Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Doroftei Natalia
Căutare avansată
foto: inj.md

Cobăneanu Ala

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 20.02.1991

Prin Hotărîrea Parlamentului nr. 255-XV din 20 iunie 2003 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 505-III din 20 februarie 2002 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1963

Instruire/Diplome
1984 - 1990 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

 Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1982 - 1991 grefier, Judecătoria Buiucani, Chişinău
1991 - 1997 judecător la Judecătoria Buiucani, Chişinău
1997 - 2000 judecător la Tribunalul municipiului Chişinău, Decret 365-II din 13 noiembrie 1997
2000 - 2003 judecător al Curţii de Apel a RM, Decret nr. 1336-II din 18 februarie 2000

Data numirii în funcție: 20.02.1991

Prin Hotărîrea Parlamentului nr. 255-XV din 20 iunie 2003 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 505-III din 20 februarie 2002 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1963

Instruire/Diplome
1984 - 1990 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

 Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1982 - 1991 grefier, Judecătoria Buiucani, Chişinău
1991 - 1997 judecător la Judecătoria Buiucani, Chişinău
1997 - 2000 judecător la Tribunalul municipiului Chişinău, Decret 365-II din 13 noiembrie 1997
2000 - 2003 judecător al Curţii de Apel a RM, Decret nr. 1336-II din 18 februarie 2000

2003 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2005 - gradul superior de calificare al judecătorului

Activitatea juridică non-judiciară
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 79/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosarele examinate de către judecătorul Ala Cobăneanu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 82/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, doar un singur dosar examinat de judecătoarea Cobăneanu Ala a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Cobăneanu Ala, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Iurii c. Moldovei, hotărârea din 13/12/2016, violarea art. 6 § 1 CEDO –  dreptul la un proces echitabil; violarea art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO – protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile din 2 octombrie 2008. Din aceste motive, și având în vedere jurisprudența sa cu privire la acest subiect, Curtea a considerat că casarea hotărârii privind recunoaște dreptul reclamantului la pensie de invaliditate a fost incompatibilă cu principiul securității juridice și i-a încălcat drepturile sale;
SAVIŢCHI c. Moldoveihotărârea din 11.10.2005, cererea nr. 11039/02, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
TARA si POIATĂ  c. Moldovei, hotărârea din 16/10/2007, cererea nr. 36305/03, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
FLUX nr. 4 c. Moldoveihotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 17294/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
GUJA c. Moldovei, hotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 14277/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
HYDE PARK ŞI ALŢII  c. Moldovei, hotărârea din 31.03.2009, cererea nr. 33482/06, violarea art. 11 al Convenţiei (libertatea de întrunire);
HYDE PARK ŞI ALŢII (nr. 2) c. Moldovei, hotărârea din 31.03.2009, cererea nr. 45094/06, violarea art. 11 al Convenţiei (libertatea de întrunire).

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 543 cauze din 581 de cauze repartizate, ceea ce constituie 93% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 553 cauze din 596 de cauze repartizate, ceea ce constituie 92% (90,7% pe instanţa de judecată).

Prin Hotărârea nr. 99/6 din 20 februarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de demisie a membrului Colegiului disciplinar, Ala Cobăneanu.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 308/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Iulia Sîrcu, Ala Cobăneanu și Galina Stratulat de la Curtea Supremă de Justiție, în vederea participării la ”Seminarul de instruire a judecătorilor din Asia Centrală” ce va avea loc în perioada de 12-27 iunie 2018 la Beijing, Republica Populară Chineză.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Ala Cobăneanu (Curtea Supremă de Justiție), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 79/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulând un total de 84 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 82/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulând un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 496/21 din 19 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit doamnei Cobăneanu Ala, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, titlul onorific: „Veteran al sistemului judiciar”.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 79/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosarele examinate de către judecătorul Ala Cobăneanu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 82/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, doar un singur dosar examinat de judecătoarea Cobăneanu Ala a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Cobăneanu Ala, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Iurii c. Moldovei, hotărârea din 13/12/2016, violarea art. 6 § 1 CEDO –  dreptul la un proces echitabil; violarea art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO – protecţia proprietăţii. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile din 2 octombrie 2008. Din aceste motive, și având în vedere jurisprudența sa cu privire la acest subiect, Curtea a considerat că casarea hotărârii privind recunoaște dreptul reclamantului la pensie de invaliditate a fost incompatibilă cu principiul securității juridice și i-a încălcat drepturile sale;
SAVIŢCHI c. Moldoveihotărârea din 11.10.2005, cererea nr. 11039/02, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
TARA si POIATĂ  c. Moldovei, hotărârea din 16/10/2007, cererea nr. 36305/03, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
FLUX nr. 4 c. Moldoveihotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 17294/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
GUJA c. Moldovei, hotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 14277/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
HYDE PARK ŞI ALŢII  c. Moldovei, hotărârea din 31.03.2009, cererea nr. 33482/06, violarea art. 11 al Convenţiei (libertatea de întrunire);
HYDE PARK ŞI ALŢII (nr. 2) c. Moldovei, hotărârea din 31.03.2009, cererea nr. 45094/06, violarea art. 11 al Convenţiei (libertatea de întrunire).

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 543 cauze din 581 de cauze repartizate, ceea ce constituie 93% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 553 cauze din 596 de cauze repartizate, ceea ce constituie 92% (90,7% pe instanţa de judecată).

Prin Hotărârea nr. 99/6 din 20 februarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de demisie a membrului Colegiului disciplinar, Ala Cobăneanu.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 308/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Iulia Sîrcu, Ala Cobăneanu și Galina Stratulat de la Curtea Supremă de Justiție, în vederea participării la ”Seminarul de instruire a judecătorilor din Asia Centrală” ce va avea loc în perioada de 12-27 iunie 2018 la Beijing, Republica Populară Chineză.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Ala Cobăneanu (Curtea Supremă de Justiție), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 79/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulând un total de 84 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 82/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulând un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 496/21 din 19 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit doamnei Cobăneanu Ala, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, titlul onorific: „Veteran al sistemului judiciar”.

 

Hotărârea nr. 308/15 din 05 iunie 2018

Hotărârea nr. 99/6 din 20 februarie 2018

Cauze CtEDO Cobăneanu A.

Hotărârea nr.82/7 din 25.10.2013

Hotărârea nr. 496/21 din 19 iulie 2016

Hotărârea nr. 79/6 din 30 septembrie 2016

Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 79/6 din 30 septembrie 2016"de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Ala Cobăneanu".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 82/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Ala Cobăneanu".

Prin Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de avocatul Stănescu Valeriu în interesele lui Doni Svetlana şi se menţine Hotărârea nr.116/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privinţa judecătorilor Simciuc Natalia, Guzun Maria și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chişinău și ale judecătorilor Druță Ion, Oprea Iuliana și Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de admisibilitate Nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 176/10 din 03 iunie 2016, a respins contestația depusă de dna Lucia Michiciuc la data de 19.02.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 08.02.2016, privind acțiunile judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Oleg Sternioală, Ala Cobăneanu și Valentina Clevadî. 

Conform Hotărârii nr. 39/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către Malanciuc Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valentina Clevadî, Dumitru Mardari, Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovanu și Nadejda Toma. 

Prin Hotărârea nr. 54/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de Guseinov G., director al SRL „CNBTehnologie" cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii Supreme de Justiţie A. Cobăneanu, V. Macinscaia, D, Mardari. În esenţă, în sesizarea depusă Guseinov G., director al SRL „CNB-Tehnologie" îşi exprimă dezacordul cu încheierea din 10.12.2014 în cauza civilă nr. 2rac-598/2014, prin care a fost declarat inadmisibil recursul SRL „CNB-Tehnologie" impotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21.05.2014. Consideră, că instanţa de recurs nu a verificat temeiurile recursului, după cum urmează: încălcarea normelor procedurale cu privire la formarea completului de judecată în instanţa de apel deoarece judecătorul Cotruţă Iurie a mai participat la judecarea cauzei civile în speţă şi prezentatea probelor inadmisibile în instanţa de apel. 

Completul de Admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 39/8 din 17 aprilie 2015 a respins contestația depusă de cet. Gîtlan Sergiu, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 04 martie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 27 februarie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Soroca Belous Vadim, Curții de Apel Bălți Galina Polivenco, Eduard Rațoi, A. Galbur și a Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi ca fiind neîntemeiată.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2015 au fost înregistrate 15 petiţii, care nu au servit drept izvor de intentare a procedurii disciplinare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 24 petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 79/6 din 30 septembrie 2016"de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Ala Cobăneanu".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 82/7 din 25.10.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Ala Cobăneanu".

Prin Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de avocatul Stănescu Valeriu în interesele lui Doni Svetlana şi se menţine Hotărârea nr.116/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privinţa judecătorilor Simciuc Natalia, Guzun Maria și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chişinău și ale judecătorilor Druță Ion, Oprea Iuliana și Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de admisibilitate Nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 176/10 din 03 iunie 2016, a respins contestația depusă de dna Lucia Michiciuc la data de 19.02.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 08.02.2016, privind acțiunile judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Oleg Sternioală, Ala Cobăneanu și Valentina Clevadî. 

Conform Hotărârii nr. 39/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către Malanciuc Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valentina Clevadî, Dumitru Mardari, Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovanu și Nadejda Toma. 

Prin Hotărârea nr. 54/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de Guseinov G., director al SRL „CNBTehnologie" cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii Supreme de Justiţie A. Cobăneanu, V. Macinscaia, D, Mardari. În esenţă, în sesizarea depusă Guseinov G., director al SRL „CNB-Tehnologie" îşi exprimă dezacordul cu încheierea din 10.12.2014 în cauza civilă nr. 2rac-598/2014, prin care a fost declarat inadmisibil recursul SRL „CNB-Tehnologie" impotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21.05.2014. Consideră, că instanţa de recurs nu a verificat temeiurile recursului, după cum urmează: încălcarea normelor procedurale cu privire la formarea completului de judecată în instanţa de apel deoarece judecătorul Cotruţă Iurie a mai participat la judecarea cauzei civile în speţă şi prezentatea probelor inadmisibile în instanţa de apel. 

Completul de Admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 39/8 din 17 aprilie 2015 a respins contestația depusă de cet. Gîtlan Sergiu, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 04 martie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 27 februarie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Soroca Belous Vadim, Curții de Apel Bălți Galina Polivenco, Eduard Rațoi, A. Galbur și a Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi ca fiind neîntemeiată.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 - 2015 au fost înregistrate 15 petiţii, care nu au servit drept izvor de intentare a procedurii disciplinare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 24 petiţii, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018

Hotărârea nr. 39/8 din 17 aprilie 2015

Hotărârea nr. 54/8 din 04 iunie 2015

Hotărârea nr. 39/4 din 12 februarie 2016

Hotărârea nr. 176/10 din 03 iunie 2016

Știri
  • Boierii Moldovei Sărăcite: Judecătoarea CSJ Ala Cobăneanu şi-a construit o casă impunătoare

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie se întrec în lux unii cu alţii. Oleg Sternioală, unul dintre personajele anterioare ale campaniei Jurnal TV „Boierii Moldovei sărăcite”, nu este singurul membru al CSJ care se poate lăuda cu piscină în curtea casei.

    Ca şi colegul său mai tânăr, Ala Cobăneanu, o judecătoare cu mai multă experienţă, şi-a ridicat o gospodărie de toată frumuseţea.

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie se întrec în lux unii cu alţii. Oleg Sternioală, unul dintre personajele anterioare ale campaniei Jurnal TV „Boierii Moldovei sărăcite”, nu este singurul membru al CSJ care se poate lăuda cu piscină în curtea casei.

    Ca şi colegul său mai tânăr, Ala Cobăneanu, o judecătoare cu mai multă experienţă, şi-a ridicat o gospodărie de toată frumuseţea.

    A construit o casă impunătoare şi şi-a amenajat un spaţiu pentru odihnă cu toate accesoriile trebuincioase. Are şi masină scumpă. Toate, însă, pe datorie.

    Deşi trăieşte în lux, Cobăneanu a atins performanţa de a supravieţui cu doar 2000 de lei pe lună. Timp de trei ani şi jumătate! Cel puţin asta rezultă din declaraţiile sale de avere. 
    sursa: jurnal.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Undă verde în dosarele penale ale judecătorilor

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    La 15 decembrie 2016, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chișinău este urmărită penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, în mai 2016, după o sesizare depusă de procurorul general Eduard Harunjen. Manole este învinuită de faptul că, ilegal, a decis anularea unei hotărâri a primei instanțe și a dat undă verde organizării de către Platforma „Demnitate și Adevăr” a unui referendum pentru alegerea directă a șefului statului. Ulterior, hotărârea ei a fost anulată de CSJ ca fiind ilegală.

    Argumentele CSJ: Poate fi utilizat abuziv pentru exercitarea presiunilor asupra judecătorilor

    În cadrul acestui dosar, CSJ a cerut Curții Constituționale (CC) ca art. 307, Cod Penal, în baza căruia Manole, dar și alți zeci de judecători au fost urmăriți penal în ultimii ani, să fie declarat neconstituţional, pentru că acesta ar încălca mai multe articole din Constituție și nu s-ar regăsi în legislația penală a altor state europene, cu excepția Germaniei. „Colegiul CSJ observă, de exemplu, că dacă o sentinţă atacată cu apel este casată de instanţa superioară, judecătorul care a pronunţat sentinţa poate fi urmărit şi condamnat în baza art. 307, Cod penal. Alineatul 1 al acestui articol prevede ca element material al infracţiunii pronunţarea, cu bună știință, de către judecător, a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. E greu de imaginat un judecător care pronunţă o sentinţă altfel decât cu „bună ştiinţă”. Totuşi, termenul poate fi aplicat și în mod imprevizibil. Prin urmare, judecătorii ale căror sentinţe au fost casate de instanţe superioare după verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora, adică judecătorii care au greşit în interpretarea legii, pot fi sancţionaţi penal. Această soluţie conduce la situaţia în care sistemul judiciar din R. Moldova ar putea rămâne fără o parte din judecători, întrucât, deseori, adevărul judiciar nu este unul singur”, se spune în argumentele Colegiului CSJ.

    În fața CC, cauza a fost susținută de Iulia Sârcu, președinta Colegiului. „CSJ consideră că art. 307, Cod Penal, nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea lor funcțională. Prevederile vagi, imprecise și larg formulate în acest articol care definește răspunderea penală a judecătorilor pot manifesta un sentiment de inhibiție în privința interpretării independente și imparțiale a dreptului, a stabilirii faptelor și a cântăririi probelor de către judecători. Poate fi utilizat abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivită asupra judecătorilor”, a declarat Iulia Sârcu în fața completului de la CC. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parlamentului au susținut că prevederea este constituțională.

    CC: Trebuie demonstrată intenția

    Iar CC, prin judecătorii Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțâru, Victor Popa și Veaceslav Zaporojan, le-a dat, parțial, dreptate, stabilind că articolul din Codul Penal contestat este constituțional, însă a atras atenția, în special CSM-ului, că acordul privind începerea urmăririi penale pe numele unui judecător trebuie tratat în mod special. Curtea a menționat, cu titlu de principiu, că responsabilitatea de a nu recurge nejustificat la aplicarea art. 307, Cod Penal, împotriva judecătorilor şi de a evita un efect stigmatizant asupra acestora, ţine nu doar de procurorul general şi instanţele de judecată, ci, în special, de CSM, în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti.

    „Prin urmare, CSM, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza art. 307, Cod Penal, este obligat să ţină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Trebuie să se analizeze, de fiecare dată, dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. Curtea a constatat că „judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru această componență de infracțiune exclusiv în cazul în care este demonstrată intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentinţa, decizia sau încheierea contrar prevederilor legale, iar remediul principal pentru corectarea erorilor judiciare constă în exercitarea căilor de atac, casarea unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri de către instanțele superioare nefiind temei în sine pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului”.

    Totuși, Curtea a subliniat și faptul că „independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia, ea fiind realizată sub rezerva unei prudenţe determinate de necesitatea garantării libertăţii depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse”.

    Art. 307, Cod Penal: 30 de judecători urmăriți penal în ultimii doi ani și jumătate

    Datele statistice ale CSM arată că, începând cu 2015, procurorul general a venit cu 32 de sesizări prin care a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele a nu mai puțin de 36 de magistrați. CSM a acceptat 26 de sesizări, în care au fost vizați 30 de foști sau actuali judecători. Acum, aceste dosare, majoritatea dintre ele aflându-se în instanța de judecată, pot fi finalizate. Totuși, așa cum ZdG a scris anterior, art. 307, Cod Penal, declarat constituțional de către CC, se regăsește în lista infracțiunilor care sunt pasibile de a fi amnistiate conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial pe 9 septembrie 2016. Astfel, toți judecătorii cercetați penal pentru comiterea acestei infracțiuni, dacă-și recunosc vina, pot fi amnistiați. În decembrie 2016, Andrei Balan, care a fost judecător la Judecătoria Rezina, urmărit penal în baza acestui articol, a scăpat de dosar, fiind amnistiat, după ce a fost acuzat că ar fi emis o încheiere ilegală prin care Vitalie Proca, reținut ulterior pentru tentativă de omor, a fost eliberat din pușcărie înainte de termen.

    16 din cei 30 de judecători urmăriți penal în 2015-2017 în baza art. 307 din Codul Penal figurează în dosarul spălării celor 20 de miliarde USD din Rusia, prin intermediul unor încheieri emise de ei. Astăzi, dosarele în privința a 14 din cei 16 magistrați sunt trimise în judecată. În gestiunea procurorilor anticorupție se află dosarul lui Victor Orândaș, anunțat în căutare, iar dosarul ex-judecătorului Iurie Țurcan nu poate avea o finalitate pentru că acesta a decedat. Art. 307, Cod Penal, incriminează pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Comiterea ei se pedepsește cu amendă sau cu închisoare de până la 5 ani. În varianta sa agravată, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

    Avocat: Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere

    „Hotărârea CC e una echilibrată. Nu cred că ea se va răsfrânge asupra dosarelor care sunt deja intentate pe numele judecătorilor. Poate, pe viitor, CSM va fi mai reticent atunci când se va cere acordul privind urmărirea penală a unui judecător. Să nu uităm că, prin modul în care a fost structurată sesizarea, se crea impresia că se încerca scoaterea judecătorilor de sub acțiunea legii, astfel încât ei să nu răspundă pentru activitatea lor. Adică, eu decid așa și lăsați-mă în pace. Dar, nu e corect. Fiecare dintre noi trebuie să răspundă pentru ce face. Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere. În dependență de gravitatea abaterii, trebuie să porți răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală. Hotărârea, repetat, accentuează că judecătorii, totuși, sunt și trebuie să fie responsabili de activitatea pe care o prestează”, afirmă Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

    „Decizia CC nu ne influențează. Asta spunea și norma penală. CC nu ne-a spus nimic nou, decât ce spunea legea. Societatea nu înțelegea esența normei penale care prevedea răspunderea penală pentru o decizie cu bună știință, intenționat ilegală. Norma penală era însă foarte clară. Judecătorul putea și poate fi pedepsit doar dacă se demonstrează intenția și rea-credința”, comentează decizia CC Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție. „Judecătorii nu sunt oameni simpli, din câteva considerente. Ei au câteva bariere de protecție. Urmărirea penală în privința lor se pornește doar cu acceptul CSM. Până la pornirea urmăririi penale este necesară inițierea unui anchete de serviciu, care trebuie să constate bănuiala rezonabilă. Totodată, pornirea urmăririi penale e posibilă doar de către procurorul general, nu de alt procuror, iar în final, cauzele penale în privința judecătorilor sunt examinate tot de către judecători, nu de procurori sau polițiști. Tot de colegii lor. E mai democratic decât în democrație”, susține Morari. Procurorul a pus creșterea numărului de dosare penale în privința judecătorilor deschise conform art. 307, Cod Penal, pe seama dosarului deschis pentru spălarea celor 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova. „Eu îmi cer scuze, dar cu „Laundromatul” a fost argumentat. Ce vină am eu că 14 judecători, examinând în procedură specială, au emis hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale, nu au respectat procedura și au admis o neglijență gravă? Ce puteam eu să fac ca procuror?”, conchide Morari.

    sursa: zdg.md

  • Judecători premiați de CSM. Cine a primit distincții

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    În timp ce unii au fost apreciați cu distincții și diplome, alți magistrați au venit cu critici dure în adresa sistemului de justiție. Printre aceștia a fost și magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria municipiului Chișinău. În discursul său, judecătorul a declarat că ”justiția se transformă într-o stână”. Balan a îndemnat judecătorii să aplice corect legea pentru a-i face pe oameni să creadă în justiție.

    ”Cetățenii se roagă să aibă parte de un complet de judecată corect. Oare mai este cineva în această sală care nu știe că în acest stat de drept se arestează și se eliberează persoanele în funcție de mofturile unui individ?”, a declarat Gheorghe Balan.

    Potrivit președintelui CSM, Victor Micu, pe parcursul anului trecut, peste 130 de judecători au fost evaluați de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Astfel, 50 dintre aceștia au fost apreciați cu calificativul excelent, 72 – foarte bine și 12 – bine.

    ”La capitolul sancționarea disciplinară a judecătorilor, cele mai multe cauze de indisciplină au avut loc la instanțele de primul nivel. Astfel, la judecătoriile din țară au fost intentate 78 de cauze disciplinare. La curțile de apel au fost 5, iar la Curtea Supremă de Justiție 3 cauze. Astfel, 7 judecători au primit avertisment – cea mai blândă sancțiune”, a menționat Victor Micu.

    Sancțiunea de mustrare a fost aplicată în privința a 6 pentru că au încălcălcat din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației, încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor către părți din proces, încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului.

    Cel mai indisciplinat judecător din 2016, conform raportului Colegiului disciplinar, are la activ 5 cauze intentate și examinate și activează la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. El este urmat de doi judecători de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.

    Colegiul disciplinar a stabilit că, cele mai dese abateri comise de judecători au vizat încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Această abatere a fost constatată în 41 de cauze. O altă abatere comisă frecvent a fost încălcarea din motive imputabile judecătorului a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces. Această încalcare a fost stabilită în 30 de cauze.

    Alte încălcări constatate au fost:

    • aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a legislației contrar practicii judiciare uniforme (15 cauze disciplinare);
    • acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente (9 cauze);
    • alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori, prestigiului justiției, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora (8 cauze);
    • neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligații de serviciu (6 cauze);
    • atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane (5 cauze);
    • utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești ori, motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător (4 cauze);
    • nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei (2 cauze disciplinare);
    • încălcarea prevederilor privitoare la incompatibilități, interdicții și restricții care îl privesc pe judecător (2 cauze);
    • imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției a altui judecător (1 cauză).

    Astăzi a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care au participat 288 de magistrați, dintre cei 367 câți activează în prezent. În cadrul evenimentului, au fost prezentate rapoartele de activitate ale CSM, Colegiului disciplinar, Colegiului de evaluare a judectărilor, dar și cel al Inspecției judiciare.
    Sursa: bizlaw.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :
    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:
    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
    Curtea de Apel Bălți:
    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:
    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
    Judecătoria Râșcani
    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Cererea de abţinere a unui magistrat de la judecarea dosarului „Norma”, respinsă de CSJ

    Verdictul în controversatul dosar „Norma”, în care statul riscă să piardă aproape 150 de milioane de lei, se lasă din nou aşteptat. Magistraţii CSJ au respins cererea de abţinere de la examinarea dosarului depusă de judecătorul-raportor pe această cauză, Ala Cobăneanu. Astfel, Cobăneanu va trebui să rămână în completul care judecă „Norma”, dar o nouă şedinţă a fost stabilită abia la sfârşitul lunii.

    Verdictul în controversatul dosar „Norma”, în care statul riscă să piardă aproape 150 de milioane de lei, se lasă din nou aşteptat. Magistraţii CSJ au respins cererea de abţinere de la examinarea dosarului depusă de judecătorul-raportor pe această cauză, Ala Cobăneanu. Astfel, Cobăneanu va trebui să rămână în completul care judecă „Norma”, dar o nouă şedinţă a fost stabilită abia la sfârşitul lunii.

     

  • Controversatul dosar Norma, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, aproape de final

    Controversatul dosar „Norma SRL”, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, a ajuns aproape de final. După mai multe amânări, mâine la Curtea Supremă de Justiţie va avea loc o nouă şedinţă, iar magistraţii ar putea pronunţa o hotărâre finală în acest caz. 
    Completul de judecată care va examina dosarul este format din Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Ion Corolevschi, Valeriu Doagă şi Nadejda Toma. 
    Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor de la CSJ după ce părţile au contestat decizia Curţii de Apel Cahul care a dispus ca statul să achite 26 de milioane de lei firmei „Norma Telecom".

    Controversatul dosar „Norma SRL”, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, a ajuns aproape de final. După mai multe amânări, mâine la Curtea Supremă de Justiţie va avea loc o nouă şedinţă, iar magistraţii ar putea pronunţa o hotărâre finală în acest caz. 
    Completul de judecată care va examina dosarul este format din Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Ion Corolevschi, Valeriu Doagă şi Nadejda Toma. 
    Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor de la CSJ după ce părţile au contestat decizia Curţii de Apel Cahul care a dispus ca statul să achite 26 de milioane de lei firmei „Norma Telecom".

     
  • Protest la Curtea Supremă de Justiţie

    Manifestanţii consideră că judecătorii de la CSJ Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan,Nadejda Toma şi Nicolae Clima au acţionat la comanda unor politicieni, care ar vrea să obţină astfel beneficii economice de la autorităţile chineze. Mai exact, ar fi vorba de reprezentanţii PD care au şi efectuat anul trecut o vizită la Beijing, unde s-au întâlnit cu membri ai Partidului Comunist Chinez.

    Manifestanţii consideră că judecătorii de la CSJ Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan,Nadejda Toma şi Nicolae Clima au acţionat la comanda unor politicieni, care ar vrea să obţină astfel beneficii economice de la autorităţile chineze. Mai exact, ar fi vorba de reprezentanţii PD care au şi efectuat anul trecut o vizită la Beijing, unde s-au întâlnit cu membri ai Partidului Comunist Chinez.

    Şeful secretariatului Curţii Supreme de Justiţie a declarat că judecătorii nu se expun pe marginea acestei decizii. Prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, nu a răspuns la telefon pentru a comenta acuzaţiile. Reprezentanţii "Falun Dafa" şi "Falun Gong" au declarat că vor continua protestele şi se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şansele de câştig sunt mari, afirmă avocatul şi expertul în Convenţia europeană, Roman Zadoinov, care consideră că încălcările în acest dosar sunt evidente. 

    Asociaţiile "Falun Dafa" şi "Falun Gong" au fost acţionate în judecată de către organizaţia de veterani „Echitate”, condusă de legislatorul socialist Elena Hrenova. În opinia ei, emblema acestor asociaţii ar semăna cu svastica nazistă. Astfel, Judecătoria Buiucani a decis interzicerea simbolului, deşi există o hotărâre irevocabilă a aceleiaşi instanţe din anul 2010, în care se constată că emblema nu este una extremistă. Precizăm că, "Falun Dafa" şi "Falun Gong" reprezintă un sistem de credințe și practici fondat în China în 1992, care este dur criticat de Guvernul chinez.  
     

     

     

  • Top 10 cele mai luxoase automobile ale judecătorilor de la CSJ

    Pe locul cinci se află judecătorul Ala Cobaneanu cu un automobil model Mitsubishi de circa 400 mii de lei, iar pe locul șase se poziționează un alt magistrat al CSJ, Nicolae Clima, care deține un automobil Skoda Superb în valoare de circa 300 mii de lei.

    Pe locul cinci se află judecătorul Ala Cobaneanu cu un automobil model Mitsubishi de circa 400 mii de lei, iar pe locul șase se poziționează un alt magistrat al CSJ, Nicolae Clima, care deține un automobil Skoda Superb în valoare de circa 300 mii de lei.

  • Михая Гимпу законно избрали на должность председателя Муниципального совета Кишинёва

    Михая Гимпу законно избрали на должность председателя Муниципального совета Кишинёва. Сегодня Высшая судебная палата отклонила кассационную жалобу Министерства местной публичной администрации, в которой оно опротестовало законность решения об избрании главы Муниципалитета в октябре 2007-го года. Решение суда было оглашено спустя почти 3 недели после того, как Гимпу был … лишен своих полномочий. Алла Кобэняну, судья Высшей судебной палаты:«Гражданская коллегия Высшей судебной палаты отклоняет ...

    Михая Гимпу законно избрали на должность председателя Муниципального совета Кишинёва. Сегодня Высшая судебная палата отклонила кассационную жалобу Министерства местной публичной администрации, в которой оно опротестовало законность решения об избрании главы Муниципалитета в октябре 2007-го года. Решение суда было оглашено спустя почти 3 недели после того, как Гимпу был … лишен своих полномочий. Алла Кобэняну, судья Высшей судебной палаты:«Гражданская коллегия Высшей судебной палаты отклоняет ...

     

  • Dreptate „separata” pentru TVR

    La CSJ unii judecatori iau in serios deciziile CEDO Judecatoarea Ala Cobaneanu de la Curtea Suprema de Justitie (CSJ) a RM considera ca deciziile instantelor nationale in „dosarul TVR” contravin legislatiei.

    La CSJ unii judecatori iau in serios deciziile CEDO Judecatoarea Ala Cobaneanu de la Curtea Suprema de Justitie (CSJ) a RM considera ca deciziile instantelor nationale in „dosarul TVR” contravin legislatiei.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU