Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Dutca Ina
Căutare avansată

Cupcea Veronica

Judecătorie Orhei, Președintă interimară

Date biografice

Potrivit Hotărârii nr. 21/1 din 19 Ianuarie 2021, se desemnează judecătorul Veronica Cupcea pentru exercitarea interimatului funcţiei de președinte al Judecătoriei Orhei, începând cu 04 februarie 2021 pînă la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărârea nr. 65/6 din 16 Aprilie 2020, se transferă temporar judecătorul Veronica Cupcea la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, pînă la 30 iunie 2020 inclusiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 46-VIII din 27 ianuarie 2017, doamna Veronica CUPCEA se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Orhei

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 1802-VII din 05 noiembrie 2015 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

Prin Hotărârea Nr. 648/26 din 15 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Veronica Cupcea, în funcţia de preşedinte la Judecătoria Orhei, pe un termen de 4 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 684-V din 24 decembrie 2010 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Orhei. 

Anul naşterii 1969
 
Instruire/Diplome
1996 - 2000 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova

Potrivit Hotărârii nr. 21/1 din 19 Ianuarie 2021, se desemnează judecătorul Veronica Cupcea pentru exercitarea interimatului funcţiei de președinte al Judecătoriei Orhei, începând cu 04 februarie 2021 pînă la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărârea nr. 65/6 din 16 Aprilie 2020, se transferă temporar judecătorul Veronica Cupcea la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, pînă la 30 iunie 2020 inclusiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 46-VIII din 27 ianuarie 2017, doamna Veronica CUPCEA se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Orhei

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 1802-VII din 05 noiembrie 2015 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

Prin Hotărârea Nr. 648/26 din 15 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnei Veronica Cupcea, în funcţia de preşedinte la Judecătoria Orhei, pe un termen de 4 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM Nr. 684-V din 24 decembrie 2010 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Orhei. 

Anul naşterii 1969
 
Instruire/Diplome
1996 - 2000 facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1999 - 2002 jurisconsult la Holding „Chişinău-Coninvest” S.A.
2002 - 2004 specialist principal, Secţia legislaţie, constencios al Ministerului Justiţiei
2004 - 2007 referent în Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
11.06.2007 numită în funcţia de judecător la Judecătoriei Orhei, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1164-IV)
24.12.2010 numită în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Orhei, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 684-V)
16.08.2012 numită în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vârstă (Decret nr. 237-VII)

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 46/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Veronica Cupcea de la Judecătoria Orhei (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 103/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Cupcea Veronica, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 171/12 din 31 octombrie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Cupcea Veronica, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 65, menținute 46 - 70,76%;
2012 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 43, menținute 39 - 90,69%;
2013 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 34, menținute 30 - 88,23%;
2014, din 50 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 45 au fost menţinute - 90%;
2015, din 86 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 71 au fost menţinute - 82,55%;
2016 au fost contestate în total 120 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 104 ceea ce constituie 86,66%;
2017 au fost contestate în total 148 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 109, ceea ce constituie 73,64%;
2018 au fost contestate în total 101 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 95 ceea ce constituie 94,05%.
judecător de instrucție:
- în anul 2016 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 1, ceea ce constituie 25%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 8 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 4, ceea ce constituie 50%. 
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate
2011 - cauze examinate 601, casate 19 - 3,16%;
2012 - cauze examinate 448, casate 4 - 0,89%;
2013 - cauze examinate 588, casate 4 - 0,6%;
2014, din 657 cauze examinate, 9 hotărîri/încheieri au fost casate (1,36%);
2015, din 748 cauze examinate, 15 hotărîri/încheieri au fost casate (2,00%);
2016, din 928 cauze examinate, 24 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,58%;
2017, din 1411 cauze examinate, 27 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,91%;
2018, din 456 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,38%.
judecător de instrucție:
- în anul 2016, din 5 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
- în anul 2017, din 158 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
- în anul 2018, din 24 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%. 

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 332/19 din 06 August 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare la conferinţa internaţională cu genericul ”Procesul civil şi executarea silită. De la clasic la modern”, ce va avea loc în perioada 29 august 2019 – 31 august 2019 la Tîrgu Mureş, România, următorii judecători:
- Cupcea Veronica, preşedintele Judecătoriei Orhei;
- Buhnaci Virgiliu, judecător la Curtea de Apel Chişinău;
- Talmaci Iana, judecător la Judecătoria Străşeni (sediul Călăraşi);
- Stratulat Gheorghe, judecător la Judecătoria Chişinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 559/25 din 08 august 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, pentru participare la Atelierul de lucru privind standardele de performanţă judiciară şi informaţia de interes public generate de ele, care va avea loc la 06 septembrie 2017, în incinta Hotelului Jolly Alon următorii reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecători: 
- Visternicean Dumitru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
-  Cernat Nina, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Crigan Dragoş, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Beşelea Eugeniu, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Manoli Grigore, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Centru); 
- Cupcea Veronica, preşedinte al Judecătoriei Orhei;
- Mocanu Andrei, judecător al Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central).

Potrivit Hotărârii nr. 889/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat judecătorul Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la examinarea contestației lui Pînzari Valerian cu nr. 10-43/2015, /38-ij-10-5017- 07122015/, în baza art. 313 Cod de procedură penală.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârea nr. 20/1 din 19 Ianuarie 2021, Plenul Consiliului a respins declarația de abținere a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Petru Moraru, de la examinarea chestiunii cu privire la expirarea împuternicirilor unor președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești și desemnarea exercitării interimatului în partea ce vizează președintele Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea.

Prin Hotărârea nr. 19/1 din 19 Ianuarie 2021,Plenul CSM a admis declarația de abținere a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, de la examinarea chestiunii cu privire la expirarea împuternicirilor unor președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești și desemnarea exercitării interimatului în partea ce vizează președintele Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea.

Prin Hotărârea nr. 108/10 din 09 Octombrie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Veronica Cupcea pentru promovare în funcţia administrativă – președinte la Judecătoria Orhei cu 79 (șaptezeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 258/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Veronica Cupcea de la Judecătoria Orhei și Ghenadie Mîra de la Judecătoria Anenii Noi, cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accederea la o funcție administrativă și promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Potrivit Hotărârii nr. 112/08 din 14 Iunie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cupcea Veronica pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 71 (șaptezeci și unu) puncte.

Prin Hotărârea nr. 115/08 din 14 Iunie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cupcea Veronica pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcției de judecător la o instanță judecătorească de același nivel cu 76 (șaptezeci și șase) puncte.

Prin Hotărârea nr. 46/4din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Veronica Cupcea de la Judecătoria Orhei (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 86 de puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 115/6 din 26 martie 2019 materialele în privința Veronicăi Cupcea au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovare la instanța judecătorească ierarhic superioară – Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu Hotărârea nr. 141/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului CUPCEA Veronica pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Orhei.

Potrivit Hotărârii nr. 104/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 64 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 103/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 83/8 din 26 mai 2015 judecătoarea Cupcea Veronica a fost admisă la concurs pentru suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei.

Prin Hotărârea nr. 178/12 din 31 octombrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 61 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 171/12 din 31 octombrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 107/6 din 20 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersurile șefilor secretariatelor judecătoriilor Orhei și Comrat, referitor la premierea președintelui Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea, vicepreședintelui Judecătoriei Comrat – Igor Botezatu, cu prilejul sărbătorii ”Ziua Internațională a Femeii” și respectiv, a jubileului de 50 de ani.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului CUPCEA Veronica.

Conform Hotărârii nr. 177/12 din 20 aprilie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat  gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 46/4 din 12 Aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Veronica Cupcea de la Judecătoria Orhei (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 103/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Cupcea Veronica, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 171/12 din 31 octombrie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Cupcea Veronica, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 65, menținute 46 - 70,76%;
2012 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 43, menținute 39 - 90,69%;
2013 - hotărâri/sentinţe/încheieri contestate 34, menținute 30 - 88,23%;
2014, din 50 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 45 au fost menţinute - 90%;
2015, din 86 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 71 au fost menţinute - 82,55%;
2016 au fost contestate în total 120 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 104 ceea ce constituie 86,66%;
2017 au fost contestate în total 148 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 109, ceea ce constituie 73,64%;
2018 au fost contestate în total 101 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 95 ceea ce constituie 94,05%.
judecător de instrucție:
- în anul 2016 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 1, ceea ce constituie 25%;
- în anul 2017 au fost contestate în total 8 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 4, ceea ce constituie 50%. 
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate
2011 - cauze examinate 601, casate 19 - 3,16%;
2012 - cauze examinate 448, casate 4 - 0,89%;
2013 - cauze examinate 588, casate 4 - 0,6%;
2014, din 657 cauze examinate, 9 hotărîri/încheieri au fost casate (1,36%);
2015, din 748 cauze examinate, 15 hotărîri/încheieri au fost casate (2,00%);
2016, din 928 cauze examinate, 24 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,58%;
2017, din 1411 cauze examinate, 27 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,91%;
2018, din 456 cauze examinate, 20 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,38%.
judecător de instrucție:
- în anul 2016, din 5 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
- în anul 2017, din 158 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%;
- în anul 2018, din 24 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%. 

ACTIVITAȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 332/19 din 06 August 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a deleagat pentru participare la conferinţa internaţională cu genericul ”Procesul civil şi executarea silită. De la clasic la modern”, ce va avea loc în perioada 29 august 2019 – 31 august 2019 la Tîrgu Mureş, România, următorii judecători:
- Cupcea Veronica, preşedintele Judecătoriei Orhei;
- Buhnaci Virgiliu, judecător la Curtea de Apel Chişinău;
- Talmaci Iana, judecător la Judecătoria Străşeni (sediul Călăraşi);
- Stratulat Gheorghe, judecător la Judecătoria Chişinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 559/25 din 08 august 2017, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, pentru participare la Atelierul de lucru privind standardele de performanţă judiciară şi informaţia de interes public generate de ele, care va avea loc la 06 septembrie 2017, în incinta Hotelului Jolly Alon următorii reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecători: 
- Visternicean Dumitru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
-  Cernat Nina, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Crigan Dragoş, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Beşelea Eugeniu, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Botanica);
- Manoli Grigore, judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul Centru); 
- Cupcea Veronica, preşedinte al Judecătoriei Orhei;
- Mocanu Andrei, judecător al Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central).

Potrivit Hotărârii nr. 889/36 din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat judecătorul Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la examinarea contestației lui Pînzari Valerian cu nr. 10-43/2015, /38-ij-10-5017- 07122015/, în baza art. 313 Cod de procedură penală.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârea nr. 20/1 din 19 Ianuarie 2021, Plenul Consiliului a respins declarația de abținere a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Petru Moraru, de la examinarea chestiunii cu privire la expirarea împuternicirilor unor președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești și desemnarea exercitării interimatului în partea ce vizează președintele Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea.

Prin Hotărârea nr. 19/1 din 19 Ianuarie 2021,Plenul CSM a admis declarația de abținere a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, de la examinarea chestiunii cu privire la expirarea împuternicirilor unor președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești și desemnarea exercitării interimatului în partea ce vizează președintele Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea.

Prin Hotărârea nr. 108/10 din 09 Octombrie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Veronica Cupcea pentru promovare în funcţia administrativă – președinte la Judecătoria Orhei cu 79 (șaptezeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 258/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Veronica Cupcea de la Judecătoria Orhei și Ghenadie Mîra de la Judecătoria Anenii Noi, cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru accederea la o funcție administrativă și promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Potrivit Hotărârii nr. 112/08 din 14 Iunie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cupcea Veronica pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 71 (șaptezeci și unu) puncte.

Prin Hotărârea nr. 115/08 din 14 Iunie 2019, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Cupcea Veronica pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcției de judecător la o instanță judecătorească de același nivel cu 76 (șaptezeci și șase) puncte.

Prin Hotărârea nr. 46/4din 12 Aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Veronica Cupcea de la Judecătoria Orhei (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 86 de puncte.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 115/6 din 26 martie 2019 materialele în privința Veronicăi Cupcea au fost expediate Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovare la instanța judecătorească ierarhic superioară – Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu Hotărârea nr. 141/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului CUPCEA Veronica pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Orhei.

Potrivit Hotărârii nr. 104/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 64 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 103/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 83/8 din 26 mai 2015 judecătoarea Cupcea Veronica a fost admisă la concurs pentru suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei.

Prin Hotărârea nr. 178/12 din 31 octombrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 61 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 171/12 din 31 octombrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 107/6 din 20 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat demersurile șefilor secretariatelor judecătoriilor Orhei și Comrat, referitor la premierea președintelui Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea, vicepreședintelui Judecătoriei Comrat – Igor Botezatu, cu prilejul sărbătorii ”Ziua Internațională a Femeii” și respectiv, a jubileului de 50 de ani.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului CUPCEA Veronica.

Conform Hotărârii nr. 177/12 din 20 aprilie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat  gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 20/1 din 19 Ianuarie 2021

Hotărârea nr. 21/1 din 19 Ianuarie 2021

Hotărârea nr. 108/10 din 09 Octombrie 2020

Hotărârea nr. 258/22 din 22 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 65/6 din 16 Aprilie 2020

Hotărârea nr. 332/19 din 06 August 2019

Hotărârea nr. 115/08 din 14 Iunie 2019

Hotărârea nr. 112/08 din 14 Iunie 2019

Hotărârea nr. 46/9 din 12 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 107/6 din 20 februarie 2018

Hotărârea nr. 559/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârea nr. 178/12 din 31 octombrie 2014

Hotărârea nr. 171/12 din 31 octombrie 2014

Hotărârea nr. 83/8 din 26 mai 2015

Hotărârea nr. 104/7 din 07 octombrie 2016

Hotărârea nr. 103/7 din 07 octombrie 2016

Hotărârea nr. 141/16 din 31 octombrie 2016

Hotărârea nr. 889/36 din 13 decembrie 2016

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Veronica Cupcea nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 171/12 din 31 octombrie 2014, "de către Colegiul disciplinar în perioada anilor 2011-2013 a fost întentată o procedură disciplinară, care s-a finalizat cu clasarea acesteia".

Potrivit Hotărârii nr. 34/2 din 26 februarie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Jurcov Anatolii împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1056s-1696p/m din 06 ianuarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 08 decembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Parii Ivan de la Judecătoria Orhei (sediul Rezina) și Cupcea Veronica de la Judecătoria Orhei (sediul central).

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar prin Hotărîrea nr. 51/8 din 04 iunie 2015 a respins sesizarea depusă de preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Drepturilor Civile „Adjuta Cives" Andrei Luchian cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de preşedintele interimar al Judecătoriei Veronica Cupcea. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă faptul că preşedintele interimar al Judecătoriei Veronica Cupcea, după părerea petiţionarului, se ocupă cu delapidări de fonduri, foloseşte automobilul de serviciu în interese personale, a transformat judecătoria în filiala PLDM şi solicită debarcarea ei din funcţia de preşedinte interimar al instanţei cu transmiterea interimatului vicepreşedintelui instanţei.

Prin Hotărîrea nr. 35/8 din 17 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet. Botnari Maria privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Orhei, Negruța Vasile și Cupcea Veronica, ca fiind neîntemeiată. 

La data de 18 august 2014 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a fost expediată prescripţia privind înlăturarea iregularităţilor constatate în rezultatul inspectării financiare tematice a activităţii economico-financiare a Judecătoriei Orhei efectuate de către Inspecţia Financiară a Ministerului Finanţelor în perioada ianuarie 2011-iunie 2014. 
Ispecţia a descoperit mai multe nereguli descrise în actul întocmit, inclusiv includerea de către SC ”Onicons Brio” SRL în 2 procese-verbale de recepţie a lucrărilor a aceleiaşi lucrări, prin ce neîntemeiat au fost trecute la cheltuieli mijloace publice în sumă totală de 42,8 mii lei. Prin Hotărîrea nr. 149/7 din 03 martie 2015 preşedintele Judecătoriei Orhei a fost atenționată de gestionarea mijloacelor financiare privind respectarea legislaţiei în vigoare la acest compartiment.

La data de 07.05 2012 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, în temeiul art. 15 alin. (1) și art. 22 alin. (1) lit. a) și f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 14/6 din 15 iunie 2012 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 421/23 din 10 iulie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 14/6 din 15 iunie 2012.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiții, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Veronica Cupcea nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 171/12 din 31 octombrie 2014, "de către Colegiul disciplinar în perioada anilor 2011-2013 a fost întentată o procedură disciplinară, care s-a finalizat cu clasarea acesteia".

Potrivit Hotărârii nr. 34/2 din 26 februarie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Jurcov Anatolii împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1056s-1696p/m din 06 ianuarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 08 decembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Parii Ivan de la Judecătoria Orhei (sediul Rezina) și Cupcea Veronica de la Judecătoria Orhei (sediul central).

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar prin Hotărîrea nr. 51/8 din 04 iunie 2015 a respins sesizarea depusă de preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Drepturilor Civile „Adjuta Cives" Andrei Luchian cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de preşedintele interimar al Judecătoriei Veronica Cupcea. În esenţă, în sesizarea depusă se invocă faptul că preşedintele interimar al Judecătoriei Veronica Cupcea, după părerea petiţionarului, se ocupă cu delapidări de fonduri, foloseşte automobilul de serviciu în interese personale, a transformat judecătoria în filiala PLDM şi solicită debarcarea ei din funcţia de preşedinte interimar al instanţei cu transmiterea interimatului vicepreşedintelui instanţei.

Prin Hotărîrea nr. 35/8 din 17 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet. Botnari Maria privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Orhei, Negruța Vasile și Cupcea Veronica, ca fiind neîntemeiată. 

La data de 18 august 2014 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a fost expediată prescripţia privind înlăturarea iregularităţilor constatate în rezultatul inspectării financiare tematice a activităţii economico-financiare a Judecătoriei Orhei efectuate de către Inspecţia Financiară a Ministerului Finanţelor în perioada ianuarie 2011-iunie 2014. 
Ispecţia a descoperit mai multe nereguli descrise în actul întocmit, inclusiv includerea de către SC ”Onicons Brio” SRL în 2 procese-verbale de recepţie a lucrărilor a aceleiaşi lucrări, prin ce neîntemeiat au fost trecute la cheltuieli mijloace publice în sumă totală de 42,8 mii lei. Prin Hotărîrea nr. 149/7 din 03 martie 2015 preşedintele Judecătoriei Orhei a fost atenționată de gestionarea mijloacelor financiare privind respectarea legislaţiei în vigoare la acest compartiment.

La data de 07.05 2012 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, în temeiul art. 15 alin. (1) și art. 22 alin. (1) lit. a) și f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 14/6 din 15 iunie 2012 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 421/23 din 10 iulie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 14/6 din 15 iunie 2012.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiții, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 34/2 din 26 februarie 2021

Hotărârea nr. 19/1 din 19 Ianuarie 2021

Hotărîrea nr. 14/6 din 15 iunie 2012

Hotărîrea nr. 421/23 din 10 iulie 2012

Hotărîrea nr. 35/8 din 17 aprilie 2015

Hotărîrea nr. 51/8 din 04 iunie 2015

Știri
  • Pre-Vetting: Înregistrările video cu audierile a patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul CSM, au fost făcute publice (Video)

    Comisia Pre-Vetting a publicat înregistrările video cu audierile ținute cu încă patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ion Chirtoacă, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani 

    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați. 

    Comisia Pre-Vetting a publicat înregistrările video cu audierile ținute cu încă patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ion Chirtoacă, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani 

    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați. 

    Chirtoacă și-a cumpărat în 2022 un apartament de 68 metri pătrați, în blocul locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Bunul a fost procurat cu 16 mii de euro, valoare de piață a acestuia fiind de 50 de mii de lei. În 2021, magistratul a vândut un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010. Deși în declarațiile de avere și interese personale depuse anterior declara că valoarea locuinței este de 195 de mii de lei, bunul a fost vândut contra 450 de mii de lei. Din 2015, are drept de abitație într-un apartament scris pe numele Lidiei Chirtoacă, mama judecătorului. Chirtoacă a raportat anul trecut un salariu total de 251 de mii de lei și datorii de 100 de mii de lei, după ce a contractat un credit, scadent în 2022.

    Victor Sandu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru

    Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. 

    Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare, statul fiind obligat să achite prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

     

    Într-un comentariu pentru ZdG, Sandu a spus anteior că el consideră că „Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2018, în baza unei sesizări depuse de procurorul general de atunci Harunjen Eduard pe numele lui Sandu a fost intentată o procedură disciplinară. Sesizarea viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan. Sandu ar fi intenționat să-l elibereze din arest pe acesta, motiv pentru care procurorul de caz a cerut recuzarea magistratului. Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului, iar procedura disciplinară a fost încetată.

    Tot în 2018, în adresa CSM, Serghei Cosovan a depus o sesizare în care cerea atragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Cosovan susținea că este persecutat de judecător și de procurorul de caz Lilian Carpaci. Sesizare a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 

    În 2021, judecătorul a avut venituri din salariu de 261 de mii de lei, 20 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui scooter, iar alte 200 de mii de lei din vânzarea unui automobil BMW.

    Anul trecut, magistratul şi soţia sa, au jucat nunta, iar la ceremonie cuplul a primit cadouri 47,200 euro, 9,250 dolari și 100 de mii de lei. Ei au primit și 3 mii de euro la cununia religioasă și civilă, iar la botezul copilului au primit 4 mii de euro.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, anul trecut magistratul a semnat anticontrat de vânzare-cumpărare a unui apartament de 74 metri pătrați la prețul preferențial de 420 de euro pentru un metru pătrat într-un bloc locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din R. Moldova.

    Tot anul trecut, judecătorul și-a cumpărat, cu 240 de mii de lei un Mercedes E220, fabricat în 2010, și o motocicletă Kawasaki VN1700 Voyager, fabricată în 2015, pentru care ar fi plătit 6,5 mii de euro. Iar în 2022, soția judecătorului a devenit proprietara unui automobil Land Rover Evoque, fabricat în 2014 și procurat cu 15,5 mii de euro. Judecătorul declară că în 2020 a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi.

    Veronica Cupcea, judecătoare la Judecătoria Orhei, sediul Central

    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, în 2010, a fost numită președintă a instanței, pe un termen de 4 ani. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei. Din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. 

    În 2012, Cupcea a fost cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”, motiv pentru care președintele de atunci Nicolae Timofti i-a respins numirea sa în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, Timofti a semnat decret de numire în funcție până la tingerea plafonului de vârstă.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, ZdG a scris că după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, judecătoarea Cupcea a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese. După articolul ZdG, CSM a sancționat-o pe magistrată cu atenționare, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. Publicitate

    În 2020, familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care a indicat o valoare de 186 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru 2021, magistrata declară că valoarea bunului este de 726 de mii de lei, motivul diferența fiind „cheltuielile de finisare a bunului”, în baza unui credit bancar. Familia Cupcea mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați, estimat la 641 de mii de lei. Anul trecut, judecătoarea și-a cumpărat cu 350 de mii de lei un automobil Tayota C-HR, fabricat în 2018. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028. Veronica Cupcea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 362 de mii de lei.

    Aureliu Postică, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

    Aureliu Postică este judecător din anul 2011. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. În 2017 a fost numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători, care, în martie 2021, le-a achitat pe magistratele Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă – inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018, fiind bănuite că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. 

    În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. 

    Tot Postică examinează de mai bine de doi ani și jumătate dosarul, deschis în 2017, în care este vizat fostul ministru al Agriculturii Eduard Grama. Dosarul a ajuns în gestiune acestuia, după ce aproape trei ani se împotmolise în prima instanță, fiind pe rol la judecătorul Ghenadie Plămădeală. În gresiunea lui Postică este și dosarul penal intentat de procurorii moldoveni pe numele fostului deputat român, Mihai Cristian Rizea, pentru fals în declaraţii, dosar care bate pasul pe loc, ședințele fiind amânate de la o zi la alta. 

    În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Postică şi-a motivat decizia cu faptul că nu au fost încălcate cerinţele legii atunci când a fost dispusă iniţierea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar. 

    În februarie 2022, mai mulți magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, printre care și Postică, au depus o sesizare în adresa CSM privind atragerea la răspundere disciplinară a vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Constantin Damaschin. Autorii sesizării susțineau că Damaschin a dat dovadă de un comportament discriminator și abuziv și poartă o tentă preferențială față de judecătorul Ghenadie Pavliuc, după ce a dispus redistribuirea a 398 de cauze contravenționale aflate în gestiunea judecătorului, care de 4 luni se afla în concediu de odihnă anual nefolosit. Sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, la fel ca și contestația ulterioară. 

    Postică și-a cumpărat în 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147 metri pătrați, despre care, în declarațiile de avere și interese personale anterioare, scria că l-a costat 500 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 acesta declară că locuința valorează 2 milioane de lei, adică de 4 ori mai mult, iar valoarea de piață a bunului este de 2,5 milioane de lei, diferența fiind motivată prin „investițiile în construcție”. El declară că, anul trecut, a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru materiale de construcție și lucrări de finisare și reparație a casei de locuit. Terenul de 6 ari pe care este construită casa ar valora 600 de mii de lei.

    Judecătorul deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2013. Dacă în declarația pentru 2020, el declara că apartamentul de 41 de metri pătrați l-a costat 23 de mii de lei, în cea depusă în 2021 valoarea apartamentului indicată este de 600 de mii de lei. Cât privește apartamentul de 80 de metri pătrați, în declarația din 2020 el este trecut la valoarea de 436 de mii de lei, iar în cea din 2021 – 1,3 milioane de lei. Și automobilele deținute de magistrat au în declarația de avere pentru 2021 valori diferite de cele declarate anterior. În 2020, el declara că deține un Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei. În 2021, valoarea indicată a automobilului este de 350 de mii de lei. Iar un automobil Toyota Yaris, fabricat în 2004 și cumpărat în 2014, despre care anterior declara că valorează 10 mii de lei, are în declarația pentru 2021 valoare de 50 de mii de lei. În 2020, magistratul a vândut cu circa 933 de mii de lei un apartament procurat în 2018, cu o sumă indicată de 435 de mii de lei. Familia magistratului păstrează în patru bănci, trei din R. Moldova și alta din Austria, 2,9 milioane de lei și 10 mii de euro. Anul trecut, Postică a declarat venituri din salariu de 241 de mii de lei.

    Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal, iar din martie 2021 fondatoare și administratoarea firmei „Dilexcont” SRL, cu aceleași genuri de activitate ca și „D.B. Express Acount”. Firmele au adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit de 1,5 milioane de lei contractat de familia Postică în 2021 și scadent în 2041. În 2021, soția judecătorului a avut venituri din salariu de 1,3 milioane de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt cei doi magistrați care s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în cadrul Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorești

    Veronica Cupcea, președinta interimară a Judecătoriei Orhei, și Oxana Parfeni, magistrată la Judecătoria Chișinău, sunt judecătoarele care concurează pentru funcția de membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care magistratele au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre candidatele care doresc să ajungă în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorești.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG

    Veronica Cupcea, președinta interimară a Judecătoriei Orhei, și Oxana Parfeni, magistrată la Judecătoria Chișinău, sunt judecătoarele care concurează pentru funcția de membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care magistratele au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre candidatele care doresc să ajungă în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorești.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG

    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

    În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

    În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

    Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028. 

    Oxana Parfeni: Averea și cariera judecătoarei

    Oxana Parfeni este judecătoare din anul 2014 și activează la Judecătoria Chișinău. În 2019, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior a fost grefieră și asistentă judiciară la CSJ. 

    Oxana Parfeni a fost evaluată în 2017 și 2018 de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri. 

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, judecătoarea a indicat faptul că împreună cu soțul, care este executor judecătoresc, dețin trei apartamente, două cu suprafața de 36,7 metri pătrați și altul de 42,4 metri pătrați, obținute în 2008, 2014 și 2017, o casă de locuit de 32 de metri pătrați, un alt bun imobil de 62 de metri pătrați și un teren, toate trei cumpărate în 2012. 

    În 2020, în urma unei hotărâri judecătorești din 2017, soții Parfeni declară că au obținut un lot cu suprafața de opt ari. Familia Parfeni deține, din 2019, în proprietate un automobil Toyota RAV 4, fabricat în același an. În 2019, an în care au cumpărat mașina, soții Parfeni au contractat un credit în sumă de 160 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2024.
    Sursa: zdg.md

  • Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

    Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

    În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

    În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

    Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

    În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

    În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

    Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
    Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

    În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

    Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

    În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

    Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

    Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
    Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

    Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

    În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

    Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

    În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

    Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

    Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

    Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

    În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

    În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

    Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
    Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

    „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

    În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

    În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

    În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

    Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

    În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

    În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

    În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

    Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

    despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

    despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

    despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

    Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
    Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

    La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

    În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

    „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

    În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

    În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

    Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

    Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
    Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

    În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

    În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

    În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

    În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

    Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

    În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

    Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

    Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

    În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
    Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
    Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

    În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

    „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

    Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

    „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

    În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

    Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

    Maria Frunze: Averea și cariera
    Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

    În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

    Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
    Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

    A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

    În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

    Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

    Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

    În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

    Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

    Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

    Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

    Natalia Clevadî: cariera și averea
    Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

    În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

    În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

    Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
    Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

    Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

    În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

    Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
    Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

    Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

    Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

    Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

    Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

    Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
    Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

    Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

    Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

    Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

    Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

    Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

    Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

    În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

    Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

    În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

    Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
    Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

    Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

    Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

    În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

    Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

    Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

    În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

    În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

    În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

    În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

    Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

    Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

    În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

    „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

    Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

    În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

    În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

    Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

    La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

    La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

    Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

    Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

    În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

    Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

    Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
    Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

    În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

    Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

    Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
    Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

    Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

    Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

    Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

    Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

    Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

    Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

    Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
    Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

    Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

    Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

    Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

    În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

    În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

    De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

    Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

    Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

    Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

    Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
    Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

    Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

    „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

    Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

    Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

    Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

    Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

    În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

    Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

    Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

    Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
    Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

    În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

    Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

    Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

    Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
    Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

    Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

    Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

    În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

    Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

    Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

    Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

    Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

    Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
    cariera judecătorilor
    instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
    respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
    administrarea instanţelor judecătoreşti;
    şi alte competenţe în condiţiile legii.
    De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

    Sursa: zdg.md

  • Орденоносец Додона, кум Нэстасе и «миллионер» от ЕСПЧ. Кто претендует на должность судьи ВСМ

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    3 декабря состоится ключевое для молдавской судебной системы событие — выборы членов Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. NM рассказывает, что известно о первых 11 претендентах (продолжение — во второй части материала).

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.

    Кандидаты

    Георгий Балан

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Сейчас он работает в суде столичного сектора Буюканы. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA).

    В 2018 году ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что судья Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.

    После отставки против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, и штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с этими приговорами и заменила их тюремными сроками.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Но, после того как в его назначении нашли конфликт интересов (Балан приходится кумом Андрею Нэстасе, который тогда возглавлял МВД), Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции.

    15 ноября того же года Балан подал в отставку с этой должности. К тому времени ему удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Василий Шкёпу

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году возглавил суд Унген. В 2016 году после истечения мандата он исполнял обязанности председателя суда Унген. В 2017 году по предложению ВСМ его назначили председателем суда Унген еще на четыре года. В 2018 году тогдашний президент Игорь Додон наградил судью Шкёпу орденом «Трудовой славы». В 2021 году истек срок второго мандата Шкёпу, и сейчас он вновь исполняет обязанности главы суда Унген.

    Станислав Сорбало

    Станислав Cорбало работает в суде Бельц. В судебную систему он вернулся в 2020 году. До этого более 10 лет доказывал в ЕСПЧ, что его уволили незаконно. Речь идет о событиях 2008-2009 годов. Тогда генпрокурор Валерий Гурбуля попросил у ВСМ разрешения начать уголовное дело против Сорбало. По версии прокуратуры, Сорбало признал незаконными обыски у адвоката, который ранее защищал судью в другом судебном процессе. Сам Сорбало утверждает, что высказался по поводу обысков, которые в рамках дела против адвоката провели у третьих лиц.

    Тогда Генпрокуратура начала уголовное дело против Сорбало, а ВСМ — дисциплинарную проверку. По итогам дисциплинарной проверки судью отправили в отставку. Сорбало пытался обжаловать это решение в вышестоящих инстанциях, но его заявления отклоняли. В 2019 году ЕСПЧ сообщил правительству Молдовы, что рассматривает жалобу Сорбало. Стороны пришли к мировому соглашению, а Высшая судебная палата отменила решение об увольнении Сорбало. В 2020 году ВСМ восстановил судью в должности. Ему также выплатили компенсацию 1,883 млн леев.

    Михаил Кожокару

    Михаил Кожокару с 2015 года работает судьей в суде Бельц. До этого он работал судебным ассистентом в Апелляционной палате Бельц. В 2020 году Кожокару назначили судьей до достижения 65 лет.

    Юрий Беженару

    Юрий Беженару работает судьей с 1994 года. С 2003 по 2008 год он был председателем суда Буюкан. С 2008 года Беженару работает судьей в Высшей судебной палате. По данным неправительственной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ восемь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Беженару. Также он был судьей в коллегии, которая обязала госпредприятие Registru выплатить $7 млн ущерба компании бизнесмена Бориса Бирштейна Intercomsoft LTD. Тогдашний министр юстиции Олег Ефрим требовал наказать судей за это решение.

    Летом 2020 года Беженару претендовал на пост вице-председателя ВСП, но не набрал нужного числа голосов.

    Вероника Купча

    Вероника Купча стала судьей Оргеевского суда в 2007 году. В 2010 году Купча возглавила суд Оргеева. Ее мандат председателя суда Оргеева продлевали до 2020 года. А в 2021 году Купчу назначили временным исполняющим обязанности председателя Оргеевского суда.

    В 2013 году Купча оказалась в центре скандала. Журналисты выяснили, что судья наняла секретаря, которую сама же приговорила к двум годам условно по делу о присвоении государственного имущества.

    Марина Русу

    Марину Русу назначили судьей Тараклийского суда в 2012 году. В 2015 году она переехала с семьей в Кишинев. Русу дважды обращалась в ВСМ с просьбой перевести ее на работу в Кишинев, объясняя это тем, что у нее пятеро детей и ей приходится тратить восемь часов в день, чтобы попасть на работу, а затем домой (четыре часа туда и четыре обратно),. Но ВСМ оба раза ей отказывал без объяснения причин (в 2019 и в 2020 годах).

    В августе 2019 года вместе с судьями Викторией Сандуцей и Ионом Маланчуком Русу основала ассоциацию судей Vocea Justitiei. Ассоциация неоднократно публично критиковала ВСМ. После того как ВСМ вторично отказался перевести Русу в Кишинев, ассоциация потребовала отставки трех членов ВСМ (Анатола Пахопола, Нины Чернат и Марианы Тимотин). По мнению ассоциации, они дискриминировали судью Марину Русу и «грубо нарушили свои обязательства». Сама Русу пожаловалась на ВСМ в Совет по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства. В декабре 2020 года Совет подтвердил, что судью дискриминировали.

    Иоана Киронец

    Иоана Киронец начала работать судебным инспектором при ВСМ в 2011 году. В 2012 году стала главой секретариата ВСМ, а в 2015 году — судьей суда столичного сектора Чеканы. В 2018 году Киронец снова начала работать судебным инспектором при ВСМ, а в 2020 году возглавила инспекцию. В 2021 году, отметим, Высший совет магистратуры (ВСМ) не утвердил отчет инспекции. Членов ВСМ возмутило, что в отчете собрана «сухая статистика», но нет конкретных предложений, как улучшить положение дел и повысить уровень доверия общества к системе юстиции.

    Дмитрий Пушка

    Дмитрий Пушка стал судьей Сорокского суда в 2005 году. В 2011 году его перевели в суд Бельц, а в 2013 году — в Апелляционную палату Бельц.

    Ливия Митрофан

    Ливия Митрофан с 2012 по 2014 год работала адвокатом-стажером. В 2016 году начала работать судебным ассистентом в Высшей судебной палате. С 2018 года стала работать судьей уголовной коллегии суда Чекан, а затем — судьей по гражданским делам в суде сектора Центр. Была соавтором многих публичных деклараций судей. Так, после смены власти в 2019 году, Ливия Митрофан и другие судьи сектора Центр выступили на заседании ВСМ и призвали правительство организовать конструктивный диалог о реформе юстиции.

    Лилиана Катан

    Лилиана Катан работает судьей с 1996 года, с 2005 — в Апелляционной палате Кишнева, с 2013 — в Высшей судебной палате (ВСП). По данным общественной организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ семь дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Катан. У нее также есть дисциплинарное предупреждение за то, что в составе коллегии ВСМ она освободила Иона Друцэ, которого АП приговорила к 20 годам тюрьмы за тройное убийство.

    В 2017 году коллегия, в которую входила Катан, оставила в силе приговор экс-премьеру Владимиру Филату, которого приговорили к 9 годам лишения свободы. В июле 2020 года она участвовала в конкурсе на пост главы ВСП, но не набрала нужного числа голосов.

  • Concursurile pentru funcții de conducere în două judecătorii, amânate de CSM. Alte trei competiții au fost prelungite

    Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat - cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

    Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Orhei, la care s-au înscris magistratele Veronica Cupcea și Ecaterina Buzu, dar și cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la care au participat Roman Pascari și Grigore Manoli, au fost amânate de CSM în cadrul ședinței de marți a Consiliului. În același timp, au fost prelungite alte trei concursuri la care s-a înscris câte un singur candidat - cel pentru funcția de președinte al Judecătoriei Bălți, la care a pretins actualul interimar, Dumitru Gherasim, cel pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Comrat, la care s-a înscris doar Valeriu Hudoba și cel pentru funcția de adjunct al președintelui Judecătoriei Soroca, la care a participat doar Ghenadie Purici. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera magistraților respectivi și deciziile controversate în dosarele de rezonanță pe care le-au examinat.

    Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    În ianuarie 2017 a obținut al doilea mandat de președintă a instanței de fond din Orhei, în prezent asigurând interimatul funcției.

    În anul 2017, potrivit unui articol din Ziarul de Gardă, Veronica Cupcea a primit trei premii. „În temeiul demersurilor semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, unul cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii.”

    Portalul Moldova Curată a scris că reparația Judecătoriei Orhei, în perioada în care la cârma instanței se afla Veronica Cupcea, s-a soldat cu un dosar penal. „Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări”, scriau jurnaliștii.

    În perioada 2002 - 2005 Ecaterina Buzu a fost grefieră la Judecătoria Centru din Chișinău. Între 2006 și 2012 a activat în mai multe funcții la Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.a fost numită judecătoare în 2012, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2017, a fost desemnată pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017. În martie 2017, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    În octombrie 2014, Ecaterina Buzu a primit calificativul „insuficient” din partea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor, „nu acordă atenţie deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” și „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai arată că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicaţii şi, ulterior, atenţionată. Ecaterina Buzu a atacat hotărârea Colegiului la CSJ, dar nu a obţinut câştig de cauză. În mai 2016, respectiv în ianuarie 2017, Ecaterina Buzu a mai fost evaluată de două ori, fiindu-i acordat calificativul „bine” în ambele cazuri.

    Ecaterina Buzu este magistrata care a examinat cazul minorei din Orhei, violată în decembrie 2014 cu participarea a trei tineri, care a scandalizat opinia publică. În ianuarie 2016, doar unul dintre făptași, judecat pentru privare de libertate şi nu pentru viol, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Alții doi nu au ajuns în instanţă, unul dintre ei fiind scos de sub urmărire penală de procuror.

    Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În ianuarie 2017, a obținut al doilea mandat, iar în prezent asigură interimatul funcției. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

    În calitate de președinte al Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim nu a reacționat la solicitările unui magistrat care are o dizabilitate. Pe parcursul anului 2019, un judecător a solicitat reducerea duratei timpului de muncă la 30 de ore săptămânal și a sarcinii de muncă proporțional timpului de muncă, din motive de dizabilitate. Gherasim a ignorat solicitările magistratului. În mai 2020 CSM decide reducerea cu 25% a timpului de muncă și calcularea salariului pentru munca suplimentară de 10 ore pe săptămână efectuată în ultimii trei ani de până la depunerea cererii.

    Roman Pascari a fost numit magistrat la Judecătoria Buiucani din Chișinău în iulie 2015. În august 2020, a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Într-un articol publicat de portalul Newsmaker se arată că magistratul Roman Pascari a interzis SA Apă-Canal debranșarea firmei Slavena Lux SRL de la sistemul public cu alimentare cu apă și canalizare. O solicitare în acest sens fusese făcută de către reprezentanții primăriei Capitalei, din cauza faptului că întreprinderea respectivă ar revarsa ape uzate în canalizarea publică, acesta fiind motivul mirosului neplăcut din oraș. 

    Grigore Manoli a fost numit judecător în octombrie 2015, pe un termen de cinci ani. În octombrie 2020, a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    În 2018, Grigore Manoli a solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Candidatura sa a fost însă respinsă de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. În urma evaluării, acesta a obținut doar 16 puncte din 62 posibile.

    Portalul bizlaw.md scria că, membrii Colegiului au menționat că obiectivele stabilite de candidatul la funcția de vicepreședinte al instanței sunt „pur declarative, candidatul nu a argumentat căile practice de realizare a lor, nu a demonstrat capacități, cunoștințe și abilități, care i-ar permite realizarea acestor obiective, referindu-se la vârsta sa și capacitățile organizatorice manifestate anterior în alte fucții deținute”. „Totodată, Colegiul pentru selecție spune că în planul de activitate elaborat de magistrat nu sunt indicați pașii concreți de realizare și nu corespunde prevederilor normative în vigoare. Magistratul nu a confirmat implicarea sa în activități ce țin de administrarea instanței și nu a anexat la dosar informații privind aprecierea calităților sale manageriale și de conducere, prin prisma activității anterioare în funcții administrative. În același timp, Grigore Manoli nu a indicat dacă deține grad științific sau dacă are sau nu experiență didactică sau științifică. De asemenea, în hotărârea Colegiului se menționează că judecătorul nu a fost supus testului de integritate profesională de către Centrul Naţional Anticorupţie.”

    Valeri Hudoba este magistrat la Judecătoria Comrat, fiind numit în funcție în iulie 2016. Anterior a activat în organele Procuraturii. În perioada anilor 2017- 2019 magistratul a primit donații în sumă de peste 920.000 de lei.

    Portalul Moldova Curată a scris că magistratul a evitat să raporteze în declarația de avere pentru 2016, două firme fondate de soția sa. „Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o în 2014, de la un fost deputat liberal-democrat. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale.” Jurnaliștii au arătat că, deși în ultimii ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure mai multe imobile.

    „În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

    Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii”, se mai arată în anchetă.

    Ghenadie Purici a îmbrăcat roba de judecător în 2009, fiind numit pentru cinci ani la instanța de fond din Ocnița. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria Soroca.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Președintele Judecătoriei Orhei a primit undă verde pentru promovare la Curtea Supremă de Justiție

    Președintele Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a fost admisă să participe la concursurile de angajare a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, aceasta va putea participa și la concursurile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcțiile vacante din Judecătoria Chișinău. Decizia a fost luată de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. Potrivit informațiilor publicate, magistrata a obținut la cele două evaluări 71 și, respectiv, 76 de puncte.

    Președintele Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a fost admisă să participe la concursurile de angajare a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, aceasta va putea participa și la concursurile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcțiile vacante din Judecătoria Chișinău. Decizia a fost luată de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor. Potrivit informațiilor publicate, magistrata a obținut la cele două evaluări 71 și, respectiv, 76 de puncte.

    Veronica Cupcea deține funcția de președinte al instanței din Orhei din anul 2010, iar ultima confirmare în această funcție a fost în anul 2017. În funcția de judecător, Veronica Cupcea a ajuns în anul 2007, după ce mai mulți ani a lucrat ca funcționar la Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Justiției și o societate pe acțiuni.

    De asemenea, Colegiul a evaluat activitatea magistraților Igor Chiroșca și Ludmila Barbos. Aceștia activează la Judecătoria Strășeni, sediul central și, respectiv, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Ambii au fost admiși pentru a participa la concursurile de angajare a magistraților la Curtea de Apel Chișinău, după ce au acumulat câte 64 de puncte fiecare. Totodată, Svetlana Bucur, de la Judecătoria Soroca, sediul Florești poate să solicite transferarea la instanța din municipiul Chișinău. În urma evaluării, aceasta a acumulat 62 de puncte.

    La ultima ședință, Colegiul a examinat și dosarele depuse de nouă candidați la funcția de judecător. Toți au obțiunut punctaj suficient pentru a fi admiși la concursurile de angajare. Aceștia sunt:

    Olga Ursu, 75 puncte;
    Zinaida Guți, 72 puncte;
    Andrei Cazacicov, 71 puncte;
    Iuliana Jitari, 70 puncte;
    Alexandru Galben, 68,5 puncte;
    Oxana Radionova, 68 puncte;
    Sergiu Corețchi, 66,5 puncte;
    Nicolae Odagiu, 66 puncte;
    Natalia Ciumac, 65 puncte.

    Sursa: bizlaw.md

     

     

  • Magistrata de la Orhei, care a angajat o persoană pe care anterior o condamnase, vrea să fie promovată la Curtea Supremă de Justiție

    Președinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, care, în 2013, a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase, vrea să avanseze în carieră. Ea a aplicat pentru un transfer la Judecătoria Chișinău sau să fie promovată direct la Curtea Supremă de Justiție. Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor​, subordonat Consiliului Superior al Magistraturii, va evalua cunoștințele magistratei, la 14 iunie.

    Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    Președinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, care, în 2013, a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase, vrea să avanseze în carieră. Ea a aplicat pentru un transfer la Judecătoria Chișinău sau să fie promovată direct la Curtea Supremă de Justiție. Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor​, subordonat Consiliului Superior al Magistraturii, va evalua cunoștințele magistratei, la 14 iunie.

    Veronica Cupcea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    Sursa: anticoruptie.md

     

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrați controversați vor să fie promovați în sistem

    Mihail Diaconu, unul dintre judecătorii „din iad”, supranumit astfel după ce a judecat în comisariate mai mulți tineri care au participat la protestele din aprilie 2009, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea Supremă de Justiție, la mai puțin de un an de când a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Mai vrea promovare Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei. Cererile acestora vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 martie. 

    Mihail Diaconu, unul dintre judecătorii „din iad”, supranumit astfel după ce a judecat în comisariate mai mulți tineri care au participat la protestele din aprilie 2009, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea Supremă de Justiție, la mai puțin de un an de când a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Mai vrea promovare Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei. Cererile acestora vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 martie. 

    Mihail Diaconu a încercat și acum doi ani, în martie 2017, să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. În schimb, un an mai târziu, în aprilie 2018, acesta a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Diaconu a lucrat la fosta Judecătorie a sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului 2016 a fost desemnat să exercite atribuţiile judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani. 

    Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie, admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror privind aplicarea arestului preventiv în cazul persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la protestele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat funcţia. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”, precum și în cazul prelungirii cu 30 de zile a mandatului de arestareemis pe numele lui Veaceslav Platon în septembrie 2016.

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, solicită transfer sau promovare la o instanță ierarhic superioară. Ea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    Sursa: Anticoruptie.md
     
  • Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Premii de „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră” pentru şase judecători

    La şedinţa din 8 august 2017, membrii CSM au examinat demersurile şefilor secretariatelor Curţii de Apel Cahul şi Judecătoriei Ungheni, prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor instanţelor cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Dorel Musteaţă, membrul CSM care a făcut o prezentare a demersurilor şefilor secretariatelor, iar ulterior şi CSM, în hotărârea luată, au motivat acceptarea solicitărilor prin faptul că legea despre salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „judecătorii şi procurorii pot beneficia de premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, iar suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător sau, respectiv, unui procuror pe parcursul unui an bugetar nu poate depăşi salariul de funcţie al acestuia”.

    CSM a mai făcut referire şi la o hotărâre a sa din noiembrie 2013, prin care a permis anume şefilor secretariatului instanţei judecătoreşti, în calitate de gestionari ai mijloacelor financiare, să înainteze un demers la CSM în vederea premierii preşedintelui instanţei, în cazul în care funcţia de vicepreşedinte al instanţei lipseşte sau este vacantă, asta chiar dacă, şefii secretariatelor sunt în subordinea preşedintelui instanţei de judecată. Totuşi, în hotărârea CSM din 8 august, prin care s-a acceptat premierea Galinei Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, şi a lui Vasile Şchiopu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, nu se spun motivele din care cei doi merită să fie premiaţi, dar nici suma de bani de care aceştia ar urma să beneficieze. O analiză a hotărârilor CSM privind premierea preşedinţilor instanţei arată că acestea sunt, practic, identice, fiind schimbate doar numele premianţilor, dar şi faptul că, unii şefi de instanţe ajung să fie premiaţi chiar şi de trei ori pe an, în timp ce alţii rămân fără premii sau sunt premiaţi doar o singură dată.

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, premiată de 3 ori în 2017

    Acum o săptămână, CSM a examinat demersurile şefilor secretariatelor Judecătoriilor Străşeni, Anenii Noi, Orhei prin care se solicita premierea şefilor de instanţe cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Membrii CSM au acceptat să fie oferite premii băneşti preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Sergiu Osoianu, preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea şi preşedintelui interimar al Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu. Veronica Cupcea, de exemplu, e la al treilea premiu în 2017. În temeiul demersurilor similare, semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Am încercat să discutăm cu şefa secretariatului Judecătoriei Orhei, dar, la un număr de telefon al instanţei am fost anunţaţi că funcţia de şef al secretariatului este vacantă de vreo 2 luni. Am insistat să aflăm cine, în aceste condiţii, a semnat demersul prin care s-a solicitat premierea preşedintei instanţei. În final, am fost redirecţionaţi la Natalia Chirtoacă, responsabilă de relaţiile cu publicul de la Judecătoria Orhei. După ce ne-a cerut timp pentru un răspuns, a doua zi, ne-a anunţat că nu ne poate spune nimic, deoarece „nu v-am văzut, nu vă cunosc şi nu sunt sigură că sunteţi, de fapt, cel drept care vă prezentaţi. Trimiteţi-ne o scrisoare oficială, prin poşta electronică, cu ataşarea legitimaţiei, sau prin Poşta Moldovei şi vă vom răspunde oficial”, ne-a transmis aceasta, făcând referire la faptul că informaţiile pe care le solicităm ar fi „date cu caracter personal”.

    Într-o situaţie similară sunt Zinaida Talpalaru, preşedinta interimară a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, şi Galina Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, premiate de câte două ori. Talpalaru a primit bani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind singura magistrată premiată printr-o hotărâre a CSM din 10 ianuarie, dar şi cu ocazia sărbătorii de 8 Martie, iar Vavrin, care a primit premiu cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, a fost premiată şi de Paşti. Cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, de un premiu bănesc urmează să beneficieze şi Igor Botezatu, vicepreşedintele Judecătoriei Comrat. „Aţi citit hotărârea? Acolo se face referire la lege. Totul s-a făcut legal. Chiar dacă dna Vavrin a fost premiată de două ori, premiile, în total, nu depăşesc salariul mediu al unui judecător”, zice Svetlana Hamcea, şefa secretariatului Curţii de Apel Cahul.

    În 2017: 9 hotărâri prin care s-au premiat şefii instanţelor

    În 2017, CSM a emis deja 9 hotărâri prin care s-a acceptat oferirea premiilor băneşti în privinţa a 19 preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, unii dintre care au beneficiat de aceste facilităţi de două sau de trei ori. Premiile s-au oferit cu diverse ocazii, în special la sărbători importante. Au fost însă şi excepţii. În martie 2017, şeful Secretariatului Judecătoriei Edineţ s-a adresat cu un demers la CSM pentru premierea lui Eugeniu Pşeniţa, preşedinte interimar al Judecătoriei, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM şi al jubileului de 45 de ani. Printr-o hotărâre a CSM din 21 martie, plenul CSM a respins demersul în partea ce ţine de acordarea unui premiu bănesc preşedintelui interimar al Judecătoriei Edineţ, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM, dar l-a acceptat în partea ce ţine de acordarea premiului bănesc cu prilejul jubileului de 45 de ani.

    Membrul CSM, Dorel Musteaţă, precizează că practica acordării premiilor băneşti şefilor instanţelor este una normală pentru sistemul judecătoresc. Chiar dacă în hotărâri nu este indicată suma de bani care ajunge în conturile magistraţilor, iar unii sunt premiaţi chiar şi de trei ori, Musteaţă susţine că totul se face legal, iar premiile anuale nu pot depăşi un salariu mediu lunar. „Fiecare judecător are dreptul la premiu. Preşedintele instanţei nu este o excepţie. Premiul anual nu trebuie să depăşească un salariu. Aşa că, totul se face în limita prevederilor legale”, spune Musteaţă. „În instanţele în care nu sunt vicepreşedinţi, şefii secretariatelor se adresează la CSM. Acolo unde sunt vicepreşedinţi, premiul pentru preşedinte, în mod normal, se acordă de către vicepreşedinte. Faptul că unii judecători sunt premiaţi de mai multe ori, nu-i o problemă. Oricum, în sumă, anual, premiile nu ar trebui să depăşească un salariu. CSM nu acordă premii pentru că nu ştie care este posibilitatea instanţei şi dacă ea are sau nu resurse financiare să acorde premii. Contabilitatea verifică să nu se depăşească acel salariu mediu stabilit de regulament. Sunt controale financiare. Se mai şi prezintă rapoarte la CSM”, menţionează Musteaţă. Acesta susţine că dacă vreun şef de secretariat se simte influenţat de către preşedintele instanţei să semneze demers pentru premiere la CSM, acesta se poate adresa la Centrul Naţional Anticorupţie. „Să se ducă să declare. Care-i problema? Dacă mergem pe pista asta, înseamnă că fiecare persoană poate să fie influenţată”, remarcă membrul CSM.

    „Practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”

    Premierea conducătorilor instanţelor de judecată în urma unor demersuri ale şefilor secretariatelor a fost abordată şi de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM-ului publicat în 2016. „CSM nu are o politică scrisă şi publică cu privire la criteriile şi procedura de acordare a premiilor unice în sistemul judecătoresc cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. CSM nu practică publicarea în avans a proiectelor bugetelor instanţelor de judecată, ceea ce ştirbeşte substanţial din transparenţa activităţii CSM. Discutarea bugetelor instanţelor judecătoreşti trebuie să aibă loc în şedinţă publică, cu excluderea deliberărilor. În lipsa unor reguli clare şi transparente, practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”, remarcau experţii CRJM.

    „După publicarea raportului, nu au fost elaborate careva reguli unitare referitor la alocarea premiilor şi altor ajutoare preşedinţilor de instanţă şi judecătorilor, bazate pe criterii şi proceduri transparente. Această recomandare va asigura inclusiv implementarea Recomandărilor OSCE cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care recomanda, ca „pe termen lung, premiile şi privilegiile ar trebui să fie eliminate, iar salariile să fie ridicate la un nivel adecvat, care să satisfacă nevoile judecătorilor”. În această situaţie, vom exclude orice dubii referitor la eventualele conflicte de interese, dar vom asigura şi transparenta utilizării banilor publici. Lipsa publicării sumelor de bani pentru premiere, ridică dubii asupra distribuirii uniforme a resurselor financiare şi valorificării sumelor în mod echitabil pe întreg sistemul judecătoresc, indiferent de mărimea bugetului instanţelor de judecată. Mai mult, în unele instanţe judecătoreşti angajaţii instanţei ar putea să aibă un venit lunar mai mare decât al judecătorilor începători”, declară Ion Guzun, consilier juridic la CRJM.
    sursa: zdg.md

  • Șase lecții de viață de la șase femei puternice

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Sunt diferite. S-ar putea întâmpla să le cunoaștem într-un fel anume: zilnic răsfoind dosare, pronunțând hotărâri, cu un teanc de coduri și legi pe masă, alergând după debitori, în robă, dure, severe, calme, zâmbind mai rar, în birouri în care nu întodeauna avem cea mai mare plăcere să intrăm. Dar în spatele unei vieți alerte, ascund un suflet de femeie, sensibil și trecut prin diverse situații ale vieții, puse la încercări de tot felul, muncind alături de bărbați, crescând copii înțelepți, făcând bine necondiționat, iubind oamenii. Și chiar plângând. Fără să le vadă nimeni, poate doar cei de-ai casei, care le știu trăirile și emoțiile zilnice.
    Ele sunt femeile din justiția noastră. Pentru că azi e o zi specială și pentru că a învăța o lecție niciodată nu-i târziu, am pătruns în culisele vieții a șase femei – trei judecătoare și trei executoare judecătorești, încercând să aflăm ce parfum are justiția, cum e să fii într-un post deținut până nu demult doar de bărbați, care sunt lucrurile, pe care pun cel mai mare preț și cum s-a schimbat femeia din Republica Moldova?

    Lidia Bulgac, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău: „Oamenii trebuie priviți în ochi. Dacă nu-i iubești, nu vei putea niciodată să lucrezi cu ei și printre ei.”

    “Parfumul justiției, mă întrebați, cum este? Fiecare îl percepe în felul său. Dar domeniul în care activez este caracterizat prin alte definții: corectitudine, imparțialitate, obiectivitate, legalitate și toate aspectele, care fac un act judecătoresc să fie înțeles și legal. Oamenii asta așteaptă de la noi. Și citesc în ochii oamenilor o altă atitudine, o speranță, că mai există pe lume dreptate”, ne spune dna Bulgac.
    Dacă a plâns vreodată, atunci când a trebuit să pronunțe o hotărâre? Sunt cazuri care au marcat-o pentru toată viața. “Nu pot spune că am plâns cu lacrimi, dar am avut stări foarte triste. Întotdeauna, când lucram pe dosarele penale, și acum, uneori, visez persoanele condamnate. Nu știu de ce mi se întâmplă astfel de lucruri. Legea e Biblia noastă, dar orice situație trebuie trecută prin suflet. Iată de ce e bine că și femeia este implicată într-un astfel de proces. Pentru că noi simțim altfel. Nu știu dacă sunt bună sau rea, eu nu vreau să fiu rea. Răutatea nu-l face pe nimeni fericit. Dacă aș avea în mine un vierme de răutate, aș emana energie negativă și lumea nu s-ar simți bine în preajma mea. Eu nu obosesc niciodată de oameni. Sunt în justiție de 24 de ani, prin fața mea au trecut fel de fel de fețe, și niciuna nu m-a enervat. Dacă nu iubești oamenii, nu poți lucra pentru ei și printre ei. Și oamenii trebuie priviți în ochi”.

    Femeile noastre, ne spune Domnia Sa, s-au schimbat foarte mult.

    “Acum altfel gândesc, altfel se comportă. Există o evoluție, ea e mai emancipată și mai independentă. Dacă înainte, în caz de divorț, plângea și își smulgea părul de cap, gândindu-se ce-o să facă fără soț, și venea și mai solicita un termen de împăcare, acum e altfel. Cel mai trist e că motivul cel mai des invocat în desfacerea căsătoriei este plecare unuia dintre soți peste hotare. Odată plecat unul dintre ei, familia se distruge. Și femeia, cred eu, are mult mai multe de făcut în această viață, decât un bărbat”.

    Judecătoarea Aliona Miron, judecătoria sec. Râșcani din Chișinău: “Nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate.”

    Era în ziua în care a examinat 18 dosare. De regulă, ne spune dna Miron, se întâmplă să fie mult mai multe.
    “Vreau să vă invit la noi în perioada în care vin studenții de la Drept la practică. Intră pe ușă, crezând că vor găsi aici aroganță, că se comit fraude, că totul se repartizează. Și pleacă apoi cu un gust amar și cu impresii total schimbate. E destul de greu să faci astăzi dreptate, ne consumăm psihilogic, iar unele dosare își lasă asupra nastră o amprentă atât de puternică, încât zile și nopți stai și te gândești ce hotărâre să pronunți, ca să fie una corectă. Și eu plâng, dar să nu mă vadă nimeni. Cel mai bine ar putea confirma acest lucru soțul și familia mea. În ședință însă îți ascunzi emoțiile. Mă întrebați dacă am fost vreodată intimidate de un bărbat? Am fost jignită, și mai trist e că astfel de mesaje vin de la persoanele care ne cunosc meseria și știu specificul muncii”, ne spune dna judecătoare, care activează în sistemul judiciar din 1995.

    La început, ca simplă grefieră, după care și-a zis că e cazul să încerce și altceva.

    “Am fost la Ministerul Economiei, consultant al Direcției pentru legislația economică și am primit un telefon cu oferta de a reveni în calitate de asistent. Și mi-a părut o provocare, pe care am acceptat-o. Am o persoană-mentor, de la CSJ, Iuliana Oprea. Apăruse o carte, Manualul judecătorului, a venit și mi-a făcut-o cadou și pe copertă era scris „Viitorulul judecător al R. Moldova, Aliona Miron. Atunci m-am uitat și mi-am zis că glumește”. Dar n-a fost o glumă.”

    “Cred că sunt o femeie puternică, pentru că am obținut multe în viață. Și cred că cel mai important este familia. N-aș fi reușit fără susținerea soțului. M-a ajutat foarte mult și nu cred că o femeie puternică sau un bărbat puternic poate exista fără a doua jumătate. Eu îmi permit să merg acasă și să mă alint, pentru că are cine să ma susțină. În momentul în care acasă nu e nimeni să te încurajeze, trebuie să fii puternică și la muncă, și acasă. E mai dificil. Eu nu pierd nicio ocazie să-i mulțumesc pentru că mă susține.
    Mi-aș dori pentru mine și pentru femeile din breasla mea un volum mai mic de lucru, pentru că este exagerat. Să le fie familia sănătoasă și să aibă unde se întoarce seara. Cel mai important lucru pentru mine este familia și liniștea sufletească. Bunurile materiale dispar.”

    Lilia Corolețscaia, executor judecătoresc, Orhei: „Cea mai importantă lecţie, pe care am învăţat-o, a fost să fiu o persoană corectă, diplomată, altruistă şi să-mi ţin întotdeauna cuvântul, să-mi asum deciziile oricât de dificile ar părea, şi să fiu un exemplu pentru copiii mei”.

    Deloc întâmplător mesajul despre altruism, pentru că, pe lângă munca de bază, dna Corolețscaia desfășoară acțiuni caritabile, ajutând familii socialmente-vulnerabile și susținându-le. Cum reușește acest lucru, având în gestiunea sa peste 2000 de proceduri de executare?

    “Am afirmat mereu că, dacă faci bine, ajungi bine. Și să nu uităm că, pe lângă faptul că suntem executori judecătoreşti, suntem oameni cu suflet şi inimă mare, iar profesia dată mi-a dat posibilitatea să văd realitatea, să văd cum trăiesc oamenii, sau, mai bine zis, supravieţuiesc. Acesta a și fost imboldul să mă să mă implic în acţiuni de caritate. Lumea este destul de receptivă. Am reușit și continuăm să ajutăm bătrânii, să îmbrăcăm copii de şcoală şi de iarnă sau să salvăm vieţi omeneşti. De obicei, colectăm mijloace financiare pentru o familie sau alta, facem cunoştinţă din timp cu ele, conlucrăm cu primăriile din raion, care ne oferă mai multă informaţie despre membrii familiei şi ne este mai uşor să întindem o mână de ajutor.”

    Greșim atunci când afirmăm că profesia de executor judecătoresc este una mai mult specifică bărbaților, și asta pentru că, ne spune Domnia Sa,
    „În orice profesie, important este nu genul, ci formarea profesională, puterea de muncă şi abilităţile complementare necesare. În cazul nostru, vorbim despre cunoştinţele de psihologie, pedagogie, priceperea de a citi oamenii şi de a acţiona în sensul atingerii obiectivelor puse şi a scopurilor. Nu mă las intimidate de nimeni, pentru că am deja imunitate la acest capitol. Ceea ce vreau să le spun femeilor noastre că fiecare zi e un nou început. Voi sunteţi cele care, atunci când vă priviţi copiii, oferiți  lumii mai multă frumuseţe. Deși vă mai plângeți uneori, în fiecare zi o luați de la început, mai puternice şi mai hotărâte pentru că sufletul vostru ştie ce e iubirea.”.

    Natalia Gavrilan, executor judecătoresc, Ialoveni: “Viaţa de zi cu zi ne oferă lecţii pe care trebuie să le învăţăm. Nu repeta aceeaşi greşeală, fă altele noi, pentru a acumula experienţă.”

    Dacă ați vedea-o, v-ați gândi că locul acestei frumoase femei e pe podium, și nicidecum manifestând duritate în raport cu debitorii.

    “Femeile sunt născute puternice. În unele cazuri, depăşesc bărbaţii, și asta pentru că reuşesc să obţină tot ce-și doresc. Își ating scopurile fixate, indiferent de obstacolele care le apar în cale. Și eu, în calitate de executor judecătoresc, recunosc, pentru început mi-a fost destul de dificil, fiind o fire mult prea sentimentală. Orice situație mă marca, am avit nevoie de timp să mă „călesc”, ne povestește frumoasa roșcată, născută chiar de 8 martie, mamă a doi copii, cu care împărtășește cele mai frumoase momente ale vieții. Fie că e vorba de o plimbare cu bicicleta sau cu rolele. În rest, „sunt o femeie ca oricare alta, căreia îi place să arate bine, indiferent de momentul zilei. Port doar ceea ce îmi place, ce mă avantajează şi hainele în care mă simt comod. La muncă, stilul  este un business-office, tocurile nu lipsesc niciodată, dar în timpul liber pot să mă îmbrac sport sau în orice alte combinaţii trendy-stylish, fără să îmi ignor feminitatea. Pentru femeile de la noi, care au trecut prin schimbări radicale, mesajul meu este să fie iubite şi fericite. Motto-ul meu este: viaţa este scena pe care omul apare, îşi joacă rolul şi apoi dispare. Fiți regizorul propriei voastre vieţi!”.

    Ana Popa, executor judecătoresc, mamă a trei copii: “Cred în dragostea celor apropiați.”

    Da, greșiți atunci când afirmați că profesia pe care o am e una mai degrabă pentru un bărbat, mi-a răspuns din start dna Popa. Și mi-a explicat de ce.

    “Profesia nu presupune duritate, ci perseverență, inteligență, profesionalism, corectitudine și abilități de comunicare. Și de multă răbdare. Munca este cea care îmi determină personalitatea. Pornind de aici, nu am avut niciodată remușcări de conștiință. Am anumite regrete că nu reușesc să petrec mai mult timp cu familia mea. De la bărbatul iubit, îmi doresc doar să-mi fie mereu alături. Și alt cadou nu vreau. Iar voi, dragi femei, să fiți frumoase și fericite.”

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei: „Pentru mine, cele mai complicate cauze și care mă afectează psihologic, sunt cele în care se judecă părinții cu copiii și frații între ei. Și asta, când cea mai importantă lecție a vieții mele este să ne prețuim aproapele…”

    Este, de fapt, președinta a patru judecătorii, numită deloc întâmplător în această funcție. Pentru că regula nr. 1 pentru Domnia Sa este RESPONSABILITATEA.
    “Activitatea mea managerială nu afectează calitatea actului de justiție, deoarece examinarea fiecărei cauze o desfăşor foarte minuţios şi soluția pe care o iau pe fiecare caz, este una bine studiată şi analizată, fiind conştientă de faptul că aceste soluţii implică destine omeneşti.”, subliniază dna președintă.

    Cum se descurcă?
    “Sunt o persoană foarte activă, de aceea îmi reuşeşte să îmbin munca cu grija faţă de familie. Cea mai mare parte a timpului sunt la serviciu, dar puţinul timp liber pe care mi-l croiesc, îl dedic familiei, care este cea mai importantă pentru mine. Or, susţinerii pe care o am de la soţ, mamă şi cei doi copii se datorează toate succesele mele pe plan profesional”, spune dna Cupcea, adăugând că femeia de azi e altfel și, pe lângă emancipare, nu mai tolerează atitudinea violentă a bărbaților.

    Ce mai preferată sărbătoare pentru dna Cupcea? 8 martie! Și nu doar pentru semnificația acesteia, ci pentru că anume de 8 martie, în 1992, a devenit pentru prima dată mămică.

    „M-am simţit îndreptăţită să primesc felicitări în această zi, adică am considerat atunci că am intrat în toate „drepturile” acestei sărbători”

    .Mesajul pentru femei?
    “Nu în zadar se zice că știinta nu s-a putut lăuda niciodată cu inventarea unui tranchilizant atât de puternic, precum este o zi însorită de primăvară. La mulţi ani tuturor femeilor!”
    sursa: unica.md

  • Cine sunt JUDECĂTORII acceptați de Dodon în funcții pentru următorii patru ani

    Deși a respins candidaturile a zece judecători la funcțiile de vicepreședinți și președinți de instanțe, șeful statului Igor Dodon a acceptat, săptămâna trecută, să le ofere un mandat de patru ani altor 11 magistrați din R. Moldova - șase președinți de instanțe și cinci vicepreședinți. 

    Este vorba de Dumitru Gherasim, numit în funcția de președinte la Judecătoria Bălți, Gheorghe Burdujan - șef la Judecătoria Cimișlia, Dmitri Fujenco - la Judecătoria Cahul, Marcel Soficiuc - la Judecătoria Soroca, Vasile Șchiopu - la Judecătoria Ungheni, și Veronica Cupcea - la Judecătoria Orhei. 

    Deși a respins candidaturile a zece judecători la funcțiile de vicepreședinți și președinți de instanțe, șeful statului Igor Dodon a acceptat, săptămâna trecută, să le ofere un mandat de patru ani altor 11 magistrați din R. Moldova - șase președinți de instanțe și cinci vicepreședinți. 

    Este vorba de Dumitru Gherasim, numit în funcția de președinte la Judecătoria Bălți, Gheorghe Burdujan - șef la Judecătoria Cimișlia, Dmitri Fujenco - la Judecătoria Cahul, Marcel Soficiuc - la Judecătoria Soroca, Vasile Șchiopu - la Judecătoria Ungheni, și Veronica Cupcea - la Judecătoria Orhei. 



    În funcții de vicepreședinți ai instanțelor au fost acceptați Luiza Gafton, Victor Burduh și Dorin Dulghieru la Judecătoria Chișinău, Igor Botezatu - la Judecătoria Comrat, și Marcel Juganari - la Judecătoria Hâncești. 

    Toți cei 11 magistrați au fost numiți pe un termen de 4 ani, începând cu 1 ianuarie curent, conform noii Legi cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

    Pentru funcțiile de președinți și vicepreședinți de instanțe judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii a desfășurat anterior concursuri, însă nu toate fotoliile au fost ocupate.
    sursa: ziarulnational.md

  • FAMILIA DE MAGISTRAȚI CUPCEA-SĂNDUȚA A INVESTIT TOATE VENITURILE OBȚINUTE ÎNTR-UN APARTAMENT ȘI DOUĂ AUTOMOBILE

    Președinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, și soțul său, care, la fel, este magistrat, Eugen Sanduța, judecător la Curtea de Apel Chișinău, au cumpărat pe parcursul ultimilor ani un apartament în Chișinău, o casă la țară și două automobile, iar cheltuielile pentru aceste achiziții se ridică la același nivel cu veniturile declarate. Întrebată din ce au reușit să se întrețină, dacă au cheltuit aproape tot ce au câștigat din salarii pentru apartament, casă și mașini, judecătoarea Veronica Cupcea a declarat că îi ajută părinții cu bani și cu produse de la țară, precum și faptul că fiul lor, care în 2015 era avocat stagiar, a muncit câteva luni în străinătate, și a reușit să își cumpere cele două automobile.
    Președinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, și soțul său, care, la fel, este magistrat, Eugen Sanduța, judecător la Curtea de Apel Chișinău, au cumpărat pe parcursul ultimilor ani un apartament în Chișinău, o casă la țară și două automobile, iar cheltuielile pentru aceste achiziții se ridică la același nivel cu veniturile declarate. Întrebată din ce au reușit să se întrețină, dacă au cheltuit aproape tot ce au câștigat din salarii pentru apartament, casă și mașini, judecătoarea Veronica Cupcea a declarat că îi ajută părinții cu bani și cu produse de la țară, precum și faptul că fiul lor, care în 2015 era avocat stagiar, a muncit câteva luni în străinătate, și a reușit să își cumpere cele două automobile.

    În 2011 familia de magistrați Cupcea-Sănduța indica în declarațiile de avere investiții într-un apartament care se cifrau la  555 230 lei, bani achitați în 2011 la care se adăugau 16 417 lei achitați în 2012. Totodată, judecătorul Eugen Sănduța a luat un împrumut în valoare de 200 de mii de lei în 2011, de la o persoană fizică pe nume Zoia Ciobanu. Această datorie nu mai apare în declarația de venituri a judecătorului pentru anul următor, semn că a fost achitată. În anul următor, 2012, Veronica Cupcea a luat un credit în valoare de 270 mii lei, cu 13 la sută dobândă, pe care urma să îl ramburseze până în 2030. 
    Tot în 2012 magistrații au achiziționat o casă de locuit și terenul aferent în satul Pașcani, raionul Criuleni, în valoare de 84 de mii de lei și o motocicletă de 20 de mii de lei și au avut venituri din salariu de aproximativ 150 de mii de lei împreună. De asemenea, au vândut un apartament în valoare de 175 de mii de lei. 
    În 2013 magistrații indică în ambele declarații de avere faptul că dețin în proprietate un apartament în municipiul Chișinău, cu suprafața de 92 m.p., în valoare de 641 640 lei, dar și un autoturism de marca Volkswagen Golf Plus (an. fab. 2005) în valoare de 100 000 lei, înregistrat pe numelel fiului lor. Datoria de 270 mii lei rămâne în vigoare, dar numai până în anul 2014, când nu se mai regăsește în nicio declarație a soților Cupcea-Sănduța. Familia magistraților a reușit achitarea creditului de 270 de mii de lei, luat cu dobândă de 13 la sută, în decursul a 3 ani, din 2012 până în 2014, dar și a diferenței din suma rămasă pentru achitarea integrală a apartamentlui, în valoare totală de 641 640 lei. În aceeași perioadă au cumpărat un automobil de 100 de mii de lei, înregistrat pe numele fiului lor. 
    Din declarațiile lor de avere, reiese că în perioada anilor 2012-2015 au avut venituri în valoare de 910 mii de lei și cheltuieli de 895 de mii de lei, cu o diferență de 15 mii de lei care le-ar fi rămas pentru trai.
     
    Ajutor din partea părinților pentru familia de judecători
    Solicitată de Moldova Curată, președinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a declarat că familia sa a reușit să achite apartamentul apelând la mai multe împrumuturi, cu referire la cel în valoare de 200 de mii de lei pe care l-a contractat soțul său în 2011 și pe care, se pare că l-a rambursat în același an, pentru că nu apare în declarația pentru 2012. Menționăm că venitul lor total pentru 2011 a fost de  146 723 de lei, adică mai mic decât suma împrumutată. 
    De asemenea, Veronica Cupcea a menționat că în acești ani au avut ajutor din partea părinților care le-au dat bani și produse alimentare. 
    În 2015 Veronica Cupcea mai declară achiziționarea unui nou automobil, Toyota Corola în stare accidentată, în valoare de 130 mii lei, înregistrat pe numele fiului lor, plus o datorie de 100 mii lei, cu o dobândă de 15 la sută până în 2020, pe numele soțului său, Eugen Sănduța.
    Salariile celor doi magistrați se ridică la 186 de mii de lei pentru Veronica Cupcea și 194 de mii de lei pentru Eugeniu Sănduța. Totodată, este indicat onorariul fiului în calitate de avocat stagiar, în valoare de 8110 lei. Veronica Cupcea a mai spus că fiul lor a lucrat câteva luni peste hotare, unde a reușit să câștige bani pentru automobil.
     
    Reconfirmată în funcția de preşedinte de instanță,  deși a fost atenționată de CSM
    Veronica Cupcea a fost recent selectată de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numită în funcția de preşedinte al Judecătoriei Orhei, după reorganizarea rețelei de judecătorii. Candidatura acesteia, ca și a altor judecători aleși de CSM pentru a conduce noile instanțe reorganizate, urmează a fi confirmate de preşedinte. Ea a devenit judecătoare în 2007, iar în 2010 a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. Magistrata a fost atenționată de CSM, în 2013, care a constat că judecătoarea ar fi afectat imaginea justiției pentru că a desemnat-o în calitate de consilieră pe o grefieră angajată în cadrul Judecătoriei Orhei, pe care o condamnase anterior. Aceasta din urmă, Anastasia Motângă, a fost găsită vinovată de însușirea bunurilor materiale ale statului. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura judecătoarei atunci când a fost propusă de CSM pentru a fi numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.
    Soțul său, Eugen Sănduța, a deținut funcția de judecător la Judecătoria Criuleni din anul 2002, din 2011 acesta fost numit în funcția de preşedinte al instanței, iar din 2015 a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău. În decembrie 2016, Eugen Sănduța şi-a depus demisia din funcția de judecător.
    sursa: moldovacurata.md
  • Magistrați cu probleme de integritate, numiți la conducerea unor judecătorii. Membru CSM: „Credeți că aveți dreptul moral să candidați?”

    Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

    Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

    Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

    Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

    Inițial, Melniciuc a optat pentru funcția de președinte al viitoarei Judecătorii Chișinău, dar s-a retras ulterior din cursă. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc. Astăzi, 29 noiembrie, portalul Anticoruptie.md, publică o nouă investigație despre averile lui Oleg Melniciuc.

    Tot în funcția de vicepreședinte al viitoarei Judecătorii Chișinău au fost votați Luiza Gafton, președinta Judecătoriei Botanica, Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei Buiucani,  și Victor Burduh, președintele Judecătoriei Ciocana. Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

    Un alt candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ion Țurcan, fost președinte al Judecătoriei sectorului Centru, a fost luat la rost de membrii CSM. „Dvs. considerați că puteți candida pentru această funcție după toate scandalurile în care ați fost implicat? Și nu mă refer tocmai la hotărârile de judecată pe care le-ați adoptat. Credeți că aveți acest drept moral?”, l-a întrebat membra CSM Tatiana Răducanu. În replică, Țurcan a răspuns că i se pare că are tot dreptul să candideze.

    CSM nu a ales astăzi și un nou președinte al acestei instanțe. Singurul candidat, Radu Țurcan, judecător la Judecătoria Botanica, nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât Consiliul a anunțat un nou concurs pentru această funcție. Concursuri noi pentru funcția de președinte de instanță vor mai avea loc și la Judecătoriile Anenii Noi și Edineț.

    În schimb, alte zece instanțe naționale de fond s-au ales cu președinți noi. Astfel, președinte al Judecătoriei Bălți a fost ales Dumitru Gherasim, președinte al Judecătoriei Cahul – Dmitri Fujenco, președinte al Judecătoriei Cimișlia – Gheorghe Burdujan, președinte al Judecătoriei Drochia – Vitalie Zaporojan, președinte al Judecătoriei Strășeni – Sergiu Osoianu, președinte al Judecătoriei Ungheni – Vasile Șchiopu, președinte al Judecătoriei Hâncești – Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea și președinte al Judecătoriei Soroca – Marcel Sofciuc.

    De asemenea, mai multe instanțe naționale s-au ales cu noi vicepreședinți. La Bălți a fost votat Valeriu Pădurari, la Căușeni – Ion Nașco, la Judecătoria Anenii Noi – Maria Chiperi, Comrat – Igor Botezatu, Drochia – Ion Rusu, Ungheni – Alexandru Parfene.
    sursa: anticoruptie.md

  • REPARAŢIA JUDECĂTORIEI ORHEI, SOLDATĂ CU DOSAR PENAL

    Veronica Cupcea, preşedinta Judecătoriei raionului Orhei, nu ştia că actul de constatare al Inspecţiei Financiare a ajuns la Procuratură. „Nu ştiu despre ce încălcări vorbiţi. Reparaţia s-a făcut şi se face şi în continuare, şi-ncă foarte bine”, ne-a tăiat-o scurt preşedinta instanţei.

    Veronica Cupcea, preşedinta Judecătoriei raionului Orhei, nu ştia că actul de constatare al Inspecţiei Financiare a ajuns la Procuratură. „Nu ştiu despre ce încălcări vorbiţi. Reparaţia s-a făcut şi se face şi în continuare, şi-ncă foarte bine”, ne-a tăiat-o scurt preşedinta instanţei.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor discuta în una dintre şedinţele următoare despre cheltuielile Judecătoriei Orhei, trecute în acest raport. „Vom vedea unde e partea vulnerabilă şi dacă ţine de penal. Deocamdată, nimeni nu ne-a anunţat că materialele ar fi la Procuratură”, a declarat Victor Micu, preşedintele Consiliului.
    Membrii CSM  vor analiza şi alte rapoarte ale Inspecţiei Financiare care vizează judecătoriile din Comrat, Leova, Floreşti, Briceni, Teleneşti, Cahul, Făleşti şi Râşcani. La fel, va fi pus în discuţie şi raportul care vizează Curtea Supremă de Justiţie, dar şi cel privind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală.

     

  • Preşedinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, atenţionată de CSM că a afectat imaginea justiţiei

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis, pe 15 ianuarie, o hotărâre în cazul preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, care a desemnat-o în calitate de consilieră pe grefiera pe care o condamnase anterior. Cupcea s-a ales cu o atenţionare. „A atenţiona preşedinta Judecătoriei Orhei asupra faptului că angajarea doamnei Motângă în calitate de consilier a afectat imaginea justiţiei”, au anunţat membrii CSM.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis, pe 15 ianuarie, o hotărâre în cazul preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, care a desemnat-o în calitate de consilieră pe grefiera pe care o condamnase anterior. Cupcea s-a ales cu o atenţionare. „A atenţiona preşedinta Judecătoriei Orhei asupra faptului că angajarea doamnei Motângă în calitate de consilier a afectat imaginea justiţiei”, au anunţat membrii CSM.

    CSM s-a autosesizat în baza articolului «Preşedinta judecătoriei şi-a «achitat» grefiera, numind-o consilieră», publicat în ZdG pe 13 decembrie curent. Amintim că preşedinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motângă, care activa în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului. Judecătoarea Cupcea a «achitat-o» şi a angajat-o să-i fie grefieră, ca ulterior să o promoveze în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Marţi, 15 ianuarie, preşedinta Judecătoriei Orhei a venit la CSM cu alţi trei judecători din aceeaşi instanţă pentru a oferi explicaţii în legătură cu articolul publicat în ZdG. Veronica Cupcea a precizat că, Anastasia Motângă, mâna sa dreaptă, a fost transferată deja în altă funcţie.

    „La moment Motângă a fost transferat ca referentă a judecătorului”. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, în calitate de membru al CSM, a întrebat-o pe Cupcea cum vede ea faptul că a angajat în calitate de consilieră o persoană care a fost condamnată penal pentru delapidare. „Funcţia ei sună. Consilieră a preşedintelui judecătoriei. Lumea nu intră în detalii, dacă a avut sau nu antecedente. Ştie că a fost condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni. Dvs. aveţi o astfel de persoană în calitate de consilier”. Cupcea i-a răspuns ministrului că nu are temeiuri legale ca să o elibereze din funcţie.

  • Preşedinta judecătoriei şi-a „achitat” grefiera, numind-o consilieră

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care activa în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului. Judecătoarea Cupcea a „achitat-o” şi a angajat-o să-i fie grefieră, ca ulterior să o promoveze în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului disciplinar al CSM, susţine că, în acest caz, există suspiciuni de conflict de interese.

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care activa în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului. Judecătoarea Cupcea a „achitat-o” şi a angajat-o să-i fie grefieră, ca ulterior să o promoveze în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului disciplinar al CSM, susţine că, în acest caz, există suspiciuni de conflict de interese.

    Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine, comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu în timp ce activa în calitate de executor-specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare.

  • Ефрим поручил начать дисциплинарную процедуру в отношении двух судей

    По требованию министра юстиции Олега Ефрима проводится дисциплинарное расследование в отношении еще двух судей Марии Киперь - из Ново-Аненского суда и Вероники Никитенко - из Каушанского. По данным Минюста, своими действиями судьи нанесли бюджету Каушан ущерб на 27 тысяч евро. В 2009 году Мария Киперь вынесла решение в пользу Вероники Никитенко, обязав местные власти выделить ей служебную квартиру.

    По требованию министра юстиции Олега Ефрима проводится дисциплинарное расследование в отношении еще двух судей Марии Киперь - из Ново-Аненского суда и Вероники Никитенко - из Каушанского. По данным Минюста, своими действиями судьи нанесли бюджету Каушан ущерб на 27 тысяч евро. В 2009 году Мария Киперь вынесла решение в пользу Вероники Никитенко, обязав местные власти выделить ей служебную квартиру.

    Судьи работали по той же схеме, как и двое других - Юрий Силарин и Аурелия Парпалак. Накануне в отношении них также была начата дисциплинарная процедура. Действия ЭТИХ двух судей привели к ущербу на 40 тысяч евро. Материалы дел представлены на рассмотрение Дисциплинарной комиссии Высшего совета магистратуры. Кроме того, министр юстиции обратился в Генеральную прокуратуру. Судья Вероника Никитенко отказалась комментировать обвинения министра. Ее коллега Мария Киперь, по решению которой каушанская мэрия должна была выплатить 27 тыс. евро, говорит, что ничего не знает о распоряжении Олега Ефрима.

    «Я ничего не знаю. Решение было принято на основе действовавшего на тот момент законодательства», - отметила она. В среду министр юстиции поручил начать дисциплинарную процедуру в отношении других двух судей. Это Юрий Силарин и Аурелия Парпалак, которые аналогичным образом нанесли каушанским мэрии и горсовету ущерб в размере 40 тыс евро. Некоторые юристы называют борьбу властей с недисциплинированными судьями спектаклем.

  • CSM repetă propunerea referitoare la Cupcea

    Consiliul Superior al Magistraturii /CSM/, care s-a convocat astazi  in sedinta, a propus-o din nou pe judecatoarea de la Orhei, Veronica Cupcea, la funcţia de judecător de instructie  pînă la atingerea plafonului de vîrstă.
    Dupa cum informeza union.md, CSM  afirma că magistrata nu a încălcat cu nimic  legea, așa cum declarase  anterior președintele Nicolae Timofti. In acest fel, CSM a respins respingerea din  partea sefului statului   pentru aceeasi propunere, din luna trecuta.

    Consiliul Superior al Magistraturii /CSM/, care s-a convocat astazi  in sedinta, a propus-o din nou pe judecatoarea de la Orhei, Veronica Cupcea, la funcţia de judecător de instructie  pînă la atingerea plafonului de vîrstă.
    Dupa cum informeza union.md, CSM  afirma că magistrata nu a încălcat cu nimic  legea, așa cum declarase  anterior președintele Nicolae Timofti. In acest fel, CSM a respins respingerea din  partea sefului statului   pentru aceeasi propunere, din luna trecuta.

    Amintim ca pe 19 iunie, Preşedintele Timofti a respins  propunerea  de numire a Veronicăi Cupcea în funcţia de judecător de instrucţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă. Şeful statului a declarat  că Veronica Cupcea, in calitatea sa de judecător şi preşedinte al Judecătoriei Orhei, face obiectul unei cercetări disciplinarei.Notam  ca pe ordinea de zi a sedintei CSM de astazi  au fost incluse consecutiv 2 chestiuni in care era vizata magistrata de la Orhei, Veronica Cupcea. Mai intai, a fost vorba  despre contestarea  Hotărîrii Colegiului disciplinar din 15 iunie  curent  pe marginea procedurii disciplinare intentate de către Procurorul General, Valeriu Zubco, în privinţa judecătorului  Veronica Cupcea. A 2-a chestiune, in  calitate de raportor al careia a figurat Presedintele Curtii Supreme de Justitie,  Mihai Poalelungi, s-a referit la cererea  judecatoarei Cupcea de a inainta repetat propunerea privind numirea sa in  functia de judecator pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

  • Президент отклонил еще одну кандидатуру на пост судьи

    Глава государства обосновал это решение тем, что Вероника Купча, которая является судьей и председателем суда района Орхей, подлежит дисциплинарному разбирательству за нарушение обязательства сохранять беспристрастность и строго следовать нормам законодательства. Это уже третье предложение ВСМ о назначении судьи, отклоненное Николае Тимофти.

    Глава государства обосновал это решение тем, что Вероника Купча, которая является судьей и председателем суда района Орхей, подлежит дисциплинарному разбирательству за нарушение обязательства сохранять беспристрастность и строго следовать нормам законодательства. Это уже третье предложение ВСМ о назначении судьи, отклоненное Николае Тимофти.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU