Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Clima Vladislav
Căutare avansată

Cocitov Petru

Judecătorie Soroca, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 20.04.2012

Prin Decretul Președintelui RM nr. 39-VII din 20 aprilie 2012 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca.

Data numirii în funcţie: 20.04.2012

Prin Decretul Președintelui RM nr. 39-VII din 20 aprilie 2012 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Soroca.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Soroca, Petru Cocitov, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Soroca, Petru Cocitov, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 - 10 hotărîri/încheieri contestate, 7 au fost menținute - 70%;
2013 - 20 hotărîri/încheieri contestate, 13 au fost menținute - 65%;
2014 - 17 hotărîri/încheieri contestate, 9 au fost menținute - 52,94%:
2015 au fost contestate 28 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 16 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 57%.
Numarul și procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate:
2012 - 294 cauze examinate, 3 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,0%;
2013 - 381 cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,3%;
2014 - 408 cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,2%;
2015, din 410 de cauze examinate, 12 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,9%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 47/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Cocitov Petru pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chişinău cu 18 (optsprezece) puncte. 

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 11 aprilie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus, repetat, Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Petru COCITOV, în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă. 

Conform Hotărîrii nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 89 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 466/20 din 05 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Cocitov Petru gradul IV (patru) de clificare.

Prin Hotărîrea nr. 796/38 din 18 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare.

Cauze CtEDO

Potrivit Hotărârii nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Soroca, Petru Cocitov, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Soroca, Petru Cocitov, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.



PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 - 10 hotărîri/încheieri contestate, 7 au fost menținute - 70%;
2013 - 20 hotărîri/încheieri contestate, 13 au fost menținute - 65%;
2014 - 17 hotărîri/încheieri contestate, 9 au fost menținute - 52,94%:
2015 au fost contestate 28 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 16 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 57%.

Numarul și procentajul hotărîrilor/încheierilor casate din cele examinate:

2012 - 294 cauze examinate, 3 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,0%;
2013 - 381 cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,3%;
2014 - 408 cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri au fost casate - 1,2%;
2015, din 410 de cauze examinate, 12 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,9%.



EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 47/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Cocitov Petru pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chişinău cu 18 (optsprezece) puncte. 

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 11 aprilie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus, repetat, Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Petru COCITOV, în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă. 

Conform Hotărîrii nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 89 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii nr. 466/20 din 05 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit judecătorului Cocitov Petru gradul IV (patru) de clificare.

Prin Hotărîrea nr. 796/38 din 18 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare.

 

Hotărârea nr. 47/08 din 15 iunie 2018

Hotărârea nr. 273/13 din 11 aprilie 2017

Hotărârea nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017

Hotărîrea nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 466/20 din 05 iulie 2016

Hotărîrea nr. 796/38 din 18 decembrie 2012

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017, "în perioada de raportare (2013-2015), nu a fost înregistrată şi examinată nici o procedură disciplinară în privinţa judecătorului Petru Cocitov".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015, "în perioada anilor 2012-2014 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Petru Cocitov".

Completul de admisibilitate, prin Hotărîrea nr. 65/9 din 25.04.2016, a admis sesizarea depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii dna Tatiana Răducanu, referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Soroca Petru Cocitov, considerând că există o bănuială rezonabilă că de către judecătorul nominalizat ar fi fost comisă o abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi anume - încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei. Prin Hotărîrea nr. 33/10 din 27 miai 2016Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Soroca, Petru Cocitov, din motive că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada anilor 2013 - 2015, au fost înregistrate 4 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 4 petiţii neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 2/1 din 20 ianuarie 2017, "în perioada de raportare (2013-2015), nu a fost înregistrată şi examinată nici o procedură disciplinară în privinţa judecătorului Petru Cocitov".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 5/1 din 30 ianuarie 2015, "în perioada anilor 2012-2014 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Petru Cocitov".

Completul de admisibilitate, prin Hotărîrea nr. 65/9 din 25.04.2016, a admis sesizarea depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii dna Tatiana Răducanu, referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Soroca Petru Cocitov, considerând că există o bănuială rezonabilă că de către judecătorul nominalizat ar fi fost comisă o abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi anume - încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei. Prin Hotărîrea nr. 33/10 din 27 miai 2016Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare în privinţa judecătorului Judecătoriei Soroca, Petru Cocitov, din motive că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada anilor 2013 - 2015, au fost înregistrate 4 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 4 petiţii neîntemeiate.

 

Hotărîrea nr. 33/10 din 27 mai 2016

Știri
  • Noi magistrați selectați de CSM pentru judecătoriile din țără

    Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție.

    Cei 9 judecători care vor fi propuși președintelui țării pentru numirea până a atingerea plafonul de vârstă sunt:

    Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile a nouă judecători, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Decizia a fost luată la ședința de astăzi a CSM. Tot astăzi, Consiliul a selectat șase magistrați la judecătoriile din țară. Totuși, pentru ca aceștia să ocupe fotoliile de magistrați, șeful statului trebuie să semneze decretele de numire în funcție.

    Cei 9 judecători care vor fi propuși președintelui țării pentru numirea până a atingerea plafonul de vârstă sunt:

    Tatiana Avasiloaie – judecător, Judecătoria Chișinău
    Dumitru Bosîi – judecător, Judecătoria Cahul
    Svetlana Bucur – judecător, Judecătoria Soroca
    Adrian Cerbu – judecător, Judecătoria Bălți
    Igor Chiroșca – judecător, Judecătoria Strășeni
    Elena Costiuc – judecător, Judecătoria Comrat
    Marina Curtiș – judecător, Judecătoria Cahul
    Petru Cocitov – judecător, Judecătoria Soroca
    Maria Țugui – judecător, Judecătoria Căușeni

    Tot în ședința de astăzi, membrii CSM au selectat șase magistrați noi pentru judecătoriile din țară. Este vorba de candidații Viorel Botnăraș și Svetlana Bîcu, care au depus dosarul pentru Judecătoria Hâncești, cu sediul la Ialoveni. Alți doi candidați au fost propuși pentru numirea în calitate de judecători la instanța dinOrhei. Este vorba de Iurie Movilă și Eugen Popovici. Pentru Judecătoria Strășeni, cu sediul la Călărași a fost propusă Silvia Țurcan, iar pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Judecătoria Bălți, cu sediul la Fălești, a fost propus Radu Holban.

    Totodată, CSM a anunțat concurs repetat pentru suplinirea funcției de președinte a Judecătoriei Comrat și vicepreședinte a Judecătoriei Strășeni și asta pentru că, pretendenții, care s-au prezentat în fața membrilor CSM, nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi promovați în funcție.

    Amintim că, săptămâna trecută, CSM a selectat 27 de candidați la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău. Aceștia urmează să fie numiți în funcție de șeful statului.
    sursa: bizlaw.md

  • Judecători cu lipici la donații

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

    Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

    Bani cadou

    Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

    Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

    Fără comentarii pentru presă

    Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

    Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

    Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

    „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

    Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

    „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

    Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

    O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

     

    Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

    Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

    Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

    Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

    „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

    Sursa: anticoruptie.md

  • Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate

    Printre judecătorii de­loc comunicativi cu pre­sa se numără și Petru Cocitov, judecător la Ju­decătoria Soroca. Con­tactat de mai multe ori, magistratul a declarat că este ocupat pentru ca într-un final să spună că nu intenționează să răspundă la întrebările jurnaliștilor referitor la cele două terenuri și un apartament în valoare totală de peste 380 de mii, obținute sub formă de donație încă în 2007.

    Printre judecătorii de­loc comunicativi cu pre­sa se numără și Petru Cocitov, judecător la Ju­decătoria Soroca. Con­tactat de mai multe ori, magistratul a declarat că este ocupat pentru ca într-un final să spună că nu intenționează să răspundă la întrebările jurnaliștilor referitor la cele două terenuri și un apartament în valoare totală de peste 380 de mii, obținute sub formă de donație încă în 2007.


  • Judecător, cercetat de Procuratură pentru tăinuirea de terenuri, construcții, conturi bancare și sute de acțiuni

    Totodată, CNI a dispus clasarea dosarelor altor patru judecători. Este vorba despre Silvia Vrabii - judecător al Curții de Apel Bender, Vasile Nogai - judecător al Judecătoriei Glodeni,  Petru Cocitov - judecător al Judecătoriei Soroca, dar și Ghenadie  Morozan -  judecător  al Judecătoriei Rîşcani din municipiul Chişinău.

    Totodată, CNI a dispus clasarea dosarelor altor patru judecători. Este vorba despre Silvia Vrabii - judecător al Curții de Apel Bender, Vasile Nogai - judecător al Judecătoriei Glodeni,  Petru Cocitov - judecător al Judecătoriei Soroca, dar și Ghenadie  Morozan -  judecător  al Judecătoriei Rîşcani din municipiul Chişinău.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU