Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Bleşceaga Stella
Căutare avansată
foto: zdg.md

Chişca-Doneva Tamara

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 21.06.1987

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 255-XV din 20 iunie 2003 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din  05 februarie 2002 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul nașterii: 1959

Instruire/Diplome
1980 - 1986 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1977 - 1983 inspector, secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei, Hînceşti
1983 - 1987 jurist, Asociaţia de producere a cărnii (colhozul) „Jivprom”, Hînceşti
1987 - 1995 judecător la Judecătoria Hînceşti

Data numirii în funcție: 21.06.1987

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 255-XV din 20 iunie 2003 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din  05 februarie 2002 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul nașterii: 1959

Instruire/Diplome
1980 - 1986 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1977 - 1983 inspector, secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei, Hînceşti
1983 - 1987 jurist, Asociaţia de producere a cărnii (colhozul) „Jivprom”, Hînceşti
1987 - 1995 judecător la Judecătoria Hînceşti

1995 - 1996 judecător la Judecătoria Rîşcani, Chişinău
1996 - 2003 judecător al Curţii de Apel a RM, Decret nr. 239 din 24 august 1996
2003 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2005 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decret nr. 2284-III din 25 martie 2005

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare examinate de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 81/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Chişca-Doneva Tamara, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Rusu Lintax SRL c. Moldovei, hotărârea din 13/12/2016, violarea art. 6 § 1 CEDO –  dreptul la un proces echitabil, violarea art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO – protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile din 11 iunie 2008. Curtea a considerat că o situație în care să se admită cererea de revizuire a unei hotărâri irevocabile, înaintată de o parte în proces, prin admiterea ca circumstanță nouă o scrisoare a unei autorități parte a acestor proceduri și care reiterează prevederile legale generale, ar fi contrară principiului securității juridice;
Otgon c. Moldovei, hotărîrea din 25/10/2016, violarea art. 8 CEDO – dreptul la viață privată. Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Convenţie. Ea a reamintit că este în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale să restabilească orice pretinsă violare a Convenţiei. Chestiunea dacă o persoană poate pretinde în continuare statutul de victimă a pretinsei violări a Convenţiei presupune, în esenţă, examinarea ex post facto de către Curte a situaţiei persoanei respective. O decizie sau o măsură a autorităţilor naţionale favorabilă reclamantului în principiu nu este suficientă să-l lipsească de statutul de victimă afară de cazul când autorităţile naţionale au recunoscut, în mod expres sau în esenţă, şi au acordat despăgubiri pentru violarea Convenţiei. Întrebarea dacă victima violării Convenţiei a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie – este o chestiune importantă. În practica constantă a Curţii este stabilit că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o violare şi decizia respectivă constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie;
Radu c. Moldovei, hotărârea din 15/04/2014, cererea nr. 50073/07, Articolul 8 CEDO – divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei;
MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărârea din 25.04.2006, cererea nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii);
GODOROZEA c. Moldovei, hotărârea din 06.10.2009, cererea nr. 17023/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
FLUX nr. 7  c. Moldoveihotărârea din 24.11.2009, cererea nr. 25367/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
B. c. Moldovei, hotărârea din 16/07/2013, cererea nr. 61382/09,  violarea art. 3 CEDO – omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ; violarea art. 8 CEDO – emiterea unei decizii de către CSJ care a pus reclamantul în situaţia să fie supusă violenţei sau să-şi părăsească locuinţa.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 549 cauze din 617 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 573 cauze din 645 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (90,7% pe instanţa de judecată).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 586/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției de judecător: Visternicean Dumitru Gheorghe, Toma Vera Pavel, Chișca-Doneva Tamara Dimitrii, Iordan Iurie Vladimir, Iovu Gheorghe Vasile, Dănăilă Ion Andrei, Cojocaru Olga Mihail, Morozan Ion Simion și Caitaz Svetlana Tudor.

Potrivit Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 81/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 85 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Decan al autorității judecătorești, judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Chișca-Doneva Tamara.

Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărîrea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență și masterat, ce va avea loc la Universitea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” următorii judecători de la Curtea Supremă de Justiție:
- Diaconu Iurie – în perioada 30 mai 2018, 04 iunie-15 iunie 2018;
- Chișca-Doneva Tamara – în perioada 04 iunie-15 iunie 2018

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosare examinate de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 81/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de judecătoarea Chişca-Doneva Tamara a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Chişca-Doneva Tamara, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Rusu Lintax SRL c. Moldovei, hotărârea din 13/12/2016, violarea art. 6 § 1 CEDO –  dreptul la un proces echitabil, violarea art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO – protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile din 11 iunie 2008. Curtea a considerat că o situație în care să se admită cererea de revizuire a unei hotărâri irevocabile, înaintată de o parte în proces, prin admiterea ca circumstanță nouă o scrisoare a unei autorități parte a acestor proceduri și care reiterează prevederile legale generale, ar fi contrară principiului securității juridice;
Otgon c. Moldovei, hotărîrea din 25/10/2016, violarea art. 8 CEDO – dreptul la viață privată. Curtea a constatat, cu 6 voturi la 1, violarea Articolului 8 din Convenţie. Ea a reamintit că este în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale să restabilească orice pretinsă violare a Convenţiei. Chestiunea dacă o persoană poate pretinde în continuare statutul de victimă a pretinsei violări a Convenţiei presupune, în esenţă, examinarea ex post facto de către Curte a situaţiei persoanei respective. O decizie sau o măsură a autorităţilor naţionale favorabilă reclamantului în principiu nu este suficientă să-l lipsească de statutul de victimă afară de cazul când autorităţile naţionale au recunoscut, în mod expres sau în esenţă, şi au acordat despăgubiri pentru violarea Convenţiei. Întrebarea dacă victima violării Convenţiei a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat – comparabil cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie – este o chestiune importantă. În practica constantă a Curţii este stabilit că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o violare şi decizia respectivă constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie;
Radu c. Moldovei, hotărârea din 15/04/2014, cererea nr. 50073/07, Articolul 8 CEDO – divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei;
MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărârea din 25.04.2006, cererea nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii);
GODOROZEA c. Moldovei, hotărârea din 06.10.2009, cererea nr. 17023/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
FLUX nr. 7  c. Moldoveihotărârea din 24.11.2009, cererea nr. 25367/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
B. c. Moldovei, hotărârea din 16/07/2013, cererea nr. 61382/09,  violarea art. 3 CEDO – omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ; violarea art. 8 CEDO – emiterea unei decizii de către CSJ care a pus reclamantul în situaţia să fie supusă violenţei sau să-şi părăsească locuinţa.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 549 cauze din 617 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 573 cauze din 645 de cauze repartizate, ceea ce constituie 88% (90,7% pe instanţa de judecată).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 586/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției de judecător: Visternicean Dumitru Gheorghe, Toma Vera Pavel, Chișca-Doneva Tamara Dimitrii, Iordan Iurie Vladimir, Iovu Gheorghe Vasile, Dănăilă Ion Andrei, Cojocaru Olga Mihail, Morozan Ion Simion și Caitaz Svetlana Tudor.

Potrivit Hotărârii nr. 78/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 81/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 85 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Decan al autorității judecătorești, judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Chișca-Doneva Tamara.

Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărîrea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență și masterat, ce va avea loc la Universitea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” următorii judecători de la Curtea Supremă de Justiție:
- Diaconu Iurie – în perioada 30 mai 2018, 04 iunie-15 iunie 2018;
- Chișca-Doneva Tamara – în perioada 04 iunie-15 iunie 2018

 

Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018

Cauze CtEDO

Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 586/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr.81/7 din 25.10.2013

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Hotărârea nr. 78/6 din 30 septembrie 2016

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 78/6 din 30 septembrie 2016"de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişcă-Doneva".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.81/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişca-Doneva".

Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion.

Potrivit Hotărârii nr. 223/12 din 11 August 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către directorul OM „Realty Capital” SRL, Plăcinta Ion, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 iunie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Dumitru Corolevschi şi a Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat, Ion Druţă. Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 Aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion. 
 
Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2014 - 2015 au fost înregistrate 11 petiţii, care nu au servit drept izvor de intentare a procedurii disciplinare. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, neîntemeiate. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 78/6 din 30 septembrie 2016"de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişcă-Doneva".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.81/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tamara Chişca-Doneva".

Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion.

Potrivit Hotărârii nr. 223/12 din 11 August 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către directorul OM „Realty Capital” SRL, Plăcinta Ion, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 iunie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Dumitru Corolevschi şi a Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat, Ion Druţă. Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 Aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion. 
 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2014 - 2015 au fost înregistrate 11 petiţii, care nu au servit drept izvor de intentare a procedurii disciplinare. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 40 petiţii, neîntemeiate. 

 

Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018

Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 223/12 din 11 August 2017

Știri
  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :
    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:
    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
    Curtea de Apel Bălți:
    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:
    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
    Judecătoria Râșcani
    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Schema din justiţie

    Pe 19 februarie 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, care, între timp, a fost promovat din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica în cea de judecător la CSJ, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat decizia CA Chişinău şi încheierea Judecătoriei Botanica, lăsând în vigoare doar hotărârea Judecătoriei Botanica, favorabilă lui Chiriac, emisă de însuşi Druţă. CSJ, însă, în mod absolut ciudat, a decis ca Andrei Chiriac să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!). Decizia a fost luată la limită, cu votul a trei din cinci judecători, pentru că magistraţii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva au avut opinii separate. Astfel, votul lui Druţă a fost practic decisiv.

    Pe 19 februarie 2014, un complet din 5 judecători ai CSJ, din care a făcut parte Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva, dar şi Ion Druţă, care, între timp, a fost promovat din funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica în cea de judecător la CSJ, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat decizia CA Chişinău şi încheierea Judecătoriei Botanica, lăsând în vigoare doar hotărârea Judecătoriei Botanica, favorabilă lui Chiriac, emisă de însuşi Druţă. CSJ, însă, în mod absolut ciudat, a decis ca Andrei Chiriac să primească 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material, dar nu de la firma letonă, ci din bugetul statului (!). Decizia a fost luată la limită, cu votul a trei din cinci judecători, pentru că magistraţii Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva au avut opinii separate. Astfel, votul lui Druţă a fost practic decisiv.

     
  • Judecători, miniștri și deputați, în TOP 10 cele mai bogate femei – persoane publice din Moldova

    Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un  milion de lei.
    Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.

    Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un  milion de lei.
    Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.

     
  • Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

    În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.

    În afară de Ion Druţă, aflat într-o flagrantă incompatibilitate de examinare a dosarului, decizia a fost luată de omniprezentele în dosare dubioase, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, cărora, abia după emiterea în unanimitate a deciziei, li s-a opus prin opinie separată alţi judecători omniprezenţi, Iuliana Oprea şi Tamara Chişcă-Doneva.


  • Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie, protejaţi de procurori

     Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

     Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

    Judecătorii vizaţi au refuzat să comenteze acuzaţiile. Totodată, Andrei Năstase afirmă că prin răspunsul lor procurorii Anticorupţie ar încerca să-i protejeze pe magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. 

       La rândul său, şeful Procuraturii Anticorupţie a respins acuzaţiile şi a declarat că subalternii săi au emis o decizie perfect legală. 
    Amintim că totul a început în 2010, când Ion Druţă, pe atunci preşedintele Judecătoriei Botanica, a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris S o presupusă datorie de câteva milioane. Hotărârea a fost casată şi trimisă la rejudecare de Curtea de Apel Chişinău. Avocatul moldovean, care nu a reuşit să obţină banii, a mers la CEDO, iar agentul guvernamental al Republicii Moldova a iniţiat o procedură de împăcare între părţi.
       In consecinţă, s-a adresat la CSJ, cerând casarea deciziei Curţii de Apel şi despăgubirea avocatului. La Curtea Supremă de Justiţie, cu votul a trei din cei cinci judecători, inclusiv cu cel al lui Ion Druţă, promovat între timp la această instanţă, s-a dispus încasarea sumei datorate de compania străină, peste patru milioane de lei, din contul bugetului de stat. Druţă a menţinut de fapt, contrar legii, propria decizie pe care a adoptat-o pe când era judecător în prima instanţă. Mai mult, aşa cum a relevat nota Inspecţiei Judiciare care a cercetat cazul, judecătorul Ion Druţă nu a avut competenţa să se pronunţe în acest dosar, întrucât acesta trebuia să fie examinat în Letonia.
      Acum două luni, CSJ a decis să revizuiască acest dosar, iar un membru CSM a intentat o procedură disciplinară pe numele judecătorului Ion Druţă, ce urmează să fie examinată în una din următoarele şedinţe ale Colegiului Disciplinar. 
    sursa: www.jurnal.md

  • COMUNICAT CNI: Alți trei protagoniști ai investigațiilor jurnalistice au devenit subiect de examinare pentru CNI

    Deputatul Vladimir Voronin, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva și procurorul Alexandru Rață, despre care s-a scris că ar avea averi nejustificate, vor fi verificați de Comisia Națională de Integritate (CNI). Deciziile de inițiere a controalelor, în acest sens, au fost luate ieri de către membrii CNI, în cadrul ședinței ordinare, anunță CNI.

    Deputatul Vladimir Voronin, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva și procurorul Alexandru Rață, despre care s-a scris că ar avea averi nejustificate, vor fi verificați de Comisia Națională de Integritate (CNI). Deciziile de inițiere a controalelor, în acest sens, au fost luate ieri de către membrii CNI, în cadrul ședinței ordinare, anunță CNI.


     

  • Palatul şi relaţiile unei judecătoare de la CSJ cu firma germană „Happy Dog”

    Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni.

    Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni.

    Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”). Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva are 55 de ani şi activează în sistemul judecătoresc de 27 de ani. În anul 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii i-a aplicat magistratei calificativul „excelent”, chiar dacă aceasta este vizată într-un dosar pe care R. Moldova l-a pierdut la CtEDO. În 2010, a acumulat o restanţă de 68 de dosare nesoluţionate, iar în 2011 — o restanţă de 89 de dosare. „În societate şi printre judecători are un comportament adecvat funcţiei deţinute, se bucură de respect din partea justiţiabililor. Dispune de înalte calităţi morale şi de un comportament ireproşabil”, a caracterizat-o comisia de evaluare.

  • Magistraţi avînd condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi "excelent"

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghe-nadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghe-nadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

  • Прокуратура не исключает, что «коррумпированность» судей с рекламных щитов будет подкреплена доказательствами

    Затем в 2004 году компания передала свои права украинской Electro-Plus, которая и пыталась во второй раз взыскать сумму с мэрии Кишинева. В 2005 году экономический суд Киева принял решение о взыскании с мэрии Кишинева долга по кредиту и процентов за задержку выплаты в общем размере почти 25 млн леев. Но в марте 2013 году судьи ВСП Николай Клима, Вера Мачинская и Тамара Кишка-Донева отказались узаконить это решение на территории Молдовы.

    Затем в 2004 году компания передала свои права украинской Electro-Plus, которая и пыталась во второй раз взыскать сумму с мэрии Кишинева. В 2005 году экономический суд Киева принял решение о взыскании с мэрии Кишинева долга по кредиту и процентов за задержку выплаты в общем размере почти 25 млн леев. Но в марте 2013 году судьи ВСП Николай Клима, Вера Мачинская и Тамара Кишка-Донева отказались узаконить это решение на территории Молдовы.

  • ОБ ОЧЕРЕДНЫХ НАРУШЕНИЯХ КОНСТИТУЦИИ И МОИХ КОНСТИТУЦИОННЫХ ПРАВ ВЫСШЕЙ СУДЕБНОЙ ПАЛАТОЙ

    В нарушение указанных законов к высланному мне определению не был приложен перевод на язык, на котором я обратился в судебную инстанцию. А это значит, что Высшей судебной палатой было нарушено моё право на знакомство с совершаемыми действиями и материалами через переводчика. Указанное определение вынесли судьи Юлия Сырку,  Ион Муруяну и Тамара Кишка-Донева.

    В нарушение указанных законов к высланному мне определению не был приложен перевод на язык, на котором я обратился в судебную инстанцию. А это значит, что Высшей судебной палатой было нарушено моё право на знакомство с совершаемыми действиями и материалами через переводчика. Указанное определение вынесли судьи Юлия Сырку,  Ион Муруяну и Тамара Кишка-Донева.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU