Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Малый Алла
Căutare avansată
foto: csj.md

Chişca-Doneva Tamara

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 21.06.1987

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 255-XV din 20 iunie 2003 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din  05 februarie 2002 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul nașterii: 1959

Instruire/Diplome
1980 - 1986 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1977 - 1983 inspector, secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei, Hînceşti
1983 - 1987 jurist, Asociaţia de producere a cărnii (colhozul) „Jivprom”, Hînceşti
1987 - 1995 judecător la Judecătoria Hînceşti

Data numirii în funcție: 21.06.1987

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 255-XV din 20 iunie 2003 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din  05 februarie 2002 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul nașterii: 1959

Instruire/Diplome
1980 - 1986 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1977 - 1983 inspector, secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei, Hînceşti
1983 - 1987 jurist, Asociaţia de producere a cărnii (colhozul) „Jivprom”, Hînceşti
1987 - 1995 judecător la Judecătoria Hînceşti

1995 - 1996 judecător la Judecătoria Rîşcani, Chişinău
1996 - 2003 judecător al Curţii de Apel a RM, Decret nr. 239 din 24 august 1996
2003 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2005 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decret nr. 2284-III din 25 martie 2005

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 92/11 din 11 Octombrie 2019,  hotărâri adoptate de judecătoarea Tamara Chişca-Doneva care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, sunt vizate cauza Odgon c. Moldovei art. 8 din Convenţie, cauza Rusu Lintax SRL c. Moldovei art. 6 § 1 CEDO şi art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO, cauza Savotchko c. Moldovei art. 8 CEDO şi cauza Stîngaci c. Moldovei.

Conform Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare examinate de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 81/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Chişca-Doneva Tamara, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an;
Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Rusu Lintax SRL c. Moldovei, hotărârea din 13/12/2016, violarea art. 6 § 1 CEDO –  dreptul la un proces echitabil, violarea art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO – protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile din 11 iunie 2008. Curtea a considerat că o situație în care să se admită cererea de revizuire a unei hotărâri irevocabile, înaintată de o parte în proces, prin admiterea ca circumstanță nouă o scrisoare a unei autorități parte a acestor proceduri și care reiterează prevederile legale generale, ar fi contrară principiului securității juridice;
Otgon c. Moldovei, hotărîrea din 25/10/2016, violarea art. 8 CEDO – dreptul la viață privată. Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Convenţie. Ea a reamintit că este în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale să restabilească orice pretinsă violare a Convenţiei. Chestiunea dacă o persoană poate pretinde în continuare statutul de victimă a pretinsei violări a Convenţiei presupune, în esenţă, examinarea ex post facto de către Curte a situaţiei persoanei respective. O decizie sau o măsură a autorităţilor naţionale favorabilă reclamantului în principiu nu este suficientă să-l lipsească de statutul de victimă afară de cazul când autorităţile naţionale au recunoscut, în mod expres sau în esenţă, şi au acordat despăgubiri pentru violarea Convenţiei. Întrebarea dacă victima violării Convenţiei a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie – este o chestiune importantă. În practica constantă a Curţii este stabilit că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o violare şi decizia respectivă constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie;
Radu c. Moldovei, hotărârea din 15/04/2014, cererea nr. 50073/07, Articolul 8 CEDO – divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei;
MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărârea din 25.04.2006, cererea nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii);
GODOROZEA c. Moldovei, hotărârea din 06.10.2009, cererea nr. 17023/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
FLUX nr. 7  c. Moldoveihotărârea din 24.11.2009, cererea nr. 25367/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
B. c. Moldovei, hotărârea din 16/07/2013, cererea nr. 61382/09,  violarea art. 3 CEDO – omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ; violarea art. 8 CEDO – emiterea unei decizii de către CSJ care a pus reclamantul în situaţia să fie supusă violenţei sau să-şi părăsească locuinţa.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 549 cauze din 617 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 573 cauze din 645 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (90,7% pe instanţa de judecată).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 13/02 din 03 Februarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Tamara Chișca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției administrative – vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 92/11 din 11 Octombrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat jJudecătoarei Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 586/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției de judecător: Visternicean Dumitru Gheorghe, Toma Vera Pavel, Chișca-Doneva Tamara Dimitrii, Iordan Iurie Vladimir, Iovu Gheorghe Vasile, Dănăilă Ion Andrei, Cojocaru Olga Mihail, Morozan Ion Simion și Caitaz Svetlana Tudor.

Potrivit Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 81/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 85 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Decan al autorității judecătorești, judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Chișca-Doneva Tamara.

Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărîrea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 23/1 din 14 Ianuarie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva pentru participare la seminarul Convenția Europeană a Drepturilor Omului-un instrument viu de 70 de ani și la Ședința solemnă a Curții Europene, ce va avea loc în perioada 29 ianuarie - 2 februarie 2020 la Strasburg, Franța.

Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Prin Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență și masterat, ce va avea loc la Universitea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” următorii judecători de la Curtea Supremă de Justiție:
- Diaconu Iurie – în perioada 30 mai 2018, 04 iunie-15 iunie 2018;
- Chișca-Doneva Tamara – în perioada 04 iunie-15 iunie 2018

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 92/11 din 11 Octombrie 2019,  hotărâri adoptate de judecătoarea Tamara Chişca-Doneva care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, sunt vizate cauza Odgon c. Moldovei art. 8 din Convenţie, cauza Rusu Lintax SRL c. Moldovei art. 6 § 1 CEDO şi art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO, cauza Savotchko c. Moldovei art. 8 CEDO şi cauza Stîngaci c. Moldovei.

Conform Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare examinate de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 81/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Chişca-Doneva Tamara, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an;
Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Rusu Lintax SRL c. Moldovei, hotărârea din 13/12/2016, violarea art. 6 § 1 CEDO –  dreptul la un proces echitabil, violarea art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO – protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile din 11 iunie 2008. Curtea a considerat că o situație în care să se admită cererea de revizuire a unei hotărâri irevocabile, înaintată de o parte în proces, prin admiterea ca circumstanță nouă o scrisoare a unei autorități parte a acestor proceduri și care reiterează prevederile legale generale, ar fi contrară principiului securității juridice;
Otgon c. Moldovei, hotărîrea din 25/10/2016, violarea art. 8 CEDO – dreptul la viață privată. Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Convenţie. Ea a reamintit că este în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale să restabilească orice pretinsă violare a Convenţiei. Chestiunea dacă o persoană poate pretinde în continuare statutul de victimă a pretinsei violări a Convenţiei presupune, în esenţă, examinarea ex post facto de către Curte a situaţiei persoanei respective. O decizie sau o măsură a autorităţilor naţionale favorabilă reclamantului în principiu nu este suficientă să-l lipsească de statutul de victimă afară de cazul când autorităţile naţionale au recunoscut, în mod expres sau în esenţă, şi au acordat despăgubiri pentru violarea Convenţiei. Întrebarea dacă victima violării Convenţiei a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie – este o chestiune importantă. În practica constantă a Curţii este stabilit că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o violare şi decizia respectivă constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie;
Radu c. Moldovei, hotărârea din 15/04/2014, cererea nr. 50073/07, Articolul 8 CEDO – divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei;
MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărârea din 25.04.2006, cererea nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii);
GODOROZEA c. Moldovei, hotărârea din 06.10.2009, cererea nr. 17023/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
FLUX nr. 7  c. Moldoveihotărârea din 24.11.2009, cererea nr. 25367/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
B. c. Moldovei, hotărârea din 16/07/2013, cererea nr. 61382/09,  violarea art. 3 CEDO – omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ; violarea art. 8 CEDO – emiterea unei decizii de către CSJ care a pus reclamantul în situaţia să fie supusă violenţei sau să-şi părăsească locuinţa.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 549 cauze din 617 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 573 cauze din 645 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (90,7% pe instanţa de judecată).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 13/02 din 03 Februarie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Tamara Chișca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției administrative – vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 92/11 din 11 Octombrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat jJudecătoarei Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 586/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției de judecător: Visternicean Dumitru Gheorghe, Toma Vera Pavel, Chișca-Doneva Tamara Dimitrii, Iordan Iurie Vladimir, Iovu Gheorghe Vasile, Dănăilă Ion Andrei, Cojocaru Olga Mihail, Morozan Ion Simion și Caitaz Svetlana Tudor.

Potrivit Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 81/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 85 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Decan al autorității judecătorești, judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Chișca-Doneva Tamara.

Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărîrea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 23/1 din 14 Ianuarie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva pentru participare la seminarul Convenția Europeană a Drepturilor Omului-un instrument viu de 70 de ani și la Ședința solemnă a Curții Europene, ce va avea loc în perioada 29 ianuarie - 2 februarie 2020 la Strasburg, Franța.

Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Prin Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență și masterat, ce va avea loc la Universitea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” următorii judecători de la Curtea Supremă de Justiție:
- Diaconu Iurie – în perioada 30 mai 2018, 04 iunie-15 iunie 2018;
- Chișca-Doneva Tamara – în perioada 04 iunie-15 iunie 2018

 

Hotărârea nr. 13/02 din 03 Februarie 2020

Cauze CtEDO Chișca-Doneva Tamara

Hotărârea nr. 92/11 din 11 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 23/1 din 14 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019

Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018

Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 586/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr.81/7 din 25.10.2013

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Hotărârea nr. 78/6 din 30 septembrie 2016

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătoarei Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie, nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 78/6 din 30 septembrie 2016"de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişcă-Doneva".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.81/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişca-Doneva".

Prin Hotărârea nr. 3/1 din 28 Ianuarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Patrick Sannier împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 653s-679p/m din 22 iulie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 28 iunie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Pușcaș Viorel, Gherasim Dumitru de la Judecătoria Bălți, Doagă Valeriu, Chișca-Doneva Tamara, Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 22/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Popescu Vasile, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 994s-1123 p/m din 11 Octombrie 2019, de respingеrе а sesizării acestuia, privind faptele ex-președintelui Mihai Poalelungi și ex-judecătorilor Vieru Tatiana, Sîrcu Iulia, Clevadî Valentina, Corolevschi Ion și judecătorului  Chișca-Doneva Tamara de la Curtea Supemă de Justiție, саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.


Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion.

Potrivit Hotărârii nr. 223/12 din 11 August 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către directorul OM „Realty Capital” SRL, Plăcinta Ion, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 iunie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Dumitru Corolevschi şi a Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat, Ion Druţă. Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 Aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion. 
 
Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătoarei Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 47 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2014 - 2015 au fost înregistrate 11 petiţii, care nu au servit drept izvor de intentare a procedurii disciplinare. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, neîntemeiate. 

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătoarei Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie, nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 78/6 din 30 septembrie 2016"de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişcă-Doneva".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.81/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişca-Doneva".

Prin Hotărârea nr. 3/1 din 28 Ianuarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Patrick Sannier împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 653s-679p/m din 22 iulie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 28 iunie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Pușcaș Viorel, Gherasim Dumitru de la Judecătoria Bălți, Doagă Valeriu, Chișca-Doneva Tamara, Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 22/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Popescu Vasile, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr. 994s-1123 p/m din 11 Octombrie 2019, de respingеrе а sesizării acestuia, privind faptele ex-președintelui Mihai Poalelungi și ex-judecătorilor Vieru Tatiana, Sîrcu Iulia, Clevadî Valentina, Corolevschi Ion și judecătorului  Chișca-Doneva Tamara de la Curtea Supemă de Justiție, саrе pot constitui аbаtеri disciplinaгe.

Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion.

Potrivit Hotărârii nr. 223/12 din 11 August 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către directorul OM „Realty Capital” SRL, Plăcinta Ion, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 iunie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Dumitru Corolevschi şi a Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat, Ion Druţă. Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 Aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion. 
 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătoarei Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 47 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2014 - 2015 au fost înregistrate 11 petiţii, care nu au servit drept izvor de intentare a procedurii disciplinare. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, neîntemeiate. 

 

Hotărârea nr. 3/1 din 28 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 22/1 din 31 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018

Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 223/12 din 11 August 2017

Știri
  • Patru judecători candidează pentru funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. Cine sunt aceștia

    Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Doi magistrați vor lupta pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre Liliana Catan și Anatolie Țurcan. La funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pretind judecătorii Tamara Chișca-Doneva și Iurie Bejenaru. Tot el s-a înscris și la concursul pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului respectiv din cadrul CSM. Cei patru candidați înscriși în competiții fie au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a milioane de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Liliana Catan este judecătoare din 1995, când a fost numită în funcţie la instanţa din Bălţi. Peste zece ani a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. 

    Liliana Catan este membră a Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM din octombrie 2016. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. 

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.

    Anatolie Țurcan și-a început cariera de magistrat în 1992, la Judecătoria Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Râșcani din Chișinău. În 2003 a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău, iar în aprilie 2016 - la CSJ. În noiembrie 2013, Țurcan a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan au fost obiect de examinare la CEDO.

    Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

    Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

    Tamara Chişcă-Doneva este în prezent președintă interimară a Colegiului civil comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Și-a început cariera de magistrată în 1987, la Judecătoria Hâncești. În 1995 a fost promovată la Judecătoria Râșcani din Chișinău. Peste doar un an a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar în 2003 a ajuns la CSJ.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO. Printre cele mai importante este încheierea emisă în iulie 2005, în dosarul S.A.Gemenii. Guvernul Republicii Moldova este obligat până să achite 1,5 milioane de euro în dosarul respectiv.

    Ziarul de Gardă scria într-o anchetă din 2014 că Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Tabloul pentru 2019 al justiției prin prisma salariilor și cumpărăturilor făcute de șefii instanțelor

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Din salariu și pensie, președinta interimară a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la CSJ, Tamara Chișca-Doneva, a avut anul trecut venituri de 483 226 de lei. În același timp, judecătoarea a contractat anul trecut o datorie de 24 750 de lei.

    Iurie Diaconu, președinte interimar al Colegiului penal al instanței, nu a făcut vreo tranzacție anul trecut. Acesta trece în actul de avere un salariu de 379 484 de lei, adică peste 31 de mii d elei lunar, și pensia de 162 240 de lei.

    Conform declarațiilor de avere și interese prezentate la Autoritatea Națională de Integritate, nici șefia Curții de Apel Chișinău nu a făcut tranzacții importante în 2019.

    Lidia Bulgac, președintă interimară a instanței de apel din Chișinău din august 2019, a avut venituri salariale lunare de peste 29 de mii de lei și o pensie de 129 792 de lei pe parcursul anului trecut. Totodată, aceasta a încasat și 1 200 de lei drept alocație pentru deținerea Ordinului Gloria Muncii.

    Vicepreședinta CA Chișinău Nelea Budăi a fost remunerată în funcția de judecător și cea administrativă deținută cu un salariu mediu lunar de 32 300 de lei. Aceasta a beneficiat și de o pensie generoasă: 287 562 de mii de lei.

    Un alt vicepreședintele Curții de Apel Chișinău Iurie Iordan a ridicat un salariu mediul lunar de 31 200 de lei.

    Familia acestuia a vândut în 2019 două automobile, Toyota Rav 4 din 2007 și Toyota Corolla din 2006, tranzacții din care a obținut venituri de 255 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului a achiziționat o nouă bijuterie pe patru roți, o Toyota Rav 4 fabricată în 2019, despre care susține că a costat 500 966 de lei. În același an însă, familia Iordan a contractat o datorie de 249 452 de lei cu o rată a dobânzii de 24,60%, pe care urmează să o întoarcă până în 2021.

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a ridicat anul trecut un salariu brut de 448 154 de lei și a primit, drept donație, un apartament de 74,3 m.p. și un garaj. Acesta indică în actul de avere că valoarea totală a acestor bunuri este de 247 890 de lei.

    Președintele Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov, a avut un salariu mediu lunar de 26 890 de lei, pe când președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, a fost remunerat lunar cu un salariu mediu de 25 300 de lei.

    În iunie 2019, toată șefia Judecătoriei Chișinău a fost „înlăturată” din funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Președintele instanței, Radu Țurcanu, a obținut însă în judecată anularea punctului din hotărârea CSM prin care a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative, pe când în privința vicepreședinților Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, Dorin Dulghieru, Corneliu Guzun și Vitalie Stratan, hotărârea a rămas în vigoare, aceștia fiind înlocuiți cu interimari.

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ridicat un salariu mediu lunar de peste 28 de mii de lei, iar alți 54 821 de lei i-a obținut în 2019 din activitatea didactică. Judecătorul a mai avut venituri de 130 de mii de lei din vânzarea unui automobil și 11 625 din darea în chirie a unui spațiu. Anul trecut familia președintelui Judecătoriei Chișinău a devenit proprietara unei Toyota Rav4 fabricată în 2017. Judecătorul susține în actul de avere că mașina costă 330 000 de mii de lei.

    Dorin Dulghieru a avut în 2019 un salariu mediu lunar de peste 23 de mii de lei și venituri de 30 de mii de euro în urma unui contract de cesiune.

    Anul trecut, acesta a primit drept donație șapte terenuri agricole și a intrat în posesia unui automobil Volkswagen Passat fabricat în 2018, despre care afirmă că are o valoare de 21 500 de euro. Automobilul a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de cinci mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing.

    Ghenadie Pavliuc, a ridicat lunar un salariu de peste 24 de mii de lei pentru activitatea de înfăptuire a justiției, iar cu 15 mii de lei a fost remunerat pentru activitatea didactică la USM, USEM și INJ.

    Familia judecătorului a avut însă venituri de aproape două milioane de lei în urma mai multor tranzacții. La începutul acestui an, judecătorul a vândut un apartament cu 35 de mii de euro și un BMW X3 cu 420 de mii de lei. Anul trecut, judecătorul a vândut o Toyota RAV4 cu 353 de mii de lei, iar în urma a două contracte de cesiune, a înstrăinat două automobile, raportând venituri de  23 633 de euro.

    În schimb, în primele luni ale lui 2020, judecătorul a completat garajul cu alte două achiziții: Renault Kadjar fabricat în 2016 și Lexus NX 300h fabricat în 2017. Cele două bijuterii pe patru roți au costat magistratul aproape 751 de mii de lei.

    Familia mai raportează în 2019 venituri de peste 132 de mii de lei drept moștenire după decesul părinților.

    Un salariu mai modest în 2019 a avut Corneliu Guzun. Acesta, potrivit declarației de avere și interese, a ridicat lunar un salariu mediu de 19 650 de lei. În același act magistratul trece donații de 13 mii de euro, pe care familia sa le-a primit anul trecut de la părinți. Deși nu a făcut cumpărături în 2019, judecătorul a contractat o datorie de jumătate de milion de lui, cu o rată a dobânzii de 11,11%, pe care urmează să o returneze până în 2029.

    Vitalie Stratan raportează un salariu de peste 23 de mii de lei lunar.

    Nici președinții instanțelor de fond din raioane nu s-au remarcat în 2019 prin achiziții semnificative. În schimb, aceștia au fost remunerați pentru înfăptuirea justiției și administrarea instanțelor cu salarii între 19 și 34 de mii de lei.

    Printre cei care au făcut cumpărături în 2019 se numără președintele Judecătoriei Căușeni Sergiu Pleșca a vândut anul trecut o mașină de model Toyota Avensis, fabricată în 2005, cu 75 de mii de lei, și a cumpărat două alte două automobile: Toyota Aygo (2008), pentru care a plătit 55 de mii de lei, și Kia Sportage (2013), care l-a costat 253 de mii de lei. Familia judecătorului, care până în 2023 trebuie să întoarcă o datorie de 100 de mii de lei, a contractat o datorie de 200 de mii de lei în 2019, scadentă în 2024. Între timp, Sergiu Pleșca a ridicat un salariu mediul lunar de 29 400 de lei.

    Igor Botezatu, vicepreședintele Judecătoriei Comrat, a fost remunerat cu 373 065 de lei în funcția de magistrat, adică cu un salariu lunar nu mai mic de 31 de mii de lei. Peste 139 de mii de lei, judecătorul a primit și drept remunerare pentru activitatea didactică la universitățile din Comrat și Cahul.

    Anul trecut, prin certificate de moștenitor și adeverințe succesoriale, magistratul a devenit proprietarul a cinci terenuri agricole, intravilane și extravilane, dar și a unei case cu garaj și alte construcții accesorii.

    Unul dintre cele mai mari salarii în rândul șefilor instanțelor raionale încasează președinta Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan. Cel puțin acest lucru denotă din actul de avere completat de magistrată, unde trece o remunerare de 415 210 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 34 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

     

     

  • Tranzacții de mii de euro, mașini scumpe și terenuri noi // Cum au trăit șefii din Justiție în 2019

    Unii șefi ai celor mai importante instanțe de judecată din țara noastră și-au reînnoit anul trecut colecțiile de mașini, au moștenit bani sau terenuri, iar alții au beneficiat, ca și  în ceilalți ani, de donații generoase de la părinți și rude. Reporterii Anticoruptie.md au analizat declarațiile de avere și de interese personale ale președinților și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău, depuse pentru anul 2019. 

    Tranzacții de milioane cu apartamente și mașini de lux

    Unii șefi ai celor mai importante instanțe de judecată din țara noastră și-au reînnoit anul trecut colecțiile de mașini, au moștenit bani sau terenuri, iar alții au beneficiat, ca și  în ceilalți ani, de donații generoase de la părinți și rude. Reporterii Anticoruptie.md au analizat declarațiile de avere și de interese personale ale președinților și vicepreședinților Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău, depuse pentru anul 2019. 

    Tranzacții de milioane cu apartamente și mașini de lux

    Ghenadie Pavliuc, adjunct al președintelui Judecătoriei Chișinău, a făcut anul trecut mai multe tranzacții de sute de mii de lei și zeci de mii de euro. Acesta și-a schimbat aproape toate mașinile pe care le avea în garaj. Astfel, el a cesionat un BMW contra sumei de 10 mii de euro, iar pentru 13.600 de euro, în noiembrie 2019 a cesionat un Hyundai Tucson, pe care l-a cumpărat anul trecut nou-nouț, cu 21.470 de euro. În august 2019 el a mai vândut, cu 353 de mii de lei, un automobil de marcă Toyota RAV 4. Tot anul trecut Pavliuc a cumpărat cu 427.680 de lei un BW X3, pe care în ianuarie 2020 l-a vândut cu 420 de mii, potrivit declarației de avere. În 2020 magistratul a intrat în proprietatea altor două automobile, un Renault Kadjar și un Lexus, pentru care a scos din buzunar 751 de mii de lei. Conform actului prezentat la Autoritatea Națională de Integritate, în ianuarie 2020, Ghenadie Pavliuc a cesionat un apartament de 66 de metri pătrați, contra sumei de 35 de mii de euro. În urma decesului părinților, anul trecut Pavliuc a moștenit 2.000 de dolari, 2.500 de euro și 45.000 de lei. Din salariul de judecător Pavliuc a obținut anul trecut 296 de mii de lei, la care se adaugă 16 mii, din activitatea didactică la INJ, USM și USEM. Soția sa a completat bugetul familiei cu 67 de mii de lei, la care se adaugă indemnizația pentru creșterea copilului de aproape 30 de mii.

     

    Terenuri noi, datorii și donații de mii de euro

    Vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru, s-a ales anul trecut cu mai multe loturi de pământ. Astfel, în decembrie 2019 el a primit cu titlu de donație șapte terenuri agricole cu suprafața totală de 5,1 hectare. Anul trecut magistratul a cesionat un automobile de model Skoda Superb contra sumei de 30.000 de euro. În schimb, el a luat în Leasing, un Volkswagen Passat, în valoare de 21.500 de euro. Creditul, în mărime de 5.000 de euro, trebuie întors până în 2021, cu 8,99% rata dobânzii. În declarația de avere și interese pentru 2019 a judecătorului sunt trecute salariul acestuia și veniturile din activitatea academică, în valoare totală de 308 mii de lei.

     

    Un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun, nu a făcut achiziții importante în 2019. În schimb, acesta a beneficiat de donații în mărime de 13 mii de euro. Totodată, magistratul a contractat anul trecut un împrumut de două ori mai mare decât veniturile sale pe un an întreg. Având în 2019 venituri de numai 252 de mii, Guzun a luat un credit în mărime de jumătate de milion de lei, pe care trebuie să-l întoarcă timp de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 11,11 la sută.

    Mașini noi în garajele șefilor din Justiție

    Mai mulți șefi ai celor mai importante instanțe din țară și-au completat garajele în 2019 cu mașini de lux. Bunăoară vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, și-a cumpărat anul trecut un automobil nou-nouț de model Toyota RAV4, pentru care a achitat mai bine de jumătate de milion de lei. Pentru a-și permite achiziția, judecătorul a vândut alte două automobile, ambele de marcă Toyota, cu 160, respectiv 95 de mii de lei, și a contractat un credit în mărime de 249 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2021, cu o rată a dobânzii de 24,69%. Veniturile familiei Iordan în 2019, alcătuite din salariul său și al soției, precum și din pensie, se cifrează la 700 de mii de lei.

    Și președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a vândut anul trecut un automobil pentru a-și cumpăra unul mai nou. El a schimbat o Toyota Corola, pe o Toyota RAV 4, pentru care a scos din buzunar 330 de mii de lei. Curios este faptul că, în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut Țurcanu a indicat că a vândut autoturismul cu 130 de mii de lei, asta chiar dacă în declarația completată un an mai devreme valoarea mașinii era de doar 6.750 de lei. Magistratul a avut în 2019 venituri de 339 de mii de lei din activitatea de judecător, la care se adaugă 54 de mii, din activitatea didactică de lector la Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat și la Institutul Național al Justiției. 11 mii de lei a obținut Țurcanu din darea în chirie a unui spațiu, iar soția sa a completat bugetul familiei cu 66 de mii de lei. 106 mii de lei se regăsesc în conturile bancare ale judecătorului.

     

    Și vicepreședinta CSJ, președinta interimară a Colegiului Civil, Tamara Chișca-Doneva, s-a ales anul trecut cu un automobile de marcă Toyota. Magistrata a achitat însă de cinci ori mai puțin decât colegul său de la Curtea de Apel – 100 de mii de lei. Judecătoarea a avut anul trecut un salariu anual de 321 de mii de lei, la care se adaugă pensia de 162 de mii. Soțul acesteia a completat bugetul familiei cu 112 mii de lei. În depozitele bancare ale magistratei se păstrează 71 de mii de lei și 12 mii de euro.

    Mai mulți șefi din justiție nu au achiziționat nimic în 2019

    Ceilalți șefi ai Curții Supreme de Justiție, ai Curții de Apel Chișinău, și ai Judecătoriei Chiținău nu au făcut achiziții importante anul trecut.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, a avut anul trecut un salariu de 397 de mii de lei, adică 33 de mii de lei pe lună. Pensia magistratului constituie 162 de mii de lei. Din vânzarea unui autoturism primit drept moștenire, Timofti a mai adunat 4.000 de lei.

    Vicepreședintele CSJ, președinte interimar al Colegiului Penal, Iurie Diaconu, a încasat în 2019, 379 de mii de lei din salariu, la care se adaugă o pensie de 162 de mii. Pensia soției sale a fost de zece ori mai mica. La bancă soții Diaconu păstrează 381 de mii de lei.

    Președinta interimară a Curții de Apel, Lidia Bulgac, a avut în 2019 venituri de 488 de mii de lei, formate din salariul de la Curte, cel de la INJ, precum și din pensie. La bancă magistrate depozitează 226 de mii de lei.

    Nelea Budăi, vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie.

    Dacă în 2018 vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, și-a cumpărat o casă de locuit, anul trecut magistratul nu a făcut achiziții valoroase. Împreună cu soția, acesta a acumulat 362 de mii de lei în 2019, la care se adaugă alocația pentru copii, în mărime de 2.850 de roni.
    Sursa: anticoruptie.md

  • DOC/ Judecătorii care au luat decizia finală în dosarul în care R. Moldova a pierdut peste 1,5 milioane de euro la CtEDO

    Tamara Chişcă-Doneva, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Sveatoslav Moldovan și Vera Macinskaia sunt judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) care au dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.

    Astfel, Guvernul R. Moldova urmează să achite prejudicii de 1.515.000 de euro și să returneze reclamanţilor părţile din clădiri care erau în proprietatea acestora imediat înainte de adoptarea hotărârii din 20 iulie 2005, împreună cu terenul aferent, libere de limitări ale dreptului de proprietate, în schimbul transferului simultan de către reclamanţi Guvernului a 36.55% din acţiunile „Gemeni” returnate reclamanţilor după anularea hotărârii favorabile acestora.

    Tamara Chişcă-Doneva, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Sveatoslav Moldovan și Vera Macinskaia sunt judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) care au dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.

    Astfel, Guvernul R. Moldova urmează să achite prejudicii de 1.515.000 de euro și să returneze reclamanţilor părţile din clădiri care erau în proprietatea acestora imediat înainte de adoptarea hotărârii din 20 iulie 2005, împreună cu terenul aferent, libere de limitări ale dreptului de proprietate, în schimbul transferului simultan de către reclamanţi Guvernului a 36.55% din acţiunile „Gemeni” returnate reclamanţilor după anularea hotărârii favorabile acestora.

    În cazul omisiunii restituirii proprietăţii, statul nostru urmează să plătească reclamanţilor 2.120.000 de euro.

    Cine sunt judecătorii care au semnat încheierea în 2005
    În prezent,
     Tamara Chişcă-Doneva este președintă interimară a Colegiului civil comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Conform datelor de pe magistrat.md, ea este judecătoare din 1987, la CSJ – din 2003 și a primit în 2005 gradul superior de calificare.

    Conform declarației de avere și interese personale, în 2018, ea a obținut un salariu de peste 380 de mii de lei de la CSJ și 5700 de lei pentru activitatea de la INJ și o universitate privată din Chișinău, dar și o pensie de peste 162 de mii de lei și 4860 de lei de la o societate comercială pentru dare în arendă. Familia acesteia deține cinci terenuri, două case de locuit de peste 145 m.p. și, respectiv, 50 m.p., o altă avere imobilă și un autoturism Audi fabricat în 2013, al cărui valoare declarată este de peste 283.000 de lei. De asemenea, în conturile familiei sunt peste 7000 de euro și 15.000 de lei, iar judecătoarea are de achitat până în 2021 un credit de 300.000 de lei, luat în 2016 cu rata dobânzii de 12%.

    Ala Cobăneanu este judecătoare din 1991, iar la CSJ a ajuns în 2003. Ea a primit în 2005 gradul superior de calificare.

     

    Pentru anul 2018, aceasta a declarat un salariu de aproape 370 de mii de lei de la CSJ și 1200 de lei de la INJ, o pensie de peste 162 de mii de lei și o indemnizație de de boală de aproape 10 mii de lei. Familia judecătoarei deține un teren intravilan de peste 171 de mii de lei, o casă de locuit de peste 178 m.p. și altă avere imobilă, precum și un Mitsubishi Outlander fabricat și cumpărat în 2010, valoarea mașinii fiind de 395.000 de lei. Totodată, magistrata declară că a contractat în 2014 un credit de 165.000 de lei, cu rata dobânzii de 10%, pe care va trebui să-l restituie până în 2028.

    Tatiana Vieru și-a dat demisia din funcția de judecătoare a CSJ în septembrie 2019, după ce a activat peste 30 de ani în sistemul judecătoresc, anterior retrăgându-și o cerere de demisie. Ea a activat în cadrul CSJ din 2003 și deținea grad superior de calificare.

     

    Tatiana Vieru a făcut parte din completul de judecată care a respins cererea lui Andrei Năstase privind recuzarea magistraților CSJ pe masa cărora a ajuns dosarul alegerilor locale noi. Magistrata a făcut parte și din completul de judecată care a declarat ilegală decizia fostei judecătoare Domnica Manole de la Curtea de Apel Chișinău prin care se autoriza organizarea unui referendum.

    Conform declarației de avere pe care a completat-o la 13 ianuarie 2020, anul trecut, Vieru a primit peste 1,1 milioane de lei pentru salariu și indemnizație de concediere. Ea a mai obținut 7500 de euro pentru vânzarea a 1/2 dintr-un imobil și o pensie de peste 416 mii de lei. Familia Vieru are în proprietate un apartament de peste 100 m.p. și 20.000 de euro, 20.000 de dolari și jumătate de milion de lei depozite bancare, precum și un cont cu peste 803 mii de lei.

    Sveatoslav Moldovan este judecător din 1992, la CSJ fiind din 2003. Acesta a obținut grad superior de calificare în 2007.

    În 2019, Moldovan a ridicat un salariu total de peste 402 mii de lei pentru activitatea de judecător la CSJ și în calitate de inspector judecător la CSM. Totodată, acesta a avut o pensie de 163.860 de lei și o indemnizație de 2400 de lei. Familia Moldovan declară trei apartamente și un garaj, precum și un automobil Skoda Octavia. În conturile familiei magistratului sunt aproape 50.000 de lei.

    Vera Macinskaia a fost eliberată din funcție la începutul anului 2015, deoarece a atins plafonul de vârstă. Ea activase în domniul judecătoresc aproape patru decenii.

    De-a lungul anilor, aceasta a fost responsabilă de pierderea mai multor dosare la CtEDO.

    În 2013, numele și fotografia acesteia a apărut pe un panou cu titlul „Cei mai corupți judecători”. Atunci se presupunea că panourile ar fi fost comandate de firma Electro Plus din Ucraina. Conform europalibera.org, judecătorii vizaţi au respins executarea unei hotărâri în care firma ucraineană cerea 24 de milioane de lei de la Regia transport electric a Primăriei municipiului Chişinău.

    În 2011, CtEDO a constatat în unanimitate violarea art. 6 § 1 și art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, iar prin hotărârea din 18 februarie 2020 Curtea de la Strasbourg s-a pronunţat referitor la satisfacţia echitabilă.
    Sursa: Zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :
    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:
    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
    Curtea de Apel Bălți:
    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:
    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
    Judecătoria Râșcani
    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Schema din justiţie

    Pe 19 februarie 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, care, între timp, a fost promovat din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica în cea de judecător la CSJ, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat decizia CA Chişinău şi încheierea Judecătoriei Botanica, lăsând în vigoare doar hotărârea Judecătoriei Botanica, favorabilă lui Chiriac, emisă de însuşi Druţă. CSJ, însă, în mod absolut ciudat, a decis ca Andrei Chiriac să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!). Decizia a fost luată la limită, cu votul a trei din cinci judecători, pentru că magistraţii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva au avut opinii separate. Astfel, votul lui Druţă a fost practic decisiv.

    Pe 19 februarie 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, care, între timp, a fost promovat din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica în cea de judecător la CSJ, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat decizia CA Chişinău şi încheierea Judecătoriei Botanica, lăsând în vigoare doar hotărârea Judecătoriei Botanica, favorabilă lui Chiriac, emisă de însuşi Druţă. CSJ, însă, în mod absolut ciudat, a decis ca Andrei Chiriac să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!). Decizia a fost luată la limită, cu votul a trei din cinci judecători, pentru că magistraţii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva au avut opinii separate. Astfel, votul lui Druţă a fost practic decisiv.

     
  • Judecători, miniștri și deputați, în TOP 10 cele mai bogate femei – persoane publice din Moldova

    Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un  milion de lei.
    Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.

    Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un  milion de lei.
    Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.

     
  • Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

    În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.

    În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.


  • Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie, protejaţi de procurori

     Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

     Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

    Judecătorii vizaţi au refuzat să comenteze acuzaţiile. Totodată, Andrei Năstase afirmă că prin răspunsul lor procurorii Anticorupţie ar încerca să-i protejeze pe magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. 

       La rândul său, şeful Procuraturii Anticorupţie a respins acuzaţiile şi a declarat că subalternii săi au emis o decizie perfect legală. 
    Amintim că totul a început în 2010, când Ion Druţă, pe atunci preşedintele Judecătoriei Botanica, a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris S o presupusă datorie de câteva milioane. Hotărârea a fost casată şi trimisă la rejudecare de Curtea de Apel Chişinău. Avocatul moldovean, care nu a reuşit să obţină banii, a mers la CEDO, iar agentul guvernamental al Republicii Moldova a iniţiat o procedură de împăcare între părţi.
       In consecinţă, s-a adresat la CSJ, cerând casarea deciziei Curţii de Apel şi despăgubirea avocatului. La Curtea Supremă de Justiţie, cu votul a trei din cei cinci judecători, inclusiv cu cel al lui Ion Druţă, promovat între timp la această instanţă, s-a dispus încasarea sumei datorate de compania străină, peste patru milioane de lei, din contul bugetului de stat. Druţă a menţinut de fapt, contrar legii, propria decizie pe care a adoptat-o pe când era judecător în prima instanţă. Mai mult, aşa cum a relevat nota Inspecţiei Judiciare care a cercetat cazul, judecătorul Ion Druţă nu a avut competenţa să se pronunţe în acest dosar, întrucât acesta trebuia să fie examinat în Letonia.
      Acum două luni, CSJ a decis să revizuiască acest dosar, iar un membru CSM a intentat o procedură disciplinară pe numele judecătorului Ion Druţă, ce urmează să fie examinată în una din următoarele şedinţe ale Colegiului Disciplinar. 
    sursa: www.jurnal.md

  • COMUNICAT CNI: Alți trei protagoniști ai investigațiilor jurnalistice au devenit subiect de examinare pentru CNI

    Deputatul Vladimir Voronin, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva și procurorul Alexandru Rață, despre care s-a scris că ar avea averi nejustificate, vor fi verificați de Comisia Națională de Integritate (CNI). Deciziile de inițiere a controalelor, în acest sens, au fost luate ieri de către membrii CNI, în cadrul ședinței ordinare, anunță CNI.

    Deputatul Vladimir Voronin, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva și procurorul Alexandru Rață, despre care s-a scris că ar avea averi nejustificate, vor fi verificați de Comisia Națională de Integritate (CNI). Deciziile de inițiere a controalelor, în acest sens, au fost luate ieri de către membrii CNI, în cadrul ședinței ordinare, anunță CNI.


     

  • Palatul şi relaţiile unei judecătoare de la CSJ cu firma germană „Happy Dog”

    Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni.

    Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni.

    Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”). Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva are 55 de ani şi activează în sistemul judecătoresc de 27 de ani. În anul 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii i-a aplicat magistratei calificativul „excelent”, chiar dacă aceasta este vizată într-un dosar pe care R. Moldova l-a pierdut la CtEDO. În 2010, a acumulat o restanţă de 68 de dosare nesoluţionate, iar în 2011 — o restanţă de 89 de dosare. „În societate şi printre judecători are un comportament adecvat funcţiei deţinute, se bucură de respect din partea justiţiabililor. Dispune de înalte calităţi morale şi de un comportament ireproşabil”, a caracterizat-o comisia de evaluare.

  • Magistraţi avînd condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi "excelent"

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghe-nadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghe-nadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

  • Прокуратура не исключает, что «коррумпированность» судей с рекламных щитов будет подкреплена доказательствами

    Затем в 2004 году компания передала свои права украинской Electro-Plus, которая и пыталась во второй раз взыскать сумму с мэрии Кишинева. В 2005 году экономический суд Киева принял решение о взыскании с мэрии Кишинева долга по кредиту и процентов за задержку выплаты в общем размере почти 25 млн леев. Но в марте 2013 году судьи ВСП Николай Клима, Вера Мачинская и Тамара Кишка-Донева отказались узаконить это решение на территории Молдовы.

    Затем в 2004 году компания передала свои права украинской Electro-Plus, которая и пыталась во второй раз взыскать сумму с мэрии Кишинева. В 2005 году экономический суд Киева принял решение о взыскании с мэрии Кишинева долга по кредиту и процентов за задержку выплаты в общем размере почти 25 млн леев. Но в марте 2013 году судьи ВСП Николай Клима, Вера Мачинская и Тамара Кишка-Донева отказались узаконить это решение на территории Молдовы.

  • ОБ ОЧЕРЕДНЫХ НАРУШЕНИЯХ КОНСТИТУЦИИ И МОИХ КОНСТИТУЦИОННЫХ ПРАВ ВЫСШЕЙ СУДЕБНОЙ ПАЛАТОЙ

    В нарушение указанных законов к высланному мне определению не был приложен перевод на язык, на котором я обратился в судебную инстанцию. А это значит, что Высшей судебной палатой было нарушено моё право на знакомство с совершаемыми действиями и материалами через переводчика. Указанное определение вынесли судьи Юлия Сырку,  Ион Муруяну и Тамара Кишка-Донева.

    В нарушение указанных законов к высланному мне определению не был приложен перевод на язык, на котором я обратился в судебную инстанцию. А это значит, что Высшей судебной палатой было нарушено моё право на знакомство с совершаемыми действиями и материалами через переводчика. Указанное определение вынесли судьи Юлия Сырку,  Ион Муруяну и Тамара Кишка-Донева.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU