Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Кептя Кристина
Căutare avansată
Foto: csm.md

Craiu Nicolae

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 17.02.1997 

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 80 din  27 aprilie 2016, numit în funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 12-VII din 05 aprilie 2012 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Anul naşterii: 1965

Instruire/Diplome

Data numirii în funcție: 17.02.1997 

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 80 din  27 aprilie 2016, numit în funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 12-VII din 05 aprilie 2012 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Anul naşterii: 1965

Instruire/Diplome

1985 - 1990 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept
2006 - 2010 - USM, catedra drept civil

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1990 - 1996 - ajutorul procurorului interaional Cahul
11.1996 - 17.02.1997 - specialist superior la Tribunalul Cahul
02.1997 - 05.2000 - judecător la Judecătoria sectorului Centru, mun. Chişinău
30.04.2002 - numit în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 641-III)
22.02.2004 - numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Economică (Decret nr. 1646-III)
2012 - 2016 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 12-VI)
2016- prezent, judecător la Curtea Supremă de Justiție

Distincții
14.03.2012 - se conferă distincția de Stat   "Meritul Civic" (Decret nr. 559-VII)

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 84/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Hotărârile adoptate de judecătorul Nicolae Craiu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 158/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Craiu Nicolae, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 83, menținute 48, procentajul hotărârilor menținute din cele contestate - 58%;
2012 - contestate 13, menținute 11, procentajul hotărârilor menținute din cele contestate - 85%;
2013 - contestate 199, menținute 138, procentajul hotărârilor menținute din cele contestate - 69%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 220, casate 35 - 15%;
2012 - examinate 310, casate 2 - 0,6%;
2013 - examinate 459, casate 61 - 13%.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 542 cauze din 690 repartizate, ceea ce constituie 78,55%;
2015 judecătorul a examinat 535 cauze din 640 repartizate, ceea ce constituie 83,59%;
2016 judecătorul a examinat 330 cauze din 330 repartizate, ceea ce constituie 100%.

Conform Hotărârii nr. 489/22 din 11 iulie 2017, se mențin împuternicirile judecătorului Craiu Nicolae de la Curtea Supremă de Justiție, pentru soluționarea incidentului de procedură apărut în cadrul Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei civile Anatolie Sîrbu împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Întreprinderea mixtă „Vinăria Bostovan” SRL și „Asconi” SRL cu privire la apărarea drepturilor derivate din proprietatea intelectuală.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 804/35 din 05 decembrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Craiu Nicolae Ion, Balmuș Svetlana Constantin, Negru Veronica Vasile, Bleșceaga Stella Mihail, Suciu Veaceslav Mihail și Pleșca Aurelia Grigore.

Prin Hotărârea Nr. 84/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura domnului Nicolae Craiu, judecător al Curții de Apel Chișinău, pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 158/13 din 31 ianuarie  2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturi”, judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, Cariu Nicolae.

Potrivit Hotărârii nr. 906/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul  I (întîi) de calificare judecătorului Nicolae Craiu de la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 559-VI din 14 martie 2012 i s-a conferit Medalia “Meritul Civic”. 

Conform Hotărârii nr. 217/15 din 11 mai 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 33/3 din 26 februarie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Nicolae Craiu, membrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 192/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei INJ pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și de procuror, în perioada 13 – 31 martie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 616/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Craiu, pentru participare la Forumul Internaţional “Mediere Comercială în Europa de Est şi Asia Centrală”, care se va desfăşura în perioada 10-14 octombrie 2016, la Minsk, Belarus.
 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 84/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Hotărârile adoptate de judecătorul Nicolae Craiu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 158/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Craiu Nicolae, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 83, menținute 48, procentajul hotărârilor menținute din cele contestate - 58%;
2012 - contestate 13, menținute 11, procentajul hotărârilor menținute din cele contestate - 85%;
2013 - contestate 199, menținute 138, procentajul hotărârilor menținute din cele contestate - 69%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 220, casate 35 - 15%;
2012 - examinate 310, casate 2 - 0,6%;
2013 - examinate 459, casate 61 - 13%.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 542 cauze din 690 repartizate, ceea ce constituie 78,55%;
2015 judecătorul a examinat 535 cauze din 640 repartizate, ceea ce constituie 83,59%;
2016 judecătorul a examinat 330 cauze din 330 repartizate, ceea ce constituie 100%.

Conform Hotărârii nr. 489/22 din 11 iulie 2017, se mențin împuternicirile judecătorului Craiu Nicolae de la Curtea Supremă de Justiție, pentru soluționarea incidentului de procedură apărut în cadrul Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei civile Anatolie Sîrbu împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Întreprinderea mixtă „Vinăria Bostovan” SRL și „Asconi” SRL cu privire la apărarea drepturilor derivate din proprietatea intelectuală.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 804/35 din 05 decembrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Craiu Nicolae Ion, Balmuș Svetlana Constantin, Negru Veronica Vasile, Bleșceaga Stella Mihail, Suciu Veaceslav Mihail și Pleșca Aurelia Grigore.

Prin Hotărârea Nr. 84/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura domnului Nicolae Craiu, judecător al Curții de Apel Chișinău, pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 158/13 din 31 ianuarie  2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat „Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturi”, judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție, Cariu Nicolae.

Potrivit Hotărârii nr. 906/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul  I (întîi) de calificare judecătorului Nicolae Craiu de la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 559-VI din 14 martie 2012 i s-a conferit Medalia “Meritul Civic”. 

Conform Hotărârii nr. 217/15 din 11 mai 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 33/3 din 26 februarie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Nicolae Craiu, membrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 192/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei INJ pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și de procuror, în perioada 13 – 31 martie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 616/25 din 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Craiu, pentru participare la Forumul Internaţional “Mediere Comercială în Europa de Est şi Asia Centrală”, care se va desfăşura în perioada 10-14 octombrie 2016, la Minsk, Belarus.
 

 

Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019

Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 804/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017

Hotărârii nr. 84/10 din 28 iulie 2017

Hotărârea nr. 489/22 din 11 iulie 2017

Hotărârea nr. 192/9 din 07 martie 2017

Hotărârea nr. 906/37 din 20 decembrie 2016

Hotărârea nr. 616/25 din 20 septembrie 2016

Hotărârea nr. 6/1 din 19 februarie 2015

Hotărârea nr. 158/13 din 31 ianuarie 2014

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 84/10 din 28 iulie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Nicolae Craiu au fost intentate 2 proceduri disciplinare, respectiv, au fost pronunţate Hotărârile nr. 5/6 din 18 martie 2016 şi nr. 17/12 din 22 iulie 2016, prin care în ambele cazuri au fost respinse propunerile de aplicare a sancţiunii cu clasarea procedurii”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 158/13 din 31 ianuarie 2014, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Craiu Nicolae".

Conform Hotărârii nr. 94/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea lui Viorica Grecu privind acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu și Natalia Simciuc. Prin Hotărârea nr. 17/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Lilia Paşa şi de reprezentantul acesteia, avocatul Viorica Grecu împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 94/10 din 03 iunie 2016.

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 169/10 din 03 iunie 2016, a respins contestația depusă de dl Ion Malachi și dna Tamara Statnic la 10.02.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 18.01.2016, prin care a fort respinsă sesizarea depusă de domnnii Boicenco 0., Galușca A., Leahu Z., Moghilida Iu., Statnic T., Antipin L., Malachi I. si Bugalov I. la 05.01.2016, prin care solicită tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela și a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu. 

Conform Hotărârii nr. 5/6 din 18 martie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Zoia Corsacova asupra hotărîrii Completului de admisibilitate nr. 24/4 din 12 februarie 2016, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu, Ala Nogai şi Anatolie Doga.

Potrivit Hotărârii nr. 45/3 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul stagiar Codreanu Dumitru și Danu Andrei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse, privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Alexandru Negru, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi. 

La 06 iulie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Corsacova Zoia, prin care și-a expus dezacordul cu acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu, Ala Nogai și Anatolie Doga, exprimate prin:
1) redactarea întîrziată a deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015 și neexpedierea acesteia participanților de proces;
2) schimbarea ilegală a completului colegiului civil, iar președintele nou a ședinței de judecată, Nicolae Craiu, nu i-a dat voie să expună toate cerințele din apel;
3) întocmirea incorectă a procesului-verbal al ședinței de judecată și neexaminarea obiecțiilor la procesul-verbal înaintate de către ea la 09.04.2015.
Potrivit Hotărârii nr. 26/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de cet.Corsacova Zoia privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu, Ala Nogai și Anatolie Doga. 

Completul de admisibilitate Nr.2, prin Hotărârea nr. 132/13 din 16 noiembrie 2015, a respins sesizarea depusă de Boicenco Oleg, Galuşca Alexandr, Leahu Zinaida, Moghilida Iulia, Statnic Tamara, Antipin Lilia, Malachi Nina cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu. În sesizarea depusă petiţionarii au invocat că, judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu a aplicat eronat legea, făcind trimitere la decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015, însă, Colegiul Disciplinar remarcă că, prin decizia respectivă nu s-a constatat că, judecătorul Nicolae Craiu ar fi aplicat eronat normele de drept procesual, intenţionat sau din neglijenţă gravă. 

Prin Hotărârea nr. 115/7 din 25 septembrie 2015, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de cet.Boicenco Oleg, Leahu Zinaida, Moghilida Iulia, Statnic Tamara, Antipin Lilia, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestora din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Craiu Nicolae. 

Prin Hotărârea nr. 100/11 din 13 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 23 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei 5 Rişcani mun. Chişinău, Veronica Jomiru-Niculiţă, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Maria Moraru. Petiţionarul a menţionat că, prin încheierea Judecătoriei RIşcani mun. Chişinău din 05 decembrioe 2014, cererea de asigurare a acţiunii depusă de ÎCS „Live Stock" SRL a fost respinsă. Ulterior, în data de 05 decembrie 2014, ÎCS „Live Stock" SRL a înaintat repetat o cerere de asigurare a acţiunii, care a fost respinsă prin încheierea Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău din 08 decembrie 2014. 

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 96/10 din 06 iulie 2015 a respins contestaţia depusă de Vitalie Danici împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 25 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Vitalie Danici privind acţiunile judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu. Petiţionarul consideră că prin acordul tacit al instanţei, fondatorul, proprietarul şi creditorul Danici Vitalie, precum şi alţi creditori au fost lipsiţi de dreptul de contestaţie prin lipsa în materialele cauzei până la data de 02 aprilie 2014 a raportului de evaluare a imobilului din 15 mai 2012 contrar prevederilor legale de a fi prezentate datele evaluării. 

Conform Hotărârii nr. 93/10 din 06 iulie 2015 Completul de admsibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul SRL „Boghian" Luptea Petru impotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 598 p/m din 23 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de acesta privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae. În sesizarea depusă se arată că, la 28.10.1996 a fost încheiat între SA „Mecons" şi SRL „Condor" (denumirea ulterioară SRL „Boghian") contractului de participaţie nr. 23 privind construcţia blocului locativ de pe bd. Decebal 80, mun. Chişinău.  

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disiplinar a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de Korsacova Zoia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 4556 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Korsacova Zoia privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani Moscalciuc Galina şi judecătorii Curţii de apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria. Korsacova Zoia consideră că, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău Moscalciuc Galina, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria ar fi admis careva abateri disciplinare deoarece au adoptat o hotărîre, în opinia ei, ilegală

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 72 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse 19 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 84/10 din 28 iulie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Nicolae Craiu au fost intentate 2 proceduri disciplinare, respectiv, au fost pronunţate Hotărârile nr. 5/6 din 18 martie 2016 şi nr. 17/12 din 22 iulie 2016, prin care în ambele cazuri au fost respinse propunerile de aplicare a sancţiunii cu clasarea procedurii”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 158/13 din 31 ianuarie 2014, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Craiu Nicolae".

Conform Hotărârii nr. 94/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea lui Viorica Grecu privind acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu și Natalia Simciuc. Prin Hotărârea nr. 17/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Lilia Paşa şi de reprezentantul acesteia, avocatul Viorica Grecu împotriva Hotărârii Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 94/10 din 03 iunie 2016.

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 169/10 din 03 iunie 2016, a respins contestația depusă de dl Ion Malachi și dna Tamara Statnic la 10.02.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 18.01.2016, prin care a fort respinsă sesizarea depusă de domnnii Boicenco 0., Galușca A., Leahu Z., Moghilida Iu., Statnic T., Antipin L., Malachi I. si Bugalov I. la 05.01.2016, prin care solicită tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Catană Angela și a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu. 

Conform Hotărârii nr. 5/6 din 18 martie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Zoia Corsacova asupra hotărîrii Completului de admisibilitate nr. 24/4 din 12 februarie 2016, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu, Ala Nogai şi Anatolie Doga.

Potrivit Hotărârii nr. 45/3 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul stagiar Codreanu Dumitru și Danu Andrei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse, privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Alexandru Negru, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi. 

La 06 iulie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Corsacova Zoia, prin care și-a expus dezacordul cu acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu, Ala Nogai și Anatolie Doga, exprimate prin:
1) redactarea întîrziată a deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015 și neexpedierea acesteia participanților de proces;
2) schimbarea ilegală a completului colegiului civil, iar președintele nou a ședinței de judecată, Nicolae Craiu, nu i-a dat voie să expună toate cerințele din apel;
3) întocmirea incorectă a procesului-verbal al ședinței de judecată și neexaminarea obiecțiilor la procesul-verbal înaintate de către ea la 09.04.2015.
Potrivit Hotărârii nr. 26/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de cet.Corsacova Zoia privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu, Ala Nogai și Anatolie Doga. 

Completul de admisibilitate Nr.2, prin Hotărârea nr. 132/13 din 16 noiembrie 2015, a respins sesizarea depusă de Boicenco Oleg, Galuşca Alexandr, Leahu Zinaida, Moghilida Iulia, Statnic Tamara, Antipin Lilia, Malachi Nina cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu. În sesizarea depusă petiţionarii au invocat că, judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu a aplicat eronat legea, făcind trimitere la decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2015, însă, Colegiul Disciplinar remarcă că, prin decizia respectivă nu s-a constatat că, judecătorul Nicolae Craiu ar fi aplicat eronat normele de drept procesual, intenţionat sau din neglijenţă gravă. 

Prin Hotărârea nr. 115/7 din 25 septembrie 2015, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de cet.Boicenco Oleg, Leahu Zinaida, Moghilida Iulia, Statnic Tamara, Antipin Lilia, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestora din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Craiu Nicolae. 

Prin Hotărârea nr. 100/11 din 13 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 23 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - Ion Prisăcaru privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei 5 Rişcani mun. Chişinău, Veronica Jomiru-Niculiţă, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Maria Moraru. Petiţionarul a menţionat că, prin încheierea Judecătoriei RIşcani mun. Chişinău din 05 decembrioe 2014, cererea de asigurare a acţiunii depusă de ÎCS „Live Stock" SRL a fost respinsă. Ulterior, în data de 05 decembrie 2014, ÎCS „Live Stock" SRL a înaintat repetat o cerere de asigurare a acţiunii, care a fost respinsă prin încheierea Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău din 08 decembrie 2014. 

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 96/10 din 06 iulie 2015 a respins contestaţia depusă de Vitalie Danici împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 25 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Vitalie Danici privind acţiunile judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Nicolae Craiu. Petiţionarul consideră că prin acordul tacit al instanţei, fondatorul, proprietarul şi creditorul Danici Vitalie, precum şi alţi creditori au fost lipsiţi de dreptul de contestaţie prin lipsa în materialele cauzei până la data de 02 aprilie 2014 a raportului de evaluare a imobilului din 15 mai 2012 contrar prevederilor legale de a fi prezentate datele evaluării. 

Conform Hotărârii nr. 93/10 din 06 iulie 2015 Completul de admsibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul SRL „Boghian" Luptea Petru impotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 598 p/m din 23 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de acesta privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae. În sesizarea depusă se arată că, la 28.10.1996 a fost încheiat între SA „Mecons" şi SRL „Condor" (denumirea ulterioară SRL „Boghian") contractului de participaţie nr. 23 privind construcţia blocului locativ de pe bd. Decebal 80, mun. Chişinău.  

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disiplinar a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de Korsacova Zoia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 4556 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Korsacova Zoia privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani Moscalciuc Galina şi judecătorii Curţii de apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria. Korsacova Zoia consideră că, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău Moscalciuc Galina, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria ar fi admis careva abateri disciplinare deoarece au adoptat o hotărîre, în opinia ei, ilegală

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 72 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse 19 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 17/12 din 22 iulie 2016

Hotărârea nr. 94/10 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 169/10 din 03 iunie 2016

Hotărîrea nr. 5/6 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 45/3 din 12 februarie 2016

Hotărârea nr. 26/4 din 12 februarie 2016

Hotărârea nr. 132/13 din 16 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 115/7 din 25 septembrie 2015

Hotărârea nr. 100/11 din 13 iulie 2015

Hotărârea nr. 93/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 96/10 din 06 iulie 2015

Știri
  • CSJ a lansat o carte importantă pentru mediul juridic din Moldova. Ce conține lucrarea

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală.

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală.

    Lucrarea a fost elaborată în baza actelor normative în vigoare la 1 noiembrie 2016 și conține modificări ale cadrului normativ actual. Mai mult, cartea este o sursă importantă de soluții pentru judecători, avocați, procurori și alți juriști implicați în înfăptuirea justiției civile, în situațiile pe care le întâmpină, dar și pentru dezvoltarea unei jurisprudențe uniforme și previzibile.

    „Cea mai mare provocare la adresa justiției din Republica Moldova este practica judiciară neunitară, care subminează preeminența dreptului. Mă bucur că Președintele Curții Supreme de Justiție, dl. Mihai Poalelungi, înțelege corect imperativul unei bune-pregătiri profesionale a colegilor săi judecători și contribuie decisiv la îmbunătățirea calității actului justiției”, a menționat Tudor Panțâru, judecător al Curții Constituționale și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului.

    Potrivit autorilor, cartea „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare” este destinată angajaților din cadrul instanțelor judecătorești, procuratură, avocatură, notariat, dar și studenți, doctoranzi și profesori de la Drept. Lucrarea este structurată în șapte capitole:

    Titlul I: Procedura contencioasă
    Titlul II: Procedura specială
    Titlul III: Procedura insolvabilității
    Titlul IV: Procedura de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești și arbitrale străine
    Titlul V: Procedura de contestare a hotărârilor arbitrale
    Titlul VI: Procedura de eliberare a titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale
    Titlul VII: Implicarea instanțelor de judecată în procedura de executare silită.

    Cartea este la doua ediție, adnotată și completată, inclusiv cu jurisprudență relevantă și recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. În curând, versiunea electronică a cărții va fi publicată pe site-ul csj.md și va fi disponibilă pentru toți.

    O altă lucrare așteptată de mediul juridic din Moldova este „Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariul hotărârilor CtEDO împotriva Republicii Moldova. Concluzii și recomandări”. Lucrarea este semnată de un colectiv de juriști, sub conducerea președintelui CSJ, Mihai Poalelungi, și directorului Institutului Național de Justiție, Diana Sârcu.
    sursa: bizlaw.md

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
    sursa: zdg.md

  • Judecători cu lipici la donații

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

    Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

    Bani cadou

    Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

    Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

    Fără comentarii pentru presă

    Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

    Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

    Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

    „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

    Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

    „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

    Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

    O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

     

    Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

    Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

    Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

    Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

    „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

    Sursa: anticoruptie.md

  • Legi bune, obiceiuri proaste. Donațiile judecătorilor și lipsa de impunitate

    Și Nicolae Craiu jude­cător la Curtea de Apel Chișinău, cu un venit anual oficial de 93 de mii de lei, doar în ulti­mii ani și-a cumpărat două mașini în valoare de 285 mii lei. Pe lângă acestea, magistratul de­clară că în 2009 a primit donație un apartament de peste 100 de metri pătrați, în valoare de 836 013 lei. Inițial, se­cretara magistratului a confirmat disponibilita­te acestuia de a comen­ta provenieța donației, pentru ca la ora stabili­tă pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

    Și Nicolae Craiu jude­cător la Curtea de Apel Chișinău, cu un venit anual oficial de 93 de mii de lei, doar în ulti­mii ani și-a cumpărat două mașini în valoare de 285 mii lei. Pe lângă acestea, magistratul de­clară că în 2009 a primit donație un apartament de peste 100 de metri pătrați, în valoare de 836 013 lei. Inițial, se­cretara magistratului a confirmat disponibilita­te acestuia de a comen­ta provenieța donației, pentru ca la ora stabili­tă pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

     

     
  • Justiţie cu nemurele: Mai mulţi judecători controversaţi, promovaţi în 2014

    În curând s-ar putea bucura de o promovare cumnatul lui Gheorghe Avornic, magistratul Nicolae Craiu, de la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit unor surse din cadrul CSM, Craiu figurează în lista concursului pentru suplinirea unei funcţii vacante la Curtea Supremă de Justiţie, care se va desfăşura în timpul apropiat.

    În curând s-ar putea bucura de o promovare cumnatul lui Gheorghe Avornic, magistratul Nicolae Craiu, de la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit unor surse din cadrul CSM, Craiu figurează în lista concursului pentru suplinirea unei funcţii vacante la Curtea Supremă de Justiţie, care se va desfăşura în timpul apropiat.

     

     
  • Cum din trei se face opt

    După multe şedinţe de judecată şi răsturnări de situaţie, şi după ce prima instanţă îi dăduse dreptate bătrânului, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău (CAC). După câteva şedinţe, când se pare că urma să se pronunţe hotărârea, judecătorul Nicolae Craiu a anunţat părţile implicate în dosar că… un volum din dosar a dispărut, procesul fiind suspendat. Părţile au plecat acasă, aşteptând să fie anunţate pentru o nouă şedinţă. Cel mai mult suferea bătrânul, care abia se mişca, dar care trebuia să revină iarăşi în sala de judecată.

    După multe şedinţe de judecată şi răsturnări de situaţie, şi după ce prima instanţă îi dăduse dreptate bătrânului, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău (CAC). După câteva şedinţe, când se pare că urma să se pronunţe hotărârea, judecătorul Nicolae Craiu a anunţat părţile implicate în dosar că… un volum din dosar a dispărut, procesul fiind suspendat. Părţile au plecat acasă, aşteptând să fie anunţate pentru o nouă şedinţă. Cel mai mult suferea bătrânul, care abia se mişca, dar care trebuia să revină iarăşi în sala de judecată.


     

     
  • ”Avicola Nord”, victima unui atac raider

    Pe 14/07/2008, instanţa Curţii de Apel Economice, reprezentată de judecătorii Petru Răilean, Valeriu Harmaniuc şi Nicolae Craiu a dispus admiterea parţială a recursului înaintat de SA „Avicola Nord” şi înlocuirea lui Vladimir Bălan (care se afla deja sub urmărire penală) cu Mihail Pînzaru, tot membru al grupării lui Ciauş. Înlocuirea lui Bălan s-a dovedit însă necesară, deoarece acesta era implicat în mai multe cauze penale şi nu mai putea servi „liber” intereselor raiderilor.

    Pe 14/07/2008, instanţa Curţii de Apel Economice, reprezentată de judecătorii Petru Răilean, Valeriu Harmaniuc şi Nicolae Craiu a dispus admiterea parţială a recursului înaintat de SA „Avicola Nord” şi înlocuirea lui Vladimir Bălan (care se afla deja sub urmărire penală) cu Mihail Pînzaru, tot membru al grupării lui Ciauş. Înlocuirea lui Bălan s-a dovedit însă necesară, deoarece acesta era implicat în mai multe cauze penale şi nu mai putea servi „liber” intereselor raiderilor.

     
  • Dinastii de judecători

    Copii de judecatori doar la facultatile de Drept«Examinand cererile parvenite de la Valentin Verejan, presedinte al Judecatoriei Militare, Nicolae Craiu, judecator al Curtii de Apel Economice, Ghenadie Eni, presedinte al Judecatoriei Cahul si Ecaterina Buzu, specialist principal in sectia justitie si cadre a Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii», este notat in hotararea CSM din 22 mai 2008, «in temeiul Contractului de Colaborare intre USM si CSM, propune inmatricularea la studii la Facultatea Drept a USM a urmatorilor candidati: Victor Verejan, Sergiu Craiu si Artiom Eni», mai noteaza actul.In baza aceluiasi contract de colaborare intre USM si CSM, prin hotararea din mai 2008, se solicita scutirea de taxa pentru anii 2008—2012 a studentei anului I, Catalina Buzu.Mai tarziu, in iunie, CSM a examinat cererea lui Sergiu Furdui, vicepresedinte al Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie, prin care a fost solicitata inmatricularea la Facultatea de Drept a USM a fiului acestuia, Alexandru Furdui. Si Tatiana Duca, vicepresedinte interimar al Curtii de Apel Balti, a cerut inmatricularea fiicei sale, Zinaida Duca, la Facultatea de Drept a Universitatii de Stat «Alecu Russo» din or. Balti. In iulie 2008, Veronica Nichitenco, judecator la Judecatoria Causeni, a solicitat CSM inmatricularea fiicei sale, Olga Nichitenco, la USEM.

    Copii de judecatori doar la facultatile de Drept«Examinand cererile parvenite de la Valentin Verejan, presedinte al Judecatoriei Militare, Nicolae Craiu, judecator al Curtii de Apel Economice, Ghenadie Eni, presedinte al Judecatoriei Cahul si Ecaterina Buzu, specialist principal in sectia justitie si cadre a Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii», este notat in hotararea CSM din 22 mai 2008, «in temeiul Contractului de Colaborare intre USM si CSM, propune inmatricularea la studii la Facultatea Drept a USM a urmatorilor candidati: Victor Verejan, Sergiu Craiu si Artiom Eni», mai noteaza actul.In baza aceluiasi contract de colaborare intre USM si CSM, prin hotararea din mai 2008, se solicita scutirea de taxa pentru anii 2008—2012 a studentei anului I, Catalina Buzu.Mai tarziu, in iunie, CSM a examinat cererea lui Sergiu Furdui, vicepresedinte al Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie, prin care a fost solicitata inmatricularea la Facultatea de Drept a USM a fiului acestuia, Alexandru Furdui. Si Tatiana Duca, vicepresedinte interimar al Curtii de Apel Balti, a cerut inmatricularea fiicei sale, Zinaida Duca, la Facultatea de Drept a Universitatii de Stat «Alecu Russo» din or. Balti. In iulie 2008, Veronica Nichitenco, judecator la Judecatoria Causeni, a solicitat CSM inmatricularea fiicei sale, Olga Nichitenco, la USEM.

     
  • Dreptul de a fi ”copil al Justiției”

    Preşedintele CSM recunoaşte că, în 2007, cu asemenea recomandări în dosar au mers la admitere 23 de copii de judecători, iar în acest an - doar cinci: fiul preşedintelui Judecătoriei Militare Victor Verejan, fiul judecătorului Curţii de Apel Economice Sergiu Craiu, fiica judecătoarei de la Căuşeni Olga Nichitenco şi alţii. O listă de candidaţi a ajuns şi la Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Rectorul Eugen Plohotniuc ne-a spus că toţi candidaţii propuşi de CSM au fost înmatriculaţi la locuri bugetare.

    Preşedintele CSM recunoaşte că, în 2007, cu asemenea recomandări în dosar au mers la admitere 23 de copii de judecători, iar în acest an - doar cinci: fiul preşedintelui Judecătoriei Militare Victor Verejan, fiul judecătorului Curţii de Apel Economice Sergiu Craiu, fiica judecătoarei de la Căuşeni Olga Nichitenco şi alţii. O listă de candidaţi a ajuns şi la Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Rectorul Eugen Plohotniuc ne-a spus că toţi candidaţii propuşi de CSM au fost înmatriculaţi la locuri bugetare.

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU