Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Budeci Vitalie
Căutare avansată

Cazacu Ion

Judecătorie Drochia, Suspendat/ă din funcție

Date biografice

Suspendat din funcţie

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 369-VII din 14 noiembrie 2012 numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Glodeni.

Anul naşterii 1960
 
Instruire/Diplome
1981 - 1986 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova
 
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.08.1986 – 16.03.1987 stagiar, Ministerul Justiţiei
17.03.1987 – 28.07.1990 avocat, Consultanţa juridică Glodeni
01.08.1990 – 01.03.2000 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni
01.03.2000 - 10.06.2002 numit în funcţia de judecător la Tribunalul Bălţi

Suspendat din funcţie

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 369-VII din 14 noiembrie 2012 numit, pe un termen de patru ani, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Glodeni.

Anul naşterii 1960
 
Instruire/Diplome
1981 - 1986 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova
 
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01.08.1986 – 16.03.1987 stagiar, Ministerul Justiţiei
17.03.1987 – 28.07.1990 avocat, Consultanţa juridică Glodeni
01.08.1990 – 01.03.2000 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni
01.03.2000 - 10.06.2002 numit în funcţia de judecător la Tribunalul Bălţi
11.06.2002 - 21.10.2002 consilier al preşedintelui Tribunalului Bălţi
21.10.2002 - 2011 avocat, BA or. Bălţi
11.07.2011 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Făleşti, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 198-VI)
01.08.2012 numit,prin transfer, în funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni (Decret nr. 217-VII)
14.11.2012 numit, pe un termen de 4 ani, în funcţia preşedinte al Judecătoriei Glodeni (Decret nr. 369-VII)
29.04.2014 suspendat din funcţia de judecător şi preşedinte al Judecătoriei Glodeni în legătură cu pornirea urmării penale (Hot. CSM nr. 410/14)

 

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

DISTINCȚII

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014

Știri
  • DOC/ Motivarea achitării unui alt judecător prins în flagrant cu mită: Provocare

    Achitarea judecătorului Ion Cazacu, la Curtea de Apel Chişinău, este motivată de magistraţi prin faptul că organele de drept ar fi provocat comiterea infracţiunii. Dacă judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie vor menţine decizia, magistratul ar putea reveni în funcţie, primind şi salariul pentru perioada absenţei forţate de la serviciu.

    ZdG a scris anterior că magistratul Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, instanţă pe care acesta o conducea. Reţinerea a avut loc imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la Petru Tincu, un inculpat dintr-un dosar pe care Cazacu îl avea în gestiune. Mita fusese transmisă prin intermediul unui procuror din Glodeni, Liviu Velişco. În schimbul acestei sume, inculpatul Tincu urma, potrivit procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier fiind în stare de ebrietate. Procurorii l-au reţinut atunci pe judecătorul Ion Cazacu, dar şi pe Petru Tincu. La scurt timp, ambii au fost trimişi în judecată, magistratul fiind suspendat din funcţie pe durata anchetei penale.

    Achitarea judecătorului Ion Cazacu, la Curtea de Apel Chişinău, este motivată de magistraţi prin faptul că organele de drept ar fi provocat comiterea infracţiunii. Dacă judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie vor menţine decizia, magistratul ar putea reveni în funcţie, primind şi salariul pentru perioada absenţei forţate de la serviciu.

    ZdG a scris anterior că magistratul Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, instanţă pe care acesta o conducea. Reţinerea a avut loc imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la Petru Tincu, un inculpat dintr-un dosar pe care Cazacu îl avea în gestiune. Mita fusese transmisă prin intermediul unui procuror din Glodeni, Liviu Velişco. În schimbul acestei sume, inculpatul Tincu urma, potrivit procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier fiind în stare de ebrietate. Procurorii l-au reţinut atunci pe judecătorul Ion Cazacu, dar şi pe Petru Tincu. La scurt timp, ambii au fost trimişi în judecată, magistratul fiind suspendat din funcţie pe durata anchetei penale.

    „Nu s-au constatat faptele infracţionale”

    În septembrie 2018, după un şir lung de procese, magistraţii Iurie Melinteanu, Ghenadie Lîsîi şi Ion Bulhac, de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, au decis că Ion Cazacu şi Petru Tincu nu ar fi vinovaţi de fapta încriminată. În noiembrie, a fost publicată şi motivarea deciziei de achitare, constatându-se că, la mijloc, a fost o provocare pusă la cale de organele de drept. Totodată, magistraţii au constatat că mai multe probe din dosar ar fi fost obţinute de procurori şi de ofiţerii de investigaţii cu încălcarea legislaţiei penale.

    „Circumstanţele de fapt şi de drept, care urmează a fi dezvăluite şi expuse în continuare, demonstrează integral că acţiunile de provocare, precum şi încălcările procesuale admise de acuzatorul de stat, sunt motivele care generează în cele din urmă achitarea inculpaţilor, pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptului infracţiunii. Instanţa de apel reiterează că sub aspectul elementelor constitutive ale infracţiunilor incriminate lui Ion Cazacu şi Petru Tincu, probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanţa de fond şi suplimentar în şedinţa instanţei de apel, atestă că nu s-au constatat fapte infracţionale. Cu atât mai mult, încălcările de procedură admise la etapa urmăririi penale fac inadmisibilă aprecierea acestora drept verosimile, concludente şi pertinente”, scriu judecătorii de la CA Chişinău.

    „Organul de urmărire penală a avut un rol de provocator”

    „Colegiul Penal reiterează că sub aspectul circumstanţelor descrise de inculpaţi, martori, cât şi acţiunile procesuale, dar şi măsurile speciale de investigaţii se conturează o concluzie clară şi certă asupra faptului că acţiunile organului de urmărire penală au fost îndreptate doar spre a accentua acţiunile denunţătorului fără a verifica veridicitate relatărilor acestor din urmă. Colegiul Penal nu identifică probe pertinente, admisibile, concludente, veridice şi utile prin care s-ar confirma existenţa în acţiunile lui Petru Tincu şi Ion Cazacu a faptelor infracţionale incriminate. În acest context, Colegiul Penal va nota că în cadrul urmăririi penale, de către organul de urmărire penală nu au fost administrate suficiente probe ce să demonstreze cu certitudine şi indubitabil că existenţa faptei incriminate, în situaţia în care întreaga învinuire este bazată exclusiv pe declaraţiile denunţătorului, cât şi a martorilor provocatori, dar şi pe unele acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţii administrate cu încălcarea rigorilor Codului de procedură penală”, scriu magistraţii Melinteanu, Lîsîi şi Bulhac.

    „Colegiul Penal notează şi însuşi faptul că organul de urmărire penală, cât şi nemijlocit persoana care a sesizat organul de urmărire penală, au avut un rol de provocator la comiterea şi investigarea faptelor de corupţie, incriminate lui Ion Cazacu şi Petru Tincu. Implicarea organului de urmărire penală în constatarea faptelor infracţionale de corupţie incriminată inculpaţilor a fost decisivă, în situaţia în care organul de urmărire penală nu s-a limitat doar la asistarea şi înregistrarea acţiunilor de urmărire penală, exercitând în cele din urmă acţiuni de provocare la comiterea actelor de corupţie, care într-un alt mod, sau situaţie nu ar fi avut loc”, au concluzionat judecătorii de la CA Chişinău.

    Cazacu, pe urmele lui Gheorghe Popa?

    Dosarul pe numele lui Ion Cazacu şi Petru Tincu urmează să fie examinat la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Conform informaţiilor de pe site-ul instanţei, recursul a fost depus de procurorii Victor Muntean şi Djulieta Devder împotriva decizia CA Chişinău şi a fost înregistrat la CSJ la data de 23 noiembrie 2018, pe dosar nefiind încă stabilită data şedinţei de judecată.

    Dacă magistraţii instanţei supreme vor menţine decizia CA Chişinău, magistratul Ion Cazacu va putea reveni în funcţie, iar ulterior, va putea solicita să-i fie plătit salariul pentru perioada absenţei forţate de la locul de muncă, dar şi despăgubiri morale.

    Anterior, ZdG a relatat despre cazul judecătorului Gheorghe Popa, prins în flagrant cu 200 de USD în octombrie 2013, achitat ulterior de instanţele de judecată şi repus în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii în iulie 2017. Ulterior, Popa a cerut să-i fie achitat salariul pentru perioada în care a fost suspendat din funcţie. La fel ca şi Ion Cazacu, Gheorghe Popa a fost achitat pentru că organele de drept ar fi provocat comiterea infracţiunii. În ultimii ani, mai mulţi judecători şi procurori prinşi cu mită au fost, în final, achitaţi pentru acelaşi motiv: comiterea infracţiunii a fost provocată de agenţi ai statului care acţionau sub îndrumarea CNA.

    Sursa: zdg.md

  • DOC/ Un alt judecător acuzat că ar fi luat mită, achitat de instanţele de judecată

    Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant în urmă cu patru ani şi jumătate, a fost achitat de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău pe motiv că „nu s-a constatat comiterea infracţiunii”. Împreună cu judecătorul a fost achitat, din acelaşi motiv, şi Petru Tincu, cel învinuit de procurori că ar fi dat mită. Este pentru a doua oară în ultimii doi ani când cei doi sunt achitaţi de instanţa de Apel, după ce, anterior, dosarul a fost trimis la rejudecare de Curtea Supremă de Justiţie.

    Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, instanţă pe care acesta o conducea. Reţinerea a avut loc imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat dintr-un dosar pe care-l avea în gestiune, Petru Tincu. Mita fusese transmisă prin intermediul unui procuror din Glodeni, Liviu Velişco. În schimbul acestei sume, inculpatul Tincu urma, potrivit procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier fiind în stare de ebrietate. Procurorii l-au reţinut atunci pe judecătorul Ion Cazacu, dar şi pe Petru Tincu, iar la scurt timp, ambii au fost trimişi în judecată, magistratul fiind suspendat din funcţie pe durata anchetei penale.

    Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant în urmă cu patru ani şi jumătate, a fost achitat de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău pe motiv că „nu s-a constatat comiterea infracţiunii”. Împreună cu judecătorul a fost achitat, din acelaşi motiv, şi Petru Tincu, cel învinuit de procurori că ar fi dat mită. Este pentru a doua oară în ultimii doi ani când cei doi sunt achitaţi de instanţa de Apel, după ce, anterior, dosarul a fost trimis la rejudecare de Curtea Supremă de Justiţie.

    Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, instanţă pe care acesta o conducea. Reţinerea a avut loc imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat dintr-un dosar pe care-l avea în gestiune, Petru Tincu. Mita fusese transmisă prin intermediul unui procuror din Glodeni, Liviu Velişco. În schimbul acestei sume, inculpatul Tincu urma, potrivit procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier fiind în stare de ebrietate. Procurorii l-au reţinut atunci pe judecătorul Ion Cazacu, dar şi pe Petru Tincu, iar la scurt timp, ambii au fost trimişi în judecată, magistratul fiind suspendat din funcţie pe durata anchetei penale.

    Prima instanţă: inculpaţii au fost victima unei provocări

    Şirul achitărilor în acest dosar a început la 25 aprilie 2016, când un complet de judecători de la Judecătoria Grigoriopol cu sediul la Chişinău, format din magistraţii Nicolae Costin, Djeta Chistol şi Angela Catană i-a considerat pe Petru Tincu şi Ion Cazacu nevinovaţi, pe motiv că fapta acestora nu „întruneşte elementele infracţiunii”. „Instanța de judecată constată că vinovăția inculpaților nu a fost confirmată prin probe admisibile, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpaților”, se preciza în sentinţa Judecătoriei Grigoriopol.

    În cadrul ședinței de judecată inculpații au pretins că au fost victime ale provocării din partea persoanelor care au acționat sub supravegherea organului de urmărire penală, instanța fiind obligată să examineze aceste afirmații. Astfel, completul de judecată a ajuns la concluzia că cei doi inculpaţi au fost victima unei provocări pusă la cale de organul de urmărire penală. „Ca măsură specială de investigație – controlul transmiterii banilor, dispusă prin ordonanța din 11 aprilie 2014, reprezintă o acțiune de provocare din partea organului de urmărire penală, iar celelalte măsuri speciale de investigații au avut menirea să fixeze și să documenteze comportamentul simulat, provocat cu ajutorul persoanelor care au acționat ca agenți sub acoperire”, au concluzionat judecătorii din prima instanţă.

    „Prin declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești nu se confirmă transmiterea de către Tincu Petru și primirea mijloacelor financiare de către Ion Cazacu. Inculpatul Tincu Petru a declarat în ședința de judecată că mijloacele financiare erau destinate pentru procurorul Liviu Velișco, fapt despre care a indicat și în autodenunțul depus la organul de urmărire penală”, constatau judecătorii.

     

    Actele de corupţie nu ar fi fost comise fără implicarea organelor de drept

    Sentinţa de achitare a fost confirmată şi de CA Chişinău, la 25 ianuarie 2017. Completul format din magistraţii Nichifor Corochii, Oxana Robu şi Stelian Teleucă a respins ca nefondat apelul declarat de procurorul în Procuratura Anticorupţie, Victor Muntea, concluzionând că probele administrate de acuzatorul de stat „au fost obţinute cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor legale şi prin încălcarea dreptului inculpaţilor la apărare”. Pe lângă alte neconformităţi şi devieri de la legislaţie, judecătorii au mai punctat că „nu s-a stabilit o coroborare dintre învinuirea înaintată inculpatului Cazacu Ion şi probele administrate de acuzatorul de stat în acest sens, or, faptul că în anticamera preşedintelui Judecătoriei Glodeni, în masa de lucru a angajatului Judecătoriei Glodeni, Pavel Barcari, care se află pe partea dreaptă de la uşa de intrare în încăpere, în primul sertar de sus al mesei au fost depistate 50 de bancnote cu nominalul de 200 lei nu constituie o probă veridică care să demonstreze că inculpatul Cazacu Ion ar fi pretins această sumă de la Tincu Petru şi că această sumă de bani a fost destinată acestuia, deoarece acuzarea de stat nu a elucidat aceste aspecte”.

    Mai mult ca atât, instanţa de apel a constatat că „implicarea organului de urmărire penală în stabilirea infracţiunii de corupţie imputată inculpaţilor Cazacu Ion şi Tincu Petru a fost decisivă, or, organul de urmărire penală nu s-a limitat doar la asistarea persoanelor private la înregistrarea săvârşirii unor acţiuni ilegale, ci au exercitat o influenţă pentru a provoca săvârşirea actelor de corupţie, care, în caz contrar, nu ar fi fost comise”.

     

    CSJ a trimis dosarul la rejudecare

    A urmat Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), care, pe 20 iunie 2017, printr-un complet format din judecătoriii Nicolae Gordilă, Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan şi Ion Guzun au admis recursul ordinar al procurorilor Djulieta Devder şi Victor Muntean, şi a dispus rejudecarea cauzei în aceeaşi instanţă de apel, dar în alt complet de judecată. Colegiul penal al CSJ a ajuns la concluzia că cei care anterior au examinat dosarul „nu au judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu şi au conchis confuz că contradicţiile şi divergenţele nu au fost înlăturate la urmărirea penală, or, această chestiune, potrivit Codului de procedură penală, urma să o soluţioneze însăşi instanţa în cadrul aprecierii probelor administrate pe caz, inclusiv declaraţiile inculpatului”.

    „Totodată, judecătorii din prima instanţă şi de la CA Chişinău nu au apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanţele concrete, de fapt şi de drept, indicate în rechizitoriu diferenţiat pentru fiecare inculpat, şi nu a indicat motivele pentru care a respins toate probele aduse în sprijinul învinuirii”, se mai preciza în decizia motivată a CSJ.

    „Prima instanţă nu a judecat fondul cauzei conform rigorilor prevăzute de lege şi a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluţia, motivarea soluţiei contrazicând dispozitivul hotărârii”, susţineau judecătorii de la CSJ.

     

    Curtea de Apel, repetat, i-a achitat pe inculpaţi

    Astfel, dosarul în care figurau Ion Cazacu şi Petru Tincu a fost remis la rejudecare. După aproape un an de şedinţe, pe 17 septembrie 2018, un complet de la CA Chişinău condus de judecătorul Ghenadie Lîsîi a casat sentinţa emisă anterior de colegii lor, au rejudecat cauza, dar au pronunţat o nouă hotărâre prin care Petru Tincu şi Ion Cazacu au fost achitaţi „pe motiv că nu s-a constatat comiterea infracţiunii”. Hotărârea motivată a CA Chişinău pe acest dosar va fi pronunţată şi publicată la 16 octombrie. Dacă aceasta va fi menţinută şi de CSJ, atunci Ion Cazacu va putea cere anularea suspendării din funcţia de judecător, achitarea salariului restant pe perioada celor patru ani şi jumătate în care a lipsit de la serviciu, dar şi reîncadrarea în funcţia de judecător.

     

    „Decizia este definitivă şi executorie, dar poate fi atacată la CSJ. Nu am discutat cu clientul meu despre următoarele acţiuni. Pe noi ne-a interesat acum fondul cauzei şi obţinerea unei decizii de achitare. Instanţa de judecată a constatat că lipseşte fapta infracţională. La mijloc a fost provocare, aşa cum am încercat să demonstrăm. În acest dosar chiar e vorba de provocare. Reprezentanţii organului de urmărire penală, când au venit să facă percheziţii şi au cerut transmiterea banilor, i-au cerut de la alte persoane, nu de la judecătorul Cazacu. Până la urmă, însă, judecătorul a fost acuzat, pentru că în acea perioadă autorităţile statului urmau să demonstreze cum combat corupţia în sistemul judecătoresc. Depistezi banii la o anumită persoană, dar înaintezi învinuirea în privinţa altei persoane. Asta demonstrează că organul de urmărire penală nu a fost obiectiv şi a avut un scop prestabilit”, explică Vasile Nicoară, avocatul care i-a reprezentat interesele lui Cazacu în acest dosar.

    Sursa: zdg.md

     

  • Dosarele judecătorilor: cu sentinţe, condamnări, amânări, dar fără magistraţi în puşcării

    În ultimii opt ani, nu mai puţin de 40 de judecători din R. Moldova au fost prinşi în flagrant, reţinuţi, arestaţi, anchetaţi, iar unii, chiar au fost condamnaţi. Cu toate acestea, niciun magistrat nu se află astăzi după gratii.

    Valeriu Ghedreuţan, judecător din cadrul Judecătoriei Drochia, a fost condamnat vineri, 26 ianuarie 2018, la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Magistratul a fost reţinut, dar eliberat la scurt timp, în primăvara anului 2016, urmărirea penală fiind pornită la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiţionară – cetăţeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului.

    În ultimii opt ani, nu mai puţin de 40 de judecători din R. Moldova au fost prinşi în flagrant, reţinuţi, arestaţi, anchetaţi, iar unii, chiar au fost condamnaţi. Cu toate acestea, niciun magistrat nu se află astăzi după gratii.

    Valeriu Ghedreuţan, judecător din cadrul Judecătoriei Drochia, a fost condamnat vineri, 26 ianuarie 2018, la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Magistratul a fost reţinut, dar eliberat la scurt timp, în primăvara anului 2016, urmărirea penală fiind pornită la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiţionară – cetăţeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului.

    Negocierile judecătorului cu o cetăţeancă a R. Moldova stabilită în Italia

    Astfel, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul i-a acordat petiţionarei o consultaţie privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul acestei discuţii judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultaţie”. Peste două zile, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat că pentru suma de 6200 de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea declarantei. În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituţie bancară.

    Astfel, pe 17 noiembrie 2014, în urma examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărârea judecătorească prin care a dispus recunoaşterea dreptului de proprietate al femeii asupra a 75,26% din valoarea imobilului, însă nu s-a pronunţat şi asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului în litigiu. În continuare, motivând că banii transmişi anterior nu au fost suficienţi pentru soluţionarea pozitivă a cazului, acesta a pretins de la femeie încă 1000 de euro. Atunci, aceasta a depus o plângere penală, iar Procuratura Anticorupţie a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigaţie, fiind probată şi înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma faptul primirii sumelor estorcate de la femeie în vederea îndeplinirii acţiunilor în exercitarea funcţiei sale.

    „Sentinţa va putea fi pusă în aplicare după expirarea tuturor căilor de atac”

    Iniţial, Valeriu Ghedreuţan şi-a recunoscut vina şi a fost imediat eliberat din arest. În instanţa de judecată şi-a schimbat însă depoziţiile şi a respins acuzaţiile aduse de procuror. Sentinţa de condamnare pe numele judecătorului a fost pronunţată de magistratul Ghenadie Mîţu, de la Judecătoria Soroca, după 24 de şedinţe de judecată şi la doi ani de la iniţierea dosarului penal pe numele său. Valeriu Ghedreuţan nu s-a prezentat însă la ultima şedinţă. Procurorul Victor Muntean, cel care a reprezentat acuzarea de stat în acest dosar, a declarat pentru ZdG că sentinţa va putea fi pusă în aplicare „după expirarea tuturor căilor de atac”.

    Procurorul a precizat că a solicitat instanţei o pedeapsă de 10 ani de puşcărie. Ghedreuţan a fost cercetat în libertate în acest dosar şi va rămâne liber dacă instanţele ierarhic superioare nu vor menţine sentinţa Judecătoriei Soroca. Valeriu Ghedreuţan este judecător din anul 2000. El a fost suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în aprilie 2016 până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală deschisă pe numele său.

    Un fost judecător, achitat, cu sentinţă nepublicată

    Valeriu Ghedreuţan este unul din cei 40 de magistraţi care, în perioada 2009-2017, au fost vizaţi în dosare penale. Unele dintre aceste dosare s-au finalizat cu ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale, altele, cu achitarea inculpaţilor, iar unele dosare încă se examinează în instanţe de mai mulţi ani, fără a fi pronunţate sentinţe. După ce Gheorghe Popa, primul judecător prins cu mită în ultimul deceniu, a fost achitat şi restabilit în funcţie în vara anului 2017, la sfârşitul anului 2017, Dorin Coval, magistrat la Judecătoria Căuşeni, a fost achitat de Judecătoria Chişinău, într-un dosar similar.

    Deşi, recent, procurorii au anunţat că au reuşit condamnarea la închisoare a lui Valeriu Ghedreuţan, aceştia au evitat să anunţe public despre achitarea fostului judecător al Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţă, cercetat penal încă din 2015 pentru emiterea cu bună ştiinţă a unei hotărâri ilegale. Pe site-ul Judecătoriei Criuleni, unde a fost examinat dosarul, lipsesc referinţele la acest dosar, angajaţii Cancelariei anunţându-ne că nu cunosc motivele din care sentinţa nu a fost făcută publică. Verbal, aceştia ne-au anunţat că Negruţă, care şi-a dat demisia din sistemul judecătoresc în decembrie 2016, pe când dosarul său era în examinare, a fost achitat. Victor Muntean, procurorul care a gestionat dosarul lui Negruţă, a confirmat faptul că fostul magistrat a fost achitat, sentinţa fiind atacată de procurori la Curtea de Apel Chişinău.

    Fără sentinţă în dosarul judecătorului urmărit penal după un articol din ZdG

    Dosarul lui Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant cu 10 mii de lei în aprilie 2014, se examinează încă la Curtea de Apel Chişinău, după ce a fost trimis la rejudecare de către CSJ. Prima instanţă l-a achitat pe magistrat. Dosarul lui Veaceslav Panfilii, magistrat la Judecătoria Anenii Noi, prins în flagrant în aprilie 2015, în momentul primirii ultimei tranşe, de 400 de euro, mită, din 1000 de euro pe care i-ar fi estorcat, este examinat de aproape 3 ani la Judecătoria Chişinău. Următoarele şedinţe pe dosar sunt programate la începutul lunii februarie 2018. Fără sentinţe sunt şi cei 14 foşti sau actuali judecători, învinuiţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, soldate cu urmări grave. Prin hotărârile lor, prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova, au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD.

    Fără o sentinţă este şi dosarul lui Serghei Ciobanu, fost judecător al Judecătoriei Militare, cercetat penal după un articol din ZdG în care se menţiona că a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Următoarea şedinţă din dosarul lui Ciobanu, demis din sistem în septembrie 2017, e programată pentru mijloc de februarie 2018.

    În ultimii 10 ani, în R. Moldova, un singur judecător a fost condamnat la închisoare cu executare printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Se întâmpla pe 26 iunie 2014, când Elena Roibu, pe atunci magistrată la Judecătoria Criuleni, şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov erau condamnate la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape patru ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă pe numele celor două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie.
    Sursa: Zdg.md

  • Dosarul președintelui Judecătoriei Glodeni, tergiversat de un procuror?!

    Dosarul președintelui Judecătoriei Glodeni, reținut în flagrant și acuzat de corupție pasivă, se examinează mai bine de 12 luni, iar judecătorul semnalează, într-o notă informativă trimisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că tergiversarea cazului este cauzată de procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean. Până acum, pe dosar, s-au desfășurat 18 ședințe de judecată, majoritatea din ele fiind amânate.

    Preşedintele Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant cu 10 mii de lei la 16 aprilie 2014 de către ofițerii și procurorii Anticorupție. Pentru această sumă, judecătorul urma să absolvească de pedeapsă un inculpat pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. În biroul lui Cazacu au mai fost găsiţi alţi 10 500 de lei şi 5 000 de euro, de provenienţă necunoscută. Oamenii legii anunţau că l-au arestat şi pe bărbatul care a dat mita. Iniţial, învinuiţii au fost reținuți preventiv pentru 72 de ore în izolatorul CNA. Ulterior, deşi procurorii au solicitat plasarea celor doi în arest, ambii bănuiţi, în baza unor încheieri emise de un judecător de instrucţie de la Judecătoria sect. Buiucani, au fost trimişi pentru 30 de zile în arest la domiciliu.

    Dosarul președintelui Judecătoriei Glodeni, reținut în flagrant și acuzat de corupție pasivă, se examinează mai bine de 12 luni, iar judecătorul semnalează, într-o notă informativă trimisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că tergiversarea cazului este cauzată de procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean. Până acum, pe dosar, s-au desfășurat 18 ședințe de judecată, majoritatea din ele fiind amânate.

    Preşedintele Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu a fost reţinut în flagrant cu 10 mii de lei la 16 aprilie 2014 de către ofițerii și procurorii Anticorupție. Pentru această sumă, judecătorul urma să absolvească de pedeapsă un inculpat pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. În biroul lui Cazacu au mai fost găsiţi alţi 10 500 de lei şi 5 000 de euro, de provenienţă necunoscută. Oamenii legii anunţau că l-au arestat şi pe bărbatul care a dat mita. Iniţial, învinuiţii au fost reținuți preventiv pentru 72 de ore în izolatorul CNA. Ulterior, deşi procurorii au solicitat plasarea celor doi în arest, ambii bănuiţi, în baza unor încheieri emise de un judecător de instrucţie de la Judecătoria sect. Buiucani, au fost trimişi pentru 30 de zile în arest la domiciliu.

    Judecătorul s-a plâns CSM-ului
    La demersul Procurorului General, Corneliu Gurin, la 29 aprilie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii l-a suspendat provizoriu din funcţie pe judecătorul din Glodeni. La 8 august 2014, Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea şi a expediat instanţei de judecată cauza penală de învinuire a Preşedintelui Judecătoriei raionului Glodeni pentru corupere pasivă, conform art. 324 alin. (3) lit. a) din Codul Penal. Persoana care a încercat să-i ofere mită pentru a scăpa de pedeapsă, Petru Tinca, este judecat pentru corupere activă, conform art. 325 alin. (3) lit. a 1) din Codul Penal.
    Prin procedura de repartizare aleatorie a dosarelor, cazul a ajuns pe masa magistratului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin. Aici, procesul durează de mai bine de 12 luni, timp în care s-au desfășurat 18 ședințe de judecată. Învinuiții se află în stare de libertate, după o decizie a Curții de Apel din iulie 2014.

    Potrivit judecătorului Nicolae Costin, dosarul în privința președintelui Judecătoriei Glodeni, Ion este tergiversat de către procurorul Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean. Într-o notă informativă adresată CSM, Costin indică că pe parcursul examinării cauzei penale respective, procurorul Muntean nu s-a prezentat la două dintre ședințe, iar la altele opt nu a asigurat prezența martorilor.

    În ședința din 3 noiembrie curent a CSM, procurorul general, Corneliu Gurin, a comunicat, că PG a fost sesizată despre această situaţie, fiind întreprinse măsurile necesare pentru neadmiterea tergiversării examinării dosarului respectiv. Gurin a relatat că la momentul actual, toate probele acuzării au fost examinate în şedinţa de judecată, cu excepţia audierii unui martor, în privinţa căruia a fost emisă ordonanţă de aducere silită.

    Totodată, procurorul general, a explicat multiplele amânări ale şedinţelor de judecată prin faptul că unii martori nu s-au prezentat, chiar dacă procurorul a întreprins toate măsurile legale în vederea audierii martorilor respectivi, inclusiv prin emiterea ordonanţei de aducere silită. Referitor la amânarea a două şedinţe din cauza lipsei acuzatorului de stat, Corneliu Gurin a declarat că procurorul a fost implicat la examinarea altor dosare, în care inculpaţii se aflau în stare de arest, însă a anunțat din timp judecătorul.

    Decizia CSM în acest sens a constat în a se lua „act de nota informativă a domnului Nicolae Costin, judecător al Judecătoriei Grigoriopol, referitoare la acţiunile unui procuror”. Președintele CSM, Victor Micu a declarat că judecătorul este obligat să informeze despre unele abateri, dar nu ține de competența CSM examinarea cauzei. „El ne-a adus la cunoștință doar. Am înțeles că a fost înaintat la PG un demers pe numele procurorului, care se examinează. Noi nu putem să sancționăm procurorul, nu este competența noastră. Din componența Consiliului face parte procurorul General, am înțeles că au fost depuse careva plângeri, deja inspecția lor internă o să cerceteze. Dl Costin doar ne-a informat pe noi despre comportament, dar, de fapt, demersul în cauză trebuia expediat procurorului General. Noi am luat act, așa e conform legii, judecătorul, în caz de ceva, trebuie să ne informeze, dar, organul competent pentru a cerceta situația dată, este Secția securitate internă a Procuraturii Generale.”

    Explicațiile procuraturii
    Solicitat de ZdG, procurorul Victor Muntean a refuzat să discute la acest subiect și a indicat asupra deciziei CSM, unde sunt explicate cauzele. Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Adrian Popenco a declarat că în adresa Procuraturii a parvenit un demers din partea magistratului Costin, însă răspunsul instituției este abia în pregătire, pentru că urmează a fi analizate motivele și circumstanțele în care procurorul nu a asigurat prezența martorilor la proces. Respectiv, nu poate fi vorba încă de mustrări sau sanționări. Adrian Popenco a precizat că în unele cazuri martorii erau plecați peste hotare, în altele, procurorul trebuia să fie prezent la alte procese de judecată.

    ZdG l-a apelat de mai multe ori judecătorul Nicolae Costin. După ce am fost asigurați de către grefier că judecătorul va fi informat despre solicitarea noastră și va reveni cu un răspuns, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Potrivit datelor publice, ultima ședință de examinare pe acest caz a avut loc la 4 noiembrie curent, cand urma a fi audiat martorul Veleșco.

    Codul Penal prevede pentru acte de corupție pasivă, săvârșite de o persoană cu demnitate publică, închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale şi cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

    Un magistrat cu trei dosare conexe și fără o sentință în doi ani de judecată 
    Precizăm că, dosarele unui alt judecător, Dorin Coval de la Căuşeni, judecat iniţial pentru că împreună cu un alt angajat al instanței, Marin Sandu, ar fi primit mită în tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei, iar ulterior, şi pentru că ar fi emis cu bună ştiinţă, în două cazuri, hotărâri contrare legii, se află de aproape doi ani la Judecătoria Botanica din Chişinău, fără a fi emisă vreo sentinţă. Cele trei dosare au fost conexate, însă de la începutul anului mai multe ședințe au fost amânate din cauza numirii expertizelor. Octavian Iachimovschi, procurorul care reprezintă acuzarea de stat, a spus că dosarul a fost trimis la expertiză, după ce apărarea a contestat semnăturile unei persoane din dosar. După o pauză de aproape șase luni, ședința din 3 septembrie a fost amânată din cauza lipsei procurorului, iar la ultima ședință, din 4 noiembrie, nu s-a prezentat unul dintre martori.

    sursa: zdg.md

  • Preşedintele Judecătoriei Glodeni a fost SUSPENDAT din funcţie

    Preşedintele Judecătoriei Glodeni Ion Cazacu a fost suspendat din funcţie. O decizie în acest sens a fost luată, astăzi, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general Corneliu Gurin. Judecătorul este cercetat penal pentru corupere pasivă după ce anchetatorii anticorupţie l-au prins în flagrant în timp ce lua 10 000 de lei mită de la un inculpat. Ion Cazacu a fost prins cu mită, la mijlocul lunii aprilie, în incinta Judecătoriei din Glodeni. Magistratul ar fi urmat să-l absolve pe un bărbat de pedeapsa pentru comiterea unui accident în timp ce se afla beat la volan. În timpul percheziţiilor, ofiţerii anticorupţie au mai găsit în biroul lui mijloace băneşti în valoare de 10 500 de lei şi cinci mii de euro.

    Preşedintele Judecătoriei Glodeni Ion Cazacu a fost suspendat din funcţie. O decizie în acest sens a fost luată, astăzi, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general Corneliu Gurin. Judecătorul este cercetat penal pentru corupere pasivă după ce anchetatorii anticorupţie l-au prins în flagrant în timp ce lua 10 000 de lei mită de la un inculpat. Ion Cazacu a fost prins cu mită, la mijlocul lunii aprilie, în incinta Judecătoriei din Glodeni. Magistratul ar fi urmat să-l absolve pe un bărbat de pedeapsa pentru comiterea unui accident în timp ce se afla beat la volan. În timpul percheziţiilor, ofiţerii anticorupţie au mai găsit în biroul lui mijloace băneşti în valoare de 10 500 de lei şi cinci mii de euro.

    Acum, atât judecătorul cât şi inculpatul sunt cercetaţi în stare de arest la domiciliu. Pentru a nu prejudicia ancheta şi imaginea justiţiei, Ion Cazacu a fost suspendat şi din funcţia de judecător.

    "Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat propunerea de suspendare până la soluţionarea definitivă a cazului respectiv", a spus procurorul general Corneliu Gurin. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim susţine că toţi judecătorii suspectaţi de corupţie vor fi suspendaţi din funcţie pe perioada anchetei. "A fost suspendat din funcţie pe faptul că este bănuit în săvârşirea unei acţiuni de corupţie şi este o procedură normală la solicitarea Procurorului General", a declarat ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

  • Judecătorul Ion Cazacu, al treilea magistrat prins în flagrant cu mită. Și cel care a dat mită este reținut

    Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie anunţă despre reţinerea în flagrant a Preşedintelui Judecătoriei raionului Glodeni, imediat după primirea mitei în sumă de 10 mii de lei de la un inculpat, anunță CNA. Pentru această sumă, inculpatul urma a fi absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Operaţiunea de reţinere a fost realizată de procurorii şi ofiţerii anticorupţie în incinta Judecătoriei din Glodeni. Acţiunile de urmărire penală au fost realizate în aşa mod, încît au fost documentate atît acţiunile coruptibile ale judecătorului, cît şi ale celui care i-a oferit mita. Actualmente, ambii suspecţi sunt reţinuţi preventiv pentru 72 de ore, mai anunță CNA.

    Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie anunţă despre reţinerea în flagrant a Preşedintelui Judecătoriei raionului Glodeni, imediat după primirea mitei în sumă de 10 mii de lei de la un inculpat, anunță CNA. Pentru această sumă, inculpatul urma a fi absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Operaţiunea de reţinere a fost realizată de procurorii şi ofiţerii anticorupţie în incinta Judecătoriei din Glodeni. Acţiunile de urmărire penală au fost realizate în aşa mod, încît au fost documentate atît acţiunile coruptibile ale judecătorului, cît şi ale celui care i-a oferit mita. Actualmente, ambii suspecţi sunt reţinuţi preventiv pentru 72 de ore, mai anunță CNA.

    În timpul percheziţiilor au fost ridicate şi alte mijloace băneşti — 10 500 de lei şi 5 000 de euro. provenienţa cărora urmeză să fie stabilită. De precizat că președintele Judecătoriei Glodeni este Ion Cazacu. Acesta este doar al treilea judecător din istoria R. Moldova prins în flagrant cu mită. Primul a fost Gheorghe Popa, condamnat recent la 7 ani de închisoare.

    Ulterior, și Elena Roibu, de la Criuleni a ajuns pe mâna oamenilor legii. Totodată, este pentru prima dată când și cel care a dat mita este reținut. Anterior, asemenea operațiuni erau posibile după denunțul celui care urma să dea banii.

  • Judecătorul, prins cu mită, a fost eliberat din arest

     Preşedintelui Judecătoriei Glodeni Ion Cazacu, care a fost arestat pentru 72 de ore după ce a fost prins cu mită, a fost eliberat din izolatorul Centrului Național Anticorupție. Magistratul a primit 30 de zile de arest la domiciliu. Decizia a fost luată de Judecătoria sectorului Buiucani. Ion Cazacu nu s-a prezentat în fața judecătorilor, motivând că are probleme de sănătate. Dosarul penal, deschis pentru corupere pasivă, va fi examinat în lipsa învinuitului, a precizat avocatul judecătorului.

     Preşedintelui Judecătoriei Glodeni Ion Cazacu, care a fost arestat pentru 72 de ore după ce a fost prins cu mită, a fost eliberat din izolatorul Centrului Național Anticorupție. Magistratul a primit 30 de zile de arest la domiciliu. Decizia a fost luată de Judecătoria sectorului Buiucani. Ion Cazacu nu s-a prezentat în fața judecătorilor, motivând că are probleme de sănătate. Dosarul penal, deschis pentru corupere pasivă, va fi examinat în lipsa învinuitului, a precizat avocatul judecătorului.

    Amintim că președintele Judecătoriei Glodeni a fost reținut în flagrant, pe 17 aprilie, după ce a primit 10 mii de lei de la un bărbat pentru a-l absolvi de pedeapsa pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. În timpul percheziţiei, ofițerii Centrului Național Anticorupție au mai găsit în biroul magistratului alte zece mii de lei şi 5 000 de euro. Provenienţa banilor urmează a fi stabilită. Dacă vina magistratului va fi demonstrată, acesta riscă până la șapte ani de închisoare.

  • Прокуратура по борьбе с коррупцией опротестовала решение о содержании под домашним арестом Иона Казаку

    Прокуратура по борьбе с коррупцией опротестовала решение о содержании под домашним арестом на время следствия председателя глодянского суда Иона Казаку. Силовики требуют, чтобы на время следствия судья был помещен в изолятор. Апелляционная палата рассмотрит сегодня запрос прокуроров, и может изменить меру предварительного ареста. Ион Казаку был задержан в середине апреля в здании Глодянского суда. Он обещал подсудимому освободить его от ответственности за вождение в пьяном виде и ДТП. Во время обыска в кабинете судьи нашли 10 с половиной тысяч леев и пять тысяч евро. Теперь и судья, и подсудимый находятся под домашним арестом. Служителю Фемиды грозит до 15 лет лишения свободы или штраф до 16 тыс леев.

    Прокуратура по борьбе с коррупцией опротестовала решение о содержании под домашним арестом на время следствия председателя глодянского суда Иона Казаку. Силовики требуют, чтобы на время следствия судья был помещен в изолятор. Апелляционная палата рассмотрит сегодня запрос прокуроров, и может изменить меру предварительного ареста. Ион Казаку был задержан в середине апреля в здании Глодянского суда. Он обещал подсудимому освободить его от ответственности за вождение в пьяном виде и ДТП. Во время обыска в кабинете судьи нашли 10 с половиной тысяч леев и пять тысяч евро. Теперь и судья, и подсудимый находятся под домашним арестом. Служителю Фемиды грозит до 15 лет лишения свободы или штраф до 16 тыс леев.

  • Председатель глодянского суда отстранен от должности

    Ион Казаку, председатель глодянского суда, отстранен от работы. Такое решение принял сегодня Высший совет магистратуры по предложению генпрокурора Корнелиу Гурина. Председателя глодянского суда задержали с поличным во время получения 10 тысяч леев от подсудимого. Сейчас он находится под следствием за коррупцию. Ион Казаку был задержан в середине апреля в здании Глодянского суда. Он обещал подсудимому освободить его ответственности за вождение в пьяном виде и ДТП. Во время обыска в кабинете судьи нашли 10 с половиной тысяч леев и пять тысяч евро. Теперь и судья, и подсудимый находятся под домашним арестом. В интересах следствия Иона Казаку отстранили от работы.

    Ион Казаку, председатель глодянского суда, отстранен от работы. Такое решение принял сегодня Высший совет магистратуры по предложению генпрокурора Корнелиу Гурина. Председателя глодянского суда задержали с поличным во время получения 10 тысяч леев от подсудимого. Сейчас он находится под следствием за коррупцию. Ион Казаку был задержан в середине апреля в здании Глодянского суда. Он обещал подсудимому освободить его ответственности за вождение в пьяном виде и ДТП. Во время обыска в кабинете судьи нашли 10 с половиной тысяч леев и пять тысяч евро. Теперь и судья, и подсудимый находятся под домашним арестом. В интересах следствия Иона Казаку отстранили от работы.

    «Высший совет магистратуры согласился с предложением отстранить его от должности до окончательного решения по делу. Мерой пресечения суд определил домашний арест, по его истечении судья мог вернуться к работе, что могло бы навредить следствию по этому делу и имиджу юстиции вообще, так как он занимает административную должность - председателя суда Глодян», - заявил генпрокурор Корнелиу Гурин. Министр юстиции Олег Ефрим утверждает, что все судьи, подозреваемые в коррупции, будут отстранены от должности на период следствия.

    «Его отстранили по подозрению в коррупции, и это нормальная процедура в случае предложения генпрокурора», - сообщил Ефрим. Служителю Фемиды грозит до 15 лет лишения свободы или штраф до 16 тысяч леев. В начале апреля другого судью приговорили к 7 годам тюрьмы за взяточничество.

  • Запрос Либеральной партии о пересчетe голосов по итогам местных выборов в Муниципальный совет Кишинева отклонен

    Запрос Либеральной партии по поводу пересчета голосов отклонен. Судья Николай Костин аргументировал данное решение тем, что не было представлено достаточно доказательств. В свою очередь, представитель либералов Тео Кырнац отметил, что решение суда политическое и было принято в пользу одной партии. «Либеральная партия представила все необходимые доказательства, чтобы доказать нарушения допущенные при составлении протоколов. Однако суд принял больше политическое решение, нежели свободное и демократическое», - отметил представитель ЛП. Тео Кырнац заявил, что без доказательств не может сказать, что решение было принято при политическом давлении с какой-либо стороны. Однако представитель либералов считает, что решение судей «тенденциозно» и принято в пользу коммунистов.

    Запрос Либеральной партии по поводу пересчета голосов отклонен. Судья Николай Костин аргументировал данное решение тем, что не было представлено достаточно доказательств. В свою очередь, представитель либералов Тео Кырнац отметил, что решение суда политическое и было принято в пользу одной партии. «Либеральная партия представила все необходимые доказательства, чтобы доказать нарушения допущенные при составлении протоколов. Однако суд принял больше политическое решение, нежели свободное и демократическое», - отметил представитель ЛП. Тео Кырнац заявил, что без доказательств не может сказать, что решение было принято при политическом давлении с какой-либо стороны. Однако представитель либералов считает, что решение судей «тенденциозно» и принято в пользу коммунистов.

    В то же время, представитель ПКРМ Павел Мидриган заявил, что не желает комментировать решение суда, которое является правильным. «Были представлены материалы, мотивы рассмотрения. Поэтому мы считаем, что было принято законное решение, основанное на представленные или не представленные доказательства», - отметил Павел Мидриган. По его словам, свидетели подтвердили, что процедура голосования была соблюдена, а в случае, если были бы зафиксированы серьезные нарушения, наблюдатели заявили бы об этом.

    Председатель Кишиневского окружного избирательного совета Юлиан Балан согласен с представителями ПКРМ. «Считаю решение суда правильным и законным. Исходя из представленных Либеральной партией доказательств, суд не мог принять другое решение», - отметил Юлиан Балан. Решение суда является окончательным с момента оглашения, с правом обжалования в Кишиневскую апелляционную палату в трехдневный срок.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU