Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Lazari Sergiu
Căutare avansată
Foto: captura imagini video curaj.tv

Clevadî Natalia

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 28.02.2011

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 107-VIII din 29 martie 2017, doamna Natalia Clevadî a fost numită prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. 

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 88-VIII din 22 martie 2017, doamna Clevadî Natalia se numește în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vârstă.

Conform Hotărârii nr. 677/29 din 18 octombrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a prelungit transferul temporar al judecătorului Judecătoriei Bălți, Natalia Clevadî, la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, până la data de 01 ianuarie 2017, iar începînd cu 02 ianuarie 2017 pînă la 18 februarie 2017 la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Potrivit Hotărârii nr. 241/11 din 12 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a admis demersul domnului Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, referitor la transferul temporar al judecătorului Judecătoriei Bălţi, Natalia Clevadî pe un termen de 6 luni.

Data numirii în funcție: 28.02.2011

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 107-VIII din 29 martie 2017, doamna Natalia Clevadî a fost numită prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. 

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 88-VIII din 22 martie 2017, doamna Clevadî Natalia se numește în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vârstă.

Conform Hotărârii nr. 677/29 din 18 octombrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a prelungit transferul temporar al judecătorului Judecătoriei Bălți, Natalia Clevadî, la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, până la data de 01 ianuarie 2017, iar începînd cu 02 ianuarie 2017 pînă la 18 februarie 2017 la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Potrivit Hotărârii nr. 241/11 din 12 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a admis demersul domnului Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, referitor la transferul temporar al judecătorului Judecătoriei Bălţi, Natalia Clevadî pe un termen de 6 luni.

Prin Decretul Președintelui RM nr.1975-VII din 17 martie 2016, numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Conform Hotărârii CSM nr. 539/21 din 07 iulie 2015 se prelungeşte perioada de transfer pe termen limitat a judecătorului Judecătoriei Bălţi, Clevadî Natalia la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, cu 6 luni.

Prin Hotărârea nr. 43/2 din 27 ianuarie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorul Judecătoriei Bălţi, Natalia Clevadî a fost transferată în funcţia de judecător la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, pe un termen de 6 luni.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 40-VI din 28 februarie 2011 numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe un termen de cinci ani.

Anul naşterii 1977
 
Instruire/Diplome
1994 - 1999 facultatea de drept, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
2007 - 2009 cursuri de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător, INJ
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1994 - 1995 inspector, anticamera Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova
1997 - 1998 secretar-dactilograf, Birou Notarial de stat
1999 - 2000 avocat-stagiar, BA sec. Botanica, mun. Chişinău
2000 - 2005 avocat, BA, sec. Botanica, mun. Chişinău
2005 - 2006 procuror-stagiar, Procuratura r-l Basarabeasca
2006 - 2007 procuror, Procuratura sect. Buiucani, mun. Chişinău
28.02.2011 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Bălţi, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 40-VI)

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 38/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Natalia Clevadî de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Natalia Clevadî nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Bălți, Clevadî Natalia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri contestate 33, menținute 22 - 66,66%
2012 - hotărâri contestate 63, menținute 41 - 65,07%
2013 - hotărâri contestate 104, menținute 72 - 69,23%
2014 - hotărâri contestate 76, mentinute 50  - 65,78%; 
2015 (9 luni) - hotărâri contestate171, menținute 143 - 83,62%:
2016 au fost contestate în total 140 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 123 ceea ce constituie 87,85%;
2017 au fost contestate în total 154 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 142, ceea ce constituie 92,20%;
2018 au fost contestate în total 140 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 122 ceea ce constituie 87,14%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 239, casate 6 - 2,5%
2012 - cauze examinate 210, casate 9 - 4,2%
2013 - cauze examinate 300, casate 22 - 7,3%
2014 - cauze examinate 455 de cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,95%;
2015 (9 luni), din 745 de cauze examinate, 34 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate - 4,56%;
2016, din 370 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,59%;
2017, din 326 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,60%;
2018, din 429 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,19%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 38/4 din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Natalia Clevadî de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 79 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 74/10 din 02 iunie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Natalia Clevadî, pentru participarea la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcţiei de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 83 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulând un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 230/10 din 24 martie 2015 i s-a conferit gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 38/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Natalia Clevadî de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Natalia Clevadî nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.


Conform Hotărârii nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Bălți, Clevadî Natalia, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.



PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri contestate 33, menținute 22 - 66,66%

2012 - hotărâri contestate 63, menținute 41 - 65,07%

2013 - hotărâri contestate 104, menținute 72 - 69,23%
2014 - hotărâri contestate 76, mentinute 50  - 65,78%; 
2015 (9 luni) - hotărâri contestate171, menținute 143 - 83,62%:
2016 au fost contestate în total 140 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 123 ceea ce constituie 87,85%;
2017 au fost contestate în total 154 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 142, ceea ce constituie 92,20%;
2018 au fost contestate în total 140 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 122 ceea ce constituie 87,14%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:

2011 - cauze examinate 239, casate 6 - 2,5%

2012 - cauze examinate 210, casate 9 - 4,2%

2013 - cauze examinate 300, casate 22 - 7,3%
2014 - cauze examinate 455 de cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate - 3,95%;
2015 (9 luni), din 745 de cauze examinate, 34 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate - 4,56%;
2016, din 370 cauze examinate, 17 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,59%;
2017, din 326 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,60%;
2018, din 429 cauze examinate, 18 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,19%.



EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 38/4 din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Natalia Clevadî de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 79 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 74/10 din 02 iunie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura doamnei Natalia Clevadî, pentru participarea la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcţiei de judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 83 de puncte.


Prin Hotărîrea nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine, acumulând un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 230/10 din 24 martie 2015 i s-a conferit gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare al judecătorului.

Hotărârea nr. 38/4 din 12 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014

Hotărârea CSM nr. 230/10 din 24 martie 2015

Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 74/10 din 02 iunie 2016

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Natalia Clevadî nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada 2014 - 2015, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Natalia CLEVADΔ.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014, "de către Colegiul disciplinar în perioada anilor 2011-2013 nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Natalia Clevadî”.

Conform Hotărârii nr. 2/1 din 13 ianuarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea Petrenco Grigore, Grigorciuc Pavel, Rosco Alexandru, Amerberg Mihail, Jurat Vladimir, Druzi Andrei, Buznea Oleg în privința judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Melniciuc Oleg și Clevadî Natalia.

Potrivit Hotărârii nr. 2/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 a respins contestaţia depusă de Viorica Tonu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 13 iulie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Tonu Viorica cu privire la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei mun. Bălţi, Natalia Clevadî, Anatolie Vrînceanu şi Nicolae Ocerednîi. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 9 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului Natalia CLEVADÎ, în anul 2014 au fost depuse 11 petiții, iar în anul 2015 au fost depuse 6 petiții, find neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 6 petiții neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Natalia Clevadî nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 56/6 din 20 noiembrie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada 2014 - 2015, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Natalia CLEVADΔ.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 184/13 din 21 noiembrie 2014, "de către Colegiul disciplinar în perioada anilor 2011-2013 nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Natalia Clevadî”.

Conform Hotărârii nr. 2/1 din 13 ianuarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea Petrenco Grigore, Grigorciuc Pavel, Rosco Alexandru, Amerberg Mihail, Jurat Vladimir, Druzi Andrei, Buznea Oleg în privința judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Melniciuc Oleg și Clevadî Natalia.

Potrivit Hotărârii nr. 2/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 a respins contestaţia depusă de Viorica Tonu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 13 iulie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Tonu Viorica cu privire la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei mun. Bălţi, Natalia Clevadî, Anatolie Vrînceanu şi Nicolae Ocerednîi. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 9 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului Natalia CLEVADÎ, în anul 2014 au fost depuse 11 petiții, iar în anul 2015 au fost depuse 6 petiții, find neîntemeiate.



Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 6 petiții neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 2/1 din 13 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 2/1 din 11 ianuarie 2016

Știri
  • 100 de martori ai acuzării în dosarul Pro Imobil

    Dosarul penal în care compania imobiliară „Pro Imobil” și Vladislav Musteață, fondatorul afacerii, au fost învinuiți de evaziune fiscală, a ajuns în judecată. În instanță, procurorii și-au arătat intenția de a audia 100 de martori, fapt ce a provocat îngrijorarea magistratei care examinează dosarul.

    Aceasta s-a adresat Curții Constituționale cu o solicitare de a declara „parțial neconstituțional” un articol din Codul de Procedură Penală, care reglementează modalitatea de audiere și transcriere a declarațiilor martorilor. „Prezentul proces judiciar cu 100 de martori pe listă poate dura 4-5 ani.  Astfel, deși pana de gâscă a fost înlocuită cu tastatura, procesul de transcriere a declarațiilor nu a accelerat prea mult și aceasta în era tehnologiilor informaționale și călătoriilor spațiale”, își argumentează judecătoarea sesizarea.

    Dosarul penal în care compania imobiliară „Pro Imobil” și Vladislav Musteață, fondatorul afacerii, au fost învinuiți de evaziune fiscală, a ajuns în judecată. În instanță, procurorii și-au arătat intenția de a audia 100 de martori, fapt ce a provocat îngrijorarea magistratei care examinează dosarul.

    Aceasta s-a adresat Curții Constituționale cu o solicitare de a declara „parțial neconstituțional” un articol din Codul de Procedură Penală, care reglementează modalitatea de audiere și transcriere a declarațiilor martorilor. „Prezentul proces judiciar cu 100 de martori pe listă poate dura 4-5 ani.  Astfel, deși pana de gâscă a fost înlocuită cu tastatura, procesul de transcriere a declarațiilor nu a accelerat prea mult și aceasta în era tehnologiilor informaționale și călătoriilor spațiale”, își argumentează judecătoarea sesizarea.

    Dosarul penal de evaziune fiscală în care este vizată firma „Pro Imobil Grup”, cea care a gestionat până în 2017 afacerea Pro Imobil, dar și fondatorul ei, Vladislav Musteață, a fost transmis în judecată la începutul anului, prima ședință fiind programată în luna aprilie.

    Următoarea a fost amânată pentru iunie, după ce magistrata Natalia Clevadî a descoperit o problemă mai puțin obișnuită: urma să audieze 100 de martori ai acuzării, iar grefierul urmează să transcrie simultan declarațiile acestora, conform reglementărilor art. 337 din Codul de Procedură Penală (CPP). Magistrata a considerat că un asemenea scenariu ar periclita examinarea cauzei penale în termeni rezonabili și s-a adresat Curții Constituționale (CC), cerând ca acel articol să fie declarat „parțial neconstituțional”.

    Judecătoarea: „Grefierii nu trec cursuri de dactilografiere rapidă”

    Conform informațiilor din documentul publicat pe site-ul CC, în ședința de judecată preliminară s-a stabilit că inculpatul Vladislav Musteață nu-și recunoaște vina și nu a optat pentru examinarea cauzei în procedură simplificată. Totodată, reprezentantul legal al persoanei juridice inculpate nu s-a prezentat în ședință, iar apărarea a solicitat amânarea ei pentru ca firma SRL „Pro Imobil Grup” să-și desemneze un alt reprezentant. Pe parcursul studierii materialelor, instanța a stabilit însă că în lista probelor acuzării sunt incluși 100 de martori. „Respectiv, consemnarea în scris a declarațiilor celor 100 de martori și altor părți ce vor fi audiate se va efectua conform procedurii prevăzute de art. 337 Cod de Procedură Penală, constituționalitatea căruia se contestă… Prin prezenta sesizare se solicită respectuos Înaltei Curți să efectueze un exercițiu de punere în balanță între dreptul la un proces echitabil al persoanelor fizice și juridice implicate într-un proces penal și necesitatea respectării principiului formalismului”, scrie magistrata Natalia Clevadî în sesizarea către CC. 

    „Grefierii nu trec cursuri de dactilografiere rapidă, când fiecărui deget îi revin literele sale, astfel, fiecare grefier tapează declarațiile persoanei audiate în ședință cu viteza care îi este firească, care evident nu poate fi comparată cu viteza unei persoane special instruite să tapeze câte 300 de cuvinte per minut sau cu viteza unui aparat modern IT. Astfel, persoana care face declarații la fiecare 2-3 propoziții, se oprește așteptând până grefierul le va tapa, apoi iarăși rostește câteva propoziții, iarăși așteaptă până grefierul le va transcrie, în așa mod procesul de audiere a părților derulând cu viteza melcului. Ca rezultat, procesul de audiere a părților vătămate, martorilor, inculpaților se transformă într-un proces de dictare a declarațiilor, așa cum grefierul nu reușește să transcrie declarațiile dacă persoana vorbește cursiv, fără să se oprească și să aștepte până cele spuse vor fi dactilografiate. Această procedură învechită dăunează mult principiului celerității procesului penal și actului de justiție”, consideră judecătoarea, care precizează că aceste probleme pot fi întâlnite și în alte dosare, iar din această cauză, pot suferi inculpații sau martorii. 

    Magistrata cere ca declarațiile să poată fi transcrise în termen de 3 zile după ședință

    Natalia Clevadî precizează că prevederile articolului contestat au fost aprobate și implementate în perioada când încă nu existau tehnologiile informaționale care sunt astăzi și că nu erau înregistrate audio toate ședințele de judecată. „În prezent, toate ședințele sunt înregistrate audio și ar fi binevenit, în situații urgente și strict la aprecierea instanței de judecată, să poată fi făcute excepții de la procedura de consemnare a declarațiilor prevăzută la art. 337 al CPP, atunci când există riscul expirării termenelor măsurilor preventive, sau expirării termenelor de prescripție. În toate cazurile menționate, respectarea formalităților dăunează actului de justiție, fiind contrară prevederilor Constituției”, crede magistrata, care crede că, dacă procesul pe care îl are pe rol s-ar desfășura după procedura clasică, ar putea dura „circa 4-5 ani. Astfel, deși pana de gâscă a fost înlocuită cu tastatură, procesul de transcriere a declarațiilor nu a accelerat prea mult și aceasta în era tehnologiilor informaționale și călătoriilor spațiale”, zice aceasta.

    Clevadî solicită ca judecători de la CC, „cu titlul de reglementare temporară”…, să declare parțial neconstituțional art. 337 din CPP, permițând instanțelor de judecată în situația în care respectarea prevederilor acestuia este în detrimentul actului de justiție, să audieze părțile și alți participanți ai procesului penal fără consemnarea imediată în scris a declarațiilor acestora, cu transcrierea declarațiilor în baza înregistrării audio a ședinței de judecată, în termen de până la 3 zile după ședință.

    „Această reglementare temporară va permite instanțelor de judecată, în caz de situații urgente, să audieze un număr mare de părți vătămate, martori sau inculpați, fiind posibilă finisarea examinării cauzei în termeni restrânși, veridicitatea declarațiilor consemnate în scris de grefier după ședință putând fi verificată de părți prin ascultarea înregistrării audio”, cere judecătoarea. „La fel cum tinerii grefieri ascultă cu mirare când aud că au fost timpuri când judecătorii scriau sentințele și hotărârile manual și dacă greșeau un cuvânt, începeau fila de la început, sper că și generația noastră va ajunge să lucreze în timpurile când procesul „dictării” declarațiilor va fi abrogat, vor fi implementate IT moderne, care vor permite transcrierea computerizată a declarațiilor, grefierul doar având obligația de a bifa și a apăsa pe butoane”, mai menționează judecătorea.

     

    Cei 100 de martori: Angajați, foști angajați sau clienți ai Pro Imobil

    CC încă nu a luat o decizie pe marginea sesizării, care a fost înregistrată la începutul lunii mai. Lucreția Zaharia, procuror șef adjunct la PCCOCS precizează că, cei 100 de martori ai acuzării din dosar sunt actuali sau foști angajați ai companiei sau clienți. „Ei toți au fost audiați la urmărirea penală, iar fiecare persoană care a fost audiată la urmărirea penală, are obligația să vină în fața instanței și să-și mențină declarațiile sau să completeze cu ce au de completat”. Cât despre sesizarea judecătoarei făcută la CC, Lucreția Zaharia menționează că, anterior au mai fost dosare în care au fost 100 de martori, doar că nu au existat sesizări la CC.

    „În alte cazuri, instanța i-a audiat pe toți, a transcris declarațiile. Referitor la sesizare, eu nu vreau să mă expun. Este la discreția instanței de a sesiza sau nu Curtea. A făcut-o. Așteptăm să se expună. Partea bună a lucrurilor e că examinarea dosarului continuă, nefiind suspendată examinarea sa”, precizează aceasta. Vladislav Musteață nu a răspuns la mesajele remise de ZdG la subiect.

    Noi schimbări la Pro Imobil, dar aceiași proprietari

    Dosarul penal în care este vizată compania „Pro Imobil” a fost inițiat în august 2017, atunci când procurorii de la Procuratura Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au descins cu percheziții, anunțând că firma și conducătorii ei sunt anchetați pentru evaziune fiscală. În timp ce procurorii efectuau acțiuni de urmărire penală în dosarul „Pro Imobil”, ZdG a stabilit că, în culise, au avut loc mai multe tranzacții și schimbări, inclusiv la nivelul proprietarilor firmei.

    Astfel, firma „Pro Imobil Grup”, cea care gestiona afacerea Pro Imobil și cea care este acum judecată pentru evaziune fiscală a fost trecută pe linie moartă, fiind înlocuită cu o altă firmă, „Pro Imobil Company”. Aceasta, chiar în perioada exercitării urmăririi penale și-a schimbat proprietarii, sportivul Alexandr Petkoglo, angajat în cadrul unei săli de lupte gestionate de Octavian Orheianu, un apropiat de-al lui Dorin Damir, unul din finii liderului Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, devenind unul dintre proprietari.

    Ulterior, „Pro Imobil Company” a suportat și alte modificări la nivelul acționarilor, dar acestea nu au schimbat raportul de forțe. Astăzi, 50% din capitalul social al companiei aparține Inei Iavorscaia, partenera de viață a lui Vladislav Musteață, fondatorul afacerii, iar alte 50% aparțin Alei Crețu, care, conform surselor ZdG, este cumnata lui Octavian Orheianu, președintele Federației de K1 din Moldova, cel care i-a luat locul lui Dorin Damir, actualul președinte al FEA (Fighting & Entertainment Association).
    Sursa: zdg.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Alți zece magistrați numiți în funcție de șeful statului. În ce instanțe vor activa

    Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

    Șeful statului Igor Dodon a numit în funcție alți 10 judecători din 15, propuși anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Magistrați vor activa în instanțele din Edineț, Orhei, Comrat, Strășeni și Bălți, cu sediul la Fălești. Cinci judecători au fost respinși, însă deocamdată, Președinția nu oferă informații în privința lor.

    Printre judecătorii acceptați de președinte sunt:
    Ludmila Caraianu, judecător la Curtea de Apel Comrat
    Eugeniu Pșenița, vicepreședinte, Judecătoria Edineț

    La fel, Igor Dodon a numit în funcție opt judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Este vorba de:
    Tatiana Avasiloaie
    Ecaterina Buzu
    Natalia Clevadî
    Elena Costiuc
    Dumitru Bosîi
    Adrian Cerbu
    Igor Chiroșca
    Radu Holban

    Amintim că, săptămâna trecută, președintele țării a semnat decretele de numire pentru 33 de magistrați noi la instanțele de fond. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției. 25 de magistrați care activează deja la Judecătoria Chișinău și 8 – în judecătoriile din raioane.

    La ședința de ieri a CSM, cei 33 de magistrați au depus jurământul, iar de astăzi aceștia au început activitatea în cadrul instanțelor.
    sursa: bizlaw.md

  • Ex-deputat: Judecătorul Clevadîi instiga polițiștii la violență! Urmărim o ”plahojustiție” în acțiune

    Judecătorul din sectorul Râșcani, Natalia Clevadîi a fost cea care instiga polițiștii la acțiuni violente contra inculpaților din a.z. ”grup Petrenco”, care s-au dezlănțuit agresiv nu doar asupra deținutului politic, Andrei Druzi, ci și asupra unei femei însărcinate.

    Declarația a fost făcută de fostul deputat, liderul partidului ”Casa noastră – Moldova”, Grigore Petrenco, marți, 4 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

    ”Acolo era și o femeie gravidă, Olga Jurat, soția lui Vladimir Jurat. Ea a declarat asta în fața instanței, spunea că este însărcinată și ruga să nu fie scoasă cu forța din sala de ședințe pentru că este însărcinată. Judecătorii și polițiștii, instigați de Clevadîi, au auzit asta. Dar, au recurs la violențe. (…) Polițiștii au fost instigați de Clevadîi. Toți polițiștii au fost documentați, toți care au comis abuzuri și vom cere să fie trași la răspundere pentru că au agresat inculpații, au agresat o femeie însărcinată”, a declarat Petrenco.

    Judecătorul din sectorul Râșcani, Natalia Clevadîi a fost cea care instiga polițiștii la acțiuni violente contra inculpaților din a.z. ”grup Petrenco”, care s-au dezlănțuit agresiv nu doar asupra deținutului politic, Andrei Druzi, ci și asupra unei femei însărcinate.

    Declarația a fost făcută de fostul deputat, liderul partidului ”Casa noastră – Moldova”, Grigore Petrenco, marți, 4 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

    ”Acolo era și o femeie gravidă, Olga Jurat, soția lui Vladimir Jurat. Ea a declarat asta în fața instanței, spunea că este însărcinată și ruga să nu fie scoasă cu forța din sala de ședințe pentru că este însărcinată. Judecătorii și polițiștii, instigați de Clevadîi, au auzit asta. Dar, au recurs la violențe. (…) Polițiștii au fost instigați de Clevadîi. Toți polițiștii au fost documentați, toți care au comis abuzuri și vom cere să fie trași la răspundere pentru că au agresat inculpații, au agresat o femeie însărcinată”, a declarat Petrenco.

    Fostul deputat a mai spus că judecătorul Natalia Clevadîi a dat dovadă de un cinism inimaginabil, continuând ședința, în timp ce Andrei Druzi zăcea pe podea, agresat de polițiști.

    „Bănuiţii sunt eliminaţi din sala de judecată pentru că cer o justiţie corectă, cer ca să fie respectate drepturile omului, dar ca răspuns se intervine cu forța. (…) După ce a leşinat Andrei Druzi, judecătorul Clevadîi a continuat şedinţa. Am chemat salvarea şi medicii au acordat primul ajutor medical, poliţiştii nu făceau nimic. Druzi a fost dus la Spitalul de Urgenţă. Timp de patru ore el a fost inconştient, însă nimeni din instanţă nu s-a interesat de starea lui de sănătate”, a mai spus fostul deputat.  

    Potrivit lui Petrenco, „ceea ce s-a întâmplat în instanță la 3 octombrie, este nu doar un incident fără precedent, ci o plahojustiţie”.

    Judecătorul Natalia Clevadîi nu a comentat în nici un fel scandalosul incident.

    Amintim că la 3 octombrie, unul dintre deținuții politici, membru al ”grupului Petrenco”, Andrei Druzi, a fost grav traumatizat în timp ce poliția încerca să-i înlăture din sala de ședințe a judecătoriei Râșcani pe toți inculpații, la indicația completului de judecată, condus de magistratul Natalia Clevadîi.

    Înlăturându-l din sala de ședințe pe inculpatul Andrei Druzi, poliția l-a lovit cu capul de podea, în rezultat – acesta a nimerit la spital, unde a stat inconștient timp de patru ore. Actualmente, acesta rămâne internat la spital în stare gravă.
    sursa: moldnews.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md-

  • La a treia examinare, instanța de fond trimite dosarul la procuror

    Judecătoria Rîșcani a ajuns azi să examineze a treia oară în doi ani un caz contravențional în care procurorul Ștefîrță propunea ca polițistul Condrea să fie amendat și privat de dreptul de a exercita meseria un anume termen pentru că m-ar fi agresat în aprilie 2013.
    Azi judecătoarea Clevada a decis să-și decline competența și să trimitp dosarul înapoi procuraturii. Ștefîrță însă va face recurs, astfel că și Curtea de apel va fi obligată să examineze acest caz a treia oară…

    Judecătoria Rîșcani a ajuns azi să examineze a treia oară în doi ani un caz contravențional în care procurorul Ștefîrță propunea ca polițistul Condrea să fie amendat și privat de dreptul de a exercita meseria un anume termen pentru că m-ar fi agresat în aprilie 2013.
    Azi judecătoarea Clevada a decis să-și decline competența și să trimitp dosarul înapoi procuraturii. Ștefîrță însă va face recurs, astfel că și Curtea de apel va fi obligată să examineze acest caz a treia oară…

  • Copiii judecătorilor devin judecători

    nstitutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost admişi primii tineri, prin concurs public. Mulţi dintre ei purtau numele unor cunoscuţi judecători şi procurori. Între timp, la INJ au mai fost admise câteva grupe de jurişti, iar în acest an au fost felicitaţi primii absolvenţi. Numele acestora continuă să vorbească de la sine. La 31 martie 2009, în incinta INJ a avut loc ceremonia oficială de înmânare a atestatelor primei promoţii de absolvenţi — candidaţi la funcţiile de judecător şi de procuror. La festivitate a fost prezent Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al R.Moldova, alte autorităţi guvernamentale, tutorii şi rudele absolvenţilor. În unele cazuri, rudele proaspeţilor judecători erau în calitate de tutori şi viitori colegi de judecătorie. Circa jumătate dintre persoanele admise la INJ sunt fii, fiice, fraţi, soţi ai actualilor judecători, procurori sau funcţionari din domeniul justiţiei.

    nstitutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost admişi primii tineri, prin concurs public. Mulţi dintre ei purtau numele unor cunoscuţi judecători şi procurori. Între timp, la INJ au mai fost admise câteva grupe de jurişti, iar în acest an au fost felicitaţi primii absolvenţi. Numele acestora continuă să vorbească de la sine. La 31 martie 2009, în incinta INJ a avut loc ceremonia oficială de înmânare a atestatelor primei promoţii de absolvenţi — candidaţi la funcţiile de judecător şi de procuror. La festivitate a fost prezent Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al R.Moldova, alte autorităţi guvernamentale, tutorii şi rudele absolvenţilor. În unele cazuri, rudele proaspeţilor judecători erau în calitate de tutori şi viitori colegi de judecătorie. Circa jumătate dintre persoanele admise la INJ sunt fii, fiice, fraţi, soţi ai actualilor judecători, procurori sau funcţionari din domeniul justiţiei.

  • Кадровые перестановки в судебной системе

    В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе.

    В минувшую пятницу в Высшем совете магистратуры сменилось руководство. После того, как несколько членов ВСМ высказали недовольство в адрес Думитру Вистерничана, он заявил о желании покинуть пост председателя по собственной инициативе. Среди основных претензий – необеспечение независимости судебной власти, недостаточная транспарентность при принятии решений и неэффективный менеджмент. По итогам тайного голосования новым председателем ВСМ был избран Николае Тимофти, которого поддержали 8 из 10 членов совета, присутствовавших на заседании. На освободившийся пост также претендовал другой член ВСМ Александру Арсени, однако его кандидатура получила всего два голоса. Николае Тимофти работает в судебной системе более 35 лет, а в Высшем совете магистратуры состоит с момента его образования. Новый глава ВСМ пока решил не снимать свою кандидатуру с конкурса на должность председателя Высшей судебной палаты, однако очевидно, что круг претендентов на этот пост сужается. На прошлой неделе свою заявку отозвал судья Европейского суда по правам человека Михаил Поалелунжь. Его называли одной из наиболее вероятных кандидатур, по которой мог быть найден компромисс в парламенте. Это решение страсбургский судья объяснил обстоятельствами личного характера, о которых пока предпочитает не распространяться. Ожидается, что финалист конкурса будет назван ВСМ после 29 марта, когда истекают полномочия нынешнего председателя Иона Муруяну.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU