Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Муруяну Ион
Căutare avansată
sursa: csm.md

Cotruţă Iurie

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 19.06.1991

Prin Decretul Președintelui RM nr. 410-VII din 13 decembrie 2012 numit în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 190-VI din 4 iulie 2011 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1962

Instruire/Diplome
1984 - 1989 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1989 - 1991 consultant la Judecătoria s. Botanica, mun.Chişinău
06.1991 numit în funcția de judecător la Judecătoria s. Botanica, mun.Chişinău
12.06.2001 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 77-II)

Data numirii în funcție: 19.06.1991

Prin Decretul Președintelui RM nr. 410-VII din 13 decembrie 2012 numit în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 190-VI din 4 iulie 2011 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1962

Instruire/Diplome
1984 - 1989 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1989 - 1991 consultant la Judecătoria s. Botanica, mun.Chişinău
06.1991 numit în funcția de judecător la Judecătoria s. Botanica, mun.Chişinău
12.06.2001 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 77-II)

28.03.2007 numit în funcția de  vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău (Decret nr. 1057-IV)
04.07.2011 numit în funcția de vicepreşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 190-VI)
13.12.2012 numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 410-VII)
 

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 86/10 din 13 Septembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Iurie Cotruţă de la Curtea de Apel, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 81/9 din 30 iunie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Hotărârile adoptate de judecătorul Iurie Cotruță care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărîrii nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Cotruţă Iurie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Cotruţă Iurie, a fost obiect de examinare la CtEDO

MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 25.04.2006, cererea nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 64, menținute 35, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 55%;
2012 - contestate 66, menținute 39, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 59%;
2013 - contestate 92, menținute 67, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 72%;
2014 au fost contestate 206 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 158, ceea ce constituie 76,69%;
2015 au fost contestate 203 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 160, ceea ce constituie 78,81%;
2016 au fost contestate în total 234 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 173 ceea ce constituie 73,93%;
2017 au fost contestate în total 181 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 142, ceea ce constituie 78,45%;
2018 au fost contestate în total 249 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 186 ceea ce constituie 74,69%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 437, casate 29 - 7%;
2012 - examinate 446, casate 27 - 6%;
2013 - examinate 423, casate 25 - 6%;
2014, din 510 de cauze examinate, 48 hotărâri/sentinte/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,41%;
2015, din 611 de cauze examinate, 43 hotărâri/sentinte/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,03%;
2016 din 586 cauze examinate, 59 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,06%;
2017 din 629 cauze examinate, 39 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,20%;
2018 din 534 cauze examinate, 62 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,61%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 86/10 din 13 Septembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Iurie Cotruţă de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 83 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 248/14 din 02 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Iurie Cotruță și Anatolie Minciuna, privind remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, ulterior, Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 1/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cotruţă Iurie pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

Prin Hotărârea Nr. 81/9 din 30 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 85 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Veteran al sistemului judiciar, domnului Cotruță Iurie, judecător al Curţii de Apel Chișinău.

Prin Hotărîrea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014 i s-a conferit gradul II (doi) de calificare al judecătorului.

Prin Hotărîrea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 436/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 86/10 din 13 Septembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Iurie Cotruţă de la Curtea de Apel, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 81/9 din 30 iunie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Hotărârile adoptate de judecătorul Iurie Cotruță care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărîrii nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Cotruţă Iurie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Cotruţă Iurie, a fost obiect de examinare la CtEDO

MACOVEI ş.a. c. Moldovei, hotărîrea din 25.04.2006, cererea nr. 19253/03 ş.a., violarea art. 6 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 al Protocolului adiţional (protecţia proprietăţii).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 64, menținute 35, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 55%;
2012 - contestate 66, menținute 39, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 59%;
2013 - contestate 92, menținute 67, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 72%;
2014 au fost contestate 206 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 158, ceea ce constituie 76,69%;
2015 au fost contestate 203 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 160, ceea ce constituie 78,81%;
2016 au fost contestate în total 234 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 173 ceea ce constituie 73,93%;
2017 au fost contestate în total 181 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 142, ceea ce constituie 78,45%;
2018 au fost contestate în total 249 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 186 ceea ce constituie 74,69%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 437, casate 29 - 7%;
2012 - examinate 446, casate 27 - 6%;
2013 - examinate 423, casate 25 - 6%;
2014, din 510 de cauze examinate, 48 hotărâri/sentinte/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,41%;
2015, din 611 de cauze examinate, 43 hotărâri/sentinte/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,03%;
2016 din 586 cauze examinate, 59 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,06%;
2017 din 629 cauze examinate, 39 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,20%;
2018 din 534 cauze examinate, 62 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,61%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 86/10 din 13 Septembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Iurie Cotruţă de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 83 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 248/14 din 02 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Iurie Cotruță și Anatolie Minciuna, privind remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, ulterior, Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 1/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cotruţă Iurie pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

Prin Hotărârea Nr. 81/9 din 30 iunie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 85 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Veteran al sistemului judiciar, domnului Cotruță Iurie, judecător al Curţii de Apel Chișinău.

Prin Hotărîrea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014 i s-a conferit gradul II (doi) de calificare al judecătorului.

Prin Hotărîrea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 436/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care a confirmat gradul III (trei) de calificare.

 

Hotărârea nr. 86/10 din 13 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 248/14 din 02 Iulie 2019

Hotărârea nr. 1/2 din 15 martie 2018

Hotărârea nr. 81/9 din 30 iunie 2017

Hotărârea nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărîrea nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014

Cauze CtEDO Cotruţă Iurie

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Iurie Cotruţă nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 81/9 din 30 iunie 2017”pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Iurie Cotruţă nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Cotruţă Iurie".

Prin Hotărârea nr. 3/1 din 18 Ianuarie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în temeiul sesizării depuse de către cet. Terticinîi Dmitrii, în privinţa acţiunilor judecătorului Barbacaru Igor de la Judecătoria Chişinău (sediul Rîşcani) şi ale judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Guzun Maria, Cotruţa Iurie şi Cotorobai Vitalie, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 30/12 din 16 Noiembrie 2018, Completul de examinare a contestatiilor a admis raportul inspectorului - judecător principal al Inspecţiei Judiciare Clima Nicolae din 11.06.2018, pe marginea verificării sesizării înaintate de Tertîcinîi Dumitru şi se transmite cauza disciplinară în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Barbacaru Igor şi a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Guzun Maria, Cotruţă Iurie şi Cotorobai Vitalie, spre examinare Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin Hotărîrrea nr. 126/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Bombik Kiril și Bombic Piotr împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Bombik Kiril și Bombic Piotr cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruță.

Conform Hotărîrii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.

Prin Hotărîrea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate  Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotruță și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.  

Potrivit Hotărîrii nr. 5/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate nr. 1 a respins sesizarea depusă de administratorul SRL „Prointelect MP" privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruţă. Autorul sesizării susţine că judecătorii nominalizaţi au dat dovadă de incompetenţă profesională gravă şi evidentă cu aplicarea neunifonnă a legislaţiei în mod intenţionat. in egală măsură, susţine autorul, judecătorii nominalizaţi au comis erori grave în urma cărora SRL „Prointelect MP" ar suferi un prejudiciu considerabil cu perturbarea activităţii economiei, dar şi alte prejudicii de ordin material, neachitarea salariilor, a impozitelor, a datoriilor faţă de creditori, stoparea activităţii de transport internaţional.

Prin Hotărîrea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Sandulachi Pantelei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 08 aprilie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anton Marina, Cotruță Iurie și Clim Eugeniu. 

La 22 aprilie 2015, Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței s-a adresat la Consiliul Superior al Magistraturii cu o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru, Iurie Cotruță și a judecătorului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin, motivînd că acestia, examinînd cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintata de ICS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL împotriva Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (Consiliul Concurentei), intervenienți accesorii Consiliul Coordonator al Audiovizialului, SA „Analitic Media Grup", SRL „Euro TV Chișinău", SRL „Alternativ TV", SRL „Telesistem-TV", SA „Cotidian" cu privire la anularea hotărîrii privind lipsa acțiunilor concurenționale, obligarea constatării faptului practicării concurenței neloiale, încălcării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a legislației cu privire la protecția concurenței și obligarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței să prescrie Consiliului Coordonator al Audiovizualului întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea încalcărilor admise și aplicarea corectă a prevederilor legale, au emis hotărîrea din 11 octombrie 2013 și, respectiv, decizia din 27 noiembrie 2014, care, în viziunea autorului sesizării, sunt ilegale. Prin Hotărîrea nr. 116/17 din 5 septembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 a respins contestația depusă de președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin și a Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru și Iurie Cotruță.

Completul de adimisibilitate al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 46/11 din 08 mai 2015 a respins sesizarea administratorului IM „RNP Pharmaceuticals" SRL, Bideac Nicolae privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Chisinău, Cotruță Iurie, ca find neintemeiată.

Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 28/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de cet. Andrei Paraschiv împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 136 p/m din 13 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de cet. Paraschiv Andrei privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de: judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău Alexandru Gafton, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Nina Vascan, Eugeniu Clim, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru. În petiţie se invocă că, instanţa de apel nu a specificat în decizia sa că, conform art. 19 al Legii privind protecţia consumatorilor, S.A. „Moldtelecom" este obligată, iar consumatorii au dreptul, de a fi informaţi despre serviciile oferite pentru a face o alegere.

La data de 03 februarie 2015, Nichiforov Serghei a depus la Inspecția Judiciară o sesizare privind faptele de abateri disciplinare comise de jdecătorul Curții de Apel Chișinău - Iurie Cotruță. Prin Hotărîrea nr. 27/4 din 30 martie 2015 Completul de Admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Nichiforov Serghei împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 227 p/m din 09 februarie 2015.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărîrea nr. 9/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Cataraniuc Ion împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 148 p/m din 22 ianuarie 2015 adoptată în urma examinării sesizării depusă de Cataraniuc Ion privitor la acțiunile care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Vascan Nina, Clim Eugeniu și Cotruță Iurie. În opinia autorului sesizării, judecătorii menționați au procedat neprofesional, ilegal și au dat dovadă de atitudine părtinitoare încălcînd grav normele legale conținute în art. 1 alin. (3) și art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la statul Judecătorului; art. 3 alin. (1) din Codul de etcică al judecătorului; art. 6 alin. (1) din Convenția Europeana pentru apărarea drepurilor omului și libertăților fundamentale.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 31 sesizări, care au fost ulterior respinse, dintre care un Raport la CD-încetat.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 15 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse 17 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Iurie Cotruţă nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 81/9 din 30 iunie 2017”pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Iurie Cotruţă nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 163/13 din 31 ianuarie 2014, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Cotruţă Iurie".

Prin Hotărârea nr. 3/1 din 18 Ianuarie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în temeiul sesizării depuse de către cet. Terticinîi Dmitrii, în privinţa acţiunilor judecătorului Barbacaru Igor de la Judecătoria Chişinău (sediul Rîşcani) şi ale judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Guzun Maria, Cotruţa Iurie şi Cotorobai Vitalie, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 30/12 din 16 Noiembrie 2018, Completul de examinare a contestatiilor a admis raportul inspectorului - judecător principal al Inspecţiei Judiciare Clima Nicolae din 11.06.2018, pe marginea verificării sesizării înaintate de Tertîcinîi Dumitru şi se transmite cauza disciplinară în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Barbacaru Igor şi a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Guzun Maria, Cotruţă Iurie şi Cotorobai Vitalie, spre examinare Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin Hotărîrrea nr. 126/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Bombik Kiril și Bombic Piotr împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Bombik Kiril și Bombic Piotr cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruță.

Conform Hotărîrii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.

Prin Hotărîrea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate  Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotruță și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.  

Potrivit Hotărîrii nr. 5/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate nr. 1 a respins sesizarea depusă de administratorul SRL „Prointelect MP" privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruţă. Autorul sesizării susţine că judecătorii nominalizaţi au dat dovadă de incompetenţă profesională gravă şi evidentă cu aplicarea neunifonnă a legislaţiei în mod intenţionat. in egală măsură, susţine autorul, judecătorii nominalizaţi au comis erori grave în urma cărora SRL „Prointelect MP" ar suferi un prejudiciu considerabil cu perturbarea activităţii economiei, dar şi alte prejudicii de ordin material, neachitarea salariilor, a impozitelor, a datoriilor faţă de creditori, stoparea activităţii de transport internaţional.

Prin Hotărîrea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Sandulachi Pantelei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 08 aprilie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anton Marina, Cotruță Iurie și Clim Eugeniu. 

La 22 aprilie 2015, Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței s-a adresat la Consiliul Superior al Magistraturii cu o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru, Iurie Cotruță și a judecătorului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin, motivînd că acestia, examinînd cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintata de ICS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL împotriva Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (Consiliul Concurentei), intervenienți accesorii Consiliul Coordonator al Audiovizialului, SA „Analitic Media Grup", SRL „Euro TV Chișinău", SRL „Alternativ TV", SRL „Telesistem-TV", SA „Cotidian" cu privire la anularea hotărîrii privind lipsa acțiunilor concurenționale, obligarea constatării faptului practicării concurenței neloiale, încălcării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a legislației cu privire la protecția concurenței și obligarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței să prescrie Consiliului Coordonator al Audiovizualului întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea încalcărilor admise și aplicarea corectă a prevederilor legale, au emis hotărîrea din 11 octombrie 2013 și, respectiv, decizia din 27 noiembrie 2014, care, în viziunea autorului sesizării, sunt ilegale. Prin Hotărîrea nr. 116/17 din 5 septembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 a respins contestația depusă de președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin și a Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru și Iurie Cotruță.

Completul de adimisibilitate al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 46/11 din 08 mai 2015 a respins sesizarea administratorului IM „RNP Pharmaceuticals" SRL, Bideac Nicolae privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Chisinău, Cotruță Iurie, ca find neintemeiată.

Completul de adimisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărîrea nr. 28/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de cet. Andrei Paraschiv împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 136 p/m din 13 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de cet. Paraschiv Andrei privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de: judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău Alexandru Gafton, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Nina Vascan, Eugeniu Clim, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru. În petiţie se invocă că, instanţa de apel nu a specificat în decizia sa că, conform art. 19 al Legii privind protecţia consumatorilor, S.A. „Moldtelecom" este obligată, iar consumatorii au dreptul, de a fi informaţi despre serviciile oferite pentru a face o alegere.

La data de 03 februarie 2015, Nichiforov Serghei a depus la Inspecția Judiciară o sesizare privind faptele de abateri disciplinare comise de jdecătorul Curții de Apel Chișinău - Iurie Cotruță. Prin Hotărîrea nr. 27/4 din 30 martie 2015 Completul de Admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Nichiforov Serghei împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 227 p/m din 09 februarie 2015.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărîrea nr. 9/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Cataraniuc Ion împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 148 p/m din 22 ianuarie 2015 adoptată în urma examinării sesizării depusă de Cataraniuc Ion privitor la acțiunile care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Vascan Nina, Clim Eugeniu și Cotruță Iurie. În opinia autorului sesizării, judecătorii menționați au procedat neprofesional, ilegal și au dat dovadă de atitudine părtinitoare încălcînd grav normele legale conținute în art. 1 alin. (3) și art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la statul Judecătorului; art. 3 alin. (1) din Codul de etcică al judecătorului; art. 6 alin. (1) din Convenția Europeana pentru apărarea drepurilor omului și libertăților fundamentale.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 31 sesizări, care au fost ulterior respinse, dintre care un Raport la CD-încetat.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 15 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse 17 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 3/1 din 18 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 30/12 din 16 Noiembrie 2018

Hotărîrea nr. 9/3 din 20 februarie 2015

Hotărîrea nr. 27/4 din 30 martie 2015

Hotărîrea nr. 28/4 din 30 martie 2015

Hotărîrea nr. 46/11 din 08 mai 2015

Hotărîrea nr. 116/17 din 25 septembrie 2015

Hotărîrea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015

Hotărîrea nr. 5/1 din 11 ianuarie 2016

Hotărîrea nr. 63/5 din 18 martie 2016

Hotărărea nr. 61/8 din 22 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 126/8 din 22 aprilie 2016

Știri
  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • CV-urile judecătorilor învingători fără concurenţă

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Moştenire de 518 mii de lei şi o casă în Chişinău

    Pentru funcţia de membru al Colegiului Disciplinar, buletinele de vot conţineau numele unui singur candidat, Igor Mânăscurtă, propus de Curtea de Apel (CA) Chişinău. La final, acesta a acumulat 381 de voturi, obţinând fotoliul fără a avea vreun concurent. Potrivit magistrat.md, Mânăscurtă a ajuns la CA Chişinău prin decretul preşedintelui R. Moldova din 11 aprilie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus repetat. ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat la acelaşi birou.

    Pentru cele cinci funcţii de membri supleanţi în Colegiul disciplinar au candidat patru persoane. Iniţial, pentru cele două locuri vacante din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi-au depus candidaturile magistraţii Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Ultima, însă, şi-a retras candidatura „din motive personale”, iar Bejenaru a fost ales, din partea CSJ, cu 326 voturi. Acesta este judecător la CSJ din 2008. În 2016, Bejenaru a primit, prin testament, 518 mii de lei şi o casă de locuit în Chişinău. ZdG a scris anterior că Bejenaru locuia în acel imobil încă înainte de a-l primi drept donaţie de la mama sa.

    Judecătoarea cu Porsche şi cu soţ de la vamă reţinut de procurori

    Pentru cele două locuri din partea Curţilor de Apel au fost doi candidaţi: Iurie Cotruţă, votat ulterior de 288 de colegi, şi Angela Bostan, susţinută cu 236 de voturi. Cotruţă a fost numit la CA Chişinău în 2012. În 2016, soţia judecătorului a primit o donaţie de 277 de mii de lei de la mama sa. Cotruţă, împreună cu alţi patru colegi, a fost urmărit penal în 2015, după demersul fostului preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Ulterior, procurorii au clasat dosarul. Angela Bostan este judecătoare la CA Chişinău din 2015. Ruxanda Pulbere a fost singura candidată din partea judecătoriilor pentru singurul loc vacant de membru supleant în cadrul Colegiului Disciplinar pentru instanţele de fond. Ea a obţinut 287 de voturi. Pulbere este judecătoare din 2011. Magistrata conduce un Porsche Cayenne, fabricat în 2011 şi cumpărat în acelaşi an cu 1,2 milioane de lei. În 2017, ea a intrat în posesia unui BMW X4, dar şi în proprietatea unui apartament de 209 m.p.. Magistrata este soţia lui Marcel Pulbere, şef-adjunct, Departament antifraudă şi conformare al Serviciului Vamal. În ianuarie 2018, ZdG a scris că acesta a fost reţinut într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie.

    Tatăl unui ministru va evalua performanţele judecătorilor

    Pentru funcţia de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pentru singurul loc vacant a candidat un judecător de la CSJ – Iurie Diaconu. El a fost ales cu 319 voturi. Diaconu este judecător la CSJ din 2008. În 2017, el a făcut parte din completul de judecători care a pus punct în dosarul fostului premier, Vlad Filat. În buletinul de vot pentru funcţia de membru permanent al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor erau înscrişi doi candidaţi propuşi de CA Chişinău. Fotoliul a fost adjudecat de Xenofon Ulianovschi, care a obţinut 170 de voturi. Contracandidata acestuia a fost Maria Guzun, colega sa de la CA Chişinău. Ulianovschi este tatăl ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Din 2006, el este judecător la CA Chişinău.

    Tot săptămâna trecută, Angela Otean, secretară generală a Federaţiei Sindicatelor din Moldova, „Sindlex”, şi Stela Botnaru, conferenţiară universitară la Departamentul Drept Penal al Universităţii de Stat, au devenit membre ale Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul societăţii civile.
    Sursa: zdg.md 

  • Șase candidați la funcția de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul CSM. Cine sunt aceștia

    Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

    Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

    Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

    Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

    În cursa pentru funcția de membru supleant în Colegiul disciplinar s-au înscris cinci candidați: Angela Bostan și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru de la Curtea Supremă de Justiție, precum și Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Primii doi au fost propuşi de instanţele în care activează, în timp ce ceilalți şi-au înaintat singuri candidaturile. 

    Galina Stratulat de la CSJ se numără printre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Raportul Inspecției Judiciare pentru 2015 arată că pe numele Galinei Stratulat au fost depuse 33 de sesizări, dintre care 21 au fost respinse, iar în baza a opt sesizări au fost întocmite rapoarte.

    Alături de colegul său de la CSJ, Iurie Bejenaru, care de asemenea candidează pentru funcția de membru supleant al Colegiului disciplinar, Galina Stratulat a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

    Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

    Colegiul disciplinar examinează cazurile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Mandatul membrilor organului respectiv este de șase ani și aceștia nu pot fi aleși sau numiți pentru două mandate consecutive.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Funcţia de magistrat – o carieră onorabilă în opinia unui judecător experimentat

    - Care a fost parcursul dumneavoastră profesional pînă la numirea în funcția de judecător? Cît efort v-a costat atingerea scopului dat?
     - Cînd făceam studiile la Universitatea de Stat, în anul V viitorii absolvenți erau selectați de diferite ministere, departamente, organizații pentru o eventuală angajare la servicii după absolvirea studiilor, și în așa fel eu împreună încă cu cîțiva colegi de ai mei am fost selectați de Ministerul Justiției și după absolvirea facultății, în luna iulie 1989, am fost angajat la Judecătoria Botanica, mun.Chișinău în calitate de consultant, ca peste o lună de zile să fiu ales asesor norodnic și numit în funcția de judecător interimar pînă în luna iunie 1991, cînd am fost numit în funcția de judecător la aceeași judecătorie.

    - Care a fost parcursul dumneavoastră profesional pînă la numirea în funcția de judecător? Cît efort v-a costat atingerea scopului dat?
     - Cînd făceam studiile la Universitatea de Stat, în anul V viitorii absolvenți erau selectați de diferite ministere, departamente, organizații pentru o eventuală angajare la servicii după absolvirea studiilor, și în așa fel eu împreună încă cu cîțiva colegi de ai mei am fost selectați de Ministerul Justiției și după absolvirea facultății, în luna iulie 1989, am fost angajat la Judecătoria Botanica, mun.Chișinău în calitate de consultant, ca peste o lună de zile să fiu ales asesor norodnic și numit în funcția de judecător interimar pînă în luna iunie 1991, cînd am fost numit în funcția de judecător la aceeași judecătorie.


    continuarea: csm.md

  • Dosarul cu cinci judecători între eroare, intenţie şi răfuială

    Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
    La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

    Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
    La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

     
  • Ei sunt cei 5 judecători din cauza cărora Moldova este țara cu cea mai coruptă justiție din lume?

    Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
    Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
    Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
    Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

    Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
    Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
    Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
    Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

     
     
  • FĂRĂ IMUNITATE. Cinci judecători ar putea fi CERCETAŢI PENAL

    Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
    Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
    Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, judecătorii riscă de la 3 la 7 ani de închisoare. Acesta a mai adăugat faptul că a fost o discuție foarte aprinsă în ceea ce privește ilegalitatea celor 5 magistrați.
    Acum mingea este pe terenul Procuraturii. Judecătorii pot fi citați sau să depună depoziție. Dosarul va fi trimis în instanța de judecată. Sentința inculpaţilor nu este atât de dură, dar riscă de a nu mai exercita funcția de magistrat. Pedepsirea cât mai multor magistrați în ultimul an arată că sistemul se îmbunătățește", a precizat Cârnaţ.

    Expertul în Drept Constituțional, Vitalie Catană a spus că magistrații vinovați vor fi pedepsiți în funcție de gravitatea încălcării: "E devreme să vorbim de autopurificare, acum vorbim de un început, depinde de solidaritatea judecătorească. Pot să vă spun că din păcate, din ce în ce mai multe decizii sunt date după ureche. Lucrurile acestea se întâmplă foarte des".

     
  • Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală

    Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Am scris o cerere la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica dacă acești judecători au făcut abuz de serviciu și nu și-au respectat atribuțiile de serviciu", a spus membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaț.
    Magistraţii Curţii de Apel Chişinău sunt bănuiţi că au emis o decizie contrar prevederilor legale şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre un proces civil privind decăderea din drepturile părinteşti.
    Despre sancţionarea disciplinară a magistraţilor Curţii de Apel au discutat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dar, deocamdată, nu au luată vreo decizie.
    sursa: www.publika.md

     
     
  • Mihai Poalelungi cere sancționarea a cinci judecători de la Curtea de Apel! Li se aduc acuzații grave (DOC)

    Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
    În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

    Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
    În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

    Potrivit președintelui CSJ, judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc şi Mihail Ciugureanu au întocmit o decizie, în care argumentarea motivării şi prevederile dispozitivului au un conţinut incompatibil şi care se exclud reciproc. Altfel spus, instanţa a pronunţat o soluţie despre existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente despre lipsa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti. Prin aceste acțiuni, magistrații au încălcat grav legea.

     
  • Unde activează cei mai incompetenţi magistraţi din Capitală

    La Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria Buiucani şi Judecătoria Botanica din Capitală activează cei mai incompetenţi magistraţi. Cel puţin aşa arată datele paginii web judecători.evaluez.eu. Activitatea magistraţilor a fost apreciată de către oameni simpli în baza profesionalismului, eticii profesionale, dar şi a calităţii deciziilor luate.
    Primii cinci judecători din lista magistraţilor apreciaţi negativ de către oameni sunt Dumitru Corolevschi, Dumitru Gherasim, Elena Cobzac, Ghenadie Morozan şi Ion Ţurcan. Printre judecătorii evaluaţi negativ sunt şi nume cunoscute, cum ar fi Ion Pleşca, Anatolie Doga, Ala Cobaneanu, Adela Andronic şi Mihail Ciugureanu.

    La Curtea de Apel Chişinău, Judecătoria Buiucani şi Judecătoria Botanica din Capitală activează cei mai incompetenţi magistraţi. Cel puţin aşa arată datele paginii web judecători.evaluez.eu. Activitatea magistraţilor a fost apreciată de către oameni simpli în baza profesionalismului, eticii profesionale, dar şi a calităţii deciziilor luate.
    Primii cinci judecători din lista magistraţilor apreciaţi negativ de către oameni sunt Dumitru Corolevschi, Dumitru Gherasim, Elena Cobzac, Ghenadie Morozan şi Ion Ţurcan. Printre judecătorii evaluaţi negativ sunt şi nume cunoscute, cum ar fi Ion Pleşca, Anatolie Doga, Ala Cobaneanu, Adela Andronic şi Mihail Ciugureanu.

    În topul celor mai buni judecători sunt Ghenadie Plămădeală, Liuba Pruteanu, Ecatrina Palanciuc, Petru Moraru şi Iurie Cotruţa. Printre magistraţii evaluaţi cu cea mai înaltă notă, sunt şi nume sonore. Este vorba despre Ludmila Popov, judecător la Curtea de Apel Chişinău, Dorin Dulghieru, magistrat la Judecătoria Buiucani sau Ana Gavriliţă, judecător la Curtea de Apel Chişinău.
    Site-ul judecatori.evaluez.eu este un proiect destinat evaluării magistraţilor din Republica Moldova. Pe o scară de la unu la cinci, oamenii pot să aprecieze prestaţia celor 439 de judecători ce activează în cadrul a 54 de instanţe.

     
  • Парламент уточнит правила добровольного исполнения судебных вердиктов

    После перевода Юрие Котруцэ в Апелляционную палату Кишинева стала вакантной должность вице-председателя суда столичного сектора Ботаника. В течение ближайших 30 дней в ВСМ ждут заявок от желающих пересесть в новое кресло. До назначения нового заместителя исполнение этих обязанностей возложено на судью Луизу Гафтон.

    После перевода Юрие Котруцэ в Апелляционную палату Кишинева стала вакантной должность вице-председателя суда столичного сектора Ботаника. В течение ближайших 30 дней в ВСМ ждут заявок от желающих пересесть в новое кресло. До назначения нового заместителя исполнение этих обязанностей возложено на судью Луизу Гафтон.

     

     
  • Встать, судья уходит

    В кишиневских судах также происходит постепенная ротация руководящих кадров. Сегодня, 23 ноября, ― последний день, когда в Высший совет магистратуры могут подать свои заявки желающие стать председателем суда столичного сектора Рышкановка. На последнюю открытую вакансию в Апелляционной палате Кишинева претендовали судья из Криулян Аурелия Казаклиу и вице-председатель суда столичного сектора Ботаника Юрие Котруцэ. 

    В кишиневских судах также происходит постепенная ротация руководящих кадров. Сегодня, 23 ноября, ― последний день, когда в Высший совет магистратуры могут подать свои заявки желающие стать председателем суда столичного сектора Рышкановка. На последнюю открытую вакансию в Апелляционной палате Кишинева претендовали судья из Криулян Аурелия Казаклиу и вице-председатель суда столичного сектора Ботаника Юрие Котруцэ. 

     
  • Скандал на съезде Ассоциации судей

    «Без преувеличения, в выступлении г-на Балана досталось всем, и Высшему совету магистратуры, и Национальному институту юстиции, и Министерству юстиции, и коллегам- судьям, - говорит вице-председатель суда сектора Ботаника Кишинева Юрие Котруцэ. – Не могу сказать, что согласен абсолютно со всем, однако многое из того, что прозвучало, соответствует действительности. В нашей системе много недостатков, которые не могут оставаться незамеченными. Что касается лично меня, то ощущается огромная усталость. Судье приходится выполнять огромный объем работы, вкалывая с 6 утра и до позднего вечера.

    «Без преувеличения, в выступлении г-на Балана досталось всем, и Высшему совету магистратуры, и Национальному институту юстиции, и Министерству юстиции, и коллегам- судьям, - говорит вице-председатель суда сектора Ботаника Кишинева Юрие Котруцэ. – Не могу сказать, что согласен абсолютно со всем, однако многое из того, что прозвучало, соответствует действительности. В нашей системе много недостатков, которые не могут оставаться незамеченными. Что касается лично меня, то ощущается огромная усталость. Судье приходится выполнять огромный объем работы, вкалывая с 6 утра и до позднего вечера.

    В последнее время очень возросла нагрузка, через каждого судью проходят сотни и сотни дел. Сейчас мы переносим рассмотрение дел на февраль, разве это нормально? Но другого выхода нет, на более ранние даты уже назначены другие процессы. В остальном, условия работы более-менее нормальные, но, по моему мнению, на судей очень влияет оценка со стороны общества, которое считает судебную систему одной из самых коррумпированных. То, что произошло на съезде Ассоциации судей, – это самобичевание, общество должно это ценить».

     
     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU