Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Puşca Dumitru
Căutare avansată

Cimpoi Iulia

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 22.06.1987

Prin Decretul Președintelui RM nr. 448-VII din  28 decembrie 2012 numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1954

Data numirii în funcție: 22.06.1987

Prin Decretul Președintelui RM nr. 448-VII din  28 decembrie 2012 numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1954

Instruire/Diplome
1973 - 1979 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1971 - 1971 - Lucrătoare în sovhozul Codru Nou, r. Teleneşti
1971 - 1972 - Șefa gheretei sovhozului Codru Nou, r. Teleneşti
1971 - 1978 - Învăţătoare, şcoala din Ghermăneşti, r. Teleneşti

1978 - 1983 - Învăţătoare, şcoala medie Crăsnăşeni, r. Teleneşti
1983 - 1987 - Preşedintele Sovietului Sătesc Crăsnăşeni, r. Teleneşti
1987 - 1999 - Judecător, Judecătoria r. Criuleni
1999 - 2004 - Vicepreşedinte la Judecătoria r. Criuleni
2004 - 2005 - Preşedinte interimar la Judecătoria Criuleni
2005 - 2012 - Judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Hot. nr. 131-XVI din 30.06.2005
2012 - prezent - judecător la Curtea de Apel Chişinău
Prin Decretul Președintelui RM nr. 88-VI din 5 aprilie 2011 i se oferă gradul superior de calificare a judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 88/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, s-a atestat că, există 2 hotărâri CEDO în cauzele (“Grafescolo S.R.L. contra Moldovei” şi „Brantom Internaţional S.R.L. contra Moldovei") în care figurează judecătorul Iulia Cimpoi.

Conform Hotărârii nr. 143/12 din 24  ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două hotărâri ale judecătoarei Iulia Cimpoi au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” șase hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Cimpoi Iulia, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Brantom International S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 10/02/2015, cererea nr. 42572/09, violarea art. 6 §1 CEDO, art. 1 Protocol Nr.1 CEDO – casarea arbitrară a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;
Radu c. Moldovei, hotărârea din 15/04/2014, cererea nr. 50073/07, Articolul 8 CEDO – divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei;
Grafescolo S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 22/07/2014, cererea nr. 36157/08, Articolul 6 § 1 CEDO – nemotivarea de CSJ a respingerii argumentului reclamantului privind tardivitatea acțiunii și lipsa citării în instanța de recurs;
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2) hotărârea din 17/01/2012, cererea nr. 50717/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
TIMPUL INFO-MAGAZIN şi ANGHEL c. Moldoveihotărârea din 27/11/2007, cererea nr. 42864/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
STRUGARU c. Moldovei, hotărârea din 22/10/2013, cerea nr. 44721/08, violarea art. 6 § 1 CEDO și art. 1 Prot. 1 - casarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile favorabile reclamantului în urma admiterii neregulamentare a cererii de revizuire de către Curtea Supremă de Justiție.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 - total cauze contestate 88, menținute 77, procentajul încheierilor/hotărârilor menținute din cele contestate - 88%;
2014 au fost contestate 227 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 183, ceea ce constituie 80,61%:
2015 au fost contestate 240 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 194, ceea ce constituie 80,83%;
2016 au fost contestate 250 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 200, ceea ce constituie 80%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2013 - cauze examinate 436, casate 11 - 2%;
2014, din 594 de cauze examinate, 44 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,40%;
2015, din 654 de cauze examinate, 46 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,03%;
2016, din 603 de cauze examinate, 46 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,62%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea Nr. 88/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 143/12 din 24  ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 676/30 din 10  octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific „Decan al autorităţii judecătoreşti” următorilor judecători: 
– Ion Pleșca, președinte al Curţii de Apel Chișinău; 
– Iulia Cimpoi, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
– Iurie Melinteanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
– Maria Moraru, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
– Nina Traciuc, judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sitemului judecătoresc”.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 88-VI din 5 aprilie 2011 i se oferă gradul superior de calificare a judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 88/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, s-a atestat că, există 2 hotărâri CEDO în cauzele (“Grafescolo S.R.L. contra Moldovei” şi „Brantom Internaţional S.R.L. contra Moldovei") în care figurează judecătorul Iulia Cimpoi.

Conform Hotărârii nr. 143/12 din 24  ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două hotărâri ale judecătoarei Iulia Cimpoi au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” șase hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Cimpoi Iulia, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Brantom International S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 10/02/2015, cererea nr. 42572/09, violarea art. 6 §1 CEDO, art. 1 Protocol Nr.1 CEDO – casarea arbitrară a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;
Radu c. Moldovei, hotărârea din 15/04/2014, cererea nr. 50073/07, Articolul 8 CEDO – divulgarea ilegală a informației despre starea sănătății reclamantei;
Grafescolo S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 22/07/2014, cererea nr. 36157/08, Articolul 6 § 1 CEDO – nemotivarea de CSJ a respingerii argumentului reclamantului privind tardivitatea acțiunii și lipsa citării în instanța de recurs;
LEVINŢA c. Moldovei (nr. 2) hotărârea din 17/01/2012, cererea nr. 50717/09, violarea art. 5.1 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO;
TIMPUL INFO-MAGAZIN şi ANGHEL c. Moldoveihotărârea din 27/11/2007, cererea nr. 42864/05, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
STRUGARU c. Moldovei, hotărârea din 22/10/2013, cerea nr. 44721/08, violarea art. 6 § 1 CEDO și art. 1 Prot. 1 - casarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile favorabile reclamantului în urma admiterii neregulamentare a cererii de revizuire de către Curtea Supremă de Justiție.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 - total cauze contestate 88, menținute 77, procentajul încheierilor/hotărârilor menținute din cele contestate - 88%;
2014 au fost contestate 227 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 183, ceea ce constituie 80,61%:
2015 au fost contestate 240 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 194, ceea ce constituie 80,83%;
2016 au fost contestate 250 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 200, ceea ce constituie 80%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2013 - cauze examinate 436, casate 11 - 2%;
2014, din 594 de cauze examinate, 44 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,40%;
2015, din 654 de cauze examinate, 46 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,03%;
2016, din 603 de cauze examinate, 46 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,62%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea Nr. 88/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 143/12 din 24  ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 676/30 din 10  octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific „Decan al autorităţii judecătoreşti” următorilor judecători: 
– Ion Pleșca, președinte al Curţii de Apel Chișinău; 
– Iulia Cimpoi, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
– Iurie Melinteanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
– Maria Moraru, judecător la Curtea de Apel Chișinău; 
– Nina Traciuc, judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sitemului judecătoresc”.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 88-VI din 5 aprilie 2011 i se oferă gradul superior de calificare a judecătorului.

 

Hotărârea nr. 676/30 din 10 octombrie 2017

Hotărârea nr. 88/10 din 28 iulie 2017

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Hotărârea nr. 143/12 din 24 ianuarie 2014

Cauze CtEDO Cimpoi Iu.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 88/10 din 28 iulie 2017"pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Iulia Cimpoi nu au fost intentate proceduri disciplinare.” 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 143/12 din 24 ianuarie 2014 ”de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Cimpoi Iulia".

Prin Hotărârea nr. 151/5 din 27 Aprilie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Tamara Crăciun, reprezentantul debitorului/creditor SRL”Nectar-Expo” în proces de insolvabilitate, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 05 decembrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău Iulia Cimpoi.

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 45/1 din 27 ianuarie 2017, a respins contestația depusă de dl Ghenadie Petcu, împotriva Deciziei Inspecției Judiciare din 03.08.2016, emise în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi. 

Potrivit Hotărârii nr. 95/2 din 17 februarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Igor Mocan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 12.05.2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Iulia Cimpoi.

Prin Hotărârea nr. 240/23 din 11 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Mocan Igor, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 20 mai 2016, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Cimpoi Iulia. 

Conform Hotărârii nr. 94/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea lui Viorica Grecu privind acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu și Natalia Simciuc. Prin Hotărârea nr. 17/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Lilia Paşa şi de reprezentantul acesteia, avocatul Viorica Grecu împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 94/10 din 03 iunie 2016.

Potrivit Hotărârii nr. 45/3 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul stagiar Codreanu Dumitru și Danu Andrei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse, privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Alexandru Negru, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi. 

Prin Hotărârea nr. 100/11 din 13 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 23 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei 5 Rişcani mun. Chişinău, Veronica Jomiru-Niculiţă, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Maria Moraru. Petiţionarul a menţionat că, prin încheierea Judecătoriei RIşcani mun. Chişinău din 05 decembrioe 2014, cererea de asigurare a acţiunii depusă de ÎCS „Live Stock" SRL a fost respinsă. Ulterior, în data de 05 decembrie 2014, ÎCS „Live Stock" SRL a înaintat repetat o cerere de asigurare a acţiunii, care a fost respinsă prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 decembrie 2014. 

La data de 21 noiembrie 2011, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iuliana Oprea, Svetlana Caitaz, Iulia Cimpoi şi Valentina Clevadî cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin.(1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului şi încălcarea prevederilor art. 5 al Codului de Etică al judecătorului. Prin Hotărârea nr. 58/15 din 02 decembrie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului, în perioafa evaluată, au fost înregistrate 45 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 35 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 88/10 din 28 iulie 2017"pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Iulia Cimpoi nu au fost intentate proceduri disciplinare.” 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 143/12 din 24 ianuarie 2014 ”de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Cimpoi Iulia".

Prin Hotărârea nr. 151/5 din 27 Aprilie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Tamara Crăciun, reprezentantul debitorului/creditor SRL”Nectar-Expo” în proces de insolvabilitate, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 05 decembrie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău Iulia Cimpoi.

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 45/1 din 27 ianuarie 2017, a respins contestația depusă de dl Ghenadie Petcu, împotriva Deciziei Inspecției Judiciare din 03.08.2016, emise în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi. 

Potrivit Hotărârii nr. 95/2 din 17 februarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Igor Mocan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 12.05.2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Iulia Cimpoi.

Prin Hotărârea nr. 240/23 din 11 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Mocan Igor, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 20 mai 2016, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Cimpoi Iulia. 

Conform Hotărârii nr. 94/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea lui Viorica Grecu privind acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu și Natalia Simciuc. Prin Hotărârea nr. 17/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Lilia Paşa şi de reprezentantul acesteia, avocatul Viorica Grecu împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 94/10 din 03 iunie 2016.

Potrivit Hotărârii nr. 45/3 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul stagiar Codreanu Dumitru și Danu Andrei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse, privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Alexandru Negru, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi. 

Prin Hotărârea nr. 100/11 din 13 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 23 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei 5 Rişcani mun. Chişinău, Veronica Jomiru-Niculiţă, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Maria Moraru. Petiţionarul a menţionat că, prin încheierea Judecătoriei RIşcani mun. Chişinău din 05 decembrioe 2014, cererea de asigurare a acţiunii depusă de ÎCS „Live Stock" SRL a fost respinsă. Ulterior, în data de 05 decembrie 2014, ÎCS „Live Stock" SRL a înaintat repetat o cerere de asigurare a acţiunii, care a fost respinsă prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 decembrie 2014. 

La data de 21 noiembrie 2011, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iuliana Oprea, Svetlana Caitaz, Iulia Cimpoi şi Valentina Clevadî cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin.(1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului şi încălcarea prevederilor art. 5 al Codului de Etică al judecătorului. Prin Hotărârea nr. 58/15 din 02 decembrie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului, în perioafa evaluată, au fost înregistrate 45 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 35 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 151/5 din 27 Aprilie 2018

Hotărârea nr. 95/2 din 17 februarie 2017

Hotărârea nr. 45/1 din 27 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 45/3 din 12 februarie 2016

Hotărârea nr. 94/10 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 17/12 din 22 iulie 2016

Hotărârea nr. 240/23 din 11 octombrie 2016

Hotărârea nr. 100/11 din 13 iulie 2015

Hotărârea nr. 58/15 din 02 decembrie 2011

Știri
  • Judecători cu probleme de integritate printre magistraţii specializaţi în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, desemnaţi de CSM

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

    Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

    Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

    Printre judecătorii care vor da acordul pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii este Anatolie Minciună, promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de fostul președinte Vladimir Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. 

    Oxana Robu, de la aceeași instanță, se numără printre magistrații care urmau să primească apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    O altă magistrată, Galina Moscalciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Şedinţele s-au desfăşurat cu uşile închise, deşi societatea civilă a cerut în repetate rânduri examinarea publică a cazului. Totodată, în decembrie 2013, ea l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia. Totodată, magistrata a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. 

    Iulia Cimpoi, Eugenia Fistican și Svetlana Caitaz se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de membrii CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Toate trei au optat pentru prima opțiune. Între timp, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir. 

    Care este rolul magistraților desemnați, potrivit noii legi

    Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că, potrivit noilor prevederi, evaluarea integrităţii instituţionale se va face în patru etape, prima fiind evaluarea respectării de către instituție a politicilor anticorupție. În cazul în care nu sunt respectate mai multe dintre aceste politici și există bănuiala rezonabilă că angajații se dedau actelor de corupție, CNA poate demara testarea entității. 

    Centrul trebuie să obţină acceptul instanţei de judecată. Magistratul va decide dacă argumentele sunt suficiente sau nu pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii. „Dacă da, împreună cu judecătorul este fixat eşantionul: 10%, 30% etc din angajaţi. După această etapă a testării, rezultatele sunt supuse din nou controlului judecătoresc şi stabileşte dacă au fost depăşite sau nu limitele de către testor. Dacă consideră că limitele au fost depăşite, testul poate fi anulat. Dacă judecătorul nu va autoriza testarea integrităţii aleatorie a instituţiei respective, putem continua evaluarea instituţiei şi în lipsa testării”, a explicat anterior Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, în cadrul unei şedinţe anterioare a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţii

    Rezultatele confirmate de judecător vor fi incluse într-un raport în care vor fi descrise riscurile. Documentul va fi făcut public, fiind scoase numele persoanelor. Instituţia are la dipoziţie o lună pentru a remedia carenţele indicate în raport. Conducătorul întocmeşte un plan, iar în următoarele două luni trebuie să-l pună în aplicare. Mai târziu CNA poate să vină cu o evaluare repetată. Astfel, şeful instituţiei ar putea avea până la trei avertizări, legea propriu-zisă fiind considerată la fel o avertizare. 

    „Pentru noi concluzia ar fi că el nu este un manager bun de instituţie având practic trei avertizări. Asta înseamnă că acest conducător asigură existenţa instituţiei în interes privat şi nu în interesul public. Este treaba conducătorului să decidă dacă îi concediază pe subalternii care au picat testul. CNA informează pe cel care l-a numit în funcţie de şef că acesta conduce instituţia de o manieră ineficientă şi recomandăm să-l înlocuiască cu o altă persoană”, a adăugat Cristina Ţărnă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Argumentele Djetei Chistol și a magistraților de la Curtea de Apel la solicitările diasporei

    Dias­po­ra își va reven­di­ca drep­tul la vot în instan­ța supre­mă de jus­ti­ție, după ce magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu, de la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, au men­ți­nut, fără schim­bă­ri, hotă­rârea pri­mei instan­țe, prin care cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a CEC, depu­să de 143 de cetă­țe­ni din stră­i­nă­ta­te, a fost res­pin­să. Alt­fel spus, instan­ța nu a recu­nos­cut fap­tul că, la 13 noiem­brie, ale­gă­to­ri­lor de pes­te hota­re le-a fost încăl­cat drep­tul la vot, în schimb a con­sta­tat că acțiu­ni­le insti­tu­ți­i­lor res­pon­sa­bi­le au fost per­fect lega­le.
    „Spe­ram la o matu­ri­ta­te a jus­ti­ți­ei mol­do­ve­nești în con­frun­ta­re cu cetă­țea­nul. Era un test pen­tru jus­ti­ția din R. Mol­do­va care ar fi ară­tat cât valo­rea­ză drep­tu­ri­le omu­lui în acest stat. Din păca­te, am ratat aceas­tă oca­zie. Ana­li­zând modul de des­fă­șu­ra­re a pro­ce­su­lui, am înțe­les că jude­că­to­rii aveau deja hotă­rârea adop­ta­tă. Com­ple­tul de jude­ca­tă le-a decla­rat păr­ți­lor și par­ti­ci­pan­ți­lor la pro­ces că se va expu­ne asu­pra demer­su­lui pri­vind sesi­za­rea Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC) oda­tă cu deci­zia pe dosar. Dar în deci­zie nu putea să se expu­nă și asu­pra ape­lu­lui CC. Era deja clar că aveau o hotă­râre adop­ta­tă în acest sens”, a expli­cat Edu­ard Digo­re, după pro­nun­ța­rea deci­zi­ei.

    Dias­po­ra își va reven­di­ca drep­tul la vot în instan­ța supre­mă de jus­ti­ție, după ce magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu, de la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, au men­ți­nut, fără schim­bă­ri, hotă­rârea pri­mei instan­țe, prin care cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a CEC, depu­să de 143 de cetă­țe­ni din stră­i­nă­ta­te, a fost res­pin­să. Alt­fel spus, instan­ța nu a recu­nos­cut fap­tul că, la 13 noiem­brie, ale­gă­to­ri­lor de pes­te hota­re le-a fost încăl­cat drep­tul la vot, în schimb a con­sta­tat că acțiu­ni­le insti­tu­ți­i­lor res­pon­sa­bi­le au fost per­fect lega­le.
    „Spe­ram la o matu­ri­ta­te a jus­ti­ți­ei mol­do­ve­nești în con­frun­ta­re cu cetă­țea­nul. Era un test pen­tru jus­ti­ția din R. Mol­do­va care ar fi ară­tat cât valo­rea­ză drep­tu­ri­le omu­lui în acest stat. Din păca­te, am ratat aceas­tă oca­zie. Ana­li­zând modul de des­fă­șu­ra­re a pro­ce­su­lui, am înțe­les că jude­că­to­rii aveau deja hotă­rârea adop­ta­tă. Com­ple­tul de jude­ca­tă le-a decla­rat păr­ți­lor și par­ti­ci­pan­ți­lor la pro­ces că se va expu­ne asu­pra demer­su­lui pri­vind sesi­za­rea Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC) oda­tă cu deci­zia pe dosar. Dar în deci­zie nu putea să se expu­nă și asu­pra ape­lu­lui CC. Era deja clar că aveau o hotă­râre adop­ta­tă în acest sens”, a expli­cat Edu­ard Digo­re, după pro­nun­ța­rea deci­zi­ei.

    La 1 decem­brie, după mai bine de 11 ore de ședin­țe și două ore de deli­be­ra­re, magis­tra­ta Jude­că­to­ri­ei Cen­tru, Dje­ta Chis­tol, a res­pins drept „neîn­te­mi­a­tă” cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă a Con­si­li­u­lui Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei Elec­to­ra­le muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, cu inter­ve­nien­ți acce­so­rii Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă (CEC), Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Exter­ne și Inte­gră­rii Euro­pe­ne (MAEIE) și Guver­nul.

    Magis­tra­ta și-a argu­men­tat deci­zia prin fap­tul că Con­si­li­ul Elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, care nu a făcut alt­ce­va decât să ia act de plân­ge­ri­le a 4031 de cetă­țe­ni din dias­po­ră și să le remi­tă CC, moti­vând că aces­tea nu ar fi fost depu­se în mod cores­pun­ză­tor, a res­pec­tat legi­sla­ția la emi­te­rea hotă­râri­lor.

    Mol­do­ve­nii din dias­po­ră au soli­ci­tat con­sta­ta­rea încăl­că­rii drep­tu­lui con­sti­tu­țio­nal și a dis­cri­mi­nă­rii direc­te pe cri­te­riu de reșe­din­ță, magis­tra­ta însă, invo­când pre­ve­de­ri­le CC și ale Codu­lui Elec­to­ral, a con­sta­tat că cetă­țe­nii din stră­i­nă­ta­te au fost tra­ta­ți în mod egal de către auto­ri­tă­ți­le R. Mol­do­va.

    Mai mult, jude­că­toa­rea a expli­cat că sta­tul i-a cre­at dias­po­rei faci­li­tă­ți supli­men­ta­re, com­pa­ra­tiv cu cetă­țe­nii R. Mol­do­va, prin acor­da­rea drep­tu­lui de a vota în baza pașa­por­tu­lui expi­rat, dar și la „ori­ca­re din cele 100 de sec­ții”, fără a fi „aron­dați la o sec­ție de vota­re”.

    Dje­ta Chis­tol le-a răs­puns mol­do­ve­ni­lor din Bolog­na că puteau tra­ver­sa încă 45 de km pen­tru a vota în ora­șe­le Fer­ra­ra sau Mode­na, iar celor din Montre­al, Can­a­da, că urmau să se depla­se­ze la Otta­wa, care se află la o dis­tan­ță de o oră și 45 de minu­te. Tot­o­da­tă, în hotă­rârea moti­va­tă se sti­pu­lea­ză că drep­tul la vot n-a fost încăl­cat și din motiv că cele 100 de sec­ții de pes­te hota­re, orga­ni­za­te „întoc­mai cu nor­me­le lega­le pre­vă­zu­te pen­tru ast­fel de acțiu­ni”, ofe­reau posi­bi­li­ta­tea de a vota pen­tru 288000 de cetă­țe­ni, dar că la urne au ieșit doar 139066 de ale­gă­to­ri. În con­for­mi­ta­te cu pre­ve­de­ri­le lega­le, potri­vit jude­că­toa­rei, CEC, MAEIE și Guver­nul au decis orga­ni­za­rea anu­me a aces­tui număr de sec­ții.

    Avo­ca­ții dias­po­rei, Edu­ard Digo­re și Vero­ni­ca Mihailov-Moraru, au cali­fi­cat par­tea moti­va­tă a hotă­rârii drept una con­tra­dic­to­rie, care con­tra­vi­ne cadru­lui legi­sla­tiv, inclu­siv pen­tru că s-a refu­zat exa­mi­na­rea pro­be­lor video sau audi­e­rea mar­to­ri­lor, dar și pen­tru că date­le deți­nu­te de MAEIE vor­beau des­pre 800 000 de cetă­țe­ni în dias­po­ră, pe când cele 100 de sec­ții lezau, din start, drep­tul la vot a pes­te 500 de mii. În cadrul cere­rii de apel avo­ca­ții au con­tes­tat și refu­zul pri­mei instan­țe de a sesi­za CC pri­vind con­tro­lul con­sti­tu­țio­na­li­tă­ții art. 49, alin. 3 din Codul Elec­to­ral. De cea­lal­tă par­te, Maxim Lebe­din­schi, mem­bru CEC, a decla­rat că în cazul în care la o sec­ție de vota­re era aglo­me­ra­ție, per­soa­ne­le erau infor­ma­te des­pre posi­bi­li­ta­tea votă­rii la sec­ți­i­le din apro­pi­e­re, iar repre­zen­tan­ții MAEIE și-au jus­ti­fi­cat acțiu­ni­le prin fap­tul că Minis­te­rul a ținut cont de numă­rul esti­ma­tiv al ale­gă­to­ri­lor.

    Cu toa­te aces­tea, com­ple­tul de jude­ca­tă al Cur­ții de Apel Chi­și­nău, for­mat din magis­tra­ții Nata­lia Sim­ciuc, Iulia Cim­poi și Vic­tor Pru­tea­nu, au dat drep­ta­te insti­tu­ți­i­lor sta­tu­lui, care s-ar fi con­dus de nor­me­le lega­le insti­tu­i­te de Par­la­ment, „orga­nul repre­zen­ta­tiv suprem al popo­ru­lui R. Mol­do­va și uni­ca auto­ri­ta­te
    legi­sla­ti­vă a sta­tu­lui”.
    „La fel, nu pot fi reți­nu­te argu­men­te­le ape­lan­ți­lor în ce pri­veș­te fap­tul că opțiu­ni­le depla­să­rii la alte sec­ții de vota­re repre­zin­tă o dis­cri­mi­na­re, inclu­siv repre­zin­tă o impu­ne­re din par­tea sta­tu­lui la supor­ta­rea unor chel­tu­ie­li exa­ge­ra­te de depla­sa­re, or, a fost indi­cat fap­tul că drep­tul la vot nu este un drept abso­lut, iar auto­ri­tă­ți­le sta­tu­lui, în baza nor­me­lor lega­le, insti­tu­ie numă­rul sec­ți­i­lor de vota­re. Ast­fel, în con­di­ți­i­le în care cetă­țe­nii insis­tau la exer­ci­ta­rea drep­tu­lui la vot, aceștia au avut posi­bi­li­ta­tea rea­lă de a-și exer­ci­ta drep­tul res­pec­tiv, asumându-și cores­pun­ză­tor și even­tu­a­le­le chel­tu­ie­li, iar sta­tul a asi­gu­rat sec­ți­i­le de vota­re cu numă­rul nece­sar de bule­ti­ne de vot”, se ara­tă în hotă­rârea moti­va­tă a instan­ței de apel.

    Instan­ța a mai invo­cat fap­tul că avo­ca­ții nu au con­tes­tat expres înche­ie­rea instan­ței de fond refe­ri­tor la res­pin­ge­rea demer­su­lui întru veri­fi­ca­rea con­sti­tu­țio­na­li­tă­ții nor­me­lor de drept, dar și că nu au invo­cat moti­ve­le de fapt și de drept ale dez­a­cor­du­lui cu deci­zi­i­le magis­tra­tei Chis­tol.
    sursa: zdg.md

  • O companie de asigurări ACUZĂ judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău

    Juriștii de la „ASITO” spun că, deși ultima zi în care dosarul privind recursul la decizia de a convoca adunarea putea fi completat sau mai putea fi analizat era 24 ianuarie, iar cu o zi înainte acesta era deja transferat la Curta de Apel Chișinău. „Reforma justiției prevede ca judecătorii sunt selectați în mod aleatoriu, iar dosarul a fost acordat, pe 24 ianuarie, pentru examinare judecătoarei Iulia Cimpoi de la Curta de Apel Chișinău. Se indica faptul că judecătoarea a fost selectată în mod automat, însă ea a trimis companiei o scrisoare de înștiințare încă pe 23 ianuarie despre examinarea cazului. Deci, Cimpoi știa cu o zi înainte că ea va va fi selectată pentru examinarea cazului.

    Juriștii de la „ASITO” spun că, deși ultima zi în care dosarul privind recursul la decizia de a convoca adunarea putea fi completat sau mai putea fi analizat era 24 ianuarie, iar cu o zi înainte acesta era deja transferat la Curta de Apel Chișinău. „Reforma justiției prevede ca judecătorii sunt selectați în mod aleatoriu, iar dosarul a fost acordat, pe 24 ianuarie, pentru examinare judecătoarei Iulia Cimpoi de la Curta de Apel Chișinău. Se indica faptul că judecătoarea a fost selectată în mod automat, însă ea a trimis companiei o scrisoare de înștiințare încă pe 23 ianuarie despre examinarea cazului. Deci, Cimpoi știa cu o zi înainte că ea va va fi selectată pentru examinarea cazului.

    De aceea, noi am cerut strămutarea dosarului, depunând o cerere de recuzare. Mare ne-a fost mirarea când noi am fost anunațați la 10.25 că cererea de recuzare a judecătorului a fost examinată, iar la 10.30 a fost examinat recursul de aceeași Iulia Cimpoi, în lipsa reprezentanților „ASITO”, cărora le-a fost imposibil să se pregătească de ședință”, a precizat Angela Maxim.

  • Reforma în justiție nu constituie un obstacol pentru funcționarii corupți

    Întreaga societate moldovenească este conştientă de dezvoltarea şi implementarea în Republica Moldova a Strategiei de Reformare în Sectorul Justiţiei, reformă susţinută  de structurile financiare internaţionale. Scopul acestei reforme constă în: dezvoltarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, şi profesionist şi responsabil faţă de societate, în conformitate cu standardele europene, care va asigura supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, în scopul promovării încrederii opiniei publice în justiţie.

    Întreaga societate moldovenească este conştientă de dezvoltarea şi implementarea în Republica Moldova a Strategiei de Reformare în Sectorul Justiţiei, reformă susţinută  de structurile financiare internaţionale. Scopul acestei reforme constă în: dezvoltarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, şi profesionist şi responsabil faţă de societate, în conformitate cu standardele europene, care va asigura supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, în scopul promovării încrederii opiniei publice în justiţie.

    Evenimentele care au avut loc în ultimele zile ne-au determinat să ne adresăm societăţii prin intermediul mijloacelor mass-media şi să atragem atenţia acesteia asupra haosului din cadrul instanţelor judecătoreşti ale municipiului Chişinău şi  manipulării sistemului nostru judiciar de către factorii şi forţele externe prin ocolirea legea.
    Pe 02 ianuarie 2014, după ce CIA «ASITO» SA a primit decizia Comitetului de Direcţie al  ВС «Victoriabank» SA  cu privire la convocarea pe  06 februarie 2014 a adunării generale extraordinare a acţionarilor ВС «Victoriabank» SA, s-a constatat o încălcare gravă a legislaţiei naţionale în ceea ce ţine de convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor. Anticipând intenţia meschină a membrilor administraţiei Băncii de a convoca adunarea generală extraordinară contrar procedurii prevăzute, luînd în consideraţie că pe ordinea de zi este inclusă întrebarea schimbării Preşedintelui Consiliului de Administraţie al Băncii şi a Preşedintelui Comitetului de Direcţie al Băncii, ne-am adresat în instanţa de judecată cu cerere privind declararea nulităţii actului, emis de către autoritatea necompetentă a organului de conducere al societăţii pe acţiuni, şi anume – decizia Comitetului de Direcţie cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ВС «Victoriabank» SA, pe 06 februarie 2014. Atragem atenţia asupra faptului, că Adunarea generală extraordinară a acţionarilor urma să fie convocată prin Decizia Consiliului de Administraţie al Băncii şi nu de organul executiv al acesteia. În vederea excluderii încălcărilor procedurale, acţionarii au decis convocarea adunării generale extraordinare pentru data de  28 februarie 2014, iar această intenţie, bazată pe prevederi legale, este ignorată cu vehemenţă de către actualul Organ de conducere al Băncii, care încearcă prin orice metode, să convoace adunarea la 06.02.14 încălcând, ceea ce contravine prevederilor legale.
    Aceste acţiuni au un scop bine determinat, şi anume: de a declara ulterior nule toate deciziile adoptate în cadrul adunării generale extraordinare  a acţionarilor din  06.12.14 şi a crea împiedimente acţionarilor băncii de a schimba pe cale legală actualul preşedinte al Comitetului de Direcţie al Băncii – pe Dna Politov-Cangaş.
    Judecătoria sectorului Botanica, mun. Chişinău, în persoana judecătorului Maria Ţurcanu, considerând circumstanţele de drept şi de fapt ca fiind suficiente şi cerinţele cu privire la aplicarea  măsurilor de asigurare a acţiunii ca condiţie necesară, a emis încheierea cu privire la satisfacerea parţială a cererii. Astfel, prin încheierea judecătoriei din 09.01.14  a fost suspendată executarea deciziei Comitetului de Direcţie al BC „Victoriabank” SA cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ВС «Victoriabank» SA la 06 februarie 2014, precum şi au fost aplicate interdicţii faţă de registratorul independent al societăţii pe acţiuni ВС «Victoriabank» SA – societăţii «Registru-corect» SA - în ceea ce ţine de întocmirea şi prezentarea către Administraţia ВС «Victoriabank» SA a listei acţionarilor.
    Atenţionăm asupra faptului, că în conformitate cu prevederile articolelor 181, 425 şi 426 din Codul Procesual Civil al Republicii Moldova, cererile de recurs pentru încheierile din categoria respectivă se depun în termen de 15 zile de la emiterea acestora. Astfel, legea oferă fiecărei părţi în proces un termen pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei şi pentru a decide dacă contestă  sau nu încheierea, iar instanţa de judecată, la rândul său, este obligată să aştepte până la încheierea termenului de 15 zile menţionat mai sus şi numai după expirarea acestuia să transmită cauza civilă respectivă la Curtea de Apel competentă, în caz cînd sunt declarate recursuri.
    În cazul nostru, părţilor li s-a adus la cunoştinţă încheierea la 09 ianuarie 2014, deci Judecătoria sectorului Botanica trebuia să transmită cauza civilă respectivă la Curtea de Apel din municipiul Chişinău nu mai devreme de 27 ianuarie 2014.
    Mare le-a fost mirarea reprezentanţilor societăţii CIA «ASITO» SA, care s-au prezentat pe 24 ianuarie 2014 la judecătoria sectorului Botanica pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei civile respective şi a depune cerere de recurs cu privire la încheierea menţionată (privind dezacordul parţial cu încheierea pronunţată), şi au aflat că dosarul a fost transmis deja la Curtea de Apel a municipiului Chişinău.
    Reprezentanţii reclamantului – societatea CIA «ASITO» SA - care s-au adresat imediat la Curtea de Apel a municipiului Chişinău au aflat, că dosarul civil respectiv, de fapt, a fost îndreptat la Curtea de Apel a municipiului Chişinău de către Judecătoria sectorului Botanica încă pe data de 23 ianuarie 2014!
    Adică, este EVIDENT faptul încălcării grave a prevederilor legislaţiei în vigoare de către instanţele judecătoreşti!
    Întru clarificarea circumstanţelor, care au făcut posibilă încălcarea respectivă, reprezentanţii ASITO au aflat, că graba cu care cauza dată a fost expediată de la Judecătoria sectorului Botanica la Curtea de Apel Chişinău, a fost condiţionată de implicarea  Preşedintelui Curţii de Apel a municipiului Chişinău,  Dl Ion Pleşca,  care a solicitat transmiterea imediată a cazului. 
    În cauza civilă de faţă (fila dosarului 98), se conţine un act, şi anume «Fişa de repartizare a dosarului», conform căruia: «…se confirmă, că dosarul civil, înregistrată de Curtea de Apel a mun. Chişinău, cu numărul de înregistrare (computerizat) 02-2re-1267-24012014, la data de 24 ianuarie 2014, ora 09 şi 41 minute, 59 secunde, a fost repartizată Judecătorului Iulia Cimpoi în ordine automată». Atragem atenţia asupra faptului că, în conformitate cu noul sistem electronic implementat în Republica Moldova la insistenţa Comunităţii Europene şi a altor parteneri externi, dosarele în cadrul tuturor instanţelor de judecată, se distribuie în decurs de cel  puţin  2 zile din momentul introducerii de către lucrătorii cancelariei a datelor despre dosare în sistemul computerizat, iar dosarul dat a fost înregistrat imediat.
    Mai mult decît atât, din conţinutul materialelor cauzei, şi anume din avizul din partea Curţii de Apel, primit de societatea «ASITO» SA, se confirmă că judecătorul, Dna Iulia Cimpoi, ştia încă de pe 23 ianuarie 2014, că pe 24 ianuarie  îi va fi repartizată «aliatoriu» cauza civilă cu numărul (computerizat) 02-2re-1267-24012014.
    Concluziile sunt evidente: sau cauza nu a  fost repartizată intenţionat prin intermediul sistemului electronic şi i-a fost transmisă judecătorului Cimpoi pe 23 ianuarie 2014 de către Dl Ion Pleşca sau aceste persoane sunt cei care controlează şi operează  sistemul electronic respectiv. (Interesant, ştiu oare despre acest lucru structurile europene, care finanţează proiectele pentru combaterea corupţiei din cadrul sistemului judiciar). Este evident că  primul pe lista celor care controlează şi manipulează sistemul judecătoresc este Dl Ion Pleşca, Preşedintele Curţii de Apel a municipiului Chişinău, care prin acţiuni sale ilegale a solicitat dosarul în cauză de la funcţionarii Judecătoriei sectorului Botanica, mun. Chişinău şi a transmis cauza judecătorului Cimpoi, şi totodată, pe 24 ianuarie 2014, în mijlocul tuturor evenimentelor dubioase, s-a întâlnit în biroul său cu Dna Politov-Cangaş. Ţinem să subliniem faptul că anume ea este  persoana interesată în acest litigiu, deoarece anume pe ea vor să o destituie acţionarii Băncii din funcţie. Despre ce au vorbit – nu se ştie, dar faptul coruperii judecătorilor Curţii de Apel a municipiului Chişinău, în persoana preşedintelui Pleşca, este evident.
    Stabilind aceste acţiuni din partea judecătorilor, reprezentanţii noştri  s-au adresat pe 24 ianuarie 2014 la Curtea Supremă de Justiţie a RM cu cerere de strămutare a cauzei date la o altă Curte de Apel din Republica Moldova, în scopul examinării imparţiale a acesteia.
    Cu toate acestea, acţiunile funcţionarilor corupţi nu s-au lăsat prea mult timp aşteptate. Deşi cererea noastră a fost înregistrată pe 24.01.2014 la ora 16.00, în ziua de 27.01.2014 (următoarea zi lucrătoare), dosarul  a dispărut. În ce mod? Pe data de 27.01.2014, ora 8.30 dimineaţa, reprezentantului CIA «ASITO» SA, i-a fost refuzată, din motive neîntemeiate atît în cadrul Curţii de Apel Chişinău, cît şi la Curtea Supremă de Justiţie a RM,  solicitarea de a lua cunoştinţă cu dosarul dat, şi  peste aproximativ o oră, pe pagina oficială a Curţii Supreme de Justiţie a RM, a fost publicată decizia completului de judecată, în componenţa judecătorilor: preşedintelui completului- Svetlana Filincova, judecătorul- Galina Stratulat şi judecătorul- Iurie Bejenaru, cu privire la refuzul în ceea ce priveşte satisfacerea cererii noastre de strămutare a cauzei.
    O oră şi jumătate mai târziu, reprezentantul societăţii CIA «ASITO» SA, a solicitat, în mod repetat, dosarul la Curtea Supremă de Justiţie a RM pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei, dar a primit două răspunsuri contradictorii: unul din lucrătorii cancelariei a spus că dosarul nu-i, iar al doilea a confirmat că dosarul este, dar a refuzat să-l prezinte respectînd indicaţiile  primite la telefon.
    Două ore mai târziu, reprezentantul CIA «ASITO» SA, s-a prezentat din nou la Curtea Supremă de Justiţie a RM unde a primit următorul răspuns – cauza a fost transmisă la Curtea de Apel Chişinău.
    Rapiditatea de care au dat dovadă lucrătorii serviciului de expediere ar trebui să ne bucure şi nu ar ridica nici un fel de suspiciuni, dacă, în mod obişnuit, timpul în care  un dosar este transmis de la Judecătoria de sector la Curtea de Apel sau de la Curtea de Apel la Curtea Supremă de Justiţie nu ar fi de cel puţin  5 zile.
    Astfel, este evident faptul că dosarul în cauză, în perioada  24.01.14 -- 27.01.14, s-a aflat la Curtea de Apel Chişinău. Prin urmare, este clar, că cauza noastră întotdeauna s-a aflat la Curtea de Apel şi nu a fost transmisă la o altă instanţă, iar judecătorii Filincova, Stratulat şi Bejenaru au emis decizia în cauză  avînd interese personale şi corupte. Mai mult decit atît, potrivit dispoziţiei 165 din 02.01.14 a Curţii Supreme de Justiţie acest gen de cereri se examinează în instanţa data de către alte complete de judecători. Şi din nou apare întrebarea cu privire la repartizarea  «rapidă», chipurile prin sistemul de repartizare aliatorie a  cazurilor. Poate doamna Filincova ne va divulga secretul şi ne va spune în ce mod şi-a repartizat acest dosar?
    Luând în considerare circumstanţele respective, reprezentanţii societăţii «ASITO» SA au mers la Curtea de Apel, mun. Chişinău pentru a depune cererea cu privire la recuzarea judecătorului Iulia Cimpoi, deoarece acţiunile întreprinse de judecătorul dat cu privire la cauza respectivă, nu au lăsat nici un pic de îndoială că judecătorul nu este imparţial şi independent în luarea deciziilor sale.
    La 28 ianuarie 2014,  ora10.00 reprezentanţii societăţii CIA «ASITO» SA s-au prezentat la Curtea de Apel, mun. Chişinău în scopul stabilirii – cui i-a fost repartizată cererea de recuzare a judecătorului Iulia Cimpoi.
    Examinarea cererii de recuzare a fost repartizată judecătorului Curţii de Apel mun. Chişinău, Dnei Neli Budai. Nu vom obosi să repetăm, că aceasta a fost repartizată prin manipularea de către unele forţe exterioare şi prin  derogare de la Dispoziţia nr. 39 a Curţii de Apel Chişinău din 06.12.13 şi a Regulamentului privind modul de distribuire aliatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior a Magistraturii nr. 110/5 din 05.02.13.
    În opinia noastră, doamna Budai, fiind influenţată de  Preşedintele Pleşca, a stabilit intenţionat şedinţa cu privire la examinarea cererii de recuzare în aceeaşi zi la ora 14.00, în aşa fel încît reprezentanţii ASITO să nu reuşească să se prezinte.
    Ar trebui de remarcat faptul, că în conformitate cu al. 1 articolul 53 Cod de Procedură Civilă, cererea de recuzare se examinează de către instanţa de judecată, care examinează litigiul. Instanţa de judecată audiază persoana a cărei recuzare se solicită, dacă aceasta doreşte să dea explicaţii, şi ascultă opinia participanţilor la proces. 
    Astfel, recuzarea trebuie să fie examinată în prezenţa părţilor, din motiv că acestea pot argumenta cererea sa şi, de asemenea pot, prezenta probe corespunzătoare întru confirmarea şi motivarea cererii de recuzare a judecătorului.
    Judecătorul Budai, însă nu a fost interesată de acest lucru. Solicitând cauza în scopul familiarizării cu materialele acesteia (după depunerea cererii de recuzare a judecătorului Iulia Cimpoi) reprezentanţii societăţii CIA «ASITO» SA au stabilit în mod cert, că însăşi dosarul se afla la judecătorul Iulia Cimpoi, dar nu la judecătorul Neli Budai, care trebuia să examineze detaliat, obiectiv şi amănunţit cererea de recuzare depusă, să studieze motivele înaintării acesteia, precum şi materialele acesteia.
    În baza celor expuse mai sus, precum şi a faptului  că, pe 28 ianuarie 2014, ora 10 societatea «ASITO» SA nu a fost încă înştiinţată despre şedinţa instanţei de judecată cu privire la examinarea cererii de recuzare, care trebuia să aibă loc în aceeaşi zi la ora 14, putem concluziona, că atât judecătorul Iulia Cimpoi, cât şi judecătorul Neli Budai, nu sunt independenţi, dar acţionează reieşind din interese corupte, iar timpul şi data şedinţelor instanţei de judecată se stabilesc astfel, încât reprezentanţii CIA «ASITO» SA să nu poată să se prezinte la timp la şedinţele de judecată, fapt, care denotă o altă încălcare gravă şi  sistematică a normelor de procedură civilă.
    Astfel, analizând acţiunile instanţelor de judecată, care au examinat şi/sau examinează cauza civilă Nr. 2е-6/14, este evident faptul, că încălcările grave şi fără precedent ale dreptului de procedură civilă  (admise mai întâi de către judecătorii sectorului Botanica, apoi de către judecătorii Curţii de Apel mun. Chişinău, Pruteanu, Cimpoi, Budai,  Minciuna, sub conducerea şi influienţă lui Ion Pleşca;  şi chiar de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Bejenaru şi Stratulat sub influienţa lui Filincova) confirmă în mod direct interesul vădit a persoanelor respective în rezultatul final, şi denotă susţinerea acţiunilor ilegale ale Dnei Politov - Cangaş în ceea ce ţine de desfăşurarea adunării generale extraordinare a acţionarilor băncii prin derogare de la procedura legală.
    Mai mult decât atât, toate încălcările menţionate mai sus şi informaţia primită din partea colaboratorilor instanţelor de judecată, vorbesc despre faptul, că are loc o presiune fără precedent asupra personalului, care a fost implicat, măcar tangenţial, în procedura acţiunii respective. Se pare că doamna Politov – Cangaş l-a învăţat pe domnul Ion Pleşca, că angajaţii trebuie să ştie de  frică, şi nu de respectarea legii. Cel mai grav este că în aceste acţiuni sunt implicaţi funcţionarii publici, care trebuie să se supună necondiţionat legii.
    Rezumînd cele menţionate mai sus putem concluziona că, fărădelegile, întreprinse de către Administraţia ВС «Victoriabank» SA sub «acoperirea justiţiei independente» începînd cu data de 30 decembrie 2013 prin adoptarea deciziei cu privire la convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor ВС «Victoriabank» SA pentru 06 februarie 2014, vor continua, iar cu o asemenea susţinere din partea «sistemului judiciar imparţial» - este imposibil de a apăra drepturile şi interesele acţionarilor Băncii.
    Analizând acţiunile reprezentanţilor sistemului judecătoresc după exemplul cauzei civile de faţă, putem ajunge la concluzia, că toate afirmaţiile cu privire la reformarea sistemului judiciar din Republica Moldova poartă un caracter declarativ, iar asemenea principii fundamentale ca independenţa judecătorilor şi subordonarea acestora doar legii, egalitatea tuturor în faţa legii – în practică nu doar nu se respectă de către reprezentanţii Justiţiei menţionaţi mai sus din Republica Moldova, dar şi  sunt încălcate în mod grav în interese meschine şi personale, contrar statutului onorabil de Judecător.
    Integrarea europeană reprezintă scopul strategic atât al politicii interne cât şi al celei externe din Republica Moldova, atingerea căruia va asigura stabilitatea şi prosperarea, bazate pe principii democratice şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Republica Moldova şi-a asumat responsabilităţi faţă de UE, iar Guvernul prezintă în mod regulat dări de seamă cu privire la resursele financiare cheltuite pentru combaterea corupţiei. Oare corespund acestea cu reformele realizate? Putem oare avea încredere în sistemul judiciar din Moldova, atât timp cât judecătorii emit hotărîri şi decizii fiind influienţati material, corupţi prin alte metode sau sunt constrînşi de superiorii lor ?

  • Реформа в юстиции не помеха для коррумпированных чиновников

    Но судью Будэй это не интересовало. Запрашивая дело с целью ознакомления с его материалами (после подачи заявления об отводе Судьи Юлии Чимпой) представителями компании CIA «ASITO» SA было достоверно установлено, что само гражданское дело физически находилось у Судьи Юлии Чимпой, а не у Судьи Нели Будэй, которая должна была детально, объективно, всесторонне и всеобъемлюще рассматривать поданное заявление об отводе, изучать мотивы его подачи, а также материалы самого дела.

    Но судью Будэй это не интересовало. Запрашивая дело с целью ознакомления с его материалами (после подачи заявления об отводе Судьи Юлии Чимпой) представителями компании CIA «ASITO» SA было достоверно установлено, что само гражданское дело физически находилось у Судьи Юлии Чимпой, а не у Судьи Нели Будэй, которая должна была детально, объективно, всесторонне и всеобъемлюще рассматривать поданное заявление об отводе, изучать мотивы его подачи, а также материалы самого дела.

     

  • Familia judecătoarei şi testamentul unei bătrâne de 81 de ani Elisaveta Cheptine

    Nu a fost căsătorită vreodată şi nici copii nu are. În schimb, are o casă şi câteva terenuri la Coloniţa, la doar 11 km de Chişinău. Aceste proprietăţi, însă, îi oferă o bătrâneţe nu prea liniştită, pentru că sunt mai multe persoane care râvnesc la ele. În 2000, pe când încă nu împlinise 70 de ani, bătrâna, în urma unui testament, şi-a lăsat averea pe mâinile lui Ion şi Ruslan Cimpoi, soţul şi, respectiv, fiul judecătoarei Iulia Cimpoi, pe atunci, judecătoare la Judecătoria Criuleni, acolo unde, anterior, Elisaveta Cheptine avusese un alt dosar, legat de partajarea averii cu fratele său, dosar câştigat de ea, până la urmă.

    Nu a fost căsătorită vreodată şi nici copii nu are. În schimb, are o casă şi câteva terenuri la Coloniţa, la doar 11 km de Chişinău. Aceste proprietăţi, însă, îi oferă o bătrâneţe nu prea liniştită, pentru că sunt mai multe persoane care râvnesc la ele. În 2000, pe când încă nu împlinise 70 de ani, bătrâna, în urma unui testament, şi-a lăsat averea pe mâinile lui Ion şi Ruslan Cimpoi, soţul şi, respectiv, fiul judecătoarei Iulia Cimpoi, pe atunci, judecătoare la Judecătoria Criuleni, acolo unde, anterior, Elisaveta Cheptine avusese un alt dosar, legat de partajarea averii cu fratele său, dosar câştigat de ea, până la urmă.

    Doar că, din câte se pare, peste câţiva ani, femeia s-ar fi răzgândit. Astfel, în noiembrie 2010, în faţa unui notar, şi-ar fi testat bunurile Nataliei Verdeş, una dintre nepoatele sale de pe frate, şi asta cu condiţia întreţinerii sale pe viaţă. Plângere către Timofti şi CSM „În mai 2009, mătuşa Elisaveta mi-a propus să cumpăr de la ea un lot de pământ, pe motiv că nu se poate folosi de el. Am încheiat un contract de vânzare-cumpărare, pe care l-am autentificat la notar şi l-au înregistrat la Cadastru. Ulterior, în decembrie 2009, la dorinţa mătuşii, am dus-o la acelaşi notar, iar ea a întocmit pe numele meu, Verdeş Natalia, un testament pe întreg patrimoniul ei – casa de locuit şi terenul aferent cu construcţii auxiliare”, scrie Natalia Verdeş într-o plângere adresată şefului statului, Nicolae Timofti. Din plângere mai aflăm că, atunci, bătrâna ar fi fost conştientă de pasul pe care-l face, dar şi de faptul că, anterior, semnase un alt testament. „Iarna anului 2009-2010 fiind cu multe ninsori, am fost nevoiţi să trecem, împreună cu soţul, în casa mătuşii. Atunci, ne-am chinuit mai mult: am purtat-o pe mătuşă la un şir de clinici private, la analize, în vederea unor intervenţii chirurgicale la ochi, pentru care, ulterior, am achitat 25 mii de lei. În vara anului 2010, împreună cu nişte persoane angajate de noi, am recoltat grâul mătuşii. Soţul a reconstruit bucătăria de vară, am făcut reparaţie în curte, am schimbat gardul”, mai spune Verdeş. „Fiind mulţumită, în 2010, din propria-i voinţă, Elisaveta Cheptine a întocmit pe numele meu contractul de înstrăinare asupra întregului patrimoniu, cu condiţia întreţinerii sale pe viaţă. Ulterior, toate acestea le-am înscris pe numele meu. În noiembrie 2011, am fost însă citată la Procuratură şi recunoscută în calitate de bănuit pentru faptul că „în scopul obţinerii ilegale a bunurilor materiale, am falsificat semnătura Elisavetei Cheptine din contractul de vânzare-cumpărare a terenului şi din contractul de înstrăinare, cu condiţia întreţinerii pe viaţă”, se mai spune în cererea Nataliei Verdeş, adresată şefului statului. Urmărire penală încetată Procurorii au început ancheta în urma depoziţiilor bătrânei, care le-ar fi spus că ea nu ar fi fost la notar şi nu ar fi semnat contractul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii sale pe viaţă, astfel că, semnătura i-ar fi fost falsificată. Ea a mai declarat că a aflat întâmplător, când se afla într-o vizită la primărie, că bunurile sale au fost înscrise pe numele nepoatei Natalia. Urmărirea penală pe numele Nataliei Verdeş a fost încetată în primăvara anului 2012, „din lipsa faptei infracţiunii”. Expertiza grafoscopică a arătat că semnăturile aparţineau anume Elisavetei Cheptine. Vitalie Caldâba, avocatul bătrânei, a atacat la judecătorul de instrucţie ordonanţa procurorilor, iar acesta, în aprilie, a dispus anularea ei. Totuşi, pe 23 august 2012, procurorii decid din nou încetarea urmăririi penale pe numele Nataliei Verdeş, din aceleaşi motive. Între timp, prin intermediul avocatului, Elisaveta Cheptine se adresează în judecată, cerând anularea celor două contracte semnate cu Natalia Verdeş. Pe 10 august 2013, cu două săptămâni înainte ca Verdeş să fie scoasă de sub urmărire penală, Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, îi dă dreptate. Acesta, după ce a audiat mai mulţi martori, a decis să anuleze contractul de vânzare-cumpărare a terenului, dar şi contractul de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Contractul de vânzare-cumpărare a fost anulat cu precizarea că Elisaveta Cheptine urma să-i întoarcă cei aproape şase mii de lei, primiţi pentru teren, Nataliei Verdeş, iar celălalt contract, de întreţinere pe viaţă, pentru că Verdeş nu şi-ar fi onorat obligaţiile asumate în el. Asta deşi, în motivarea instanţei, mai mulţi martori confirmă faptul că, deseori, Natalia Verdeş şi soţul ei, Valeriu Opincă, dar şi alte persoane angajate de ei, au executat mai multe lucrări în câmp sau în jurul casei Elisavetei Cheptine, în perioada 2008—2011. Descifrări telefonice În plângerea adresată lui Nicolae Timofti, dar şi în alte două plângeri, remise pe adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Verdeş afirmă că dosarul penal intentat pe numele său, dar şi decizia instanţelor de judecată ar fi rezultatul relaţiei pe care mătuşa sa o are cu Iulia Cimpoi, fostă judecătoare la CSJ, retrogradată în 2012, împreună cu Ion Muruianu, Nina Cernat şi alţi patru magistraţi la CA Chişinău. Anume familiei judecătoarei, în 2000, Elisaveta Cheptine îi lăsase averea sa. Natalia Verdeş susţine că o bătrână de 82 de ani nu avea cum să găsească un avocat, nu avea cum să-l plătească şi nu avea cum să scrie plângere la procuratură fără a fi ajutată. În calitate de probe, Natalia Verdeş aduce mai multe descifrări telefonice, în care este vizibilă relaţia dintre familia judecătoarei şi mătuşa sa. De exemplu, pe 10 august 2012, în ziua în care instanţa de judecată decidea anularea contractelor dintre Elisaveta Cheptine şi Natalia Verdeş, se constată că aceasta a telefonat familiei Cimpoi, la numărul înregistrat în baza de date a Moldtelecom pe numele Iuliei Cimpoi. De fapt, în luna respectivă, se atestă zeci de discuţii dintre familia Cimpoi şi Elisaveta Cheptine. Pe 10 septembrie 2012, descifrările demonstrează o discuţie dintre aceasta şi Iulia Cimpoi chiar de pe numărul de fix din biroul său de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Descifrările telefonice demonstrează că bătrâna a discutat şi cu Ion Cimpoi, angajat al Direcţiei asistenţă socială a sect. Râşcani, Chişinău, la numărul de la serviciu al acestuia, cât şi la numărul de mobil. În martie 2013, Anatolie Ţurcan, membru al CSM, îi răspundea Nataliei Verdeş că „afirmaţiile dvs. precum că judecătorul CA Chişinău, Iulia Cimpoi, o consultă pe Cheptine Elisaveta şi a exercitat influenţă asupra judecătorului Judecătoriei Ciocana nu s-au confirmat cu probe concludente şi pertinente, fiind negate de judecătorii vizaţi în petiţie”. Două luni mai târziu, Ţurcan îi răspundea din nou Nataliei Verdeş: „Descifrările serviciilor prestate confirmă convorbirile dintre Elisaveta Cheptine şi Iulia Cimpoi, însă acestea nu denotă faptul că judecătorul a comis imixtiune în activitatea de judecată”. „Dacă ar veni, i-aş arăta eu” Ion Cimpoi, soţul magistratei Iulia Cimpoi şi posesorul averii bătrânei, din momentul în care instanţa a desfăcut contractul dintre Elisaveta Cheptine şi Natalia Verdeş, neagă orice legătură cu acest caz. „Să fie sănătoasă (Elisaveta Cheptine, n.r.). Eu îmi cer scuze, dar spune-i dnei Verdeş să nu umble cu paiele în cap. Să mă iertaţi de cuvântul pe care l-am spus. Ştiu că a scris murdării bune, dar Cel de Sus o s-o trăsnească bine în cap. Umblă cu prostii. Eu nu am ce mă amesteca. Să nu umble cu bârfe şi cu minciuni. Nu-mi trebuie nimic şi n-am nevoie să am ceva din asta. Nu-i frumos pentru o doamnă în vârstă să umble cu bârfe”, ne-a zis Ion Cimpoi. „Eu nu i-am dat ei nimic. Ea a furat. Să nu umble cu minciuni. Ea a furat documentul şi a făcut singură tot. Să nu fi fost la primărie, nici astăzi nu ştiam. Eu nu am semnat nimic. Am fost şi la poliţie, şi la procuratură. Ea umblă doar cu minciuni. Ce are cu femeia ceia? (Iulia Cimpoi, n.r.) Nu ştiu nimic de doamna ceia. Eu am avocat. În afară de el nu am nevoie de nimic. El mă sfătuie. Eu am găsit avocatul”, ne-a spus Elisaveta Cheptine. Bătrâna neagă că ar fi discutat cu magistrata Cimpoi, deşi actele confirmă acest lucru. „Am fost (prietene – n.r.) când am fost cu Criuleniul. De atunci, nici nu ştiu unde s-a dus şi ce face. Cu cine vorbesc? Nu, nu vorbesc cu nimeni, doar cu avocatul”, ne-a spus bătrâna. „Ea (Verdeş, n.r.) de ce nu vine să vorbească personal cu mine? Dacă ar veni, i-aş arăta eu. Eu nu am poftit-o la mine. Ea singură a venit şi fuma în jurul casei. Ea venea cu toţi bărbaţii pe care i-a avut, iar eu îi hrăneam… Îi umpleam şi ei torba, după ce se jeluia că nu are la cine se duce. Ce a făcut ea? Ce reparaţie? E zero. E casa mea. Eu am muncit aici. Singură am făcut-o, cu puterea mea, fără ajutor”, ne-a spus revoltată mătuşa Elisaveta.

  • Parlamentul a susţinut transferul a 6 judecători de la CSJ la Curtea de Apel

    Şase judecători de la Curtea Supremăde Justiţie – Ion Muruianu, Nina Cernat, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican, Iulia Cimpoi şi Svetlana Caitaz – vor lucra la Curtea de Apel Chişinău. O decizie în acest sens a fost luată miercuri, 26 decembrie, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului. După decizia de a reduce de la 40 la 33 numărul judecătorilor la Curtea Supremă de Justiţiei, 7 judecători – 6 sus-numiţi şi Valentin Barbă – au fost puşi în situaţia să aleagă dacă îşi prezintă demisia sau dacă aleg să fie transferaţi la o instanţă inferioară.

    Şase judecători de la Curtea Supremăde Justiţie – Ion Muruianu, Nina Cernat, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican, Iulia Cimpoi şi Svetlana Caitaz – vor lucra la Curtea de Apel Chişinău. O decizie în acest sens a fost luată miercuri, 26 decembrie, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului. După decizia de a reduce de la 40 la 33 numărul judecătorilor la Curtea Supremă de Justiţiei, 7 judecători – 6 sus-numiţi şi Valentin Barbă – au fost puşi în situaţia să aleagă dacă îşi prezintă demisia sau dacă aleg să fie transferaţi la o instanţă inferioară.


    Valentin Barbă şi-a dat demisia onorabilă. Nina Cernat şi Ion Muruianu au atacat decizia Consiliului Superior al Magistraturiila Curtea Supremăde Justiţie, dar le-a fost respinsă cererea.
    După examinarea candidaturilor de către Parlament, urmează ca preşedintele ţării, Nicolae Timofti să emită un decret în acest sens.

  • Судья ВСП потерял свой пост из-за сокрытия имущества

    Семь магистратов Высшей судебной палаты были переведены на вакантные должности в другие судебные инстанции. Парламент утвердил решение Высшего совета магистратуры.

    Согласно решению, бывший председатель ВСП Ион Муруяну и судьи Нина Чернат, Сергей Фурдуй, Евгения Фистикан, Валентин Барба, Юлия Чимпой, Светлана Кайтаз займут впоследствии должности судей Апелляционной палаты.

    Семь магистратов Высшей судебной палаты были переведены на вакантные должности в другие судебные инстанции. Парламент утвердил решение Высшего совета магистратуры.

    Согласно решению, бывший председатель ВСП Ион Муруяну и судьи Нина Чернат, Сергей Фурдуй, Евгения Фистикан, Валентин Барба, Юлия Чимпой, Светлана Кайтаз займут впоследствии должности судей Апелляционной палаты.

    Данное решение вызвало недовольство депутатов ПКРМ, заявивших, что тех семерых судей сначала надо назначить на другие должности, а уже потом голосовать за этот документ.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU