службой информации и безопасности, указано на явные признаки фальсификации.
  Примечательно, что дела, находящиеся на рассмотрении судьи Л.Брынзэ носят преимущественно экономический характер, а также по экспроприации собственности, иски по которым превышают сотни миллионов леев.

  Указанная судья и ранее находилась в поле зрения Центра по борьбе с коррупцией, а бывший Генеральный прокурор Валерий Зубко отказал в возбуждении уголовного дела в отношении Л.Брынзэ, позволив ей и далее вершить правосудие.
  
  Агентство начинает публикацию документов, предоставленных источником в Службе информации и безопасности, которые напрямую указывают на качество вершимого в Молдове правосудия.
  
  Предоставленные агентству документы принадлежат, как Центру по борьбе с коррупцией, Министерству образования, СИБ, так и специализированных ведомств Румынии.

   

• Magistrata Liuba Brânză a ajuns în vizorul SIS şi CSM

  Solicitat de Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Educaţiei confirmă neregulile în actele de studii ale magistratei Liuba Brânză, constatate anterior de Centrul Anticorupţie. SIS a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sancţionarea judecătoarei.

  Citiţi mai departe

  Solicitat de Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Educaţiei confirmă neregulile în actele de studii ale magistratei Liuba Brânză, constatate anterior de Centrul Anticorupţie. SIS a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sancţionarea judecătoarei.

  Cazul magistratei Liuba Brânză, de la Judecătoria Centru din Chişinău, care şi-ar fi luat licenţa în Drept folosind falsuri în acte este investigat de Serviciul de Informaţii şi Securitate. SIS a solicitat responsabililor de la Ministerul Educaţiei să spună în ce măsură corespunde condiţiilor normative carnetul de note al Liubei Brânză de la instituţia numită Academia „Omega Lux“ din Bucureşti, unde judecătoarea pretinde că şi-a făcut studiile universitare în anii 1993-1995 şi de unde s-ar fi transferat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. Notele judecătoarei, neechivalate Totodată, SIS a cerut ministerului informaţii detaliate despre procedura de recunoaştere în Republica Moldova a diplomelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior din România în anii 1993-1995. În răspunsul semnat de Maia Sandu, ministrul în exerciţiu al Educaţiei, se spune că „în anii 1994-1997, Ministerului Învăţământului nu i-a fost solicitată echivalarea matricolei eliberate la 24 iunie 1994 de Academia «Omega Lux» pe numele studentei Liuba Brânză“. Şefa de la Educaţie subliniază că procedura de echivalare era obligatorie pentru ca notele să fie recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova.  Oficialii de la minister constată şi alte date incorecte în actele de studii ale magistratei, inclusiv faptul că în diploma de licenţă eliberată de USM a fost indicat incorect anul înmatriculării la USM, 1994. În documentele citate de „Adevărul“ în investigaţia despre acest caz, publicată anul trecut, figura că Liuba Brânză a depus cererea de înmatriculare în 1995.
  CSM, solicitat de SIS să aplice sancţiuni
  În baza răspunsului Ministerului Educaţiei, SIS a trimis un aviz la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), solicitând adoptarea unor măsuri disciplinare contra judecătoarei Liuba Brânză. Alexandru Arseni, membru al CSM, ne-a confirmat că la şedinţa din 14 mai a fost examinat avizul SIS. „Examinarea n-a putut fi finalizată pentru că în text sunt mai multe contradicţii. Vom continua discuţiile pe 28 mai, după care ar putea fi depuse sesizări la Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie“, a menţionat profesorul Alexandru Arseni.

   

   

• Judecătoare cu studii la o academie inexistentă

  Un ofiţer de la Centrul Anticorupţie a demonstrat că magistrata Liuba Brânză, de la Judecătoria Centru, şi-ar fi obţinut licenţa prin falsuri în acte. Cu toate acestea, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale, iar maiorul brusc s-a îmbolnăvit.
  Liuba Brânză a fost timp de trei ani şefa Direcţiei instruire şi cercetare la Institutul Naţional al Justiţiei

  Citiţi mai departe

  Un ofiţer de la Centrul Anticorupţie a demonstrat că magistrata Liuba Brânză, de la Judecătoria Centru, şi-ar fi obţinut licenţa prin falsuri în acte. Cu toate acestea, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale, iar maiorul brusc s-a îmbolnăvit.
  Liuba Brânză a fost timp de trei ani şefa Direcţiei instruire şi cercetare la Institutul Naţional al Justiţiei

  Potrivit anchetei realizate de ofiţerul Andrei Guzic de la Centrul Anticorupţie, magistrata a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova (USM) în 1998, dar a ajuns aici abia în anul trei de studii. Până atunci, judecătoarea a fost studentă la o instituţie-fantomă de la Bucureşti, Academia „Omega Lux". Într-un răspuns oficial de la Ministerul Educaţiei de peste Prut, adresat CCCEC, se spune că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată".

  Înmatriculată în 1994, înainte de a cere acest lucru
  Potrivit carnetului de note din dosarul personal, magistrata a făcut doi ani la Bucureşti, din anul 1993 până în 1995. De asemenea, reiese că aceasta a învăţat numai pe note de 10 şi 9. Curios este faptul că în acel timp, viitoarea magistrată creştea un copil, născut în 1992, şi făcea Facultatea de Filologie a USM, pe care a absolvit-o în 1994. Într-o adresare făcută de Viorel Chetraru, directorul CCCEC, către procurorul general, Valeriu Zubco, se lăsa să se înţeleagă că în această perioadă tânăra se afla pe teritoriul Moldovei, crescându-şi copilul.
  În 1995, viitoarea magistrată a depus o cerere ca să-i fie permis transferul de la Academia „Omega Lux", în anul trei de studii, la fără frecvenţă, la Facultatea de Drept din Chişinău. În acelaşi timp, chiar în diploma de absolvire a Facultăţii de Drept scrie negru pe alb că Liuba Brânză a fost înmatriculată în anul 1994.
  Ancheta CCCEC a depistat şi alte nereguli. Potrivit raportului întocmit de către ofiţerul Andrei Guzic, rezoluţia de acceptare a fost semnată chiar de soţul ei, care deţinea pe atunci funcţia de prodecan. În acelaşi timp, responsabilii de la Ministerul Educaţiei susţin că pentru acest transfer era necesar şi un aviz din partea lor. La finele lunii februarie 2012, Viorel Chetraru îi solicita lui Valeriu Zubco începerea unei urmăriri penale în baza articolului 361 Cod Penal al Republicii Moldova: „confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false".
  „Nu este problema Liubei Brânză!"
  Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale. „Liuba Brânză şi-a făcut studiile din 1993 până în 1995 la «Omega Lux», iar în 1995 s-a adresat cu o cerere la Facultatea de Drept a USM, prin care fostul decan Iurie Sedleţchi şi fostul rector Gheorghe Rusnac au acceptat transferul. Abia în 1995 autorităţile române au decis să nu mai autorizeze activitatea acelei instituţii. Prin urmare nu este problema Liubei Brânză", a explicat Viorel Morari, şef interimar la Procuratura Anticorupţie.
  Mai mult, colegii lui Guzic au efectuat o anchetă internă, pentru a stabili cât de corecte au fost investigaţiile realizate de el, şi-l suspectează că ar fi lucrat la comandă. Conducerea CCCEC ne-a tot amânat însă cu o explicaţie a situaţiei create. „Eu mi-am făcut cinstit treaba. Tot ce am investigat este în strictă conformitate cu legislaţia şi corespunde adevărului. Mai departe este treaba procurorilor să decidă cum se va proceda", susţine Andrei Guzic, maior la CCCEC, care acum se află într-un concediu de boală.
  „Sunt nişte acuzaţii aberante"
  La rândul său, Liuba Brânză susţine că acest scandal a lăsat-o rece. „Toate acuzaţiile care mi se aduc sunt nişte aberaţii. Este dreptul fiecărui student să se transfere oriunde şi oricând. Am avut motive personale să fac asta în 1995. Nici nu m-am interesat de dosarul meu. Am preferat să stau deoparte", ne-a mărturisit judecătoarea, care în 2009 şi-a susţinut doctoratul, iar timp de trei ani (2007-2010) a fost şefa Direcţiei instruire şi cercetare la Institutul Naţional al Justiţiei.
  Am încercat să aflăm şi opinia unor profesori, cursurile cărora le-a frecventat magistrata. Chiar dacă au trecut mai bine de 15 ani, Nicolae Romândaş, profesor la Facultatea de Drept, mărturiseşte că o ţine minte bine pe Liuba Brânză. „A fost o studentă foarte bună şi activă. A frecventat permanent cursurile. A fost o doamnă care ştie la ce facultate vine", a afirmat acesta.
  De cealaltă parte, profesorul Constantin Lazari spune însă că nu-şi aduce aminte despre ce fel de studentă a fost judecătoarea de la Judecătoria Centru. „Nu pot să-i ţii minte pe toţi studenţii. Şi actualul ministru al Justiţiei mi-a fost student, dar abia după ce a ajuns în funcţie mi-a spus despre acest lucru", a precizat profesorul. Referindu-se la situaţia lui Brânză, Constantin Lazari a afirmat că este problema organelor de anchetă, care ar trebui să investigheze toate aspectele acestui caz.
  Soţul semna în locul profesorilor?
  În adresa trimisă de directorul CCCEC procurorului general se menţionează faptul că în borderoul de examinare a studentei Liuba Brânză o bună parte din discipline au fost evaluate de profesorul D. Roman, dar semnăturile aplicate îi aparţin soţului acesteia Sergiu Brânză. Tot soţul i-ar fi semnat şi cererea către prorectorul USM prin care viitoarea magistrată a solicitat susţinerea înainte de termen a examenelor. Liuba Brânză spune că semnăturile îi aparţin. „De când sunt judecător mi-am schimbat de câteva ori felul de a-mi face semnătura", a fost replica ei.
  Anul trecut, Liuba Brânză a fost acuzată de Colegiul disciplinar al CSM că ar fi primit indicaţii prin telefon, în timpul unei şedinţe
  Nichifor Corochii, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii: "Legea spune că pentru a deveni judecător e necesar să fii licenţiat în drept, nu specifică alte detalii, de exemplu, să înveţi la zi sau la fără frecvenţă”.
  Liuba Brânză, judecătoare:  "Toate acuzațiile care mi se aduc sunt nişte aberaţii. Este dreptul fiecărui student să se transfere oriunde şi oricând”
  Dosar Centrul de Investigaţii Jurnalistice:          
  Magistrata Liuba Brânză a fost acuzată, la una din şedinţele Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, din iulie 2011, că a primit indicaţii prin telefon, potrivit portalului www.jurnaltv.md. Totodată, Colegiul disciplinar a luat în discuţii şi faptul că judecătoarei Liuba Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. Presa a legat această situaţie de relaţia de rubedenie dintre şeful de atunci al Judecătoriei Centru, Ion Ţurcanu, care ar, fi potrivit presei, finul de cununie al Liubei Brânză.  Judecătoarea a dat explicaţii cu ochii umezi, negând orice legătură de interese în activitatea ei. Ambii magistraţi au scăpat basma curată.  

   

• Judecătoarea cu diplomă falsă, în vizorul Procuraturii

  Judecătorul Liuba Brânză, care ar fi obţinut diploma de jurist prin înşelăciune, a ajuns în vizorul procurorilor. Jurnal TV a făcut rost de o scrisoare prin care Centrul Anticorupţie sesizează Procuratura Generală pe marginea acestui caz.
  Mai mult, în sesizare se spune că există temei legal pentru iniţierea unei cauze penale pe numele magistratului.
  La sfârşitul lunii trecute, şeful Centrului Anticorupţie îi scria Procurorului General că „diploma de licenţă include în sine date denaturate false, iar această diplomă a stat la desemnarea cetăţeanului Liuba Brânză în calitate de judecător al Judecătoriei sectorului Centru al municipiului Chişinău".

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Liuba Brânză, care ar fi obţinut diploma de jurist prin înşelăciune, a ajuns în vizorul procurorilor. Jurnal TV a făcut rost de o scrisoare prin care Centrul Anticorupţie sesizează Procuratura Generală pe marginea acestui caz.
  Mai mult, în sesizare se spune că există temei legal pentru iniţierea unei cauze penale pe numele magistratului.
  La sfârşitul lunii trecute, şeful Centrului Anticorupţie îi scria Procurorului General că „diploma de licenţă include în sine date denaturate false, iar această diplomă a stat la desemnarea cetăţeanului Liuba Brânză în calitate de judecător al Judecătoriei sectorului Centru al municipiului Chişinău".

  Chetraru afirmă în aceeaşi scrisoare că, în aceste condiţi, există temei legal pentru iniţierea unei cauze penale pe numele judecătoarei. Solicitat de Jurnal TV, Procurorul General, Valeriu Zubco, a declarat că nu are chef să răspundă la întrebările reporterului.

  Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, nu exclude posibilitatea ca dosarul Liubei Brânză să ajungă chiar şi la Consiliul Superior al Magistraturii. „Procurorul general va face investigaţiile necesare. După aceasta, în funcţie de rezultatele anchetei va avea continuare cazul şi voi discuta subiectul oficial în cadrul CSM”, a declarat Efrim, pentru Jurnal TV.
  Există acte care confirmă că, în 1995, Liuba Brânză a depus o cerere de transfer prin care solicita să fie înmatriculată în anul trei la Universitatea de Stat. Asta după ce ar fi studiat doi ani la Academia Omega-Lux din România. Până aici, nimic suspect. Doar că Ministerul Educaţiei de la Bucureşti afirmă că o astfel de academie nu există şi nici nu a existat vreodată.
  Solicitată de Jurnal TV, magistratul Liuba Brânză a declarat că nu este pregătită să ofere un interviu. Anterior, ea a declarat că nu avea de unde să ştie că îşi face studiile la o Academie fără licenţă de activitate. Totuşi, se pare că Liuba Brânză nu a fost nici pe departe un student exemplar nici la Universitatea de Stat.
  „În matricola ei ar fi trebuit să fie şi semnătura mea, pentru examenul la dreptul familiei. La timpul respectiv la facultate doar eu predam disciplina respectivă şi eram unicul care puteam primi examenul. Dumneaei aşa şi nu s-a mai prezentat la mine la examen şi nu ştiu cine i-a acordat nota la dreptul familiei”, afirmă Nicolae Eșanu, fost viceministru al Justiției.
  Mihai Revenco, prorectorul pentru activitatea ştiinţifică din cadrul USM, a refuzat să explice cum a fost posibil să fie efectuat transferul judecătoarei Brânză la Universitatea de Stat de la o instituţie de învăţământ nerecunoscută de către autorităţile de peste Prut. 

• СЕРГЕЙ МОКАНУ ОПУБЛИКОВАЛ СПИСОК САМЫХ КОРРУМПИРОВАННЫХ СУДЕЙ МОЛДОВЫ

  Движение "Антимафия" опубликовало черный список молдавского правосудия. В рейтинг из сорока самых коррумпированных судей, составленный Сергеем Мокану, вошли судьи из Высшей судебной палаты, Конституционного суда, Кишиневской и Бендерских апелляционных палат, Экономической апелляционной палаты, Окружного экономического суда, а также из ряда районных инстанций.

  Citiţi mai departe

  Движение "Антимафия" опубликовало черный список молдавского правосудия. В рейтинг из сорока самых коррумпированных судей, составленный Сергеем Мокану, вошли судьи из Высшей судебной палаты, Конституционного суда, Кишиневской и Бендерских апелляционных палат, Экономической апелляционной палаты, Окружного экономического суда, а также из ряда районных инстанций.

  По словам Мокану, этот список самых коррумпированных судей следовало бы возглавить новому председателю Высшей судебной палаты Михаилу Поалелунжь. Тем не менее, данный магистрат не был включен в список, и первое место рейтинга осталось вакантным.

   

• Copiii judecătorilor tac

  Liuba Brânză ne-a sunat şi ne-a informat că este soţia lui Sergiu Brânză, declarându-ne totodată că «Sergiu Brânză nu are rude la INJ. Este josnic ceea ce faceţi. Trebuie să vă clarificaţi mai întâi. Nu avem nimic cu Ion Brânză». Confirmăm şi noi că în articol nu se spune că aveţi vreo relaţie cu Ion Brânză.

  Citiţi mai departe

  Liuba Brânză ne-a sunat şi ne-a informat că este soţia lui Sergiu Brânză, declarându-ne totodată că «Sergiu Brânză nu are rude la INJ. Este josnic ceea ce faceţi. Trebuie să vă clarificaţi mai întâi. Nu avem nimic cu Ion Brânză». Confirmăm şi noi că în articol nu se spune că aveţi vreo relaţie cu Ion Brânză.

  
   

LASĂ UN COMENTARIU