Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Морару Олег
Căutare avansată
Foto: captura imagini video zdg.md

Cojocari Elena

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 27.11.2007

Conform Hotărîrii CSM nr. 918/29 din 11 noiembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, în perioada 11.11.2014 - 10.11.2015

Prin Decretul Președintelui RM nr. 346-VII din 31 octombrie 2012 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1972

Instruire/Diplome
1989 - 1991 Colegiul Republican de informatică şi drept, specializarea - Drept
1992 - 1998 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
08.1991 - 11.1991 executor judiciar, Judecătoria sec. Centru, mun. Chişinău
1991 - 1999 grefier, Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chişinău
1999 - 2000 Colegiul Avocaţilor RM, avocat stagiar, BA sec. Botanica
2000 - 2007 Uniunea Avocaţilor din RM, Biroul Asociat de Avocaţi din sec. Botanica, membru

Data numirii în funcție: 27.11.2007

Conform Hotărîrii CSM nr. 918/29 din 11 noiembrie 2014 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, în perioada 11.11.2014 - 10.11.2015

Prin Decretul Președintelui RM nr. 346-VII din 31 octombrie 2012 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1972

Instruire/Diplome
1989 - 1991 Colegiul Republican de informatică şi drept, specializarea - Drept
1992 - 1998 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
08.1991 - 11.1991 executor judiciar, Judecătoria sec. Centru, mun. Chişinău
1991 - 1999 grefier, Judecătoria sec. Buiucani, mun. Chişinău
1999 - 2000 Colegiul Avocaţilor RM, avocat stagiar, BA sec. Botanica
2000 - 2007 Uniunea Avocaţilor din RM, Biroul Asociat de Avocaţi din sec. Botanica, membru

27.11.2007 numită în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1397-IV)
22.12.2010 - 02.01.2012 suspendată din funcţia de judecător al Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău (Hot. nr. 566/34 din 07.12.2010 şi Hot. CSM nr. 688/46 din 20.12.2011)
31.10.2012 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 346-VII)
 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 98/12 din 06 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Elena Cojocari care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 68/5 din 11 aprilie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Cojocari Elena nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 - cauze contestate 45, menținute 35 - 77,77%;
2013 - cauze contestate 87, menținute 63 - 72,41%;
2014 au fost contestate 123 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 102, ceea ce constituie 82,92%;
2015 au fost contestate 86 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 74, ceea ce constituie 86,04%;
2016 au fost contestate 56 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52, ceea ce constituie 92,85%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2012 - cauze examinate 580, casate 13 - 2,24%;
2013 - cauze examinate 698, casate 26 - 3,72%;
2014, din 614 de cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,74%;
2015, din 484 de cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,89%;
2016, din 364 de cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,37%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 25/02 din 15 Februarie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Elena Cojocari, pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu 64 (șaizeci zeci și patru) puncte.

Prin Hotărârea nr. 8/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cojocari Elena pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 98/12 din 06 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 85 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 68/5 din 11 aprilie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 82/3 din 03 februarie 2015, judecătoarei Cojocaru Elena, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău,  i s-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 98/12 din 06 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Elena Cojocari care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 68/5 din 11 aprilie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Cojocari Elena nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 - cauze contestate 45, menținute 35 - 77,77%;
2013 - cauze contestate 87, menținute 63 - 72,41%;
2014 au fost contestate 123 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 102, ceea ce constituie 82,92%;
2015 au fost contestate 86 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 74, ceea ce constituie 86,04%;
2016 au fost contestate 56 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 52, ceea ce constituie 92,85%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2012 - cauze examinate 580, casate 13 - 2,24%;
2013 - cauze examinate 698, casate 26 - 3,72%;
2014, din 614 de cauze examinate, 23 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,74%;
2015, din 484 de cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,89%;
2016, din 364 de cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,37%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 25/02 din 15 Februarie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Elena Cojocari, pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău, cu 64 (șaizeci zeci și patru) puncte.

Prin Hotărârea nr. 8/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cojocari Elena pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 98/12 din 06 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 85 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 68/5 din 11 aprilie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 82/3 din 03 februarie 2015, judecătoarei Cojocaru Elena, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău,  i s-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 25/02 din 15 Februarie 2019

Hotărârea nr. 8/2 din 15 martie 2018

Hotărârea nr. 98/12 din 06 octombrie 2017

Hotărârea nr. 82/3 din 03 februarie 2015

Hotărîrea nr. 68/5 din 11 aprilie 2014

Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 98/12 din 06 octombrie 2017”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Elena Cojocari nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 68/5 din 11 aprilie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Cojocari Elena".

Prin Hotărârea nr. 231/8 din 06 Iulie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Muzica Ion, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 03 mai 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Elena Cojocari. 

Potrivit Hotărârii nr. 94/3 din 16 Martie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Platon Veaceslav Nicolae împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 25 aprilie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Platon Veaceslav Nicolae cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Vitalie Budeci, Victor Boico, Elena Cojocaru.Prin Hotărârea nr. 7/5 din 25 Mai 2018, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestația depusă de Platon Veaceslav împotriva Hotărârii nr. 94/3 din 16 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privința judecătorilor Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Budeci Vitalie, Boico Victor și Cojocaru Elena, cu menținerea Hotărârii contestate. 

Conform Hotărârii nr. 80/3 din 16 Martie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplina a respins contestaţia depusă de Platon Veaceslav Nicolae împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 februarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Platon Veaceslav Nicolae cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani. Vitalie Budeci, Victor Boico, Elena Cojocaru. Prin Hotărârea nr. 8/5 din 25 Mai 2018, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de Platon Veaceslav împotriva Hotărârii nr. 80/3 din 16 Martie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Budeci Vitalie, Boico Victor şi Cojocaru Elena, cu menţinerea Hotărârii contestate.

Prin Hotărârea nr. 89/15 din 26 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet.Mitcul Alexandru, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 22 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 14 aprilie 2015, privind tragerea la raspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Cojocari Elena.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 6/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Belinscaia Nadejda, reprezentată de avocatul Maxim Belinnschi împotriva Deciziei Inspecției Judiciare nr. 12 p/m din 15 ianuarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării privitor la faptele care pot constitui la abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani, Elena Cojocari. În sesizarea depusă se invocă bănuieli precum că, judecătorul Elena Cojocari a încălcat obligația de impațialitate și prin acțiunile sale  a luat partea pîrîților, bănuind astfel ca ar fi cointeresat de ultimii pentru a dopta o Hotărîre în  favoarea lor.

Prin Hotărârea nr. 135/6 din 12 februarie 2013 cu privire la Nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea petiţiei doamnei Natalia Pavel la acţiunile judecătorului Elena Cojocari s-a hotărît:
1. A lua act de Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea examinării petiţiei Nataliei Pavel, referitor la acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Elena Cojocari.
2. A atenţiona judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Elena Cojocari, asupra respectării normei legale.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 25 sesizări, care au fost respinse

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2011-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 98/12 din 06 octombrie 2017”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Elena Cojocari nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 68/5 din 11 aprilie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Cojocari Elena".

Prin Hotărârea nr. 231/8 din 06 Iulie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Muzica Ion, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 03 mai 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Elena Cojocari. 

Potrivit Hotărârii nr. 94/3 din 16 Martie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Platon Veaceslav Nicolae împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 25 aprilie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Platon Veaceslav Nicolae cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Vitalie Budeci, Victor Boico, Elena Cojocaru.Prin Hotărârea nr. 7/5 din 25 Mai 2018, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestația depusă de Platon Veaceslav împotriva Hotărârii nr. 94/3 din 16 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privința judecătorilor Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Budeci Vitalie, Boico Victor și Cojocaru Elena, cu menținerea Hotărârii contestate. 

Conform Hotărârii nr. 80/3 din 16 Martie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplina a respins contestaţia depusă de Platon Veaceslav Nicolae împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 februarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse Platon Veaceslav Nicolae cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani. Vitalie Budeci, Victor Boico, Elena Cojocaru. Prin Hotărârea nr. 8/5 din 25 Mai 2018, Plenul Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de Platon Veaceslav împotriva Hotărârii nr. 80/3 din 16 Martie 2018 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, Budeci Vitalie, Boico Victor şi Cojocaru Elena, cu menţinerea Hotărârii contestate.

Prin Hotărârea nr. 89/15 din 26 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet.Mitcul Alexandru, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 22 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 14 aprilie 2015, privind tragerea la raspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Cojocari Elena.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 6/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Belinscaia Nadejda, reprezentată de avocatul Maxim Belinnschi împotriva Deciziei Inspecției Judiciare nr. 12 p/m din 15 ianuarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării privitor la faptele care pot constitui la abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani, Elena Cojocari. În sesizarea depusă se invocă bănuieli precum că, judecătorul Elena Cojocari a încălcat obligația de impațialitate și prin acțiunile sale  a luat partea pîrîților, bănuind astfel ca ar fi cointeresat de ultimii pentru a dopta o Hotărîre în  favoarea lor.

Prin Hotărârea nr. 135/6 din 12 februarie 2013 cu privire la Nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea petiţiei doamnei Natalia Pavel la acţiunile judecătorului Elena Cojocari s-a hotărît:
1. A lua act de Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea examinării petiţiei Nataliei Pavel, referitor la acţiunile judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Elena Cojocari.
2. A atenţiona judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Elena Cojocari, asupra respectării normei legale.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 25 sesizări, care au fost respinse

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2011-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 94/3 din 16 Martie 2018

Hotărârea nr. 7/5 din 25 Mai 2018

Hotărârea nr. 80/3 din 16 Martie 2018

Hotărârea nr. 8/5 din 25 Mai 2018

Hotărârea nr. 231/8 din 06 Iulie 2018

Hotărârea nr. 6/3 din 20 februarie 2015

Hotărârea nr. 89/15 din 26 iunie 2015

Hotărârea nr. 135/6 din 12 februarie 2013

Știri
  • Colegiul pentru selecție va evalua 9 magistrați care vor să fie promovați în funcție. Cine sunt aceștia

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

    Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

    Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor urmează să examineze, în ședința de astăzi, 15 februarie, mai multe dosare ale magistraților care au solicitat promovarea în funcție sau transferul la o altă instanță.

    Astfel, potrivit agendei publicate pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, printre magistrații care vor trece prin procedura de evaluare se regăsește și Segiu Caraman, de la sediul central al Judecătoriei Criuleni. Acesta vrea să fie admis pentru a participa la concursul de angajare în funcția de vicepreședinte al instanței unde activează. Tot în funcție administrativă vrea să fie promovat și Ghenadie Mîțu. Magistratul optează pentru funcția de președinte al instanței unde activează, adică a Judecătoriei Soroca.

    De asemenea, Colegiul urmează să examineze dosarele a trei judecători care vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Și anume, este vorba despre Oxana Robu, de la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pușca, de la Curtea de Apel Bălți și Nina Arabadji, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

    De asemenea, au solicitat promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară magistratele Valentina Garabagiu și Elena Cojocari. Ambele activează, în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ambele vor să ajungă la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți optează doi magistrați de la Judecătoria Bălți, sediul central. Și anume este vorba despre Aliona Donos și Viorel Pușcaș.

    Totodată, prin procedura de evaluare urmează să treacă și magistratul Dan Dubcovețchi. Acesta vrea să fie transferat la o instanță judecătorească de același nivel, adică de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, la Judecătoria Chișinău.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Ea este judecătoarea care va examina dosarul de învinuire a fostului deputat, Chiril Lucinschi. Ce avere are (DOC)

    Elena Cojocari este judecătoarea, care examinează dosarul în care este vizat fostul deputat, Chiril Lucinschi. Aceasta are o experiență de circa 10 ani, fiind numită în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) în anul 2007.

    Între timp, însă, judecătoarea a fost suspendată doi ani la cererea sa în legătură cu aflarea în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului. Astfel, din 2012, Elena Cojocari și-a reluat activitatea până la atingerea plafonului de vârstă.

    Anterior, aceasta a activat în calitate de executor judiciar la Judecătoria Chișinău (Centru), grefier la Judecătoria Chișinău (Buiucani), dar și în calitate de avocat șapte ani.

    Elena Cojocari este judecătoarea, care examinează dosarul în care este vizat fostul deputat, Chiril Lucinschi. Aceasta are o experiență de circa 10 ani, fiind numită în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) în anul 2007.

    Între timp, însă, judecătoarea a fost suspendată doi ani la cererea sa în legătură cu aflarea în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului. Astfel, din 2012, Elena Cojocari și-a reluat activitatea până la atingerea plafonului de vârstă.

    Anterior, aceasta a activat în calitate de executor judiciar la Judecătoria Chișinău (Centru), grefier la Judecătoria Chișinău (Buiucani), dar și în calitate de avocat șapte ani.

    Potrivit declarației sale de avere din 2016, a ridicat de la locul de muncă 133.571,53 de lei, ceea ce înseamnă că a avut un salariu lunar de peste 11.000 de lei.

    Elena Cojocari este proprietara unui apartament cu o suprafață de 67 metri pătrați, dobândit în 2014, prețul contractului de investiție fiind de 430.783 de lei (echivalentul a circa 20.980 de euro). Aceasta a mai indicat că are o cotă-parte dintr-un teren cu o suprafață de circa 0,6 hectare, dobândit în 1991, valoarea căruia nu o cunoaște.

    Totodată, judecătoarea are un Hyundai Santa Fe, anul fabricației 2014, prețul căruia pe piața din Moldova se începe de la 20.000 de euro.

    Declarația de avere și interese personale poate fi citită integral mai jos:

     

    Sursa: magistrat.md

    Realitatea.md amintește că dosarul examinat de judecătoarea Elena Cojocari a fost trimis în instanță la începutul lunii august 2017, după ce Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală pe cauza penală de învinuire a lui Chiril Lucinschi.

    Fostul deputat a fost reținut pe data de 25 mai și este suspectat de spălare de baniîn proporții deosebit de mari în dosarul fraudelor de la BEM, Banca Socială şi Unibank, fiind plasat în arest la domiciliu, iar astăzi, 17 octombrie, are loc prima ședință de examinare în fond a dosarului.
    Sursa: realitatea.md

  • Procurorul şi judecătorii care l-au condamnat pe Platon

    Un complet din trei judecători de la Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, a pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Controversatul om de afaceri, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate.

    Joi, 20 aprilie 2017, după 31 de şedinţe de judecată, un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie (PA), Andrei Băeşu, l-au condamnat pe controversatul om de afaceri, Veacesalv Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanţa a pus sechestru pe bunurile şi activele deţinute de Platon, în valoare de 869 milioane de lei, care urmează a fi înstrăinate, dacă sentinţa va fi menţinută şi de Curtea de Apel (CA) Chişinău. Totodată, Platon a primit şi interdicţia de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de cinci ani, acesta fiind învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

    Un complet din trei judecători de la Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, a pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Controversatul om de afaceri, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate.

    Joi, 20 aprilie 2017, după 31 de şedinţe de judecată, un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie (PA), Andrei Băeşu, l-au condamnat pe controversatul om de afaceri, Veacesalv Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanţa a pus sechestru pe bunurile şi activele deţinute de Platon, în valoare de 869 milioane de lei, care urmează a fi înstrăinate, dacă sentinţa va fi menţinută şi de Curtea de Apel (CA) Chişinău. Totodată, Platon a primit şi interdicţia de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de cinci ani, acesta fiind învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

    Condamnare aşteptată şi de avocaţi

    După pronunţarea sentinţei, Platon a reuşit să spună că „nu e o condamnare doar a mea. E o sentinţă pentru toată Moldova”. În timp ce era scos din sala de judecată, acesta a declarat că sentinţa nu este altceva decât „circ marca Plahotniuc”. Potrivit avocaţilor, Platon ar fi fost lipsit de ultimul cuvânt. Întreg procesul în care a fost judecat acesta s-a desfăşurat cu uşile închise, iar la mai multe şedinţe, Platon nu a participat, după ce judecătorii ar fi decis să-l excludă din proces. Avocaţii lui Platon au reclamat repetat faptul că judecătorii şi procurorul din acest dosar ar fi acţionat unilateral, încălcându-i drepturile clientului lor.

    După pronunţarea sentinţei, avocatul Eduard Rudenco a declarat presei că se aştepta la o sentinţă de condamnare, singura necunoscută fiind pedeapsa care-i va fi aplicată. Rudenco a precizat că sentinţa va fi atacată la CA Chişinău, doar că apărarea nu-şi pune mari speranţe, dosarul fiind pregătit pentru a ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). „Sarcina a fost de a acumula probe şi dovezi, care nu au fost luate în calcul de judecători. Vom contesta decizia la CA, dar, cu siguranţă, vom pierde şi acolo”, a punctat Rudenco.

    CV-ul procurorului care l-a condamnat pe Platon

    Andrei Băeşu, procurorul PA care a instrumentat dosarul lui Platon, a solicitat pentru acesta o pedeapsă de 23 de ani de închisoare. La final, acuzatorul de stat însă s-a declarat mulţumit de sentinţa pronunţată de magistraţi, precizând că va oferi mai multe comentarii doar după ce judecătorii îşi vor motiva soluţia, pe 15 mai, în şedinţă publică. Băeşu activează în procuratură de şase ani. El a fost numit în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni în septembrie 2011. Peste trei ani, în octombrie 2014, Băeşu ajunge la PA, fiind numit în funcţie printr-un ordin al procurorului general de atunci, Valeriu Zubco. Andrei Băeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor, care a instrumentat un alt dosar „celebru”, cel al fostului premier Vladimir Filat. În procesul de admitere la INJ, la proba eliminatorie, acesta obţinea 66 de puncte şi, respectiv, nota 6,6, fiind pe locul 30 din 146 de candidaţi, în timp ce punctajul cel mai înalt, 9,9, îl obţinuse Maxim Motânga, ulterior angajat la Procuratura sect. Râşcani, Chişinău. Băeşu s-a regăsit şi în ordinul INJ din 28 septembrie 2009 printre cele 30 de persoane care doreau să devină procurori, admise la studii, pentru 18 luni. În 2011, după ce a obţinut o notă medie de 9,1 la examenele INJ, Băeşu a fost acceptat în funcţia de procuror în Procuratura Ialoveni.

    În 2013, cu prilejul aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate”, la solicitarea procurorului general de atunci, Corneliu Gurin, lui Andrei Băeşu i-a fost exprimată mulţumire, iar în decembrie 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, lui Băeşu i-a fost acordată insigna „Eminent al Procuraturii”. Andrei Băeşu a ajuns în atenţia opiniei publice în ultimul an, când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, participând şi în şedinţele de judecată în care este judecat alt controversat om de afaceri, primarul de Orhei, Ilan Şor, în autodenunţul căruia era vizat şi Veaceslav Platon.

    Declaraţia de avere a procurorului, verificată de CNI

    Conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, procurorul Andrei Băeşu nu are o locuinţă proprie, beneficiind, în ultimii ani, de mai multe donaţii din partea mamei sale, care ar lucra în Rusia. Astfel, din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2012, una dintre primele sale declaraţii în calitate de procuror, aflăm că Băeşu nu avea nici casă, nici maşină, având un salariu de 65 de mii de lei. În 2013, procurorul, la fel, nu a indicat vreo proprietate. În 2014, acesta s-a căsătorit, soţia sa fiind angajată a FinConBank. Tot în acel an, în care a ajuns şi la PA, Băeşu a indicat, împreună cu soţia, donaţii de 20 de mii de lei şi 15 mii de ruble ruseşti, de la mama. Tot în 2014, Băeşu s-a căsătorit, iar la ceremonie a acumulat venituri de 15 mii de euro, aproximativ 300 mii de lei. Soţia a beneficiat de indemnizaţii pentru întreţinerea copilului, respectiv, incapacitate temporară de muncă, de aproximativ 48 mii de lei. Tot în 2014, pentru prima dată în declaraţiile de avere ale acuzatorului de stat apar şi automobilele, un Opel Astra fabricat în 2005 şi dobândit în 2013, prin contract de comodat, şi o Skoda Superb, anul fabricaţiei 2002, dobândită prin procură, cel mai probabil de soţia sa, în 2012. Un an mai târziu, în 2015, donaţiile au continuat, transformându-se în euro, Băeşu, declarând 2400 de euro pe care i-ar fi primit tot de la mama sa. De la cumetria fiului, procurorul a obţinut alţi 10 mii de euro, iar soţia, 21 de mii de lei – indemnizaţie pentru întreţinerea copilului.

    În 2015, declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Andrei Băeşu pentru anul 2013 a fost verificată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), după ce la Comisie a parvenit petiţia unui oarecare Vladimir Ţurcan, în care se menţiona că, după ce a accesat portalul declaraţiilor de pe site-ul CNI, nu a găsit declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale ale lui Andrei Băeşu. Totodată, petiţionarul a solicitat verificarea faptului declarării de către Băeşu a tuturor veniturilor şi proprietăţii. CNI a luat în calcul doleanţa cetăţeanului şi a dispus iniţierea controlului. La scurt timp, însă, a constatat că procurorul nu a indicat în declaraţia despre venituri şi proprietate, depusă pentru 2013, doar patru conturi bancare, inclusiv unul salarial, iar celelalte cu sold nesemnificativ la ziua declarării şi, astfel, a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii de către Andrei Băeşu”.

    Judecătorii: Unul cu experienţă de peste 20 de ani, altul, numit în funcţie în 2015

    Sentinţa în dosarul Platon a fost luată de un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci. Boico, preşedintele completului, este şi magistratul cu cea mai mare experienţă, el activând în sistem din 1995. Iniţial, acesta a activat la Judecătoria Ciocana, iar ulterior, în 2003, ajunge la Judecătoria Buiucani, transformată la început de 2017 în Judecătoria Chişinău. Boico locuieşte, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate, într-o casă la sol, obţinută prin donaţie în 2006. Judecătorul declară însă şi două credite, de 340 mii de lei, pe care urmează să le ramburseze până în 2020 şi, respectiv, 2021.

    Elena Cojocari este judecătoare din 2007, în perioada 1999-2007 fiind avocată. Pe parcursul carierei sale, Cojocari a activat la Judecătoria Buiucani. Magistrata are o cameră în cămin, un teren în Ialoveni şi a investit într-un apartament de 67 m.p., începând cu 2014. Aceasta conduce un Hyundai Santa FE, pe care îl declară ca fiind „în folosinţă temporară”. Vitalie Budeci, judecător raportor în dosarul Platon (cel care a citit sentinţa), este judecător din 2015. Anterior, din anul 2008, a practicat avocatura. Budeci declară, împreună cu soţia, un apartament de aproape 70 m.p., cumpărat în 2006, două automobile, o Toyota Yaris şi un Mercedes E220 CDI. Din 2007 şi până în 2020, judecătorul indică în declaraţia de avere că rambursează un credit în valoare de 69 de mii de lei.
    sursa: zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarul Baghirov, la Curtea de Apel
    La 24 apri­lie 2015, jude­că­to­rii Liuba Pru­teanu, Sil­via Gîrbu şi Elena Cojo­cari de la Jude­că­to­ria Buiu­cani din capi­tală au ajuns la con­clu­zia că Baghi­rov ar fi fost cel care a orga­ni­zat pro­tes­tele din apri­lie 2009. „În peri­oada ani­lor 2008 — 2009…. a întoc­mit un plan cri­mi­nal orien­tat spre pre­lu­a­rea sub con­trol, com­pro­mi­te­rea şi con­strân­ge­rea opo­zi­ţiei din peri­oada res­pec­tivă, redu­ce­rea potenţi­a­lu­lui de acţiune a forţe­lor comu­niste cu atra­ge­rea în cursa pro­vo­ca­toare şi ani­hi­la­rea în per­spec­tivă a aces­tora, inclu­siv a medi­i­lor de tine­ret cu viziuni anti­co­mu­niste”, se spune în sen­tinţa pro­nu­nţată de Jude­că­to­ria sect. Buiu­cani. În docu­ment se pre­ci­zează că Baghi­rov a venit în R. Mol­dova spe­cial pen­tru a pune la cale acest plan, că aici a avut întâl­niri, înde­o­sebi în s. Ţâpova, r. Rezina, cu diverse per­soane care l-au aju­tat să-l ducă până la final, mani­pulând masele, mai ales prin reţe­lele de soci­a­li­zare.

    Dosarul Baghirov, la Curtea de Apel
    La 24 apri­lie 2015, jude­că­to­rii Liuba Pru­teanu, Sil­via Gîrbu şi Elena Cojo­cari de la Jude­că­to­ria Buiu­cani din capi­tală au ajuns la con­clu­zia că Baghi­rov ar fi fost cel care a orga­ni­zat pro­tes­tele din apri­lie 2009. „În peri­oada ani­lor 2008 — 2009…. a întoc­mit un plan cri­mi­nal orien­tat spre pre­lu­a­rea sub con­trol, com­pro­mi­te­rea şi con­strân­ge­rea opo­zi­ţiei din peri­oada res­pec­tivă, redu­ce­rea potenţi­a­lu­lui de acţiune a forţe­lor comu­niste cu atra­ge­rea în cursa pro­vo­ca­toare şi ani­hi­la­rea în per­spec­tivă a aces­tora, inclu­siv a medi­i­lor de tine­ret cu viziuni anti­co­mu­niste”, se spune în sen­tinţa pro­nu­nţată de Jude­că­to­ria sect. Buiu­cani. În docu­ment se pre­ci­zează că Baghi­rov a venit în R. Mol­dova spe­cial pen­tru a pune la cale acest plan, că aici a avut întâl­niri, înde­o­sebi în s. Ţâpova, r. Rezina, cu diverse per­soane care l-au aju­tat să-l ducă până la final, mani­pulând masele, mai ales prin reţe­lele de soci­a­li­zare.

    continuarea: zdg.md

  • Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

    Să devii judecător în Chişinău este mai simplu decât îşi imaginează unii jurişti. Notele mari, reputaţia ireproşabilă şi rezultatele obţinute prin eforturi proprii „nu mai dau bine la CV”. Este suficient ca cel care candidează să obţină majoritatea voturilor secrete din Consiliul Superior al Magistraturii şi să fie aprobat de către preşedintele Voronin.

    Numirea judecătorilor în funcţie a devenit în ultimii ani o procedură mai transparentă. Posturile vacante sunt anunţate public, lista candidaţilor şi notele obţinute sunt de asemenea postate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar deciziile de numire în funcţie sunt şi ele la vedere. Astfel, vedem că pe lista judecătorilor proaspăt selectaţi apar persoane ce au luat note mai mici la examenul de capacitate în comparaţie cu ale altor colegi, care şi acum îşi aşteaptă rândul.

    Să devii judecător în Chişinău este mai simplu decât îşi imaginează unii jurişti. Notele mari, reputaţia ireproşabilă şi rezultatele obţinute prin eforturi proprii „nu mai dau bine la CV”. Este suficient ca cel care candidează să obţină majoritatea voturilor secrete din Consiliul Superior al Magistraturii şi să fie aprobat de către preşedintele Voronin.

    Numirea judecătorilor în funcţie a devenit în ultimii ani o procedură mai transparentă. Posturile vacante sunt anunţate public, lista candidaţilor şi notele obţinute sunt de asemenea postate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar deciziile de numire în funcţie sunt şi ele la vedere. Astfel, vedem că pe lista judecătorilor proaspăt selectaţi apar persoane ce au luat note mai mici la examenul de capacitate în comparaţie cu ale altor colegi, care şi acum îşi aşteaptă rândul.

    Pe lista candidaţilor la funcţia de judecător pentru judecătoriile Botanica şi Buiucani din toamna anului 2007 (11 octombrie) apar 24 de persoane care au obţinut medii la examenul de capacitate între 8,5 şi 9,5.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU