Știri

• Stoianoglo ar fi fost informat de SIS despre faptul că o membră a CSM și președintele interimar al acestuia ar fi dobândit bunuri valoarea cărora ar depăși substanțial veniturile declarate

  Alexandr Stoianoglo, în ianuarie 2020, atunci când exercita funcția de procuror general, ar fi fost informat de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, despre faptul că membra Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Nina Cernat și Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, ar fi dobândit bunuri valoarea cărora ar depăși substanțial veniturile declarate.

  Presupusa notă informativă emisă de SIS a fost publicată marți, 23 noiembrie, de către fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (DA), ex-vicepreședinte al Parlamentului Alexandr Slusari.

  „Aceasta este nota informativă de la SIS în care sunt vizați Dorel Musteață și Nina Cernat. Vedeți despre câte apartamente, case de lux, terenuri și automobile este vorba. Vedeți cine cu cine sunt cumetrii și cine l-a deservit pe Platon în cadrul operațiunii Laundromat. Nu comentez mult! Puteți citi singuri și să faceți concluzii! Mă bucur că s-a pornit lupta cu îmbogățirea ilicită, în special în rândurile judecătorilor. Dar important ca acest proces să nu fie unu selectiv și să nu fie condus de cel, care în perioada lui Plahotniuc s-a înfruptat pe deplin din treuca oligarhului. După cum vedeți, domnul Stoianoglo a avut toata informația la dispoziție din ianuarie 2020, însă nu a pornit un dosar penal. Atunci Dorel Musteață era loial regimului Dodon-Platon, iar mai apoi, probabil domnul procuror general s-a gândit la târguri politice. Evident că aceeași informația a primit și doamna Sandu, și domnul Litvinenco, și doamna Stamate, însă dânșii au preferat să „reformeze” justiția cu Dorel Musteață și Nina Cernat”, a spus Alexandr Slusari într-o postare pe Facebook.

  Citiţi mai departe

  Alexandr Stoianoglo, în ianuarie 2020, atunci când exercita funcția de procuror general, ar fi fost informat de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, despre faptul că membra Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Nina Cernat și Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, ar fi dobândit bunuri valoarea cărora ar depăși substanțial veniturile declarate.

  Presupusa notă informativă emisă de SIS a fost publicată marți, 23 noiembrie, de către fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (DA), ex-vicepreședinte al Parlamentului Alexandr Slusari.

  „Aceasta este nota informativă de la SIS în care sunt vizați Dorel Musteață și Nina Cernat. Vedeți despre câte apartamente, case de lux, terenuri și automobile este vorba. Vedeți cine cu cine sunt cumetrii și cine l-a deservit pe Platon în cadrul operațiunii Laundromat. Nu comentez mult! Puteți citi singuri și să faceți concluzii! Mă bucur că s-a pornit lupta cu îmbogățirea ilicită, în special în rândurile judecătorilor. Dar important ca acest proces să nu fie unu selectiv și să nu fie condus de cel, care în perioada lui Plahotniuc s-a înfruptat pe deplin din treuca oligarhului. După cum vedeți, domnul Stoianoglo a avut toata informația la dispoziție din ianuarie 2020, însă nu a pornit un dosar penal. Atunci Dorel Musteață era loial regimului Dodon-Platon, iar mai apoi, probabil domnul procuror general s-a gândit la târguri politice. Evident că aceeași informația a primit și doamna Sandu, și domnul Litvinenco, și doamna Stamate, însă dânșii au preferat să „reformeze” justiția cu Dorel Musteață și Nina Cernat”, a spus Alexandr Slusari într-o postare pe Facebook.

  Potrivit documentelor publicate de fostul deputat, în perioada anilor 2014-2018, Dorel Musteață și rudele sale apropiate ar fi obținut 2 209 652 lei și ar deține mai multe apartamente, terenuri și autoturisme.

  Totodată, în documente se menționează faptul că Dorel Musteață împreună cu soția sa ar fi achiziționat de la SRL „Basconslux” un apartament situat în sectorul Rîșcani al capitalei, având suprafața de 77 de metri pătrați. În aceeași perioadă, bunul imobil ar fi fost înstrăinat soților Vasile și Feodosia Adam. Costul total al apartamentului ar fi constituit 27 180 de euro, iar banii ar fi fost transmiși în numerar, în rate.

  În presupusa notă informativă SIS se mai menționează faptul că Dorel Musteață ar fi înregistrat pe numele fiicei sale, Cătălina Musteață, și pe numele soacrei sale, Parascovia Bevziuc, mai multe apartamente.
  
  Solicitat de Ziarul de Gardă, Dorel Musteață a declarat că o parte din bunurile imobile nu-i aparțin, iar apartamentul pe care l-a achiziționat de la SRL „Basconslux” este cel despre care a declarat anterior că el personal l-a achitat în trei rate. 

  „Nu mi-a fost adus la cunoștință un astfel de document. Am văzut un articol în presă despre existența unei astfel de note informative. Nu am știut despre faptul că există un astfel de document. Referitor la bunurile care sunt menționate în documentul dat, au făcut o descriere completă a averii. Acolo este vorba despre un automobil care este scris pe numele cumnatei mele și nu înțeleg cum au putut să includă automobilul. Este vorba despre două apartamente unde eu nu am fost niciodată și nici nu cunosc unde sunt amplasate. Ele sunt ale fostei mele soții. Dacă vă uitați acolo, pe numele soacrei sunt niște bunuri dobândite în 2011 (…). Ce am eu cu bunurile soacrei? Este declarația mea de avere depusă în fiecare an.

  Astea sunt niște insinuări ale autorului publicării, dar eu cred că într-un an jumătate procuratura a avut posibilitatea să verifice. Și eu sunt sigur că a verificat. Mai mult ca atât, în aceste documente sunt scrise niște afirmații care nu au fost verificate. Intuiesc că au fost introduse din spuse (…). Sunt bunuri care nu am nicio tangență cu ele. Este un automobil care aparține cumnatei mele. Apartamentele care sunt scrise pe fiica mea nici nu știu unde sunt amplasate. Fiica mea nu se află în R. Moldova din anul 2015. Ea este majoră. Intuiesc că acele apartamente sunt ale fostei soții (…). Presupun că această verificare a fost realizată la comanda domnului Posturusu, care la acel moment era șeful cabinetului președintelui Dodon și presupun că ar putea fi implicat și Gumeniuc, adjunct al SIS”, a declarat Musteață pentru ZdG.

  În documentele care ar fi fost emise de SIS se stipulează faptul că membra CSM Nina Cernat și rudele sale apropiate ar fi obținut în perioada anilor 2014-2018: 2 241 496 de lei.

  Nina Cernat împreună cu fostul său soț și fiica sa ar deține în proprietate 2 case de locuit, 3 apartamente, 4 autoturisme, 2 camioane și 5 terenuri agricole.

  În presupusa notă SIS mai este indicat faptul că Nina Cernat ar figura în protejarea firmelor offshore utilizate de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon în tranzacțiile de spălare de bani a peste 20 de miliarde de dolari SUA din Federația Rusă (dosarul Laundromat), prin sistemul bancar al R. Moldova.

  „Mai mult decât atât, judecătoarea a participat în așa-numitul atac „raider” asupra proprietății SA „SLI”, victimă a unei scheme, prin care s-au creat datorii fictive de 4,3 milioane de dolari SUA, cu implicarea mai multor firme offshore controlate de Veaceslav Platon: „Folignor Holding LTD”, „Chester NZ” Limited, „Ronida Invest” LLP, implicate în tranzacțiile de spălare a peste 20 de miliarde de dolari SUA”, se arată în document.

  Nina Cernat nu a răspuns la apelurile și la mesajul ZdG pentru o reacție la acest subiect. În cazul în care magistrata va veni cu o reacție, ZdG o va include în articol.

  Magistrata Nina Cernat a declarat astăzi pentru Replica Media că informația a fost adunată atunci când ea și Dorel Musteață au fost cei mai vocali în CSM, când s-au pronunțat „împotriva faptului ca politicul să acapareze justiția” și a apărut în spațiul public exact în momentul în care CSM a început să dea acordul la începerea dosarelor penale – „cineva a obținut această informație, nu știu în ce mod, și a hotărât să ne ponegrească”. Tot pentru sursa citată, magistrata a spus că nu are nicio legătură cu Veaceslav Platon.
  
  Pe 12 noiembrie, fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (DA), ex-vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari susținea că Dorin Damir, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, cercetat în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr. 5 a MAI, l-a ajutat cu aproape 14 mii de euro pe noul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Dorel Musteață la procurarea unui apartament în 2017. Tot Alexandr Slusari susținea că președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, ar fi cumpărat, în 2017, două apartamente în centrul capitalei, în blocurile construite pentru judecători și pentru angajați ai sistemului judecătoresc la prețuri preferențiale, cu 40 de mii de euro, imobile care nu se regăsesc în declarația de avere și interese personale depusă de magistrat. Detalii aici.

  Într-un comentariu pentru ZdG, judecătorul CSJ Dorel Musteață ne-a comunicat că acuzațiile lui Alexandr Slusari sunt eronate și că, de fapt, în 2017 a cumpărat un singur apartament în sectorul Rîșcani al capitalei, pe care el personal l-a achitat în trei rate. Dorel Musteață a spus că niciodată nu a discutat și nu s-a întâlnit cu Dorin Damir.
  Sursa: zdg.md

• Un avocat, doi judecători și un fost procuror, au primit ordinul Gloria Muncii. Cine sunt aceștia

  Doi magistrați, un avocat și un fost procuror au primit ordinul Gloria Muncii. Aceștia sunt membrul Consiliul Superior al Magistraturii și judecătorul Curții de Apel Chișinău Nina Cernat, președintele Judecătoriei Ungheni, Vasile Șchiopu, avocatul Dumitru Bevza și fostul procuror Raisa Guzun. Decretul privind oferirea distincțiilor a fost publicat, astăzi, în Monitorul Oficial.

  Nina Cernat și-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 1990, exercitându-și atribuțiile la instanțele de toate nivelurile și a deținut inclusiv funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Din anul 2012, Nina Cernat este judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar începând cu 2017, este membru al Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrata deține gradul superior de calificare, Diploma de Onoare a CSM și titlul onorific “Veteran al sistemului judiciar”.

  Citiţi mai departe

  Doi magistrați, un avocat și un fost procuror au primit ordinul Gloria Muncii. Aceștia sunt membrul Consiliul Superior al Magistraturii și judecătorul Curții de Apel Chișinău Nina Cernat, președintele Judecătoriei Ungheni, Vasile Șchiopu, avocatul Dumitru Bevza și fostul procuror Raisa Guzun. Decretul privind oferirea distincțiilor a fost publicat, astăzi, în Monitorul Oficial.

  Nina Cernat și-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 1990, exercitându-și atribuțiile la instanțele de toate nivelurile și a deținut inclusiv funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Din anul 2012, Nina Cernat este judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar începând cu 2017, este membru al Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrata deține gradul superior de calificare, Diploma de Onoare a CSM și titlul onorific “Veteran al sistemului judiciar”.

  Vasile Șchiopu, şi-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 2003, la Judecătoria Ungheni, instanță la care exercită funcția de președinte din anul 2012. Judecătorul deține gradul II de calificare și a primit Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Amintim că, recent Consiliul Superior al Magistraturii a propus președintelui ca trei magistrați să primească acestă distincție de stat. În listă mai era inclusă președinta Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan.

  Conform informațiilor publice disponibile, apărătorul care a primit distincția de stat Gloria Muncii, Dumitru Bevza, deține licența de avocat din anul 2002 și activează în cadrul Baroului de Avocați Comrat. Totodată, Raisa Guzun are o experiență de peste 22 de ani de activitate în autoritățile de drept, dintre care aproximativ 18 ani a lucrat în procuratură.

  Conform ordinului publicat, conferențiarul universitar, doctorul în drept, Grigore Fiodorov, a primit Ordinul de Onoare. Acesta are o experiență profesională de aproximativ 50 de ani, iar anterior a primit distincția Gloria Muncii. De asemenea, președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, Dumitru Postovan, a primit titlul onorific Om Emerit.
  Sursa: bizlaw.md

• Un membru al CSM și doi președinți de instanță ar putea primi distincția de stat ”Gloria muncii”. Cine sunt aceștia

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să propună președintelui ca trei judecători să primească distincția de stat ”Gloria muncii”. Și anume, este vorba despre magistrații Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău, Lilia Țurcan, de la Judecătoria Edineț și Vasile Șchiopu, de la Judecătoria Ungheni. Nominalizarea judecătorilor a fost făcută de către președintele CSM, Victor Micu.

  Distincția ar urma să fie acordată în semn de recunoştinţă, pentru merite și succese deosebite în activitate şi contribuţia remarcabilă la consolidarea sistemului judecătoresc, spirit de iniţiativă și promovarea reformelor în justiţie.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să propună președintelui ca trei judecători să primească distincția de stat ”Gloria muncii”. Și anume, este vorba despre magistrații Nina Cernat, de la Curtea de Apel Chișinău, Lilia Țurcan, de la Judecătoria Edineț și Vasile Șchiopu, de la Judecătoria Ungheni. Nominalizarea judecătorilor a fost făcută de către președintele CSM, Victor Micu.

  Distincția ar urma să fie acordată în semn de recunoştinţă, pentru merite și succese deosebite în activitate şi contribuţia remarcabilă la consolidarea sistemului judecătoresc, spirit de iniţiativă și promovarea reformelor în justiţie.

  Conform deciziei CSM, Nina Cernat și-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 1990, exercitându-și atribuțiile la instanțele de toate nivelurile și a deținut inclusiv funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Din anul 2012, Nina Cernat este judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent, începând cu 2017, este membru al Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrata deține gradul superior de calificare, Diploma de Onoare a CSM și titlul onorific “Veteran al sistemului judiciar”.

  Lilia Țurcan a fost numită în funcția de judecător în anul 1994, la instanța din Dondușeni. Aici a exercitat și funcția de președinte pentru o perioadă de aproximativ șapte ani. Din anul 2017, magistrata este președinte al Judecătoriei Edineț. În martie 2018, Liliei Țurcan i-a fost decernată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  Cel de-al treilea magistrat, Vasile Șchiopu, şi-a început activitatea în calitate de magistrat în anul 2003, la Judecătoria Ungheni, instanță la care exercită funcția de președinte din anul 2012. Judecătorul deține gradul II de calificare și a primit Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

  În decizia aprobată, CSM menționează că magistrații nominalizați activează o perioadă îndelungată în sistemul judecătoresc şi au dat dovadă de calificare profesională înaltă, competență, cunoștințe profunde în ramurile de drept practicate, responsabilitate și perseverență. Aceștia au contribuit activ la promovarea și implementarea reformelor în sectorul justiției, precum și la sporirea calității actului de justiție.
  Sursa: bizlaw.md

• (doc) Statul a pierdut prima luptă cu judecătorii şi procurorii responsabili de condamnarea la CtEDO

  Niciun judecător şi niciun procuror de la care statul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar, după ce, rând pe rând, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată. Instanţele judecătoreşti şi-au motivat deciziile făcând referire la hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016 prin care s-a decis că statul poate cere despăgubiri, doar dacă există o sentinţă prin care vina funcţionarilor este demonstrată. Totuşi, justiţia a „deraiat” de la principiul uniformizării practicilor judecătoreşti şi, într-un singur caz, a constatat vinovăţia unui ex-funcţionar, obţinând de la el suma de 19,9 mii de lei.

  Pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO. La început de februarie 2016, cererile de chemare în judecată au fost depuse.

  Citiţi mai departe

  Niciun judecător şi niciun procuror de la care statul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar, după ce, rând pe rând, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată. Instanţele judecătoreşti şi-au motivat deciziile făcând referire la hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016 prin care s-a decis că statul poate cere despăgubiri, doar dacă există o sentinţă prin care vina funcţionarilor este demonstrată. Totuşi, justiţia a „deraiat” de la principiul uniformizării practicilor judecătoreşti şi, într-un singur caz, a constatat vinovăţia unui ex-funcţionar, obţinând de la el suma de 19,9 mii de lei.

  Pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO. La început de februarie 2016, cererile de chemare în judecată au fost depuse.

  Doar că finalitatea lor nu a fost cea promisă de ministrul Cebotari, care a plecat din funcţie la finele anului 2017, fiind acum vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Aproape 100 de mii de euro, echivalentul a 2 milioane de lei, atât încerca Ministerul Justiţiei (MJ) să recupereze de la 34 de justiţiabili, dintre care 27 actuali sau foşti judecători şi şapte procurori, dar şi doi funcţionari, consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

  CSJ a pus punct în şase dosare

  Rând pe rând însă, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate, cu o singură excepţie, toate cererile depuse de MJ, astfel că judecătorii şi procurorii au fost scutiţi de plata despăgubirilor. Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai au fost acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015, statul solicitând de la ei suma de 20 mii de euro. Definitiv şi irevocabil, la 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins însă recursul depus de MJ ca neîntemeiat, lăsând în vigoare deciziile instanţelor inferioare prin care cei doi procurori şi judecători au fost scutiţi de achitarea celor 20 de mii de euro.

   

  La 28 martie 2018, CSJ a pus punct şi în dosarul în care MJ cerea de la foştii judecători ai instanţei supreme Ion Muruianu, Nina Cernat (astăzi, ambii sunt judecători la CA Chişinău) şi Valentin Barbă 5,1 mii de euro, respingând recursul depus de minister ca neîntemeiat. La 13 septembrie 2017, CSJ a luat o decizie similară şi în dosarul în care erau vizaţi Vera Macinskaia, fostă judecătoare la CSJ, dar şi Galina Stratulat şi Tatiana Vieru, actuale magistrate în cadrul acestei instanţe, de la care se cereau 6,3 mii de euro. La fel ca şi în celelalte cazuri, judecătorii au respins cererea depusă de MJ ca fiind una neîntemeiată.

  De la Mihail Macar, preşedintele Judecătoriei Hânceşti, Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, şi Tudor Popovici, fost judecător în cadrul instanţei supreme, MJ a cerut 3,7 mii de euro. La 21 martie 2018, CSJ a respins cererea MJ ca neîntemeiată. De la actualii şi foştii judecători Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan şi Svetlana Novac MJ cerea 5,5 mii de euro. La 14 martie 2018, şi în acest dosar, instanţele, prin decizia CSJ, au respins cererea depusă de MJ ca fiind neîntemeiată. De la Djeta Chistol de la Judecătoria Chişinău, Valeriu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cimpoi şi Galina Stratulat de la CSJ, dar şi un funcţionar din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS), Anadela Glavan, mama ex-ministrei Sănătăţii, MJ a cerut returnarea în conturile statului a 5960 de euro. CSJ a respins refinitiv şi irevocabil cerererile MJ încă în luna octombrie 2017.

   

  Alte patru dosare cu o soartă similară au ajuns la CSJ

  În luna aprilie 2018, CA Bălţi a luat o decizie în dosarul în care erau vizaţi magistraţii Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău, dar şi procurorii Daniela Chiriac, Igor Cerchez şi Alexei Axentiev, de la care statul, prin intermediul MJ, solicita 17150 de euro, prejudiciu adus R. Moldova în urma unei hotărâri a CtEDO din 28 ianuarie 2014. Instanţa a menţinut hotărârea Judecătoriei Chişinău din noiembrie 2017, prin care demersul MJ a fost respins. Dosarul a ajuns la CSJ după recursul depus de minister, dar pe dosar încă nu au fost programate şedinţe.

   

  La 22 februarie 2018, CA Bălţi a luat o decizie similară şi în dosarul în care statul cerea de la judecătorii Victor Pruteanu, Ana Panov şi Anatolie Minciună, toţi de la CA Chişinău, 10,8 mii de euro. CSJ se va pronunța pe marginea recursului depus de MJ pe data de 20 iunie 2018.

   

  În martie 2017, CA Comrat a luat o decizie similară şi în dosarul în care se cereau de la Galina Vavrin, preşedinta CA Cahul, Dumitru Chebac şi Tudor Chircu, foşti judecători din cadrul aceleiași instanţe, suma de cinci mii de euro. Hotărârea nu a fost contestată la CSJ, devenind definitivă şi irevocabilă. În octombrie 2017, şi CA Chişinău a luat o decizie similară în dosarul în care MJ cerea de la Igor Chiriac, procuror în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, care deţinea funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Străşeni. CSJ încă nu s-a pronunțat pe marginea recursului depus de MJ.

   

  Cum şi-au motivat judecătorii deciziile

  Motivarea respingerii demersurilor MJ este practic trasă la indigo în toate acţiunile de judecată şi are la bază hotărârea Curţii Constituţionale din 25 iulie 2016, prin care s-au admis, parţial, excepţiile de neconstituţionalitate şi s-a recunoscut constituţional art. 27 din Legea din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental „în măsura în care acţiunea în regres se bazează pe o sentinţă pronunţată în cadrul unei proceduri judiciare prin care se constată că judecătorul sau o altă persoană a comis sau a admis, intenţionat sau din neglijenţă gravă, acţiuni sau inacţiuni care au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care a fost constatată printr-o hotărâre a Curţii Europene sau a impus soluţionarea amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii Europene ori formularea unei declaraţii unilaterale”, se menţionează într-o hotârâre de judecată.

  „Potrivit prevederilor menţionate, statul are drept de regres faţă de persoana cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, procuratură sau instanţa judecătorească doar dacă există o sentinţă judecătorească în care se constată vinovăţia persoanei de comiterea unor acţiuni expres stabilite de lege, care au cauzat prejudiciul reparat de către stat”, au mai constatat, în unanimitate, judecătorii. „Constatarea neglijenţei grave… poate fi constatată doar printr-o sentinţă şi nu o hotărâre a instanţei civile, bazată doar pe constatările Curţii Europene. Aşadar, în speţă, nu se atestă existenţa unei sentinţe de condamnare în privinţa pârâţilor, prin care să fie constatată vinovăţia acestora, respectiv, se exclude şi răspunderea civilă a acestora. Or, răspunderea judecătorilor şi a procurorilor nu poate rezulta doar din constatările Curţii Europene prin care se atestă o încălcare a Convenţiei… Judecătorul instanţei de judecată nu poate fi sancţionat sub nicio formă (penal, contravenţional, civil) pentru opinia acestuia exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărârea pronunţată, decât dacă va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal”, se precizează în motivările hotărârilor instanţelor de judecată.

  Totuşi, într-un singur caz, justiţia a luat o decizie diferită. Vladimir Coteţ, ex-viceprimar de Chişinău, cercetat penal în cadrul unui dosar penal pentru trafic de influenţă şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, este singurul funcţionar care, conform deciziei instanţei de judecată, urmează să întoarcă statului suma de 900 de euro, echivalentul la data intentării acţiunii de judecată a sumei de 19,9 mii de lei. Pedeapsa aplicată lui Coteţ vine după ce, prin hotărârea „Chirica c. Moldovei”, reclamantul, Grigore Chirica, pe atunci angajat al Ministerului Apărării, s-a plâns la CtEDO de faptul executării tardive de către autorităţile locale a unei hotărâri de judecată prin care acestuia îi fusese repartizat un apartament.

  La 6 februarie 2017, CA Chişinău, prin judecătorii Mihail Ciugureanu, Anatolie Minciună (judecător vizat personal într-un dosar similar) şi Liudmila Popova, au decis că ex-primarul e bun de plată şi au dispus încasarea din conturile acestuia a sumei de 19,98 mii de lei. Coteţ, care la momentul hotărârii primei instanţe, în octombrie 2016, se afla în arest, fiind investigat penal, nu a contestat nici hotărârea primei instanţe, nici pe cea a CA Chişinău.

   

  Agentul Guvernamental schimbă tactica şi cere iniţierea urmăririi penale

   

  Vladimir Cebotari anunța că măsura propusă de el este una revoluționară. Până acum, a reprezentat însă un eșec

  Solicitat de ZdG, Vladimir Cebotari, fostul ministru al Justiţiei, a precizat că deciziile instanţelor de judecată au fost influenţate de hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016, dar că MJ s-a conformat după acea hotărâre şi a înaintat demersuri Procuraturii Generale „pentru ca să fie puse în executare şi intenţia pe care a avut-o ministerul şi hotărârea Curţii Constituţionale. Mingea e acum pe terenul Procuraturii”, zice Cebotari.

  În luna martie 2018, Oleg Rotari, Agentul guvernamental al R. Moldova la CtEDO, a transmis PG o listă cu 61 de cazuri pierdute de R. Moldova la CtEDO în perioada 2015-2017. În listă se regăsesc judecători şi procurori, inclusiv o parte din cei vizaţi în acţiunile de regres intentate în 2016 de MJ. De această dată, se cere iniţierea urmăririi penale pe numele persoanelor vizate în hotărârile CtEDO. „Solicităm să examinaţi, în limita competenţelor funcţionale, oportunitatea iniţierii urmăririi penale în privinţa persoanelor din lista anexată”, se spune în demersul lui Oleg Rotari. Procuratura Generală încă nu a întocmit un răspuns la solicitarea Agentului Guvernamental. „E în lucru. Cu fiecare speţă se lucrează individual”, ne-a anunţat Mircea Roşioru, adjunctul procurorului general.
  Sursa: zdg.md

• Cinci membri CSM, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor veghea respectarea eticii și conduitei profesionale a judecătorilor

  Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

  Citiţi mai departe

  Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

  Petru Moraru este magistratul care în 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI.

  Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM. Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală. Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

  În 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

  În 2011, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, care asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

  În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Anatolie Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”. Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

  În luna mai, Plenul CSM a abrogat vechiul Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorului și a aprobat o nouă variantă a documentului. Atribuția prioritară a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor este emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor și/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. Acestea vor reprezenta soluții directoare pentru o conduită corespunzătoare.
  Sursa: anticoruptie.md

• Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

  Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

  Citiţi mai departe

  Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

  Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

  Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)

  Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

  Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

  Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

  Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.
  
  În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

  Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

  „Clasare” misterioasă 

  Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

  Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

  Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de  la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

  Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

  Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon. 

  CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

  Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

  Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

  Casa de lux a pensionarilor Filincov

  Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

  Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

  După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

  Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

  Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.  

  72 de actuali judecători, cu pensii și salarii 

  Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

  Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

  Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

  După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

  „Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

  „Casta” privilegiaților

  Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

  Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

  O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

  Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016. 

  CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

  Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar. 

  De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

  Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

  Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

  Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

  Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

  Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel. 

  CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei. 

  Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

  Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

  Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

  Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

  Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
  Sursa: anticorupție.md

   

   

• MJ a cerut ca Muruianu și încă 2 judecători să achite „un dosar” pierdut la CEDO. Cine i-a salvat?

  O mână spală pe altă, iar un judecător îl scapă pe altul. Instanțele naționale au respins pe rând cererea Ministerului Justiției de a chema în judecată trei magistrați care se fac vinoveți de pierderea unui dosar la CEDO. Este vorba despre Ion Muruianu - judecător Curtea Supremă de Justiţie, Nina Cernat - judecător Curtea Supremă de Justiţie, Valentin Barbă- judecător Curtea Supremă de Justiţie. Prin chemarea acestora în judecată, Ministerul Justiției vroia sa pună pe umerii lor paguba materială pe care au adus-o statului atunci când au încălcat procedurile în examinarea dosarului pierdut ulterior la CEDO

  Citiţi mai departe

  O mână spală pe altă, iar un judecător îl scapă pe altul. Instanțele naționale au respins pe rând cererea Ministerului Justiției de a chema în judecată trei magistrați care se fac vinoveți de pierderea unui dosar la CEDO. Este vorba despre Ion Muruianu - judecător Curtea Supremă de Justiţie, Nina Cernat - judecător Curtea Supremă de Justiţie, Valentin Barbă- judecător Curtea Supremă de Justiţie. Prin chemarea acestora în judecată, Ministerul Justiției vroia sa pună pe umerii lor paguba materială pe care au adus-o statului atunci când au încălcat procedurile în examinarea dosarului pierdut ulterior la CEDO

  Este vorba despre un litigiu care are rădăcini în anii 2005-2006. Prin hotărârea din 08 aprilie 2014, Curtea Europeană a constatat, în unanimitate, încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie în rezultatul omisiunii Curţii Supreme de Justiţie de a cita societatea Kenzie Global Limited Ltd la şedinţa din 09 noiembrie 2006, obligând astfel Guvernul RM să achite reclamantei suma de 3600 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1500 euro – costuri şi cheltuieli, care convertiţi în lei moldovenești conform ratei de schimb aplicabile la data efectuării plăţii constituie 94 735,05 lei.

  Drept consecință, la 08 octombrie 2014, Ministerul Finanţelor a transferat suma de 94 735,05 lei în contul Kenzie Global Limited Ltd, potrivit ordinului de plată nr. 354.

  În cele din urmă, Ministerul Justiţiei cere ca această sumă să fie restituită statului de către Muruianu, Cernat și Barbă care prin decizia lor au dus la prejudicierea statului cu 94 735,05 lei.

  Reprezentanții ministerului au invocat argumentele Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a reţinut că potrivit standardelor europene, este posibilă instituirea unei răspunderi disciplinare, civile sau chiar penale în privinţa judecătorilor, iar în anumite state europene (Bulgaria, Germania, Italia, Norvegia, Spania, Serbia ş.a.) este prevăzută răspunderea individuală a judecătorilor, însă cu stabilirea obligatorie a vinovăţiei.

  Într-un final, magistrații de la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, ulterior cei de la Curtea de Apel Chișinău, iar pe 28 martie și cei de la Curtea Supremă de Justiție au respins acțiunile, apelul și recursul Ministerului Justiției. Astfel cei trei judecători: Ion Muruianu, Nina Cernat și Valentin Barbă au scăpat basma curată și nu vor achita pagubele suportate de Republica Moldova în urma pierderii unui dosar la CEDO în baza unei decizii luată de cei trei. 

  Vom aminti că Ministerul Justiției anunța la începutul anului 2016 că va face tot posibilul ca 37 de judecători să plătească pagubele aduse statului în urma pierderii dosarelor la CEDO.
  Sursa: deschide.md

• Judecătorii au ales șase membri noi ai CSM. Victor Micu NU pleacă

  Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 
  
  Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

  Citiţi mai departe

  Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 
  
  Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

  Ceilalți doi judecători care și-au depus dosarele de participare la concurs din proprie inițiativă, Viorica Puică și Gheorghe Balan, au luat numai câte 146 și, respectiv, 57 de voturi. 
  
  De altfel, aceștia, magistrați la Judecătoria Botanica, au fost unicii care au criticat, la Adunarea Generală a Judecătorilor, activitatea din ultimii ani a CSM. În timp ce Puică a sesizat mai multe acțiuni menite să inducă frica în rândul judecătorilor pentru a-i putea „manipula”, Balan a spus că independența justiției a fost „mimată” și supusă intereselor guvernării. 
  
  Mandatul noilor membri ai CSM va fi de patru ani.
  
  La Adunarea Judecătorilor au fost aleși și doi membri supleanți ai CSM - Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (298 și, respectiv, 256 de voturi). Gheorghe Balan a luat aici 89 de voturi, ceea ce nu a fost suficient. 
  
  Totodată, în calitate de membri ai Consiliului disciplinar au fost aleși Ala Cobăneanu și Nadejda Toma din partea CSJ, Irina Cobzac și Anatolie Minciună din partea curților de apel și Aliona Miron din partea judecătoriilor.
  Sursa: ziarulnational.md

• Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

  Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

  Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

  Citiţi mai departe

  Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

  Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

  Iertat de CNI

  Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

  În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

  Casa pusă în gaj la bancă

  Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

  Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

  În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

  Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

  Promisiunile făcute de Micu în 2014

  Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

  Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

  Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

  Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

  În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

  Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

  Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

  Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

  Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

  Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

  Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

  Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

  Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

  În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

  Despăgubiri de 169 de mii de lei

  Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

  În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

  „Casa nefinisată” a candidatului Galben

  Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

  În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

  În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

  Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

  Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

  Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

  Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.
  
  Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

  P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
  sursa: zdg.md

• Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Citiţi mai departe

  La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

  La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

  Nina Cernat, membrul CSM;
  Dorel Musteață, membrul CSM;
  Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
  Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
  Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
  Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
  Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
  Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
  Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
  Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

  Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

  Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
  sursa: bizlaw.md

• Magistrata din „Orașul poveștilor”, noua membră a Consiliului Superior al Magistraturii

  Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat este noul membru a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta va ocupa fotoliul rămas vacant după plecarea din funcție a Tatianei Răducanu. Hotărârea a fost luată în unanimitate de către plenul CSM în ședința din 20 decembrie. Despre Cernat, presa a scris că aceasta locuiește într-un imobil de lux și a fost implicată în luarea unor decizii dubioase.

  Nina Cernat este judecătoare din 1990. Între 2012-2014, aceasta a făcut justiție la CSJ, dar a fost transferată la o instanță inferioară prin decizia CSM, fapt pentru care magistrata s-a plâns la CEDO.

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat este noul membru a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta va ocupa fotoliul rămas vacant după plecarea din funcție a Tatianei Răducanu. Hotărârea a fost luată în unanimitate de către plenul CSM în ședința din 20 decembrie. Despre Cernat, presa a scris că aceasta locuiește într-un imobil de lux și a fost implicată în luarea unor decizii dubioase.

  Nina Cernat este judecătoare din 1990. Între 2012-2014, aceasta a făcut justiție la CSJ, dar a fost transferată la o instanță inferioară prin decizia CSM, fapt pentru care magistrata s-a plâns la CEDO.

  Cernat a ajuns în vizorul public după o anchetă din 2012 a jurnaliștilor de la ziarul „Adevărul”, care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Orașul Poveștilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Bătrâna a cerut în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu a executat la timp lucrările de construcţie. Curtea de Apel Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de Oleg Efrim, fostul ministru al Justiţiei, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală.

  Potrivit ultimei declarații de avere, Nina Cernat a ridicat în 2015 un salariu de peste 258 de mii de lei, alte 162 240 de lei magistrata a obținut din pensie. Judecătoarea indică 1/2 dintr-un imobil de 100 m.p. din Chișinău dobândit în 2014 cu 150 de mii de lei, două terenuri obținute prin donație și o construcție în posesia căreia a intrat printr-o decizie a Consiliului raional Ialoveni. Judecătoarea susține în actul de avere că nu deține niciun automobil.

  În 2015, Nina Cernat se regăsește printre magistrații pe numele cărora au fost depuse un număr semnificativ de sesizări pentru abateri.  Din cele 27 de sesizări înregistate, CSM-ul a admis doar trei, alte 24 fiind respinse.

  Nina Cernat a fost aleasă drept membru-supleant al CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 22 noiembrie 2013, cu 263 de voturi. Conform Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în caz de încetare a mandatului de membru permanent al CSM,  mandatul va fi continuat de către membrul supleant. Respectiv, magistrata Cernat urmează a fi detașată în funcția respectivă la 2 ianuarie 2017 și își va încheia activitatea în cadrul Consiliului, la 29 noiembrie 2017, atunci când urma să expire mandatul Tatianei Răducanu.

  Un alt membru-supleant al CSM, ales cu 219 voturi, este judecătorul controversat Ion Druță. Acesta ar putea prelua și el un fotoliu la CSM, dacă cererea de demisie depusă de judecătoarea Vera Toma va fi aprobată de Parlament.
  sursa: zdg.md

• Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

  Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

  Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

  Citiţi mai departe

  Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

  Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

  Curtea Supremă de Justiție :
  Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
  Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
  Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
  Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
  Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
  Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
  Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

  Curtea de Apel Chișinău:
  Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
  Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
  Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
  Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
  Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
  Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
  Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
  Curtea de Apel Bălți:
  Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

  Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

  Judecătoria Centru:
  Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
  Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
  Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
  Judecătoria Râșcani
  Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
  Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

  Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

  Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba Pruteanu, Nina Cernat, Domnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

  Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

  „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

  O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
  sursa: bizlaw.md

• Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

  Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

  Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

  Citiţi mai departe

  Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

  Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

  Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.
  
  Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

  Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

  Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

  Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

  Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

  Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

  Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

  Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

   

• AVERE // Judecătorii acuzați cel mai des de corupție sunt săraci în declarațiile de avere

  Judecătorii care au dat verdicte în cele mai multe cazuri pierdute de R. Moldova la CEDO trăiesc mai mult decât modest. Cel puțin, așa reiese din declarațiile lor de avere depuse în ultimii ani. Experții din domeniul juridic consideră că proprietățile reduse ale magistraților sunt un indiciu că aceștia își tăinuiesc averile. Câteva cazuri de acest fel au fost deja descoperite de jurnaliști, cu toate acestea, până în prezent, doar un judecător a fost demis pentru că și-a ascuns averea.
  Fosta judecătoare de la CSJ Nina Cernat, transferată la pachet cu Muruianu la Curtea de Apel Chișinău,

  Citiţi mai departe

  Judecătorii care au dat verdicte în cele mai multe cazuri pierdute de R. Moldova la CEDO trăiesc mai mult decât modest. Cel puțin, așa reiese din declarațiile lor de avere depuse în ultimii ani. Experții din domeniul juridic consideră că proprietățile reduse ale magistraților sunt un indiciu că aceștia își tăinuiesc averile. Câteva cazuri de acest fel au fost deja descoperite de jurnaliști, cu toate acestea, până în prezent, doar un judecător a fost demis pentru că și-a ascuns averea.
  Fosta judecătoare de la CSJ Nina Cernat, transferată la pachet cu Muruianu la Curtea de Apel Chișinău,

  nu indică nici acum în declarația sa de avere palatul de pe str. Arborilor din capitală în care locuiește. Anul trecut, ziarul „Adevărul” dezvăluia că magistrata trăiește într-o casă de toată frumusețea din cartierul numit „Orașul Poveștilor”. Cu toate acestea, în declarația sa de avere figurează doar un apartament de 32 m.p., cumpărat încă în 2007 cu 14 mii de lei și două terenuri (unul agricol și altul pentru construcția casei – n.r.) în Ialoveni.
  Procuratura Anticorupție anunțase anterior că ar putea-o ancheta penal pe Cernat pentru că ar fi prezentat declarație falsă de avere. Astăzi, însă, procurorii întrebați despre acest caz strâng din umeri.
  Precizăm că Nina Cernat figurează în opt dosare pierdute de R. Moldova la CEDO, dintre care cel mai scump a fost cazul „Oferta Plus” vs R. Moldova, în care statul a fost obligat să achite companiei 2,5 milioane de lei.

   

• Casa din „Oraşul poveştilor“ pentru magistrata Nina Cernat

  Nina Cernat de la Curtea Supremă de Justiţie locuieşte într-un imobil din complexul de lux „Oraşul poveştilor“ din Capitală. Proprietară e soacra sa, căreia instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând firma ce a ridicat casa să-i plătească 25 de milioane de lei pentru că n-a efectuat la timp lucrările de construcţie.

  Citiţi mai departe

  Nina Cernat de la Curtea Supremă de Justiţie locuieşte într-un imobil din complexul de lux „Oraşul poveştilor“ din Capitală. Proprietară e soacra sa, căreia instanţa i-a dat câştig de cauză, obligând firma ce a ridicat casa să-i plătească 25 de milioane de lei pentru că n-a efectuat la timp lucrările de construcţie.

  Un litigiu ce se derulează de câţiva ani între o persoană fizică şi o firmă de construcţii scoate la iveală faptul că judecătoarea Nina Cernat, fostă vicepreşedintă a CSJ şi ex-preşedintă a Colegiului civil şi de contencios administrativ, locuieşte într-un imobil luxos estimat la câteva zeci de milioane de lei. E adevărat că proprietară, oficial, este mama-soacră, Ana Rusu, o pensionară de 80 de ani.
  Femeia a iniţiat procesul în noiembrie 2009 împotriva firmei Maiodor SRL. Bătrâna a solicitat respectarea şi executarea obligaţiilor, dar şi încasarea prejudiciului material şi moral. Ea şi-a estimat pagubele materiale la 40,75 milioane de lei, iar cele morale - la 100.000. Ana Rusu a invocat faptul că firma Maiodor nu şi-ar fi onorat angajamentele privind finisarea şi darea în exploatare a 1/5 din imobilul aflat în complexul „Oraşul poveştilor“, amplasat pe strada Arborilor, de lângă viaductul de la Botanica.
  25 DE MILIOANE DE LEI PENTRU 1.511 ZILE
  La 15 iunie 2011, magistraţii Judecătoriei Centru au admis parţial acţiunea şi au obligat firma Maiodor să finalizeze imobilul şi să achite în beneficiul Anei Rusu penalităţi de 25,3 milioane de lei şi prejudicii morale de o mie de lei pentru faptul că „pârâtul a întârziat lucrările cu 1.511 zile (de la 1 octombrie 2005 şi până la 19 noiembrie 2009)“.
  Conform actelor, soacra Ninei Cernat ar fi cumpărat imobilul încă în martie 2006, de la Radu Porciuleanu, cu doar 250.000 de lei. La acel moment casa era gata în proporţie de 33%. Anterior, la 23 decembrie 2004, Porciuleanu semnase un contract de vânzare-cumpărare cu Maiodor, prin care compania se angaja, ca până la 1 mai 2005, să finalizeze imobilul. Reiese că firma nu şi-a respectat angajamentele contractuale. După procurarea imobilului de către Ana Rusu, lucrările de finalizare au fost executate din contul noului proprietar, şi nu de către firma Maiodor.
  În instanţă, administraţia companiei a declarat că pretenţiile Anei Rusu sunt exagerate şi că termenul de prescripţie pentru a acţiona firma în judecată ar fi expirat încă în 2008. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii, pe14 iulie 2011. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi pot falimenta firma. În scrisoarea sa, Velicov a atras atenţia că reclamanta, Ana Rusu, este soacra Ninei Cernat.
  Iată ce-i răspunde Nicolae Timofti, preşedintele de atunci al CSM, actualul şef al statului: „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale“.
  O scurtă plimbare în complexul „Oraşul poveştilor“ din sectorul Botanica al Capitalei ne-a convins că în imobilul cu două etaje locuieşte avocatul Ştefan Rusu, feciorul Anei Rusu şi soţul Ninei Cernat. L-am surprins într-o dimineaţă, în momentul când ieşea din curtea casei la volanului unui Land Rover Freelander de câteva zeci de mii de euro, înregistrat pe numele său. Am sunat şi acasă la ei. Surpriză! Ne-a răspuns chiar Nina Cernat, care acum e în concediu. „Cine v-a angajat? Vă recomand să verificaţi toate documentele din dosar. Nu este casa mea“, s-a apărat magistrata, surprinsă de apelul nostru. Nu am găsit-o în schimb pe soacra judecătoarei, Ana Rusu...
  SECHESTRU PE AVERE ŞI CONTURI
  Între timp, pentru a scăpa de pretenţiile rudei judecătoarei, Maiodor a transmis toate bunurile sale în capitalul social al firmei Premium-Cort, înregistrată la 27 iulie 2011 şi controlată de o firmă din Bulgaria.
  Totodată, compania a contestat hotărârea Judecătoriei Centru la Curtea de Apel, dar magistraţii au emis o încheiere prin care au aplicat măsuri de asigurare, punând sechestru pe mai multe imobile din „Oraşul poveştilor“, dar şi pe alte bunuri, inclusiv „cort de tenis, bazin, gard, perete de sprijin“, transmise de Maiodor în capitalul Premium-Cort.
  Ultima a cerut Curţii de Apel să anuleze încheierea, pe motiv că Premium-Cort nu este parte la acest litigiu, iar Maiodor „nu mai are niciun drept asupra imobilelor“. Ieri, Sergo Naschidaşvili, administratorul Premium-Cort, a refuzat să ne vorbească despre litigiu, dar a promis să revină cu un apel telefonic. Potrivit executorului judecătoresc Radu Talmaci, executarea deciziei de încasare a celor 25 de milioane de lei este suspendată, cazul fiind în proces de judecare.
  SĂRACĂ ÎN DECLARAŢIILE DE AVERE
  Potrivit informaţiilor oficiale, magistrata Nina Cernat nu este nici pe departe atât de bogată. Conform ultimei sale declaraţii pe venit, în 2011 familia judecătoarei nu avea nicio casă şi nicio maşină, iar singurul său venit a fost de 150.158 de lei. Alţi 1.776 de lei i-a obţinut din activitatea pedagogică. Atât.
  „FENOMEN RĂSPÂNDIT“
  Iată ce declară preşedinta Colegiului civil şi de contencios administrativ în 2010: 148.645 de lei câştigaţi la CSJ şi 795 de lei obţinuţi din activitatea pedagogică. Pentru acel an, Nina Cernat mai declară un lot de 0,06 hectare din oraşul Ialoveni. Aproximativ acelaşi venit l-a avut şi în 2009.
  „Din păcate, este un fenomen răspândit. Se atestă în cazul mai multor judecători că bunurile care le aparţin, sunt de fapt înregistrate pe altcineva. Dacă acest lucru se demonstrează cu ajutorul organelor speciale, este o gravă abatere de la lege, iar aceste persoane pot fi sancţionate disciplinar“, a comentat ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.
  „În opinia mea, toţi cei care nu îşi pot demonstra originea bunurilor pe care le deţin, nu au dreptul moral să deţină funcţii publice. Nu o singură dată am propus să fie modificată legislaţia în acest sens“, a spus şi Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. La adunarea generală a judecătorilor, din februarie 2012, Nina Cernat a ţinut un discurs despre situaţia din sistemul judecătoresc. Atunci magistrata s-a indignat de iniţiativa autorităţilor de a-i lipsi pe judecători de imunitate, în cazul în care ar fi suspectaţi de corupţie. Judecătoarea a fost nemulţumită şi de testele de integritate pe care le-au propus oficialii.
  CAZURI GRELE PIERDUTE LA STRASBOURG
  Numele Ninei Cernat apare şi pe lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Iată cele mai răsunătoare cazuri pe care le-a examinat: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc.

   

• Judecatoarea Nina Cernat pierde lupta impotriva Consiliului Superior al Magistraturii

  Colegii Ninei Cernat au respins astazi cererea prin care judecatoarea solicita anularea hotararii Consiliului Superior al Magistraturii privind transferul ei la o instanta inferioara, scrie Adevarul.md.

  Citiţi mai departe

  Colegii Ninei Cernat au respins astazi cererea prin care judecatoarea solicita anularea hotararii Consiliului Superior al Magistraturii privind transferul ei la o instanta inferioara, scrie Adevarul.md.

  Nina Cernat, fosta presedinta a Colegiului civil si contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie (CSJ), nu are de ales. Pana la 20 decembrie, magistrata va trebui fie sa accepte transferul la Curtea de Apel Chisinau sau la o alta instanta inferioara, fie sa plece onorabil din sistem, prezentandu-si demisia, scrie Adevarul.md.
  Cei noua judecatori din completul special al CSJ care examineaza contestatiile impotriva CSM au respins astazi ca neintemeiata cererea depusa de Nina Cernat, iar hotararea Curtii nu poate fi supusa niciunei cai de atac.
  CSM a decis acum o luna ca Nina Cernat, impreuna cu alti sase judecatori - Ion Muruianu, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican, Valentin Barba, Iulia Cimpoi, Svetlana Caitaz - vor trebui sa-si ia ramas bun de la functiile pe care le-au ocupat la CSJ. Magistrata nu a fost de gasit pentru a comenta decizia.
  Nina Cernat nu este insa singura care a contestat hotararea Consiliului. Si fostul presedinte al CSJ, Ion Muruianu, s-a adresat la colegii sai cerand sa fie anulata decizia CSM. Sedinta a fost insa amanata pentru miercuri, deoarece Muruianu a cerut timp ca sa incheie contract cu un avocat care il va reprezenta in instanta. Anterior, el califica hotararea membrilor CSM drept una ilegala. „Este dreptul meu sa contest. Stiu sa-mi apar drepturile. Am demonstrat-o nu o singura data. Este greu sa te rafuiesti cu mine“, avertiza el.
  „Este complicat pentru cei noua magistrati sa examineze contestatiile colegilor lor, dar ei trebui sa ramana judecatori adevarati in orice situatie“, a comentat actualul sef al CSJ, Mihai Poalelungi.
  Totodata, membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmeaza sa decida la sedinta de maine daca vor da curs cererii lui Sergiu Furdui care a solicitat sa fie reexaminat transferul sau la o alta instanta.
  „Consiliul a luat o hotarare corecta. Daca as fi avut o alta parere, as fi facut opinie separata. Pana la urma, cineva oricum trebuia sa plece“, sustine Nichifor Corochii, presedintele CSM.
  Intre timp, Valentin Barba si-a depus cererea de demisie si imediat si-a retras-o. El a refuzat sa ne ofere explicatii.
  Nina Cernat a figurat intr-un scandal dupa ce „Adevarul“ a dezvaluit ca judecatoarea locuieste intr-un imobil de lux din Capitala, trecut pe numele soacrei sale, o pensionara de 80 de ani. Batrana a cerut in instanta despagubiri de cateva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru ca aceasta nu a executat la timp lucrarile de constructie. Curtea de Apel Chisinau i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral si material, dar CSJ a casat hotararea. Sesizati de ministrul Justitiei Oleg Efrim, procurorii au refuzat sa inceapa urmarirea penala.

   

• Judecatoarea Nina Cernat scapa de urmarirea penala

  Procuratura Generala a refuzat inceperea urmaririi penale in cazul judecatorei Curtii Supreme de Justitie Nina Cernat care locuieste impreuna cu familia intr-un imobil de lux din complexul „Orasul povestilor“ din sectorul Botanica al Capitalei si pe care nu l-a indicat in declaratia sa pe venit, scrie Adevarul.md.

  Citiţi mai departe

  Procuratura Generala a refuzat inceperea urmaririi penale in cazul judecatorei Curtii Supreme de Justitie Nina Cernat care locuieste impreuna cu familia intr-un imobil de lux din complexul „Orasul povestilor“ din sectorul Botanica al Capitalei si pe care nu l-a indicat in declaratia sa pe venit, scrie Adevarul.md.

  Casa a fost trecuta pe numele soacrei sale, Ana Rusu, o pensionara in vârsta de 80 de ani, care a cerut in instanta despagubiri in valoare de cateva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul. Si asta pentru ca nu a executat lucrarile de constructie la timp. Curtea de Apel Chisinau i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral si material, iar CSJ a casat hotararea.

  Procurorii au emis ordonanta de neincepere a urmaririi penale dupa ce ministrul Justitiei, Oleg Efrim, a cerut sa investigheze cazul facut public intr-o ancheta „Adevarul“.
  „Ordonanta de a refuza inceperea urmaririi penale a fost emisa, deoarece nu exista faptul infractiunii“, se arata in raspunsul lui Corneliu Bratunov, procuror-sef al Sectiei exercitare a urmaririi penale pe cazuri exceptionale, adresat ministerului.
  Ministrul Justitiei a solicitat Procuraturii Generale sa verifice detaliile tranzactiei dezvaluite de "Adevarul", pentru a se asigura ca nu este un caz de detinere deghizata a unei proprietati.

   

   

• Ион Муруяну и еще шесть судей получили новые предложения

  Cудьи, которые будут переведены в нижестоящие инстанции: Нина Чернат, Светлана Кайтаз, Валериу Барбэ, Елена Чимпой, Еуджениа Чистикан и Серджиу Фурдуй.
  Аргументируя сокращение числа судей ВСП, он сказал, что "в такой небольшой стране нет необходимости в том количестве судей ВСП, что было ранее".

  Citiţi mai departe

  Cудьи, которые будут переведены в нижестоящие инстанции: Нина Чернат, Светлана Кайтаз, Валериу Барбэ, Елена Чимпой, Еуджениа Чистикан и Серджиу Фурдуй.
  Аргументируя сокращение числа судей ВСП, он сказал, что "в такой небольшой стране нет необходимости в том количестве судей ВСП, что было ранее".

   

   

• Роскошный дом судьи Нины Чернат

  Администрация компании заявила в суде, что претензии Анны Русу чрезмерны и что срок исковой давности якобы истек еще в 2008 году. Еще до обжалования в Апелляционной палате представители фирмы 14 июля 2011 года обратились с жалобой в Высший совет магистратуры (ВСМ). Директор фирмы Виктор Великов утверждал в петиции, что за этой тяжбой стоит ни кто иной, как судья Нина Чернат, которая проживает в этом доме, а также что наложенные штрафные санкции могут довести фирму до банкротства. В своем письме Великов обращал внимание на тот факт, что истица Анна Русу является свекровью Нины Чернат.

  Citiţi mai departe

  Администрация компании заявила в суде, что претензии Анны Русу чрезмерны и что срок исковой давности якобы истек еще в 2008 году. Еще до обжалования в Апелляционной палате представители фирмы 14 июля 2011 года обратились с жалобой в Высший совет магистратуры (ВСМ). Директор фирмы Виктор Великов утверждал в петиции, что за этой тяжбой стоит ни кто иной, как судья Нина Чернат, которая проживает в этом доме, а также что наложенные штрафные санкции могут довести фирму до банкротства. В своем письме Великов обращал внимание на тот факт, что истица Анна Русу является свекровью Нины Чернат.

   

• Неужели Филат решится отнимать жилье у бедных молдавских судей?

  По документам Нина Чернат, судья Высшей судебной палаты, не обладает никакой собственностью – ни домом, ни машиной, и живет исключительно на зарплату. На самом же деле судья Чернат живет с мужем в особняке, являющемся частью элитного столичного жилого комплекса «Oraşul poveştilor». Все это выяснили в результате расследования журналисты издания adevarul.md, - передает eNews.md.

  Citiţi mai departe

  По документам Нина Чернат, судья Высшей судебной палаты, не обладает никакой собственностью – ни домом, ни машиной, и живет исключительно на зарплату. На самом же деле судья Чернат живет с мужем в особняке, являющемся частью элитного столичного жилого комплекса «Oraşul poveştilor». Все это выяснили в результате расследования журналисты издания adevarul.md, - передает eNews.md.

  Согласно данным издания, благодаря судебному процессу, который длится несколько лет, стало известно, что судья Нина Чернат, бывший председатель ВСП и бывший председатель Коллегии по гражданским и административным делам живет в элитном доме, стоимость которого – около нескольких десятков миллионов леев. При этом официальной владелицей дома является ее свекровь Анна Русу, пенсионерка 80-ти лет.

   

   

LASĂ UN COMENTARIU