Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Быркэ Борис
Căutare avansată

Bulgac Lidia

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 24.02.1993

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1304-III din 11 iunie 2003 a fost reconfirmată în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1584-II din 27 ulie 2000 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vrîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1580-II din 27 iulie 2000 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Tribunalul municipiului Chișinău.

Anul naşterii: 1957

Data numirii în funcție: 24.02.1993

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1304-III din 11 iunie 2003 a fost reconfirmată în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1584-II din 27 ulie 2000 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vrîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1580-II din 27 iulie 2000 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Tribunalul municipiului Chișinău.

Anul naşterii: 1957

Instruire/Diplome
1979 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

10.1979 - 04.1981 - contabil la asociaţia "Colhozjivprom", raionul Făleşti
04.1981 - 03.1993 - juristconsult în diferite asociaţii ale raionului Făleşti
24.02.1993 - judecător la Judecătoria raională Făleşti

27.07.2000 - prezent - judecător la Tribunalul Chişinău
27.07.2000 - numită, în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă
11.06.2003 - reconfirmată în calitate de  judecător la Curtea de Apel Chişinău
25.01.2007 - I se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 37/5 din 31 martie 2017, s-a constatat că, există o hotărîre CEDO în cauza ("Macovei ş.a. contra Moldovei") în care figurează judecătorul Lidia Bulgac.

Conform Hotărîrii nr. 134/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, există o hotărîre în cauza ("Macovei ş.a. contra Moldovei") în care figurează judecătoarea Lidia Bulgac, care a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Lidia Bulgac, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Otgon c. Moldovei, hotărîrea din 25/10/2016, violarea art. 8 CEDO – dreptul la viață privată. Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Convenţie. Ea a reamintit că este în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale să restabilească orice pretinsă violare a Convenţiei. Chestiunea dacă o persoană poate pretinde în continuare statutul de victimă a pretinsei violări a Convenţiei presupune, în esenţă, examinarea ex post facto de către Curte a situaţiei persoanei respective. O decizie sau o măsură a autorităţilor naţionale favorabilă reclamantului în principiu nu este suficientă să-l lipsească de statutul de victimă afară de cazul când autorităţile naţionale au recunoscut, în mod expres sau în esenţă, şi au acordat despăgubiri pentru violarea Convenţiei. Întrebarea dacă victima violării Convenţiei a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie – este o chestiune importantă. În practica constantă a Curţii este stabilit că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o violare şi decizia respectivă constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie;
MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 25.04.2006, cauza nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014
au fost contestate  254 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 192 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 75,5%;
2015 au fost  contestate 282 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 232 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 82,2%;
2016 au fost  contestate 257 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 211 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 82,1%.

Cauze civile, prima instanță (hotărîri):
2010 - contestate 50, menținute 27 - 54%
2011 - contestate 79, menținute 49 - 62%
2012 - contestate 76, menținute 56 - 73%
Cauze civile în ordine de apel (decizii):
2010 - contestate 88, menținute 24 - 27%
2011 - contestate 88, menținute 23 - 26%
2012 - contestate 105, menținute 24 - 22%
Procentajul Hotărîrilor casate din cele examinate:
2010 - examinate 495, casate 87 - 17,5%;
2011 - examinate 623, casate 96 - 15,4% ;
2012 - examinate 603, casate 111 - 18,4%;
2014, din 595 de cauze examinate, 62 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,4%;
2015, din 638 de cauze civile examinate, 50 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,8%;
2016, din 595 de cauze civile examinate, 46 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,7%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea  nr. 37/5 din 31 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 134/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 74 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” doamnei Lidia BULGAC, judecător, Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 535-VII  din  08.03.2013 i s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii”.

Conform Hotărîrii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 37/5 din 31 martie 2017, s-a constatat că, există o hotărîre CEDO în cauza ("Macovei ş.a. contra Moldovei") în care figurează judecătorul Lidia Bulgac.

Conform Hotărîrii nr. 134/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, există o hotărîre în cauza ("Macovei ş.a. contra Moldovei") în care figurează judecătoarea Lidia Bulgac, care a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” două hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Lidia Bulgac, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Otgon c. Moldovei, hotărîrea din 25/10/2016, violarea art. 8 CEDO – dreptul la viață privată. Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Convenţie. Ea a reamintit că este în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale să restabilească orice pretinsă violare a Convenţiei. Chestiunea dacă o persoană poate pretinde în continuare statutul de victimă a pretinsei violări a Convenţiei presupune, în esenţă, examinarea ex post facto de către Curte a situaţiei persoanei respective. O decizie sau o măsură a autorităţilor naţionale favorabilă reclamantului în principiu nu este suficientă să-l lipsească de statutul de victimă afară de cazul când autorităţile naţionale au recunoscut, în mod expres sau în esenţă, şi au acordat despăgubiri pentru violarea Convenţiei. Întrebarea dacă victima violării Convenţiei a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie – este o chestiune importantă. În practica constantă a Curţii este stabilit că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o violare şi decizia respectivă constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie;
MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 25.04.2006, cauza nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2014
au fost contestate  254 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 192 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 75,5%;
2015 au fost  contestate 282 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 232 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 82,2%;
2016 au fost  contestate 257 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 211 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 82,1%.

Cauze civile, prima instanță (hotărîri):
2010 - contestate 50, menținute 27 - 54%
2011 - contestate 79, menținute 49 - 62%
2012 - contestate 76, menținute 56 - 73%
Cauze civile în ordine de apel (decizii):
2010 - contestate 88, menținute 24 - 27%
2011 - contestate 88, menținute 23 - 26%
2012 - contestate 105, menținute 24 - 22%
Procentajul Hotărîrilor casate din cele examinate:
2010 - examinate 495, casate 87 - 17,5%;
2011 - examinate 623, casate 96 - 15,4% ;
2012 - examinate 603, casate 111 - 18,4%;
2014, din 595 de cauze examinate, 62 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,4%;
2015, din 638 de cauze civile examinate, 50 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,8%;
2016, din 595 de cauze civile examinate, 46 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,7%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea  nr. 37/5 din 31 martie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 134/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 74 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” doamnei Lidia BULGAC, judecător, Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 535-VII  din  08.03.2013 i s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii”.

Conform Hotărîrii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

 

Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018

Hotărârea nr. 37/5 din 31 martie 2017

Cauze CtEDO Bulgac L.

Hotărârea nr. 134/11 din 20 decembrie 2013

Hotărârea nr. 99/5 din 02 aprilie 2009

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 37/5 din 31 martie 2017"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Lidia Bulgac nu a fost intentată nici o procedură disciplinară”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.134/11 din 20 decembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Bulgac Lidia".

În conformitate cu Hotărârea nr. 128/11 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația declarată de către cet.Levitcaia Oxana, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 05 octombrie de respingere a sesizării acesteia din 21 septembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Cernat Nina și Bulgac Lidia.

Prin Hotărârea nr. 94/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - van Duca împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 30 martie 2015, adoptată în urma.examinării sesizării depuse de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - Ivan Duca privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Comrat, Grigorii Colev, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol.  Autorul sesizării invocă că, la examinarea recursului declarat de Î.M. „Fortagro Com" SRL împotriva încheierii Judecătoriei Comrat din 09 septembrie 2014, judecătorii Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol au dat o apreciere eronată înscrisurilor probatorii administrate, iar decizia pronunţată de către aceştia este ilegală. 

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disiplinar a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de Korsacova Zoia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 4556 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Korsacova Zoia privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani Moscalciuc Galina şi judecătorii Curţii de apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria. Korsacova Zoia consideră că, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău Moscalciuc Galina, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria ar fi admis careva abateri disciplinare deoarece au adoptat o hotărîre, în opinia ei, ilegală

Prin Hotărârea nr. 81/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de administratorul SRL „Moldcărbune" Popov Lev cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Bulgac Lidia ca neîntemeiată. Petiţionarul susţine că, judecătorul Lidia Bulgac intenţionat nu a examinat cererea SRL „Moldcărbune" de strămutare şi a emis o hotărîre ilegală, care prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2015 a fost casată. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii,  în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 51 sesizări, dintre care 27 au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 37/5 din 31 martie 2017"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Lidia Bulgac nu a fost intentată nici o procedură disciplinară”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.134/11 din 20 decembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Bulgac Lidia".

În conformitate cu Hotărârea nr. 128/11 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația declarată de către cet.Levitcaia Oxana, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 05 octombrie de respingere a sesizării acesteia din 21 septembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Cernat Nina și Bulgac Lidia.

Prin Hotărârea nr. 94/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - van Duca împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 30 martie 2015, adoptată în urma.examinării sesizării depuse de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - Ivan Duca privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Comrat, Grigorii Colev, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol.  Autorul sesizării invocă că, la examinarea recursului declarat de Î.M. „Fortagro Com" SRL împotriva încheierii Judecătoriei Comrat din 09 septembrie 2014, judecătorii Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol au dat o apreciere eronată înscrisurilor probatorii administrate, iar decizia pronunţată de către aceştia este ilegală. 

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disiplinar a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de Korsacova Zoia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 4556 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Korsacova Zoia privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani Moscalciuc Galina şi judecătorii Curţii de apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria. Korsacova Zoia consideră că, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău Moscalciuc Galina, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria ar fi admis careva abateri disciplinare deoarece au adoptat o hotărîre, în opinia ei, ilegală

Prin Hotărârea nr. 81/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de administratorul SRL „Moldcărbune" Popov Lev cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Bulgac Lidia ca neîntemeiată. Petiţionarul susţine că, judecătorul Lidia Bulgac intenţionat nu a examinat cererea SRL „Moldcărbune" de strămutare şi a emis o hotărîre ilegală, care prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2015 a fost casată. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii,  în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 51 sesizări, dintre care 27 au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 14 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 128/11 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 81/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 94/10 din 06 iulie 2015

Știri
  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Șase lecții de viață de la șase femei puternice

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Lidia Bulgac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău: „Oamenii trebuie priviți în ochi. Dacă nu-i iubești, nu vei putea niciodată să lucrezi cu ei și printre ei.”

    “Parfumul justiției, mă întrebați, cum este? Fiecare îl percepe în felul său. Dar domeniul în care activez este caracterizat prin alte definții: corectitudine, imparțialitate, obiectivitate, legalitate și toate aspectele, care fac un act judecătoresc să fie înțeles și legal. Oamenii asta așteaptă de la noi. Și citesc în ochii oamenilor o altă atitudine, o speranță, că mai există pe lume dreptate”, ne spune dna Bulgac.
    Dacă a plâns vreodată, atunci când a trebuit să pronunțe o hotărâre? Sunt cazuri care au marcat-o pentru toată viața. “Nu pot spune că am plâns cu lacrimi, dar am avut stări foarte triste. Întotdeauna, când lucram pe dosarele penale, și acum, uneori, visez persoanele condamnate. Nu știu de ce mi se întâmplă astfel de lucruri. Legea e Biblia noastă, dar orice situație trebuie trecută prin suflet. Iată de ce e bine că și femeia este implicată într-un astfel de proces. Pentru că noi simțim altfel. Nu știu dacă sunt bună sau rea, eu nu vreau să fiu rea. Răutatea nu-l face pe nimeni fericit. Dacă aș avea în mine un vierme de răutate, aș emana energie negativă și lumea nu s-ar simți bine în preajma mea. Eu nu obosesc niciodată de oameni. Sunt în justiție de 24 de ani, prin fața mea au trecut fel de fel de fețe, și niciuna nu m-a enervat. Dacă nu iubești oamenii, nu poți lucra pentru ei și printre ei. Și oamenii trebuie priviți în ochi”.

    Femeile noastre, ne spune Domnia Sa, s-au schimbat foarte mult.

    “Acum altfel gândesc, altfel se comportă. Există o evoluție, ea e mai emancipată și mai independentă. Dacă înainte, în caz de divorț, plângea și își smulgea părul de cap, gândindu-se ce-o să facă fără soț, și venea și mai solicita un termen de împăcare, acum e altfel. Cel mai trist e că motivul cel mai des invocat în desfacerea căsătoriei este plecare unuia dintre soți peste hotare. Odată plecat unul dintre ei, familia se distruge. Și femeia, cred eu, are mult mai multe de făcut în această viață, decât un bărbat”.

    Judecătoarea Aliona Miron, judecătoria sec. Râșcani din Chișinău: “Nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate.”

    Era în ziua în care a examinat 18 dosare. De regulă, ne spune dna Miron, se întâmplă să fie mult mai multe.
    “Vreau să vă invit la noi în perioada în care vin studenții de la Drept la practică. Intră pe ușă, crezând că vor găsi aici aroganță, că se comit fraude, că totul se repartizează. Și pleacă apoi cu un gust amar și cu impresii total schimbate. E destul de greu să faci astăzi dreptate, ne consumăm psihilogic, iar unele dosare își lasă asupra nastră o amprentă atât de puternică, încât zile și nopți stai și te gândești ce hotărâre să pronunți, ca să fie una corectă. Și eu plâng, dar să nu mă vadă nimeni. Cel mai bine ar putea confirma acest lucru soțul și familia mea. În ședință însă îți ascunzi emoțiile. Mă întrebați dacă am fost vreodată intimidate de un bărbat? Am fost jignită, și mai trist e că astfel de mesaje vin de la persoanele care ne cunosc meseria și știu specificul muncii”, ne spune dna judecătoare, care activează în sistemul judiciar din 1995.

    La început, ca simplă grefieră, după care și-a zis că e cazul să încerce și altceva.

    “Am fost la Ministerul Economiei, consultant al Direcției pentru legislația economică și am primit un telefon cu oferta de a reveni în calitate de asistent. Și mi-a părut o provocare, pe care am acceptat-o. Am o persoană-mentor, de la CSJ, Iuliana Oprea. Apăruse o carte, Manualul judecătorului, a venit și mi-a făcut-o cadou și pe copertă era scris „Viitorulul judecător al R. Moldova, Aliona Miron. Atunci m-am uitat și mi-am zis că glumește”. Dar n-a fost o glumă.”

    “Cred că sunt o femeie puternică, pentru că am obținut multe în viață. Și cred că cel mai important este familia. N-aș fi reușit fără susținerea soțului. M-a ajutat foarte mult și nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate. Eu îmi permit să merg acasă și să mă alint, pentru că are cine să ma susțină. În momentul în care acasă nu e nimeni să te încurajeze, trebuie să fii puternică și la muncă, și acasă. E mai dificil. Eu nu pierd nicio ocazie să-i mulțumesc pentru că mă susține.
    Mi-aș dori pentru mine și pentru femeile din breasla mea un volum mai mic de lucru, pentru că este exagerat. Să le fie familia sănătoasă și să aibă unde se întoarce seara. Cel mai important lucru pentru mine este familia și liniștea sufletească. Bunurile materiale dispar.”

    Lilia Corolețscaia, executor judecătoresc, Orhei: „Cea mai importantă lecţie, pe care am învăţat-o, a fost să fiu o persoană corectă, diplomată, altruistă şi să-mi ţin întotdeauna cuvântul, să-mi asum deciziile oricât de dificile ar părea, şi să fiu un exemplu pentru copiii mei”.

    Deloc întâmplător mesajul despre altruism, pentru că, pe lângă munca de bază, dna Corolețscaia desfășoară acțiuni caritabile, ajutând familii socialmente-vulnerabile și susținându-le. Cum reușește acest lucru, având în gestiunea sa peste 2000 de proceduri de executare?

    “Am afirmat mereu că, dacă faci bine, ajungi bine. Și să nu uităm că, pe lângă faptul că suntem executori judecătoreşti, suntem oameni cu suflet şi inimă mare, iar profesia dată mi-a dat posibilitatea să văd realitatea, să văd cum trăiesc oamenii, sau, mai bine zis, supravieţuiesc. Acesta a și fost imboldul să mă să mă implic în acţiuni de caritate. Lumea este destul de receptivă. Am reușit și continuăm să ajutăm bătrânii, să îmbrăcăm copii de şcoală şi de iarnă sau să salvăm vieţi omeneşti. De obicei, colectăm mijloace financiare pentru o familie sau alta, facem cunoştinţă din timp cu ele, conlucrăm cu primăriile din raion, care ne oferă mai multă informaţie despre membrii familiei şi ne este mai uşor să întindem o mână de ajutor.”

    Greșim atunci când afirmăm că profesia de executor judecătoresc este una mai mult specifică bărbaților, și asta pentru că, ne spune Domnia Sa,
    „În orice profesie, important este nu genul, ci formarea profesională, puterea de muncă şi abilităţile complementare necesare. În cazul nostru, vorbim despre cunoştinţele de psihologie, pedagogie, priceperea de a citi oamenii şi de a acţiona în sensul atingerii obiectivelor puse şi a scopurilor. Nu mă las intimidate de nimeni, pentru că am deja imunitate la acest capitol. Ceea ce vreau să le spun femeilor noastre că fiecare zi e un nou început. Voi sunteţi cele care, atunci când vă priviţi copiii, oferiți  lumii mai multă frumuseţe. Deși vă mai plângeți uneori, în fiecare zi o luați de la început, mai puternice şi mai hotărâte pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea.”.

    Natalia Gavrilan, executor judecătoresc, Ialoveni: “Viaţa de zi cu zi ne oferă lecţii pe care trebuie să le învăţăm. Nu repeta aceeaşi greşeală, fă altele noi, pentru a acumula experienţă.”

    Dacă ați vedea-o, v-ați gândi că locul acestei frumoase femei e pe podium, și nicidecum manifestând duritate în raport cu debitorii.

    “Femeile sunt născute puternice. În unele cazuri, depăşesc bărbaţii, și asta pentru că reuşesc să obţină tot ce-și doresc. Își ating scopurile fixate, indiferent de obstacolele care le apar în cale. Și eu, în calitate de executor judecătoresc, recunosc, pentru început mi-a fost destul de dificil, fiind o fire mult prea sentimentală. Orice situație mă marca, am avit nevoie de timp să mă „călesc”, ne povestește frumoasa roșcată, născută chiar de 8 martie, mamă a doi copii, cu care împărtășește cele mai frumoase momente ale vieții. Fie că e vorba de o plimbare cu bicicleta sau cu rolele. În rest, „sunt o femeie ca oricare alta, căreia îi place să arate bine, indiferent de momentul zilei. Port doar ceea ce îmi place, ce mă avantajează şi hainele în care mă simt comod. La muncă, stilul  este un business-office, tocurile nu lipsesc niciodată, dar în timpul liber pot să mă îmbrac sport sau în orice alte combinaţii trendy-stylish, fără să îmi ignor feminitatea. Pentru femeile de la noi, care au trecut prin schimbări radicale, mesajul meu este să fie iubite şi fericite. Motto-ul meu este: viaţa este scena pe care omul apare, îşi joacă rolul şi apoi dispare. Fiți regizorul propriei voastre vieţi!”.

    Ana Popa, executor judecătoresc, mamă a trei copii: “Cred în dragostea celor apropiați.”

    Da, greșiți atunci când afirmați că profesia pe care o am e una mai degrabă pentru un bărbat, mi-a răspuns din start dna Popa. Și mi-a explicat de ce.

    “Profesia nu presupune duritate, ci perseverență, inteligență, profesionalism, corectitudine și abilități de comunicare. Și de multă răbdare. Munca este cea care îmi determină personalitatea. Pornind de aici, nu am avut niciodată remușcări de conștiință. Am anumite regrete că nu reușesc să petrec mai mult timp cu familia mea. De la bărbatul iubit, îmi doresc doar să-mi fie mereu alături. Și alt cadou nu vreau. Iar voi, dragi femei, să fiți frumoase și fericite.”

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei: „Pentru mine, cele mai complicate cauze și care mă afectează psihologic, sunt cele în care se judecă părinții cu copiii și frații între ei. Și asta, când cea mai importantă lecție a vieții mele este să ne prețuim aproapele…”

    Este, de fapt, președinta a patru judecătorii, numită deloc întâmplător în această funcție. Pentru că regula nr. 1 pentru Domnia Sa este RESPONSABILITATEA.
    “Activitatea mea managerială nu afectează calitatea actului de justiție, deoarece examinarea fiecărei cauze o desfăşor foarte minuţios şi soluția pe care o iau pe fiecare caz, este una bine studiată şi analizată, fiind conştientă de faptul că aceste soluţii implică destine omeneşti.”, subliniază dna președintă.

    Cum se descurcă?
    “Sunt o persoană foarte activă, de aceea îmi reuşeşte să îmbin munca cu grija faţă de familie. Cea mai mare parte a timpului sunt la serviciu, dar puţinul timp liber pe care mi-l croiesc, îl dedic familiei, care este cea mai importantă pentru mine. Or, susţinerii pe care o am de la soţ, mamă şi cei doi copii se datorează toate succesele mele pe plan profesional”, spune dna Cupcea, adăugând că femeia de azi e altfel și, pe lângă emancipare, nu mai tolerează atitudinea violentă a bărbaților.

    Ce mai preferată sărbătoare pentru dna Cupcea? 8 martie! Și nu doar pentru semnificația acesteia, ci pentru că anume de 8 martie, în 1992, a devenit pentru prima dată mămică.

    „M-am simţit îndreptăţită să primesc felicitări în această zi, adică am considerat atunci că am intrat în toate „drepturile” acestei sărbători”

    .Mesajul pentru femei?
    “Nu în zadar se zice că știinta nu s-a putut lăuda niciodată cu inventarea unui tranchilizant atât de puternic, precum este o zi însorită de primăvară. La mulţi ani tuturor femeilor!”
    sursa: unica.md

  • 17 judecătorii care se bucură de SIMPATIA lui Timofti

    Magistrații, de a căror activitate este mulțumit șeful statului, sunt judecătorii Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Elena Covalenco,Tatiana Răducanu, Iurie Șumcov, Nicolae Gordilă, Petru Ursache, judecătorii Curții de Apel Chișinău Nina Vascan, Lidia Bulgac, Alexandru Șpac, dar și președintele instanței Ion Pleșca.

    Magistrații, de a căror activitate este mulțumit șeful statului, sunt judecătorii Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Svetlana Filincova, Elena Covalenco,Tatiana Răducanu, Iurie Șumcov, Nicolae Gordilă, Petru Ursache, judecătorii Curții de Apel Chișinău Nina Vascan, Lidia Bulgac, Alexandru Șpac, dar și președintele instanței Ion Pleșca.

  • JUDECĂTORI CU CASE „FĂRĂ PREŢ” ŞI PĂMÂNTURI „FĂRĂ VALOARE”

    Judecătoarea Lidia Bulgac de la CA Chişinău a primit de la fiica sa, în anul 2012, un apartament, însă în declaraţia de avere nu este scris cât ar valora locuinţa.

    Judecătoarea Lidia Bulgac de la CA Chişinău a primit de la fiica sa, în anul 2012, un apartament, însă în declaraţia de avere nu este scris cât ar valora locuinţa.

     

  • АНМ готова обжаловать решение суда в ЕСПЧ

    Судья Лидия Булгак отклонила ходатайство АНМ как "лишенное правового обоснования". Вердикт суда может быть обжалован в Высшей судебной палате в течение трех дней после вынесения.
    "Мы обязательно обжалуем решение, поскольку остаемся при своем мнении", - заявил представитель АНМ Николае Райлян. Он отметил, что АНМ обратится и в ЕСПЧ, исчерпав все иерархические пути в национальных инстанциях.

    Судья Лидия Булгак отклонила ходатайство АНМ как "лишенное правового обоснования". Вердикт суда может быть обжалован в Высшей судебной палате в течение трех дней после вынесения.
    "Мы обязательно обжалуем решение, поскольку остаемся при своем мнении", - заявил представитель АНМ Николае Райлян. Он отметил, что АНМ обратится и в ЕСПЧ, исчерпав все иерархические пути в национальных инстанциях.

     

  • Кадровые перестановки и дисциплинарные вопросы

    Весьма интересны результаты конкурса на занятие двух вакантных должностей судей Высшей судебной палаты. В список кандидатов вошли адвокат и бывший председатель Кишиневского трибунала Георге Ульяновски, судьи Апелляционной палаты Кишинева Лидия Булгак и Лилия Катан, судья Военного суда Валентин Вережан и молдавский судья в ЕСПЧ Михаил Поалелунжь. Последний затем отозвал свою кандидатуру. В итоге необходимое количество голосов набрали Георге Ульяновски и Лидия Булгак – они будут представлены парламенту для назначения.

    Весьма интересны результаты конкурса на занятие двух вакантных должностей судей Высшей судебной палаты. В список кандидатов вошли адвокат и бывший председатель Кишиневского трибунала Георге Ульяновски, судьи Апелляционной палаты Кишинева Лидия Булгак и Лилия Катан, судья Военного суда Валентин Вережан и молдавский судья в ЕСПЧ Михаил Поалелунжь. Последний затем отозвал свою кандидатуру. В итоге необходимое количество голосов набрали Георге Ульяновски и Лидия Булгак – они будут представлены парламенту для назначения.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU