Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Tocaiuc Ghenadie
Căutare avansată

Creţu Constantin

Judecătorie Hînceşti, Judecător de instrucție

Date biografice

Data numirii în funcţie: 11.06.2003

Prin Hotărârea nr. 216/13 din 25 Iunie 2019, se desemnează judecătorul Constantin Crețu pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie de bază la Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni).

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1650-IV din 13 mai 2008 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 1298-Ill din 11 iunie 2003, numit în functia de judecător la Judecătoria Ialoveni, pe un termen de 5 ani.

Data numirii în funcţie: 11.06.2003

Prin Hotărârea nr. 216/13 din 25 Iunie 2019, se desemnează judecătorul Constantin Crețu pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie de bază la Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni).

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1650-IV din 13 mai 2008 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 1298-Ill din 11 iunie 2003, numit în functia de judecător la Judecătoria Ialoveni, pe un termen de 5 ani.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 64/8 din 14 Iunie  2019, hotărîri adoptate de judecătorul Constantin Creţu de la Judecătoria Hînceşti (sediul Ialoveni), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărîrii Nr. 66/7 din 18 Decembrie 2015 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Ialoveni Creţu Constantin, care au fost obiect de examinare la CtEDO, nu sunt.

Conform Hotărîrii Nr. 162/11 din 10 Octombrie 2014 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Ialoveni Creţu Constantin, care au fost obiect de examinare la CtEDO, nu sunt.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri contestate 104, menținute 36 - 34,61%
2012 - hotărîri contestate 78, menținute 33 - 42,30%
2013 - hotărîri contestate 78, menținute 29 - 37,17%
2014, au fost contestate 77 hotărîri, menținute 30 - 8,96%
2015 (9 luni), au fost contestate 16 hotărîri, menținute 6 - 37,5%;
2016 au fost contestate în total 110 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 59 ceea ce constituie 53,63%;
2017 au fost contestate în total 62 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26, ceea ce constituie 41,93%;
2018 au fost contestate în total 61 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26 ceea ce constituie 42,62%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 443, hotărîri/încheieri casate 68 - 15,7%
2012 - cauze examinate 414, hotărîri/încheieri casate 45 - 10,8%
2013 - cauze examinate 485, hotărîri/încheieri casate 49 - 10,1%
2014 - din 504 cauze examinate, 46 hotărîri/încheieri casate 9,12%
2015 (9 luni) - din 248 de cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri casate - 2,01%;
2016 din 303 de cauze examinate, 65 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 21,45%;
2017 din 347 de cauze examinate, 42 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 12,10%;
2018 din 253 de cauze examinate, 40 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 15,81%.
Hotărîri/încheieri menținute în calitate de judecător de instrucție:
2014, au fost contestate 48 hotăriîi judecătorești, menținute 32 - 66,66%. 

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Prin Hotărârea nr. 64/8 din 14 Iunie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Constantin Creţu de la Judecătoria Hînceşti (sediul Ialoveni), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Bine cu punctajul acumulat în final de 63 puncte.

Prin Hotărîrea Nr. 66/7 din 18 decembrie 2015, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Bine, acumulînd un total de 61 de puncte.

Prin Hotărîrea Nr. 162/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Insuficient, acumulînd un total de 41 de puncte, fiindu-i acordat un termen de 9 luni pentru evaluarea repetată.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 64/8 din 14 Iunie  2019, hotărîri adoptate de judecătorul Constantin Creţu de la Judecătoria Hînceşti (sediul Ialoveni), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărîrii Nr. 66/7 din 18 Decembrie 2015 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Ialoveni Creţu Constantin, care au fost obiect de examinare la CtEDO, nu sunt.

Conform Hotărîrii Nr. 162/11 din 10 Octombrie 2014 a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, careva date referitor la hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Ialoveni Creţu Constantin, care au fost obiect de examinare la CtEDO, nu sunt.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri contestate 104, menținute 36 - 34,61%
2012 - hotărîri contestate 78, menținute 33 - 42,30%
2013 - hotărîri contestate 78, menținute 29 - 37,17%
2014, au fost contestate 77 hotărîri, menținute 30 - 8,96%
2015 (9 luni), au fost contestate 16 hotărîri, menținute 6 - 37,5%;
2016 au fost contestate în total 110 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 59 ceea ce constituie 53,63%;
2017 au fost contestate în total 62 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26, ceea ce constituie 41,93%;
2018 au fost contestate în total 61 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26 ceea ce constituie 42,62%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 443, hotărîri/încheieri casate 68 - 15,7%
2012 - cauze examinate 414, hotărîri/încheieri casate 45 - 10,8%
2013 - cauze examinate 485, hotărîri/încheieri casate 49 - 10,1%
2014 - din 504 cauze examinate, 46 hotărîri/încheieri casate 9,12%
2015 (9 luni) - din 248 de cauze examinate, 5 hotărîri/încheieri casate - 2,01%;
2016 din 303 de cauze examinate, 65 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 21,45%;
2017 din 347 de cauze examinate, 42 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 12,10%;
2018 din 253 de cauze examinate, 40 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 15,81%.
Hotărîri/încheieri menținute în calitate de judecător de instrucție:
2014, au fost contestate 48 hotăriîi judecătorești, menținute 32 - 66,66%. 

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Prin Hotărârea nr. 64/8 din 14 Iunie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Constantin Creţu de la Judecătoria Hînceşti (sediul Ialoveni), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Bine cu punctajul acumulat în final de 63 puncte.

Prin Hotărîrea Nr. 66/7 din 18 decembrie 2015, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Bine, acumulînd un total de 61 de puncte.

Prin Hotărîrea Nr. 162/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Insuficient, acumulînd un total de 41 de puncte, fiindu-i acordat un termen de 9 luni pentru evaluarea repetată.

Hotărârea nr. 216/13 din 25 Iunie 2019

Hotărârea nr. 64/8 din 14 Iunie 2019

Hotărîrea Nr. 66/7 din 18 decembrie 2015

Hotărîrea nr. 162/11 din 10 octombrie 2014

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Constantin Creţu au fost intentate 2 proceduri disciplinare (conexate), fiind pronunţată hotărîrea CD 7/1 din 27 ianuarie 2018 prin care cauza a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 66/7 din 18 decembrie 2015"în perioada 2014 - 2015, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Constantin Crețu”.

Prin Hotărârea nr. 133/4 din 30 Martie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Guţu Tatiana, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 iulie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsa cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul judecătoriei Hînceşti sediul Ialoveni Creţu Constantin.  

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 155/8 din 05 mai 2017, a respins contestația depusă de cet. Valentina Soloviov şi Ivan Soloviov împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 01 martie 2017 de respingere a sesizării acestora privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Hînceşti (sediul Ialoveni), Constantin Creţu.

Prin Hotarârea Completului de admisibilitate nr. 175/29 din 16 decembrie 2016, a fost declarată admisibilă sesizarea depusă de Percic Gheorghe privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Ialoveni, Crețu Constantin, constatând existența unor bănuieli rezonabile privind comiterea de către judecătorul vizat a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor cu transmiterea cauzei disciplinare pentru examinare în ședința plenului Colegiului disciplinar. Potrivit Hotărârii nr. 7/1 din 27 ianurie 2017, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Hîncești (sediul Ialoveni), Crețu Constantin, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărîrea nr. 5/2 din 01.02.2013 i-a fost aplicată de către Colegiul disciplinar sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră. A fost sancţionat pentru că a dispus suspendarea procesului şi scoaterea cererii de pe rol cu încălcarea prevederilor art. 260, 261 Cod de procedură civilă, încălcarea terminilor rezonabili la examinarea cauzelor penale din lipsa de organizare a procesului. Totodată a fost depistată o practică dubioasă de repartizare aleatorie a cauzelor civile şi preluare spre examinare a cererilor contrar cerinţelor legii în care judecătorul îşi îndeplinea un rol predestinat. Colegiul disciplinar a constatat ca fiind demonstrată vina judecătorului în săvârşirea abaterilor disciplinare stipulate la art.22 alin.(1) lit.a), f¹), h), j) si k) din Legea nr.544/1995. Prin Hotărîrea nr. 280/11 din 26 martie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 5/2 din 01 februarie 2013.

Prin Hotărîrea nr. 32/9 din 12.10.2012 Colegiul disciplinar i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă demustrare aspră”. Procedura disciplinară a fost intentată la 26 iunie 2012 de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Alexandru Arseni, constatînd că judecătorul Constantin Creţu a manifestat o atitudine neglijentă faţă de atribuţiile de serviciu şi un compartament lipsit de etică, fapte care cauzează prejudicii imaginii justiţiei ceea ce în conformitate cu prevederile art. 15 alin.(1) şi (2) art. 21 alin (1) şi art. 22 alin. (1) lit. f1), din Legea nr. 544/ 1995 cu privire la statutul judecătorului, constituie abatere disciplinară. Examinînd cauza disciplinară în toată complexitatea ei Colegiul Disciplinar evidenţiază că judecătorului Constantin Creţu pe data de 22 iulie 2010 i-a fost repartizat dosarul penal de învinuire a lui Ţurcan Tudor. Conform art. 345 alin (1) CPC, în termen de cel mult 3 zile de la data la care cauza a fost repartizată pentru judecare, judecătorul sau, după caz, completul de judecată, studiind materialele dosarului, fixează termenul pentru şedinţa preliminară, care va începe în cel mult 20 de zile de la  data repartizării cauzei. Cerinţa studierii dosarului este o cerinţă obligatorie, în care judecătorul îndeplinind-o să poată descoperi toate viciile dosarului penal, inclusiv şi faptul propriei participări în calitate de judecător de instrucţie. Nestudierea dosarului, a dus la încălcarea dispoziţiei art. 34 CPC care prevede ”că în cazul în care există circumstanţe prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să facă declaraţie de abţinere de la judecarea cauzei”. Prin această încălcare s-a afectat imaginea justiţiei, iar cei 42 de părţi vătămate pierd orice încredere în autoritatea judecătorească, odată ce timp de un an şi jumate au fost purtaţi pe drumuri şi au participat la şedinţele unui judecător care nu avea dreptul să judece cazul. Prin Hotărîrea CSM nr. 792/38 din 18 decembrie 2012 a fost admisă contestaţia judecătorului Constantin Creţu, modificată hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 32/9 din 12 octombrie 2012 cu sancţiune disciplinară sub formă de ”mustrare aspră”. Prin Hotărîrea nr. 792/38 din 18 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a admis contestaţia depusă de Constantin Creţu şi i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de "mustrare".

La 24.05.2012 a fost intentată procedura disciplinară  în privința Dlui Constantin Cretu, judecător la Judecătoria raionului laloveni de catre Membru al Consiliului Superior al Magistraturii, D-ul Valeriu ZUBCO în baza art. 10 alin.(l) al Legii cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.22 alin. (1), lit.f1) din Legeanr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 31/9 din 12 octombrie 2012 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 758/37 din 04 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 31/9 din 12 octombrie 2012.

La 23 decembrie 2010 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Ialoveni Constantin Crețu, în baza  art. 22 alin. (1), lit. a), 0 gi h) din Legea nr.54411995 cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 15/5 din 15 aprilie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 281/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 15/5 din 15 aprilie 2011.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în anul 2014 au fost depuse 10 petiții, iar în anul 2015 au fost depuse 3 petitți, find neîntemeiate. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada 2011-2013 au fost depuse 19 petiţii, unele dintre acestea fiind întemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Constantin Creţu au fost intentate 2 proceduri disciplinare (conexate), fiind pronunţată hotărîrea CD 7/1 din 27 ianuarie 2018 prin care cauza a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 66/7 din 18 decembrie 2015"în perioada 2014 - 2015, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Constantin Crețu”.

Prin Hotărârea nr. 133/4 din 30 Martie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Guţu Tatiana, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 iulie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsa cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul judecătoriei Hînceşti sediul Ialoveni Creţu Constantin.  

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 155/8 din 05 mai 2017, a respins contestația depusă de cet. Valentina Soloviov şi Ivan Soloviov împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 01 martie 2017 de respingere a sesizării acestora privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Hînceşti (sediul Ialoveni), Constantin Creţu.

Prin Hotarârea Completului de admisibilitate nr. 175/29 din 16 decembrie 2016, a fost declarată admisibilă sesizarea depusă de Percic Gheorghe privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Ialoveni, Crețu Constantin, constatând existența unor bănuieli rezonabile privind comiterea de către judecătorul vizat a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor cu transmiterea cauzei disciplinare pentru examinare în ședința plenului Colegiului disciplinar. Potrivit Hotărârii nr. 7/1 din 27 ianurie 2017, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Hîncești (sediul Ialoveni), Crețu Constantin, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărîrea nr. 5/2 din 01.02.2013 i-a fost aplicată de către Colegiul disciplinar sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră. A fost sancţionat pentru că a dispus suspendarea procesului şi scoaterea cererii de pe rol cu încălcarea prevederilor art. 260, 261 Cod de procedură civilă, încălcarea terminilor rezonabili la examinarea cauzelor penale din lipsa de organizare a procesului. Totodată a fost depistată o practică dubioasă de repartizare aleatorie a cauzelor civile şi preluare spre examinare a cererilor contrar cerinţelor legii în care judecătorul îşi îndeplinea un rol predestinat. Colegiul disciplinar a constatat ca fiind demonstrată vina judecătorului în săvârşirea abaterilor disciplinare stipulate la art.22 alin.(1) lit.a), f¹), h), j) si k) din Legea nr.544/1995. Prin Hotărîrea nr. 280/11 din 26 martie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 5/2 din 01 februarie 2013.

Prin Hotărîrea nr. 32/9 din 12.10.2012 Colegiul disciplinar i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă demustrare aspră”. Procedura disciplinară a fost intentată la 26 iunie 2012 de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Alexandru Arseni, constatînd că judecătorul Constantin Creţu a manifestat o atitudine neglijentă faţă de atribuţiile de serviciu şi un compartament lipsit de etică, fapte care cauzează prejudicii imaginii justiţiei ceea ce în conformitate cu prevederile art. 15 alin.(1) şi (2) art. 21 alin (1) şi art. 22 alin. (1) lit. f1), din Legea nr. 544/ 1995 cu privire la statutul judecătorului, constituie abatere disciplinară. Examinînd cauza disciplinară în toată complexitatea ei Colegiul Disciplinar evidenţiază că judecătorului Constantin Creţu pe data de 22 iulie 2010 i-a fost repartizat dosarul penal de învinuire a lui Ţurcan Tudor. Conform art. 345 alin (1) CPC, în termen de cel mult 3 zile de la data la care cauza a fost repartizată pentru judecare, judecătorul sau, după caz, completul de judecată, studiind materialele dosarului, fixează termenul pentru şedinţa preliminară, care va începe în cel mult 20 de zile de la  data repartizării cauzei. Cerinţa studierii dosarului este o cerinţă obligatorie, în care judecătorul îndeplinind-o să poată descoperi toate viciile dosarului penal, inclusiv şi faptul propriei participări în calitate de judecător de instrucţie. Nestudierea dosarului, a dus la încălcarea dispoziţiei art. 34 CPC care prevede ”că în cazul în care există circumstanţe prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să facă declaraţie de abţinere de la judecarea cauzei”. Prin această încălcare s-a afectat imaginea justiţiei, iar cei 42 de părţi vătămate pierd orice încredere în autoritatea judecătorească, odată ce timp de un an şi jumate au fost purtaţi pe drumuri şi au participat la şedinţele unui judecător care nu avea dreptul să judece cazul. Prin Hotărîrea CSM nr. 792/38 din 18 decembrie 2012 a fost admisă contestaţia judecătorului Constantin Creţu, modificată hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 32/9 din 12 octombrie 2012 cu sancţiune disciplinară sub formă de ”mustrare aspră”. Prin Hotărîrea nr. 792/38 din 18 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a admis contestaţia depusă de Constantin Creţu şi i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de "mustrare".

La 24.05.2012 a fost intentată procedura disciplinară  în privința Dlui Constantin Cretu, judecător la Judecătoria raionului laloveni de catre Membru al Consiliului Superior al Magistraturii, D-ul Valeriu ZUBCO în baza art. 10 alin.(l) al Legii cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art.22 alin. (1), lit.f1) din Legeanr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 31/9 din 12 octombrie 2012 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 758/37 din 04 decembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 31/9 din 12 octombrie 2012.

La 23 decembrie 2010 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Ialoveni Constantin Crețu, în baza  art. 22 alin. (1), lit. a), 0 gi h) din Legea nr.54411995 cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 15/5 din 15 aprilie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 281/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 15/5 din 15 aprilie 2011.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în anul 2014 au fost depuse 10 petiții, iar în anul 2015 au fost depuse 3 petitți, find neîntemeiate. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada 2011-2013 au fost depuse 19 petiţii, unele dintre acestea fiind întemeiate.

 

 
 
 

Hotărârea nr. 133/4 din 30 Martie 2018

Hotărârea nr. 155/8 din 05 mai 2017

Hotărârea nr. 7/1 din 27 ianuarie 2017

Hotărîrea nr. 5/2 din 01.02.2013

Hotărîrea nr. 280/11 din 26 martie 2013

Hotărîrea nr. 792/38 din 18 decembrie 2012

Hotărîrea nr. 758/37 din 04 decembrie 2012

Hotărîrea nr. 31/9 din 12 octombrie 2012

Hotărîrea nr. 32/9 din 12.10.2012

Hotărîrea nr. 15/5 din 15 aprilie 2011

Hotărîrea nr. 281/20 din 07 iunie 2011

Știri
  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Judecătorii din R. Moldova: (In)suficient de buni

    În ulti­mii trei ani, toţi magis­tra­ţii ates­taţi cu cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, la eva­lu­a­rea repe­tată, într-un sin­gur an, s-au trans­for­mat, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „bine”, care le per­mite să rămână în sis­te­mul judi­ciar. „Pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”, explică Nico­lae Gor­dilă, preşe­din­tele Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor.

    În ulti­mii trei ani, toţi magis­tra­ţii ates­taţi cu cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, la eva­lu­a­rea repe­tată, într-un sin­gur an, s-au trans­for­mat, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „bine”, care le per­mite să rămână în sis­te­mul judi­ciar. „Pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”, explică Nico­lae Gor­dilă, preşe­din­tele Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor.

    La 14 sep­tem­brie 2012, în Moni­to­rul Ofi­cial al R. Mol­dova a fost publi­cată Legea pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi cariera jude­că­to­ri­lor, care pre­ve­dea ca în ter­men de doi ani de la intra­rea ei în vigoare jude­că­to­rii de la toate instanţele jude­că­to­reşti să fie supuşi eva­luă­rii per­for­manţe­lor, con­form unui gra­fic apro­bat de Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM).

    Toţi judecătorii, evaluaţi în ultimii trei ani

    Printr-o hotă­râre a CSM din 9 iulie 2013, a fost apro­bat gra­fi­cul de eva­lu­are a per­for­manţe­lor jude­că­to­ri­lor, iar înce­pând cu a doua jumă­tate a lunii octom­brie 2013 au fost eva­lu­ate în mod ordi­nar per­for­manţele a 29 de jude­că­tori din cadrul Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ) şi a 12 jude­că­tori din cadrul Curţii de Apel (CA) Chi­şi­nău. Pe par­cur­sul anu­lui 2014, în mod ordi­nar, au fost eva­lu­ate per­for­manţele a 151 de jude­că­tori din cadrul Curţi­lor de Apel sau instanţe­lor de fond. Pe par­cur­sul anu­lui 2015, Cole­giul de eva­lu­are a eva­luat în mod ordi­nar toţi jude­că­to­rii din cadrul instanţe­lor jude­că­to­reşti care nu au fost eva­lu­aţi în anii pre­ce­denţi, adică alţi 43 de jude­că­tori. Unii jude­că­tori au fost eva­lu­aţi pe cale extra­or­di­nară, fie pen­tru că doreau să acceadă într-o fun­cţie admi­nis­tra­tivă, fie pen­tru că urmau să fie pro­puşi şefu­lui sta­tu­lui pen­tru numire în fun­cţie până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă.

    Regu­la­men­tul cu pri­vire la cri­te­ri­ile, indi­ca­to­rii şi pro­ce­dura de eva­lu­are a per­for­manţe­lor jude­că­to­ri­lor apro­bat de CSM în mar­tie 2013 pre­vede urmă­toa­rele cali­fi­ca­tive pen­tru jude­că­tori: „eşuat”, „insu­fi­cient”, „bine”, „foarte bine” şi „exce­lent”. Cali­fi­ca­ti­vul „eşuat” echi­va­lează cu demi­te­rea din sis­tem, în timp ce, dacă un jude­că­tor este ates­tat cu „insu­fi­cient”, urmează ca peste maxi­mum 12 luni să revină în faţa mem­bri­lor Cole­gi­u­lui pen­tru a-şi afla ver­dic­tul.

    În 2013 — 2015, după eva­lu­are, doar doi jude­că­tori au ple­cat din sis­tem, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „eşuat”: în 2013, Vic­tor Lano­venco, de la Jude­că­to­ria Vul­că­neşti, iar în 2014 – Vasile Gheţu, de la Jude­că­to­ria Edi­neţ.

    Opt magistraţi cu pregătire insuficientă

    Alţi opt magis­traţi, fiind eva­lu­aţi în ulti­mii trei ani, au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”. Con­form regu­la­men­tu­lui, urmau să fie veri­fi­caţi supli­men­tar peste maxi­mum 12 luni. Cinci din cei opt magis­traţi cali­fi­caţi cu „insu­fi­cient” au reu­şit, la ree­va­lu­are, să se trans­forme, pri­mind cali­fi­ca­ti­vul „bine”, care le per­mite să rămână în sis­tem. De fapt, din cei opt magis­traţi care au fost eva­lu­aţi ini­ţial cu „insu­fi­cient”, nici­u­nul nu a picat la eva­lu­a­rea repe­tată. Gri­gore Lungu, fost jude­că­tor la Ialo­veni, cel care, în noiem­brie 2014, era eva­luat cu „insu­fi­cient”, a dece­dat într-un acci­dent rutier la finele anu­lui tre­cut, ast­fel încât nu a putut fi ree­va­luat. Nico­lae Oce­red­nîi, de la Jude­că­to­ria Bălţi, a atins vâr­sta de pen­sio­nare în noiem­brie 2015 şi, deşi eva­luat „insu­fi­cient” în 2014, nu a mai ajuns la ree­va­lu­are. Eca­te­rina Buzu, jude­că­toare la Orhei, care a pri­mit şi ea cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”, încă nu a fost eva­lu­ată repe­tat, la înce­put de 2016 ea soli­ci­tând amâ­na­rea pro­ce­du­rii. În rest, toţi cei cinci jude­că­tori care au fost ree­va­lu­aţi s-au schim­bat în bine, mai mult decât ciu­dat.

    De exem­plu, jude­că­to­rul Vasile Stihi de la Jude­că­to­ria Tele­neşti pri­mea, în noiem­brie 2014, doar 58 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” la eva­lu­a­rea prin care aspira la fun­cţia de preşe­dinte al instanţei. Mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are ajun­geau atunci la con­clu­zia că jude­că­to­rul este la un nivel mai jos decât cel cerut în acti­vi­ta­tea de magis­trat. „La muncă este dez­or­do­nat, nu res­pectă con­di­ţi­ile minime de salu­bri­tate, iar ţinuta sa ves­ti­men­tară este neîn­gri­jită. Dosa­rele exa­mi­nate de Vasile Stihi nu sunt trans­mise în ter­men la can­ce­la­rie, iar hotă­rârile redac­tate au un conţi­nut gra­ma­ti­cal greşit. În plan orga­ni­za­toric, este negli­jent. În ace­laşi timp, asis­tând la şedinţele de jude­cată petre­cute de Vasile Stihi, Cole­giul de Eva­lu­are a ajuns la con­clu­zia că acesta nu a res­pec­tat Codul deon­to­lo­gic şi de etică pro­fe­sio­nală. Repu­ta­ţia sa pro­fe­sio­nală este ştir­bită. Nu posedă cunoş­tinţe de apli­care a pro­gra­me­lor Word, Excel, Adobe. Mai mult ca atât, nu uti­li­zează PIGD, nu uti­li­zează poşta elec­tro­nică şi nu poate naviga pe inter­net pen­tru a uti­liza pro­gra­mul „Mol­d­lex” şi pen­tru a vizu­a­liza Hotă­rârile CEDO”, se spu­nea, prin­tre altele, în hotă­rârea Cole­gi­u­lui.

    Galina Bos­tan, Cen­trul de Ana­liză și Pre­ve­nire a Corup­ției (CAPC):
    „Există o doză de super­fi­ci­a­li­tate în eva­lu­are. Asta și pen­tru că cri­te­ri­ile nu sunt cele care să per­mită o eva­lu­are din per­spec­tiva inte­gri­tă­ții. Noi am moni­to­ri­zat Cole­giul de Eva­lu­are și am con­sta­tat, în pri­mul rând, super­fi­ci­a­li­ta­tea eva­luă­rii în unele cazuri. Am con­sta­tat că, de multe ori, cel care era rapor­tor într-un caz de eva­lu­are nici măcar nu știa că el este rapor­tor, dar și un carac­ter for­mal al între­bă­ri­lor. Admit și fap­tul că, în acest pro­ces, din cauza for­ma­lis­mu­lui, poate inter­veni inclu­siv tra­fi­cul de influ­ență”.

    Nico­lae Gor­dilă, mem­bru al Cole­giul de Eva­lu­are, vice­pre­șe­dinte CSJ:
    „Dacă pri­mesc „insu­fi­cient” și a doua oară, jude­că­to­rii tre­buie să plece din sis­tem. Într-adevăr, pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”.

    Într-un an şi jumătate, de la reputaţie ştirbită la reputaţie ireproşabilă

    În mar­tie 2016, repre­zen­tanţii Cole­gi­u­lui şi-au schim­bat aproape radi­cal opi­nia faţă de acti­vi­ta­tea jude­că­to­ru­lui Stihi, acordându-i 75 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”. „Jude­că­to­rul Vasile Stihi are o repu­ta­ţie ire­proşa­bilă. Pe par­cur­sul acti­vi­tă­ţii nu a comis fapte com­pro­mi­ţă­toare, res­pectă cu desă­vârşire şi abn­e­ga­ţie prin­ci­pi­ile şi exi­genţele eti­cii pro­fe­sio­nale”, se spune, pe lângă unele cri­tici, în noua hotă­râre a Cole­gi­u­lui. Ba mai mult, în această peri­oadă, jude­că­to­rul se pare că şi-a per­fe­cţio­nat şi cunoş­tinţele din dome­niul IT. „Posedă cunoş­tinţe medii în dome­niul teh­no­lo­giei infor­ma­ţio­nale, apli­când pro­gra­mele Word, Excel, navi­gând pe inter­net şi uti­li­zând poşta elec­tro­nică”, se menţio­nează în hotă­rârea Cole­gi­u­lui din mar­tie 2016.

    În decem­brie 2014, şi Con­stan­tin Creţu, jude­că­tor la Jude­că­to­ria Ialo­veni, era eva­luat cu „insu­fi­cient” după ce pri­mea doar 41 de puncte din par­tea Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are, care con­stata că jude­că­to­rul a ter­gi­ver­sat exa­mi­na­rea mai mul­tor cauze penale. „Unele sentinţe/hotărâri nu sunt moti­vate, conţi­nu­tul suc­cint al moti­vă­rii solu­ţiei pro­nu­nţate nu este clar, lip­sesc argu­men­tele jude­că­to­ru­lui… Pe par­cur­sul acti­vi­tă­ţii, nu de fie­care dată a dat dovadă de dis­ci­plină şi res­pon­sa­bi­li­tate. Recla­ma­ţii nega­tive din par­tea soci­e­tă­ţii şi prin­tre jude­că­tori la adresa lui Creţu sunt foarte multe”, con­clu­zio­nau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are. La sfârşit de 2015, în decem­brie, la eva­lu­a­rea repe­tată, Creţu a acu­mu­lat cu 20 de puncte mai mult (61) şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”. De această dată, mem­brii Cole­gi­u­lui scriu că „moti­va­rea hotărârilor/sentinţelor se face cu indi­ca­rea nor­me­lor de drept mate­rial şi pro­ce­du­ral, ter­me­nii juri­dici sunt uti­li­zaţi corect, expu­ne­rea este clară”, chiar dacă i se reco­mandă magis­tra­tu­lui să stu­dieze mai deta­liat legi­sla­ţia şi reco­man­dă­rile CSJ. „Repu­ta­ţia pro­fe­sio­nală a jude­că­to­ru­lui este nor­mală. În colec­tiv se bucură de stimă şi res­pec­tul cole­gi­lor, fiind onest şi soci­a­bil”, remar­cau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are.

    În doar zece luni, de la comportament nedemn la personalitate corectă

    Nadejda Mazur, magis­trată la Jude­că­to­ria Cen­tru, a fost eva­lu­ată în mai 2014, obţinând 60 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient”. „Admite pro­nu­nţa­rea hotă­râri­lor fără a se retrage în camera de deli­be­rare, încăl­când Codu­rile de Pro­ce­dură Civilă şi Penală, în cadrul şedinţe­lor de jude­cată, are un com­por­ta­ment nedemn faţă de par­ti­ci­panţi, fapt ce duce la ştir­bi­rea ima­gi­nii actu­lui de jus­ti­ţie. Nu dis­pune de repu­ta­ţie ire­proşa­bilă, dând dovadă de lipsă de ama­bi­li­tate şi tole­ranţă”, pre­ci­zau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are. Peste doar 10 luni, Mazur obţi­nea, la ree­va­lu­are, 69 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”, mem­brii Cole­gi­u­lui ajun­gând la con­clu­zia că jude­că­toa­rea s-a schim­bat radi­cal. „În peri­oada ulti­me­lor 10 luni, după eva­lu­a­rea ordi­nară, jude­că­to­rul Nadejda Mazur s-a mani­fes­tat ca o per­so­na­li­tate corectă, res­pon­sa­bilă şi punc­tu­ală, res­pec­tând nor­mele etice şi deon­to­lo­gice ale jude­că­to­ru­lui. În rela­ţi­ile cu jus­ti­ţi­a­bi­lii se com­portă ama­bil şi impa­rţial, conducându-se doar de lege, păs­trând onoa­rea şi pres­ti­giul fun­cţiei deţi­nute”, scriau mem­brii Cole­gi­u­lui de Eva­lu­are.

    Mihail Ciu­gu­reanu de la CA Chi­şi­nău a avut ace­eaşi soartă. În noiem­brie 2014 acesta era eva­luat cu „insu­fi­cient”, pri­mind doar 56,7 puncte. „Din infor­ma­ţia con­fi­denţi­ală obţi­nută din par­tea soci­e­tă­ţii civile, jude­că­tori, avo­caţi, jude­că­to­rul Ciu­gu­reanu atestă un com­por­ta­ment neres­pec­tuos, lip­sit de etică”, se menţio­nează în hotă­rârea Cole­gi­u­lui. Peste un an, în noiem­brie 2015, la ree­va­lu­are, Ciu­gu­reanu pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „bine” şi 67 de puncte, constatându-se fap­tul că acti­vi­ta­tea jude­că­to­ru­lui „s-a îmbu­nă­tă­ţit în com­pa­ra­ţie cu anii pre­ce­denţi”. Şi Ion Cotea, jude­că­tor la Jude­că­to­ria Cahul, în mar­tie 2015 era eva­luat cu „insu­fi­cient”, obţinând doar 53 de puncte. În mar­tie 2016, la ree­va­lu­are, magis­tra­tul de la Cahul a obţi­nut deja 75 de puncte şi cali­fi­ca­ti­vul „bine”, ast­fel încât, astăzi, în R. Mol­dova, există doar un sin­gur jude­că­tor care a obţi­nut cali­fi­ca­ti­vul „insu­fi­cient” şi care încă nu a fost ree­va­luat, Eca­te­rina Buzu. În rest, toţi sunt sufi­cient de buni pen­tru a ocupa fun­cţi­ile de jude­că­tori.
    sursa: zdg.md

  • EXCLUSIV // Trei JUDECĂTORI au PUNCTAJ INSUFICIENT la testarea performanțelor. Cine sunt aceștia

    Trei judecători au obținut calificativul ”insuficient” în cadrul evaluării performanțelor.Potrivit portalului Magistrat.md, unul este judecător la Curtea de Apel Chișinău în timp ce alții doi activează în cadrul Judecătoriilor Orhei și Ialoveni, comunică Politik.md. Cele mai puține, 41 de puncte, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat lui Constantin Crețu, judecător la Judecătoria Ialoveni. Printre aspectele ce au influențat acordarea calificativului ”insuficient” au fost tergiversarea examinării dosarelor, faptul că mai multe hotărâri nu au fost argumentate clar, lipsa de disciplină și numărul mare de ”reclamații negative din partea societății și printre judecători”. Judecătorului i-a fost acordat un termen de 9 luni pentru evaluarea repetată.

    Trei judecători au obținut calificativul ”insuficient” în cadrul evaluării performanțelor.Potrivit portalului Magistrat.md, unul este judecător la Curtea de Apel Chișinău în timp ce alții doi activează în cadrul Judecătoriilor Orhei și Ialoveni, comunică Politik.md. Cele mai puține, 41 de puncte, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat lui Constantin Crețu, judecător la Judecătoria Ialoveni. Printre aspectele ce au influențat acordarea calificativului ”insuficient” au fost tergiversarea examinării dosarelor, faptul că mai multe hotărâri nu au fost argumentate clar, lipsa de disciplină și numărul mare de ”reclamații negative din partea societății și printre judecători”. Judecătorului i-a fost acordat un termen de 9 luni pentru evaluarea repetată.

    Printre restanțierii sistemului judecătoresc se numără și judecătoarea Ecaterina Buzu, din cadrul Judecătoriei Orhei. Și acesteia de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul ”insuficient”, acumulând un total de 59 de puncte. Potrivit CSM, punctajul scăzut este cauzat de faptul că în perioada de evaluare judecătoarea Buzu a încălcat cu până la 6 luni termenele procesuale de redactare a hotărârilor judecătorești, dar și de organizarea insuficientă a activității profesionale. Judecătoarei i-a fost acordat un termen de 12 luni pentru evaluarea repetată. Și activitatea judecătorului Curții de Apel, Mihail Ciugureanu, a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare de către Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor. Pentru neafișarea la timp a listei ședințelor de judecată și lipsa de claritate în hotărârile emise, dar și alte abateri, judecătorul a acumult 56,7 puncte, obținând calificativul ”insuficient”. Mai mult decât atât, potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Mihai Ciugureanu, au fost obiect de examinare la CtEDO. Între timp, acesta a fost reevaluat de CSM în data de 21 noiembrie, însă hotărârea încă nu a fost făcută publică.

  • Judecătorii de la Ialoveni, cu averea la vedere

    În declarația de venituri a judecătorului Constantin Crețu, care este magistrat la Ialoveni din 2003,este indicat că în 2012 a obținut, împreună cu soția Nadejda Crețu,  un venit din salariu în valoare de 51 de mii 682 de lei. La capitolul bunuri imobile, judecătorul declară un teren aflat în intravilanul unei localități, cu suprafața de 600 mp, obținut prin hotărârea unei instanțe de judecată.

    În declarația de venituri a judecătorului Constantin Crețu, care este magistrat la Ialoveni din 2003,este indicat că în 2012 a obținut, împreună cu soția Nadejda Crețu,  un venit din salariu în valoare de 51 de mii 682 de lei. La capitolul bunuri imobile, judecătorul declară un teren aflat în intravilanul unei localități, cu suprafața de 600 mp, obținut prin hotărârea unei instanțe de judecată.

     

  • Трое судей уволены в 2012 году за нарушения – Высший совет магистратуры

    В Молдове трое судей уволены в 2012 г. за нарушения различного рода, главным образом, несоблюдение сроков рассмотрения дел и этического кодекса работника Фемиды. Как сообщили "Инфотаг" в Высшем совете магистратуры, это – судья Высшей судебной палаты Григоре Зубатый, судья суда Яловень – Константин Крецу и судья сектора Чентру – Ион Цуркан. Среди судебных инстанций хуже всего дела с законностью выносимых приговоров обстоят в Апелляционной палате Кишинева (457 жалоб), суде сектора Рышкановка – 277 и суде сектора Чентру – 198.

    В Молдове трое судей уволены в 2012 г. за нарушения различного рода, главным образом, несоблюдение сроков рассмотрения дел и этического кодекса работника Фемиды. Как сообщили "Инфотаг" в Высшем совете магистратуры, это – судья Высшей судебной палаты Григоре Зубатый, судья суда Яловень – Константин Крецу и судья сектора Чентру – Ион Цуркан. Среди судебных инстанций хуже всего дела с законностью выносимых приговоров обстоят в Апелляционной палате Кишинева (457 жалоб), суде сектора Рышкановка – 277 и суде сектора Чентру – 198.

    За указанный период начато 49 производств дисциплинарного характера в отношении 69 судей. По их итогам один судья - Владимир Никитов уволен в результате осуждения, Василе Тимошенко подал в отставку в связи с наличием в отношении него расследуемого дела, а дела против пяти судей находятся на рассмотрении в судах. В Молдове порядка 420 судей. С 2013 г. внедряется реформа правовой системы. На нее отведено пять лет и выделяется донорами порядка 125 млн. евро.

  • Отставки судей по компрометирующим основаниям

    Минувший год стал переломным для судебной системы. Появились новые уголовные дела и первые отставки по компрометирующим основаниям, изменилась практика привлечения судей к дисциплинарной ответственности. За несоблюдение этических норм, сроков рассмотрения дел и другие нарушения были уволены несколько служителей Фемиды. Еще ряд судей, фигурирующих в дисциплинарных процессах, предпочли расстаться с мантией по собственной инициативе. В общей сложности на протяжении последнего года около 70 служителей Фемиды фигурировали в 49 дисциплинарных процедурах.

    Минувший год стал переломным для судебной системы. Появились новые уголовные дела и первые отставки по компрометирующим основаниям, изменилась практика привлечения судей к дисциплинарной ответственности. За несоблюдение этических норм, сроков рассмотрения дел и другие нарушения были уволены несколько служителей Фемиды. Еще ряд судей, фигурирующих в дисциплинарных процессах, предпочли расстаться с мантией по собственной инициативе. В общей сложности на протяжении последнего года около 70 служителей Фемиды фигурировали в 49 дисциплинарных процедурах.

    По 5-6 дел было открыто в отношении судей Апелляционной палаты Кишинева, Окружного экономического суда, столичных судов сектора Чентру и Рышкань. Сразу в нескольких дисциплинарных делах фигурируют судьи из Высшей судебной палаты и суда сектора Буюкань Кишинева. Безусловным лидером по количеству выявленных нарушений стал бывший судья столичной Апелляционной палаты Григоре Зубатый. На его счету одновременно четыре дисциплинарных дела. В прошлом году ВСМ наказывал судью за служебное несоответствие. А в январе 2013 г. ему было вынесено предупреждение за выдачу исполнительного листа своему коллеге Михаю Чугуряну для получения права собственности на земельный участок в Кишиневе площадью 670 кв. м. Один из членов ВСМ, министр юстиции Олег Ефрим опротестовал вердикт дисциплинарной коллегии, посчитав, что судья должен понести более суровое наказание, поскольку присвоил полномочия муниципального совета Кишинева и неправильно повел себя в условиях явного конфликта интересов. После изучения всех обстоятельств ВСМ высказался за отставку Григоре Зубатого. Это решение было обжаловано, однако на днях Высшая судебная палата отклонила иск бывшего судьи.

    По три дисциплинарных расследования были начаты против судей Константина Крецу из Яловень и Иона Цуркана из суда столичного сектора Чентру. Как минимум в двух дисциплинарных делах фигурировали судьи Ион Муруяну, Валентин Барбэ и Наталья Молдовану (Высшая судебная палата), Ион Тимофей, Игорь Ворническу и Валериу Гыскэ (сектор Рышкань Кишинева), Сергей Намашко (Окружной экономический суд), Михай Чугуряну (Апелляционная палата Кишинева). Некоторые из них впоследствии по разным основаниям уволились из судебной системы. В 19 случаях к судьям были применены дисциплинарные санкции: предупреждения, выговоры, строгие выговоры, предложение об освобождении от должности. В то же время в двух десятках случаев по итогам рассмотрения дел ВСМ отказался наказывать служителей Фемиды, не обнаружив состава нарушения.

  • Un alt magistrat, sub lupa CSM-ului! Judecătorul Constantin Creţu riscă să fie sancţionat disciplinar

    Deciziile de intentare a procedurilor diciplinare luate astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii nu se opresc aici. Judecătorul Constantin Creţu de la Ialoveni riscă să fie şi el sancţionat disciplinar.

    Deciziile de intentare a procedurilor diciplinare luate astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii nu se opresc aici. Judecătorul Constantin Creţu de la Ialoveni riscă să fie şi el sancţionat disciplinar.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU