Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Melinteanu Iurie
Căutare avansată
Foto: presedinte.md

Cristian Diana

Judecătorie Străşeni, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 21.04.2009

Prin Hotărîrea nr. 986/40 din 22 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Străşeni, judecătorul Diana Cristian, pentru perioada 01.01.2016 - 29.02.2016. În perioada de imposibilitate, atribuţiile judecătorului de instrucţie urmează a fi îndeplinite de către judecătorii Igor Chiroşca şi Dumitru Mîrzenco.

Prin Hotărîrea nr. 129/6 din 20 februarie 2015,  Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Străşeni, judecătorii Veaceslav Lazari şi Diana Cristian în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie desemnaţi anterior Dumitru Mîrzenco şi Igor Chiroşca.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1434-VII din 22 ianuarie 2015 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1093-VII din 11 aprilie 2014 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2206-IV din 21 aprilie 2009 numită, pe un termen de cinci ani, în funcţia de judecător la Judecătoria Nisporeni.

Data numirii în funcţie: 21.04.2009

Prin Hotărîrea nr. 986/40 din 22 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Străşeni, judecătorul Diana Cristian, pentru perioada 01.01.2016 - 29.02.2016. În perioada de imposibilitate, atribuţiile judecătorului de instrucţie urmează a fi îndeplinite de către judecătorii Igor Chiroşca şi Dumitru Mîrzenco.

Prin Hotărîrea nr. 129/6 din 20 februarie 2015,  Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Străşeni, judecătorii Veaceslav Lazari şi Diana Cristian în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie desemnaţi anterior Dumitru Mîrzenco şi Igor Chiroşca.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1434-VII din 22 ianuarie 2015 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1093-VII din 11 aprilie 2014 numită în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2206-IV din 21 aprilie 2009 numită, pe un termen de cinci ani, în funcţia de judecător la Judecătoria Nisporeni.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 31/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 25/2 din 28 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 11, menținute 10 - 90,90%;
2012 - cauze contestate 24, menținute 14 - 58,33%;
2013 - cauze contestate 15, menținute 9 - 60%;
2014 au fost contestate 12 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 9 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 75%;
2015 au fost contestate 22 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 15 hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 76%.

Judecător de instrucţie:
2014 nu au fost contestate careva hotărîri/sentinţe/încheieri;
2015 au fost contestate 30 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 25 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 83,3%;
2016 au fost contestate 4 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 4 de hotănri/înr.heieri ceea re constituie 1%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 176, casate 11 - 6,25%;
2012 - cauze examinate 215, casate 24 - 11,16%;
2013 - cauze examinate 230, casate 15 - 6,52%;
2014, din 300 cauze examinate, 5 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,66%;
2015, din 250 cauze examinate, 9 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,6%;
2016, din 116 cauze examinate, nici o hotărîre/sentinţă/încheiere nu a fost casată;

Totodată, în perioada anilor 2014-2016, judecătorul Diana Cristian, a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie:
2015, din 233 cauze examinate, 5 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,15%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 14/4 din 13 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilo a admis candidatura judecătorului Diana CRISTIAN pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii de Apel Chişinău.

Potrivit Hotărârii nr. 891/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Mîra (Judecătoria Soroca), Ion Bulhac (Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău), Nicolae Costin (Judecătoria Grigoriopol), Diana Cristian (Judecătoria Strășeni) și Elena Cobzac (Curtea de Apel Chișinău) cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea promovării la o instanță ierarhic superioară sau într-o funcție administrativă.

Conform Hotărîrii nr. 94/12 din 04 iulie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cristian Diana pentru participare la concursul pentru suplinirea, funcţiei de vicepreşedinte la Judecătoria Străşeni.

Prin Hotărîrea nr. 31/3 din 03 iunie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 83/10 din 27 noiembrie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana, pentru participare la concurs pentru suplinirea prin transfer, a funcției de  judecător la Judecătoria Strășeni.

Prin Hotărîrea nr. 25/2 din 28 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 82 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 86/5 din 12 Martie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă gradul III (trei)  de calificare Dianei Cristian, judecător, Judecătoria Strășeni.

Prin Hotărîrea nr. 684/46 din 20 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii nr. 31/3 din 03 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 25/2 din 28 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 11, menținute 10 - 90,90%;
2012 - cauze contestate 24, menținute 14 - 58,33%;
2013 - cauze contestate 15, menținute 9 - 60%;
2014 au fost contestate 12 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 9 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 75%;
2015 au fost contestate 22 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 15 hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 76%.

Judecător de instrucţie:
2014 nu au fost contestate careva hotărîri/sentinţe/încheieri;
2015 au fost contestate 30 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 25 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 83,3%;
2016 au fost contestate 4 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 4 de hotănri/înr.heieri ceea re constituie 1%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 176, casate 11 - 6,25%;
2012 - cauze examinate 215, casate 24 - 11,16%;
2013 - cauze examinate 230, casate 15 - 6,52%;
2014, din 300 cauze examinate, 5 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,66%;
2015, din 250 cauze examinate, 9 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,6%;
2016, din 116 cauze examinate, nici o hotărîre/sentinţă/încheiere nu a fost casată;

Totodată, în perioada anilor 2014-2016, judecătorul Diana Cristian, a exercitat atribuţiile judecătorului de instrucţie:
2015, din 233 cauze examinate, 5 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,15%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 14/4 din 13 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilo a admis candidatura judecătorului Diana CRISTIAN pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii de Apel Chişinău.

Potrivit Hotărârii nr. 891/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Mîra (Judecătoria Soroca), Ion Bulhac (Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău), Nicolae Costin (Judecătoria Grigoriopol), Diana Cristian (Judecătoria Strășeni) și Elena Cobzac (Curtea de Apel Chișinău) cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea promovării la o instanță ierarhic superioară sau într-o funcție administrativă.

Conform Hotărîrii nr. 94/12 din 04 iulie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cristian Diana pentru participare la concursul pentru suplinirea, funcţiei de vicepreşedinte la Judecătoria Străşeni.

Prin Hotărîrea nr. 31/3 din 03 iunie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 83/10 din 27 noiembrie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana, pentru participare la concurs pentru suplinirea prin transfer, a funcției de  judecător la Judecătoria Strășeni.

Prin Hotărîrea nr. 25/2 din 28 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 82 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 86/5 din 12 Martie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă gradul III (trei)  de calificare Dianei Cristian, judecător, Judecătoria Strășeni.

Prin Hotărîrea nr. 684/46 din 20 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare al judecătorului.

 

 

Hotărârea nr. 86/5 din 12 Martie 2019

Hotărârea nr. 14/4 din 13 februarie 2017

Hotărîrea nr. 25/2 din 28 februarie 2014

Hotărîrea nr. 83/10 din 27 noiembrie 2014

Hotărîrea nr. 684/46 din 20 decembrie 2011

Hotărîrea nr. 31/3 din 03 iunie 2016

Hotărîrea nr. 94/12 din 04 iulie 2016

Hotărârea nr. 891/36 din 13 decembrie 2016

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 31/3 din 03 iunie 2016, "de către Colegiul Disciplinar în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Diana Cristian".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 25/2 din 28 februarie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana".

La data de 30.03.2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Ursachi Nina, care a expus dezacordul la acțiunile judecătorului Judecătoriei Strășeni, Diana Cristian admise la examinarea cererii de recuzare a judecătorului Igor Chiroșca. În susținerea sesizării depuse, autorul sesizării a invocat că judecătorul Judecătoriei Strașeni, Diana Cristian a încălcat procedura de examinare, deoarece aceasta nu a fost inștiințată legal pentru ședința de judecată numită pentru data de 16 martie 2015, acțiuni/fapte ale judecătorului care pot constitui temei de atragere a acestuia la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 157/24 din 10 decembrie 2015, Colegiului disciplinara respins sesizarea cet. Ursachi Nina privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Strășeni, Diana Cristian. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2014 - 2016, nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului  au fost depuse 2 petiții, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 31/3 din 03 iunie 2016, "de către Colegiul Disciplinar în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Diana Cristian".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 25/2 din 28 februarie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Judecătoriei Nisporeni, Cristian Diana".

La data de 30.03.2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Ursachi Nina, care a expus dezacordul la acțiunile judecătorului Judecătoriei Strășeni, Diana Cristian admise la examinarea cererii de recuzare a judecătorului Igor Chiroșca. În susținerea sesizării depuse, autorul sesizării a invocat că judecătorul Judecătoriei Strașeni, Diana Cristian a încălcat procedura de examinare, deoarece aceasta nu a fost inștiințată legal pentru ședința de judecată numită pentru data de 16 martie 2015, acțiuni/fapte ale judecătorului care pot constitui temei de atragere a acestuia la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 157/24 din 10 decembrie 2015, Colegiului disciplinara respins sesizarea cet. Ursachi Nina privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Strășeni, Diana Cristian. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2014 - 2016, nu a fost înregistrată nici o sesizare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului  au fost depuse 2 petiții, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărîrea nr. 157/24 din 10 decembrie 2015

Știri
  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

  • Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit în şedinţă extraordinară la 20 februarie 2015

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au întrunit la 20 februarie 2015 în şedinţă extraordinară, într-o nouă componenţă.
    Membrilor Consiliului li s-a alăturat un nou membru de drept – ministrul justiţiei, Vladimir Grosu, care a fost învestit în funcţie la 18 februarie 2015, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova. Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii a început cu un mesaj de felicitare, adresat domnului Vladimir Grosu de către preşedintele interimar al Consiliului, Anatolie Ţurcan, cît şi de către ceilalţi membri ai Consiliului, în legătură cu învestirea acestuia în noua funcţie.Ulterior, şedinţa a continuat cu examinarea a trei chestiuni incluse în agendă. Consiliul a decis desemnarea membrului Consiliului, Tatiana Răducanu, pentru exercitarea funcţiilor preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pînă la revenirea preşedintelui Consiliului la serviciu din concediul de odihnă anual.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au întrunit la 20 februarie 2015 în şedinţă extraordinară, într-o nouă componenţă.
    Membrilor Consiliului li s-a alăturat un nou membru de drept – ministrul justiţiei, Vladimir Grosu, care a fost învestit în funcţie la 18 februarie 2015, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova. Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii a început cu un mesaj de felicitare, adresat domnului Vladimir Grosu de către preşedintele interimar al Consiliului, Anatolie Ţurcan, cît şi de către ceilalţi membri ai Consiliului, în legătură cu învestirea acestuia în noua funcţie.Ulterior, şedinţa a continuat cu examinarea a trei chestiuni incluse în agendă. Consiliul a decis desemnarea membrului Consiliului, Tatiana Răducanu, pentru exercitarea funcţiilor preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pînă la revenirea preşedintelui Consiliului la serviciu din concediul de odihnă anual.

    Totodată, membrii Consiliului s-au expus şi asupra exercitării interimatului funcţiei de preşedinte la Judecătoriile Străşeni şi Donduşeni. La Judecătoria Străşeni s-a desemnat, în calitate de preşedinte interimar, judecătorul Veaceslav Lazari, iar la Judecătoria Donduşeni – Iurie Ţîmbalari.

    Demersul preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Dumitru Mîrzenco, privind desemnarea unor judecători pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie s-a admis, fiind desemnaţi judecătorii Veaceslav Lazari şi Diana Cristian pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie în această instanţă judecătorească.

  • Şeful statului a numit în funcţie 11 judecători, majoritate dintre care are circa 30 de ani

     Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a desemnat astăzi în funcţie, prin decret prezidenţial, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, unsprezece judecători. Majoritatea magistraţilor au în jur de 30 de ani, iar 4 dintre ei nu au depășit această vârstă. Opt dintre ei au fost numiți în funcție pentru prima dată, pe o perioadă de 5 ani. Aceştia sunt Vladislav Holban – judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Olga Cernei – judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Victoria Hadârcă – judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Gheorghe Stratulat – judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău; Natalia Sandu – judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău; Alina Țihonschi – judecător la Judecătoria Glodeni; Svetlana Ghercavii - judecător la Judecătoria Bălți; Elena Lupan - judecător la Judecătoria Călărași;

     Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a desemnat astăzi în funcţie, prin decret prezidenţial, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, unsprezece judecători. Majoritatea magistraţilor au în jur de 30 de ani, iar 4 dintre ei nu au depășit această vârstă. Opt dintre ei au fost numiți în funcție pentru prima dată, pe o perioadă de 5 ani. Aceştia sunt Vladislav Holban – judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Olga Cernei – judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Victoria Hadârcă – judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Gheorghe Stratulat – judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău; Natalia Sandu – judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău; Alina Țihonschi – judecător la Judecătoria Glodeni; Svetlana Ghercavii - judecător la Judecătoria Bălți; Elena Lupan - judecător la Judecătoria Călărași;

    Trei magistrați au fost numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă: Boris Talpă - judecător la Judecătoria Dubăsari; Diana Cristian - judecător la Judecătoria Nisporeni; Viorelia Varaniță - judecător la Judecătoria Orhei. În prealabil, în cursul acestei zile, președintele Timofti a avut o discuție cu magistrații sus-numiți, cărora le-a cerut să contribuie la restabilirea încrederea populației în actul de justiție, prin activitatea lor de acum înainte. Șeful statului le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului deontologic al judecătorului, și în primul rând a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces. În același timp, Nicolae Timofti a dat asigurări că are încredere în noua generație de judecători.

  • Noi demiteri, noi funcții în Consiliul Superior al Magistraturii

    Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va examina, în şedinţa de astăzi, cererea de demisie a unui judecător. Tot astăzi, pe agenta Consiliului figurează și subiectul cu privire la detaşarea magistratei Vera Toma, de la Curtea de Apel Bălţi, aleasă în calitate de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii. În cadrul şedinţei vor fi examinate și cererile unor judecători, referitor la numirea în funcţie de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Judecătorii care au depus cereri sunt preşedintele Judecătoriei Dubăsari, Boris Talpă; judecătorul de la Judecătoria Nisporeni, Diana Cristian, Judecătorul de la Judecătoria Bălţi, Florentina Dragan și judecătorul de la Judecătoria Orhei, Viorelia Araniță.

    Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va examina, în şedinţa de astăzi, cererea de demisie a unui judecător. Tot astăzi, pe agenta Consiliului figurează și subiectul cu privire la detaşarea magistratei Vera Toma, de la Curtea de Apel Bălţi, aleasă în calitate de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii. În cadrul şedinţei vor fi examinate și cererile unor judecători, referitor la numirea în funcţie de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Judecătorii care au depus cereri sunt preşedintele Judecătoriei Dubăsari, Boris Talpă; judecătorul de la Judecătoria Nisporeni, Diana Cristian, Judecătorul de la Judecătoria Bălţi, Florentina Dragan și judecătorul de la Judecătoria Orhei, Viorelia Araniță.

    Consiliul va discuta și despre contestaţia ministrului justiţiei, Oleg Efrim, membru de drept al CSM, asupra Hotărârii Colegiului disciplinar nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013 emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Lîsîi Ghenadie, Micu Tudor şi Ulianovschi Xenofon.

  • Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a 11 judecători

    Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat decretele de numire în funcție a unsprezece judecători. Propunerea a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Opt dintre ei au fost numiți în funcție pentru prima dată, pe o perioadă de cinci ani. Nicolae Timofti le-a cerut judecătorilor să contribuie la restabilirea încrederii populației în actul de justiție. Totodată, acesta le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului Deontologic al judecătorului și a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces. Timofti a spus că are încredere în noua generație de judecători.

    Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat decretele de numire în funcție a unsprezece judecători. Propunerea a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Opt dintre ei au fost numiți în funcție pentru prima dată, pe o perioadă de cinci ani. Nicolae Timofti le-a cerut judecătorilor să contribuie la restabilirea încrederii populației în actul de justiție. Totodată, acesta le-a amintit magistraților despre importanța respectării Codului Deontologic al judecătorului și a corectitudinii în raport cu părțile aflate în proces. Timofti a spus că are încredere în noua generație de judecători.

  • Николай Тимофти подписал указы о назначении 11 судей

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует МОЛДПРЕС со ссылкой на пресс-службу главы государства. Восемь из них были назначены на должность впервые сроком на пять лет: Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев; Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Алина Тихонски – судья суда Глодень;

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность по предложению Высшего совета магистратуры одиннадцати судей, информирует МОЛДПРЕС со ссылкой на пресс-службу главы государства. Восемь из них были назначены на должность впервые сроком на пять лет: Владислав Холбан – судья суда сектора Ботаника муниципия Кишинев; Ольга Черней – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Виктория Хадыркэ – судья суда сектора Буюкань муниципия Кишинев; Георге Стратулат – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Наталья Санду – судья суда сектора Чентру муниципия Кишинев; Алина Тихонски – судья суда Глодень;

    Светлана Геркавий судья суда Бельц; Елена Лупан – судья суда Кэлэрашь. Трое магистратов были назначены на должность до достижения ими предельного возраста: Борис Талпэ – судья суда Дубэсарь; Диана Кристиан – судья суда Ниспорень; Виорелия Вараницэ – судья суда Орхей. До этого в течение дня президент Николае Тимофти провел дискуссию с вышеназванными магистратами, которых он призвал содействовать восстановлению доверия населения к правосудию в рамках их дальнейшей деятельности. Глава государства напомнил судьям о важности соблюдения Кодекса профессиональной этики судьи и, в первую очередь, корректности по отношению к участникам судебного разбирательства. В то же время Николай Тимофти заверил, что испытывает доверие к новому поколению судей. Большинству судей, назначенных сегодня главой государства, около 30 лет, а четверым из них – не более 30-ти.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU