Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Bogdan Alexandru
Căutare avansată
foto: captura imagini video presedinte.md

Dimitriu Serghei

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 13.05.2008

Prin Hotărârea nr. 433/17 din 02 mai 2015 au fost desemnați pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica, mun. Chişinău judecătorii Serghei Dimitriu şi Virgiliu Buhnaci în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie desemnaţi anterior, Constantin Damaschin şi Radu Ţurcanu.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1653-IV din 13 mai 2008 numit pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

Data numirii în funcție: 13.05.2008

Prin Hotărârea nr. 433/17 din 02 mai 2015 au fost desemnați pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica, mun. Chişinău judecătorii Serghei Dimitriu şi Virgiliu Buhnaci în perioada de imposibilitate a judecătorilor de instrucţie desemnaţi anterior, Constantin Damaschin şi Radu Ţurcanu.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1653-IV din 13 mai 2008 numit pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

 

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 55/6 din 17 Mai 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 26/2 din 13 mai 2016, hotărîrile adoptate de judecătorul Dimitriu Serghei, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 7/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Dimitriu Serghei nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Procentajul hotărîrilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru anii 2010 - 2012 constituie 19,83% si respectiv penale, punctajul constituie 28,53%;
2013 au fost contestate 125 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 80 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 64%;
2014 au fost contestate 167 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 119 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 71,25%;
2015 au fost contestate 148 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 117 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 79,05%;
2016 au fost contestate în total 83 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 59 ceea ce constituie 71,08%;
2017 au fost contestate în total 75 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 56, ceea ce constituie 74,66%;
2018 au fost contestate în total 84 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 66 ceea ce constituie 78,57%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2016, din 570 cauze examinate, 19 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,33%;
2017, din 450 cauze examinate, 14 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,11%;
2018, din 420 cauze examinate, 17 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,04%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 09/01 din 31 Ianuarie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Serghei Dimitriu pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 70 (șaptezeci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 53/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Serghei Dimitriu pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară – Curtea Supremă de Justiţie cu 67 (şaizeci şi şapte) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis cererile judecătorilor Violeta Chisilița și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Conform Hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adms cererile judecătorilor Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 55/6 din 17 Mai 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 82 puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 20/2 din 27 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Dimitriu Segiu pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 12/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Dimitriu Serghei, Stratan Vitalie și Țurcan Ion, cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărîrea nr. 26/2 din 13 mai 2016,  Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 7/1 din 05 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88,8 de puncte.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 546/35 din 24 noiembrie 2023 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chișinău pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, pentru perioada aflării în deplasare de serviciu a președintelui interimar Livia Mitrofan, începând cu 27 noiembrie până la 01 decembrie 2023, inclusiv.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Dimitriu Serghei.

Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărîrea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 55/6 din 17 Mai 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 26/2 din 13 mai 2016, hotărîrile adoptate de judecătorul Dimitriu Serghei, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 7/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Dimitriu Serghei nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Procentajul hotărîrilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru anii 2010 - 2012 constituie 19,83% si respectiv penale, punctajul constituie 28,53%;
2013 au fost contestate 125 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 80 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 64%;
2014 au fost contestate 167 hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 119 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 71,25%;
2015 au fost contestate 148 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 117 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 79,05%;
2016 au fost contestate în total 83 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 59 ceea ce constituie 71,08%;
2017 au fost contestate în total 75 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 56, ceea ce constituie 74,66%;
2018 au fost contestate în total 84 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 66 ceea ce constituie 78,57%.
Hotărîrile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2016, din 570 cauze examinate, 19 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,33%;
2017, din 450 cauze examinate, 14 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,11%;
2018, din 420 cauze examinate, 17 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 4,04%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 09/01 din 31 Ianuarie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Serghei Dimitriu pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 70 (șaptezeci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 53/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Serghei Dimitriu pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară – Curtea Supremă de Justiţie cu 67 (şaizeci şi şapte) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis cererile judecătorilor Violeta Chisilița și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Conform Hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adms cererile judecătorilor Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 55/6 din 17 Mai 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chişinău (sediul Centru), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 82 puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 20/2 din 27 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Dimitriu Segiu pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 12/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Dimitriu Serghei, Stratan Vitalie și Țurcan Ion, cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărîrea nr. 26/2 din 13 mai 2016,  Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 7/1 din 05 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88,8 de puncte.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 546/35 din 24 noiembrie 2023 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Serghei Dimitriu de la Judecătoria Chișinău pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al instanței, pentru perioada aflării în deplasare de serviciu a președintelui interimar Livia Mitrofan, începând cu 27 noiembrie până la 01 decembrie 2023, inclusiv.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Dimitriu Serghei.

Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărîrea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare conform căreia i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 546/35 din 24 noiembrie 2023

Hotărârea nr. 09/01 din 31 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 53/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020

Hotărârea nr. 388/25 din 24 octombrie 2019

Hotărârea nr. 20/5 din 27 februarie 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârea nr. 12/1 din 10 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 26/2 din 13 mai 2016

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea nr. 7/1 din 05 aprilie 2013

Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Serghei Dimitriu nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 26/2 din 13 mai 2016"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Serghei Dimitriu".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 7/1 din 05 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Dimitriu Serghei".

Potrivi Hotărârii nr. 212/10 din 21 octombrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația avocatului Mihailov Gheorghe împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 571s-714p/m, nr. 635s-799p/m din 14 iulie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 07 iunie 2022 și 23 iunie 2022 asupra acțiunilor judecătorului Dimitriu Serghei de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 249/10 din 14 Noiembrie 2019, Colegiul de ехаmiпаrе а contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respinns са nеîпtеmеiаtă contestația depusă de cet. Ivanenco Valentin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 938s 1045- р/m din 04 Septembrie 2019, emise ре mаrgiпеа sesizăгii depuse la 06 August 2019 аsuрrа acțiunilor judecătorului Dimitriu Sеrghеi de la Judесătогiа Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărîrea nr. 178/15 din 07 iulie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet. Maimescu Vasile împotriva deciziei Inspecției judiciare din 30 decembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 22 decembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, Dimitriu Serghei.

Potrivit Hotărîrii nr. 91/8 din 08 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Radețcaia Anastasia împotriva deciziei Inspecției judiciare din 06 octombrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 01 octombrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, Dimitriu Sergiu.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 7 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013 - 2015 au fost înregistrate 8 petiţii şi 7 sesizări, care au fost neîntemeiate.

Conform informației Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2011 - 2012 au fost depuse 3 petiții în adresa judecătorului Dimitriu Serghei, toate au fost recunoscute neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Serghei Dimitriu nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 26/2 din 13 mai 2016"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Serghei Dimitriu".

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 7/1 din 05 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Dimitriu Serghei".

Potrivi Hotărârii nr. 212/10 din 21 octombrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația avocatului Mihailov Gheorghe împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 571s-714p/m, nr. 635s-799p/m din 14 iulie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 07 iunie 2022 și 23 iunie 2022 asupra acțiunilor judecătorului Dimitriu Serghei de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 249/10 din 14 Noiembrie 2019, Colegiul de ехаmiпаrе а contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respinns са nеîпtеmеiаtă contestația depusă de cet. Ivanenco Valentin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 938s 1045- р/m din 04 Septembrie 2019, emise ре mаrgiпеа sesizăгii depuse la 06 August 2019 аsuрrа acțiunilor judecătorului Dimitriu Sеrghеi de la Judесătогiа Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărîrea nr. 178/15 din 07 iulie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet. Maimescu Vasile împotriva deciziei Inspecției judiciare din 30 decembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 22 decembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, Dimitriu Serghei.

Potrivit Hotărîrii nr. 91/8 din 08 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Radețcaia Anastasia împotriva deciziei Inspecției judiciare din 06 octombrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 01 octombrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, Dimitriu Sergiu.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 7 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013 - 2015 au fost înregistrate 8 petiţii şi 7 sesizări, care au fost neîntemeiate.

Conform informației Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2011 - 2012 au fost depuse 3 petiții în adresa judecătorului Dimitriu Serghei, toate au fost recunoscute neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 212/10 din 21 octombrie 2022

Hotărârea nr. 249/10 din 14 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 91/8 din 08 aprilie 2016

Hotărârea nr. 178/15 din 07 iulie 2016

Știri
  • Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

    Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

    Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Casă de milioane, mașină de lux și o pensie mai mare decât salariul

    Nelea Budăi locuiește, împreună cu soțul, Boris Budăi, într-un imobil „de milioane” amplasat în sectorul Buiucani. Casa a fost construită pe un teren cu suprafața de cinci ari, cumpărat de familia sa în 2001, de la Primăria Chișinău și a fost dată în exploatare în 2012. În perioada în care familia sa a procurat terenul și a construit casa, Nelea Budăi activa deja la Curtea de Apel. În 2002, familia Budăi a procurat și terenul din vecinătate, tot ce cinci ari. În decembrie 2012, terenul a fost donat fiului lor, Artur Budăi. Cu licență de avocat din 2014, Artur Budăi este angajat în iulie 2020 în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Chișinău.

    În 2020, familia Budăi a procurat cu 846 mii de lei un automobil nou, Toyota Land Cruiser Prado 150. În același an, potrivit declarațiilor de avere și interese personale, familia Budăi a obținut venituri în sumă de 1,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani i-a încasat Nelea Budăi, din pensie, – 425 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Pensia magistratei este mai mare decât salariul său, ea declarând pentru 2020 venituri salariale de aproape 320 mii de lei. 

    Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 141 mii de lei în 2020, echivalentul a aproape 12 mii de lei lunar. 

    Pe lângă casă și mașină, familia Budăi deține alte 5 ha de terenuri agricole, dar și alte două case de locuit, primite de soțul său drept moștenire. În 2020, familia Budăi a împrumutat 15 mii de euro, echivalentul a 300 mii de lei de la o oarecare Zinaida Cuznețov. Banii au fost împrumutați fără dobândă și urmează să fie rambursați în 2021. 

    Într-un comentariu pentru ZdG, Nelea Budăi a precizat că familia sa a construit casa din economii, din 2001 până în 2012, când a fost recepționată.

    „Veniturile mele și ale soțului pe parcursul a 11 ani acoperă cheltuielile suportate la construcția casei. Terenul adiacent, de care întrebați, a fost procurat de la vecina care îl vindea de urgență, prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 decembrie 2002 la preț de 29185 lei. Ulterior, în urma contractului de donație din 28 decembrie 2012, proprietar al terenului a devenit fiul nostru. Aceste bunuri imobile, cât și celelalte, sunt declarate în fiecare an, iar declarațiile fiind verificate constant de organele de resort și abateri nu au fost depistate. Suma de 15 mii de euro, am împrumutat-o în 2020 pentru schimbul automobilului de către soț, de la prietena de familie, (C.Z.), cu care ne cunoaștem de 9 ani, avem deplină încredere unii în alții și ajutându-ne la necesitate. Nu urmărim niciodată scopuri meschine, decât bunele relații omenești”, se precizează în comentariul magistratei. 

    Figurează în cel puțin 12 dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO

    În iunie, curent, Nelea Budăi a împlinit 31 de ani de când este judecătoare. Ea a fost numită magistrată la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău, în iunie 1990. În 2000, a fost numită, prin transfer, la Curtea de Apel, iar în 2013 a fost aleasă vicepreședintă a acestei instanțe, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte, când fusese evaluată de către Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. 

    În iulie 2019, Nelea Budăi a fost evaluată de două ori de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), o dată pentru activitatea de judecătoare și a doua oară pentru activitatea de vicepreședinte de instanță, primind calificativul „excelent”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada verificată, 2016-2019, judecătoarea nu a figurat în proceduri disciplinare și hotărâri prin care statul a fost condamnat la CtEDO. În cadrul evaluării ordinare precedente, din 2016, s-a constatat că numele magistratei figura într-o cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO, pentru violarea articolului opt din Convenție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Totuși, Colegiul nu a găsit „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizaționale în activitatea judecătorului, fiindu-i recomandată studierea mai aprofundată a jurisprudenței CtEDO”.

    La evaluarea ordinară din 2013, membrii Colegiului de Evaluare, bazându-se pe datele oferite de agentul guvernamental, au constatat că numele judecătoarei figura în alte șapte dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice (CRJM) se constatată că numele judecătoarei Budăi figurează în cel puțin 12 cauze pierdute de R. Moldova la CtEDO, „unele destul de grave, pentru care R. Moldova a achitat cel puțin 129,276 EURO”. „Printre acestea se includ încălcări destul de grave, care denotă fie o nevoie de îmbunătățire a aplicării standardelor europene de protecție a drepturilor omului, fie o atitudine părtinitoare în favoarea statului”, remarcă CRJM.

    Cauze CtEDO în care figurează numele judecătoarei Budăi

    „Spre exemplu, în cauza Popov (2) c. R. Moldova (2005) s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului deoarece CA a casat hotărârea irevocabilă, după șapte ani, privind retrocedarea unui imobil în folosul reclamantului (a încercat să recupereze casa părinților săi, naționalizată de autoritățile sovietice). În cauza PPCD c. R. Moldova (2006), CtEDO a constatat încălcarea libertății la asociere, deoarece în 2002 Ministerul Justiției a suspendat activitatea PPCD pentru organizarea unor întruniri pașnice, iar CA Chișinău a refuzat anularea suspendării. În cauza Balan c. R. Moldova (2008) s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului, deoarece autoritățile naționale au utilizat o fotografie făcută de reclamant la emiterea buletinelor de identitate, fără a avea acordul acestuia, iar instanțele judiciare, inclusiv CA Chișinău, nu i-au oferit compensații pentru încălcarea respectivă”, punctează CRJM. 

    „În cauza G.B. și R.B. contra R. Moldova (2012), a fost constatată încălcarea dreptului la viață privată deoarece judecătorii naționali nu au acordat compensații suficiente, fără o motivare adecvată, reclamanților, un cuplu care s-a plâns de sterilizarea soției de către un medic într-un spital de stat, fără acordul ei și fără a o informa despre aceasta. În cauza Eremia c. R. Moldova (2013), CtEDO a constatat violarea art. 3 (interzicerea torturii), 8 (respectarea vieții private) și 14 (interzicerea discriminării) deoarece autoritățile naționale, inclusiv CA Chișinău, deși aveau suficientă informație, nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja reclamantele de violența domestică, aplicată de soț/tată, care era polițist. În cauza Melnic c. R. Moldova (2019), s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CA Chișinău nu a motivat acceptarea unei cereri depuse de o primărie în afara expirării termenului de prescripție”, remarcă CRJM.

    Judecătoarea a comentat și a analizat mai multe cauze pierdute la CtEDO, în care figurează numele său

    În comentariul pentru ZdG, Nelea Budăi a făcut mai multe precizări cu privire la cauzele pierdute la CtEDO în care figurează numele său.

    „Cu referire la publicația, precum că „am nedreptățit o femeie sterilizată chirurgical din greșeala medicilor, ulterior fiind despăgubită de CtEDO”, menționez că, la 21 martie 2007, G.B. și R.B. au depus cerere de chemare în judecată către Spitalul raional Ștefan Vodă, intervenient accesoriu Bujujan Andrei, solicitând recuperarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 18 septembrie 2007, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spitalul raional, în beneficiul G.B. prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul R.B – prejudiciul moral de 1000 lei. A fost încasat de la Spitalul raional în beneficiul reclamantelor și prejudiciul material – 1119 lei. Prin decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008, apelul declarat de către G.B. și R.B. a fost admis cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, încasarea de la Spitalul raional în beneficiul apelantelor-reclamante a câte 10 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu obligarea Spitalului de a o asigura pe G.B. zilnic, până în 2020, cu medicamentul „rigevidon” și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea prejudiciului material de 1119 lei.

    La 24 septembrie 2008, CSJ a respins recursul G.B. și R.B, menținând decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008. Astfel, decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008 este perfect legală și favorabilă apelantelor-reclamante. Despăgubirea ultimelor prin hotărârea CtEDO cu 12 mii de euro, nu înseamnă că instanța de Apel „a nedreptățit” reclamantele. La compensații insuficiente se atribuie și alte hotărâri CtEDO cum ar fi,  Ciolacu v. R. Moldova nr.22400/13, Ipate v. R. Moldova nr.5131/10”, precizează judecătoarea Budăi. 

    Comentariul integral al magistratei Budăi cu referire la hotărârile CtEDO în care figurează numele său

    „Cauza Lari v. R. Moldova nr.23589/14 în care reclamanta se plângea de durata excesivă a procesului civil pe care îl inițiase, 6 ani și  9 luni în fața a trei nivele de jurisdicție, nu este relevantă pentru instanța de Apel, deoarece cererea de chemare în judecată a dnei Lari V. a fost respinsă în prima instanță cu menținerea acestei hotărâri de către CSJ, pe când instanța de Apel a admis apelul apelantei-reclamante cu admiterea cererii de chemare în judecată”.

    Cauza Macovei și alții v. Moldova /nr.19253/03, 17667/03,31960/03, 19263/03 17695/03 și 31761/03, în care Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art.1 din protocolul nr.1 la Convenție din cauza lipsirii de efecte a hotărârilor judecătorești privind obligarea Companiei QBE ASITO să execute contractele de asigurare cu pensie suplimentară prin admiterea ulterioară a cererii QBE ASITO  de reziliere a acestor contracte pe motiv de hardship, se atribuie la Plenul CSJ din 11 martie 2002 care a admis demersul în interesul legii al procurorului general și nu este relevantă pentru instanța de Apel.

    Prima condamnare a Moldovei pentru admiterea cererii de revizuire a avut loc în cauza Popov 2 v. Moldova nr.19960/04, cauză relevantă instanței de Apel în perioada când Codul de procedură civilă prevedea întocmirea doar a dispozitivului hotărârii judecătorești, hotărârea CA Chișinău intrând în vigoare prin neapelare, iar cererea de revizuire, depusă peste 6 ani, se întemeia pe argumentul precum că nu acel număr de imobil a fost retrocedat în folosul reclamantului, fiind anexat în Monitorul Oficial de până la data adoptării hotărârii judiciare. Verificarea argumentului invocat în cererea de revizuire putea avea loc numai în urma admiterii revizuirii și reexaminării fondului cauzei, deoarece hotărârea judecătorească era în dispozitiv, fără motivare, lucru care a și avut loc. Finalmente, CtEDO a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice, fapt ce a condus la condamnarea pentru încălcarea art.6 $ 1 din Convenție și a art.1 din Protocolului 1 la Convenție.

    Nu se neagă și celelalte hotărâri CtEDO: PPCD v. Moldova nr.28793/02 în care Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenție din cauza suspendării activității PPCD între 18 ianuarie și 8 februarie 2002 pentru organizarea unor întruniri pașnice neautorizate de Primăria Chișinău, la care au participat minori, Cazacu vs. R. Moldova nr.40117/02, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru neîncasarea de către instanțele naționale a indemnizației de concediere în beneficiul reclamantului, Flux și Samson v. Moldova, nr.28700/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.10 din Convenție pentru obligarea ziarului să publice dezmințire și să plătească compensație ex-ministrului Construcțiilor, pentru publicarea unui articol, Balan v. Moldova, nr.19247/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 la Convenție din cauza respingerii cererii reclamantului de acordare a compensației pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, în urma folosirii fotografiei făcute de reclamant, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate, Eremia v. Moldova nr.3564/11, în care Curtea a constatat încălcarea art.3, 8, și 14 coroborat cu art.3 din Convenție într-un caz de violență în familie când a  fost anulată ordonanța de protecție din 09.12.2010,  Melnic v. Moldova nr.46351/08, în care Curtea a constatat încălcarea art.6 din Convenție și art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru admiterea unei acțiuni după expirarea termenului de prescripție de trei ani.

    Cu toate acestea, țin să menționez, că condamnările la CtEDO, până a fi calificate de organele competente ca fiind abateri disciplinare, nu pot fi considerate ca factori de risc la promovarea în funcție, or, acestea ca fapt în sine, nu pot fi calificate ca activități contrare intereselor funcției publice sau acțiuni realizate în detrimentul R. Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

    A atacat în instanță hotărârea CSM prin care nu a fost promovată la CSJ

    Nelea Budăi a candidat și în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători.
    În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

    21 de plângeri examinate în ultimii șase ani. Toate au fost considerate neîntemeiate

    În ultimii șase ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătoarei a figurat în cel puțin 21 de plângeri, examinate de către Colegiul Disciplinar, toate fiind însă respinse ca neîntemeiate. Judecătoarea a fost vizată în mai multe articole de presă, ea fiind implicată și în luarea unor decizii catalogate drept dubioase. În 2012, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a adresat la CSM, invocând admiterea de către instanţa de judecată a unor probe presupus false şi majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat „Moldtranselectro” Chişinău de către SC „Termoelectrica” SA Bucureşti la examinarea unei cauze civile. Dosarul era în gestiunea judecătoarelor Nelea Budăi și Nina Traciuc. CSM, însă, a refuzat să examineze demersul SIS pe motiv că dosarul era pe rol, iar „aprecierea acţiunilor judecătorilor Nelea Budăi şi Nina Traciuc ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiţiei”. 

    Nelea Budăi a făcut parte din completul de judecători care, în noiembrie 2016, a menţinut decizia Judecătoriei Buiucani prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să-i vândă la preț normativ unei firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc un teren de 1,17 ha de pe teritoriul Moldexpo, care aparținea statului.  

    ZdG a scris anterior că Nelea Budăi este în relații de afinitate cu o magistrată de la CSJ, Ala Cobăneanu. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit anterior de CSJ am fost informați că judecătoarea Budăi nu este rudă cu Cobăneanu, dar că aceasta se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu. 

    Cum comentează judecătoarea articolele de presă în care a fost vizată

    În același comentariu pentru ZdG, Budăi s-a referit și la articolele de presă în care a figurat, de-a lungul anilor, numele său, în care îi erau aduse diverse acuzații.

    „În publicațiile anterioare s-a menționat că vicedirectorul SIS a depus în 2012 o sesizare  la CSM, precum că aș fi administrat în dosarul Moldtranselectro-Termoelectrica careva acte false, fapt ce ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova față de compania românească, iar CSM, la 18 decembrie 2012, ar fi constatat că dosarul civil este în examinare și verificarea celor invocate ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiției. În acest context, menționez că fondul cauzei fusese examinat nu de instanța de drept comun a CA, ci de Judecătoria economică de circumscripție, în urma lichidării căreia cauzele au fost transmise instanței noastre. Fiindu-mi repartizată spre examinare cererea de revizuire asupra încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție, la care revizuentul a anexat noile înscrisuri în baza cărora a solicitat anularea încheierii contestate cu revizuirea cauzei, CA Chișinău prin încheierea din 23 mai 2013 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Termoelectrica” SA împotriva încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 22 iunie 2010 prin care s-a înlocuit partea SC „Termoelectrica” SA cu SC „Titan Total Grup” SRL în raportul stabilit prin încheierea CA Economice din 1 noiembrie 2005 în rezultatul cesiunii de creanțe. Încheierea dată a fost menținută de CSJ prin decizia din 18 septembrie 2013. Astfel, învinuirile aduse sunt nu altceva decât insinuări. Nu există careva acte juridice, precum că actele administrate în procedura de examinare a cererii de revizuire sunt false”, a punctat Budăi. 

    „Cu referire la faptul precum că eu, participînd la examinarea cauzei civile ÎCS „Finpar Invest” SRL, aș fi obligat APP să încheie contract de vînzare-cumpărare asupra unui teren aferent de la Moldexpo,  atrag atenția că decizia pronunțată de completul nostru din 24 noiembrie 2015 care este publică, nu se referă la fondul cauzei. Instanța a examinat cauza nu în ordine de apel, ci de recurs într-o perioadă când art.309 CPC era abrogat, iar modificările efectuate la art. 426 CPC au fost intrate în vigoare la 28 aprilie 2017. Astfel, recursul declarat de publicistul Voznoi Vitalii, care nu este participant la proces, dar a contestat refuzul instanței de fond privind înregistrarea video a ședinței, a fost respins ca inadmisibil. Prin urmare, învinuirile aduse, precum că aș fi participat la împroprietărirea dlui V. Plahotniuc cu careva lot de teren, sunt aberante”, susține Nelea Budăi.

    „Nici într-o cauză nu am admis presiuni și influențe străine asupra soluției instanței de judecată. Drept exemplu poate servi cazul mediatizat SRL „Basconslux” către Ministerul Finanțelor, SA „Stadionul Republican” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză cu încasarea sumei de 8 044 108,68 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 6 152 641 lei, cererea în judecată fiind admisă de prima instanță, anulată și respinsă de instanța de Apel, după examinarea recursului, CSJ a casat decizia instanței de Apel și a menținut hotărârea primei instanțe”, a precizat Nelea Budăi. 

    În finalul mesajului, magistrata a menționat: „nu cred că voi mai candida la CSJ”, fără a indica alte detalii.

    Casa de milioane a judecătorului Teleucă, încă neînregistrată la Cadastru

    Stelian Teleucă locuiește într-un imobil construit de familia sa în ultimii ani pe un teren de 7 ari de pe strada Dragomirna din Chișinău, cumpărat în 2012. Deși în declarațiile de avere și interese judecătorul indică faptul că imobilul ar valora 0 lei, în realitate, costă câteva milioane, fiind deja aproape gata. Casa nu este încă dată în exploatare, nefiind înregistrată la Cadastru, dar la fața locului există mai multe semne că familia judecătorului deja locuiește în ea. În apropierea casei, am găsit un automobil BMW X1, declarat de judecător.

    Solicitat de ZdG, Stelian Teleucă a precizat că imobilul e construit în temeiul autorizației de construcție eliberate de Primăria Chișinău în 2014 și că „la construcția casei au fost utilizate surse financiare acumulate pe parcursul anilor, inclusiv din activitatea de jurist superior la BC „Victoriabank” SA, unde am fost angajat o perioadă de aproape 10 ani, din creditele bancare contractate, ultimul în sumă de 425 mii de lei, scadent în 2036, vânzării apartamentului părinților contra sumei de 900 mii de lei în 2015 și vânzării apartamentului obținut prin ipotecă contra sumei de 639,4 mii de lei în 2016”. 

    Judecătorul menționează că „venitul total declarat, împreună cu venitul soției, pentru anul 2020 provenit din salariile de bază, activitate didactică, pensii și indemnizații, vânzări de bunuri, remitențe, este de 701,8 mii de lei și 5 mii de euro, ceea ce constituie în mediu 67,2 mii de lei pe lună”. „Proveniența surselor financiare menționate, inclusiv investite în construcția casei, precum și însuși construcția, sunt reflectate în declarațiile de avere și interese personale depuse anual. La construcția casei de locuit au fost investite aproximativ 1,45 milioane de lei. La momentul actual casa nu este finalizată, nu este racordată la rețeaua de gaze și canalizare, însă am decis să locuim cu familia în casa respectivă pe motiv că, nici eu, nici soția, nu posedăm altă locuință”, a precizat magistratul. 

    Ar fi vândut apartamentul cumpărat la preț preferențial cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat

    Stelian Teleucă a vândut anul trecut un automobil BMW 328i cu 200 mii de lei și a achiziționat un alt automobil de aceeași marcă – BMW 520, fabricat în 2012, plătind aceeași sumă de bani. Magistratul mai deține un BMW X1, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, o remorcă, fabricată și cumpărată în 2019 și o motocicletă Can-Am. 

    Magistratul a cumpărat și ulterior a înstrăinat un apartament de 89 m.p. în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor, la prețuri preferențiale. Judecătorul a investit în el începând cu 2014, primind cheile în aprilie 2017. Peste o lună și jumătate l-a vândut, obținând 639 de mii de lei, echivalentul a 31 de mii de euro (la cursul leu/euro din perioada tranzacției), potrivit declarației sale de avere și interese. 

    Un calcul simplu arată că judecătorul ar fi vândut locuința cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat, adică exact la prețul cu care a cumpărat-o, mult sub cel de piață. În 2015 și 2016, judecătorul a contractat și două datorii: una de la MAIB, în valoare de 425 de mii de lei și alta de la mama sa, Valentina, în sumă de 90 de mii de lei, urmând să le ramburseze până în 2035 și 2036. 

    Cercetat disciplinar după un articol al ZdG, dar nepedepsit

    Stelian Teleucă este judecător din 2006. A activat inițial la Judecătoria Botanica, iar în 2014 a fost promovat la CA Chișinău. În 20142017 și 2020 acesta a fost evaluat de către CEPJ cu „foarte bine” și „excelent”. Nu există informații despre hotărâri ale CtEDO în care statul să fie condamnat în urma unor decizii luate de Stelian Teleucă la Judecătoria Botanica sau CA Chișinău. 

    În anii 2015-2021, numele judecătorului Stelian Teleucă figurează în 13 hotărâri ale Colegiului Disciplinar, în toate constatându-se că plângerile depuse pe numele judecătorului au fost neîntemeiate. Una dintre sesizări are la bază un articol de ZdG, „Terenuri publice de zeci de milioane, împărțite de trei magistrați și un executor judecătoresc”, publicat în februarie 2015. Constatam atunci că un executor judecătoresc, în temeiul unei încheieri judiciare suspecte, şi-a atribuit rolul de autoritate publică locală, organizând licitaţii de comercializare a terenurilor publice. De obicei, licitaţiile erau anunţate într-un ziar cu tematică creştină, fiind câştigate de firme necunoscute, cu interese în construcţii, fondate „la pachet”. Doi magistraţi de la Judecătoria Botanica, printre care și Stelian Teleucă, au calificat ca fiind legale licitaţiile, astfel că mai multe terenuri publice au fost trecute în proprietate privată, fără acordul municipalității. Colegiul Disciplinar, sesizat de Ion Păduraru, pe atunci secretar general al aparatului președintelui, nu a constatat abateri în acțiunile magistratului.

    Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.

    Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol. 

    Avere modestă și încercări eșuate de a promova
    Svetlana Garștea-Bria deține în proprietate un apartament obținut prin moștenire încă în 2003 și ¼ din alt apartament, privatizat în 1998. Ea indică în declarația sa de avere și interese pentru 2020 că are în posesie și un garaj, care nu este dat în exploatare. Judecătoarea nu indică faptul că ar deține vreun automobil, dar raportează o datorie în valoare de 2,3 mii de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2022, fără dobândă. Judecătoarea a ridicat, în 2020, un venit din salariu în sumă de 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar) și o pensie de 110 mii de lei (9 mii de lei lunar). 

    Svetlana Garștea-Bria este judecătoare din 1994 și a activat doar la Judecătoria Chișinău. De-a lungul anilor, a participat și la alte concursuri din justiție, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. 

    În 2014, ea a candidat la funcția de vicepreședinte a Judecătoriei Botanica. Deși a avut un punctaj mai mare decât contracandidatul său, Radu Țurcanu, nu a fost promovată. În ultimii trei ani, Garștea-Bria a solicitat de trei ori promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară, fiind evaluată de către Colegiul pentru Selecție și Cariera Judecătorilor. 

    O procedură disciplinară încheiată cu „avertisment”

    Conform informațiilor de pe site-ul CSM, începând cu 2014, numele judecătoarei a figurat în opt hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. Într-un singur caz, în ianuarie 2015, judecătoarea a fost sancționată cu avertisment după ce s-a constatat că a emis consecutiv trei încheieri privind asigurarea acțiunii, chiar și după casarea lor de către instanța ierarhic superioară. În iunie 2015, CSJ a respins contestația depusă de magistrată și a menținut sancțiunea disciplinară. 

    În 2018, judecătoarea a depus o plângere la CSM, invocând „repartizarea inechitabilă a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), or, în 2016-2017, i s-au repartizat dosare în timpul aflării în concedii medicale și de odihnă, fapt ce a creat un volum exagerat de dosare în procedură” și a dus la „imposibilitatea examinării cauzelor aflate în procedură, conform termenelor legale, ceea ce s-a reflectat negativ în darea de seamă și a provocat adresarea părților la CSM în legătură cu tergiversarea examinării cauzelor”. CSM a luat act de demersul judecătoarei, dar a precizat că „argumentele invocate nu s-au confirmat”. 

    În 201320162018 și 2020, Svetlana Garștea-Bria a fost evaluată de către CEPJ. În trei cazuri, a primit calificativul „bine”, iar în 2020 a primit calificativul „foarte bine”. La evaluarea din 2018, membrii Colegiului au constatat că există o hotărâre CtEDO ( „Savca c. Moldovei”, 15 martie 2016), în care figurează Svetlana Garștea-Bria. În urma acestei hotărâri, statul a fost condamnat pentru detenție ilegală și condiții inumane de detenție. 

    În 2016, i-a dat dreptate surorii ministrului de atunci al Justiției, într-un litigiu financiar

    ZdG a scris în 2016 că judecătoarea Garștea-Bria a fost cea care a admis pretențiile Marianei Tăbuică, sora ministrului Justiției din acea perioadă, Vladimir Cebotari. Ea a dispus încasarea din conturile ÎS „Moldatsa”, unde Tăbuică a fost angajată din noiembrie 2013 până în octombrie 2015, a sumei de 415,65 mii de lei. Dintre aceștia, 342,3 mii de lei reprezentau salariul pentru perioada absenței de la locul de muncă, iar 73,3 mii – compensație „în locul restabilirii la muncă”. Tăbuică nu a cerut instanței s-o restabilească la serviciu, ci doar să-i acorde o sumă de bani în schimbul acestei posibilități, pe care a refuzat, practic, s-o utilizeze. Peste patru zile, pe 29 noiembrie 2016, judecătoarea Garștea-Bria a emis o hotărâre suplimentară, prin care a obligat „Moldatsa” să achite și taxa de stat, în sumă de 12 mii de lei, decizie omisă cu câteva zile mai devreme. 

    ZdG menționa atunci că verdictul instanței, dar și acțiunea intentată de Mariana Tăbuică împotriva „Moldatsa” provocau mai multe semne de întrebare. Instanța a decis să-i achite salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, deși Tăbuică a plecat din proprie inițiativă (!), așa cum se indica într-o altă hotărâre în care figurează Tăbuică și „Moldatsa”, dar și în ordinul de concediere.

    Ulterior, CA Chișinău a casat decizia instanței de fond. Instanța de Apel a stabilit că magistrata Svetlana Garștea-Bria nu a luat în calcul faptul că sora ministrului Cebotari, înainte de a pleca în concediu medical, a depus cerere de demisie.

    „De ordinul dat și că este sora ministrului de Justiție de atunci, eu am aflat deja după pronunțarea hotărârii. De ce am emis așa hotărâre vă explic. Toată cariera mea, eu emit hotărârile doar în baza actelor care sunt în dosar. Nici acelea care sunt prezentate după sau în afara ședinței, nu accept. În dosar, au fost prezentate aceste documente de către reclamantă, eu pe dânsa nici nu am văzut-o, fiindcă documentele le-am primit nemijlocit din cancelarie, deja dosarul era cu număr. Mai întâi nu am dat curs cererii, pentru că nu erau careva documente, ulterior au parvenit, prin cancelarie, careva alte documente și în baza acestor acte, am început examinarea cauzei. Doamna nici nu a participat la examinare, participa avocatul ei. Am emis hotărârea în baza actelor prezentate de ambele părți”, insistă judecătoarea, precizând că cererea de demisie din propria inițiativă a reclamantei nu a fost prezentată în prima instanță.

    Înlăturat din funcție și acuzat de imixtiune în justiție, dar repus de instanță peste o lună

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.

    În iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun. 

    Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

    Peste o lună, însă, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019, privind „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, după ce CSM i-a respins cererea prin care solicita numirea în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    În 2011, l-a repus în termen record în funcție pe președintele SA „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

    Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat în termen record cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Țurcanu l-a restabilit pe Baleca în funcție a doua zi după ce fusese demis.

    Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul SA „Franzeluța”. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, ministrul Justiției, Oleg Efrim, iniţiase o procedură disciplinară pe numele judecătorului, dar aceasta a fost clasată de Colegiul Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

    Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

    Doar în anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar. De fiecare dată, însă, acesta a scăpat de pedeapsă. Potrivit informațiilor de pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 20132016 și 2019 de către CEPJ, primind mereu calificativul „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se menționează despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii ale judecătorului Radu Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia era și Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. Este aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unei alte candidate pentru CSJ, Svetlana Garștea-Bria. 

    Apartament de 114 metri pătrați în blocurile destinate judecătorilor

    În declarația de avere și interese pentru 2020, Țurcanu indică venituri salariale din funcția de președinte de instanță de 404 mii de lei, echivalentul a 33,7 mii de lei lunar. El a avut și alte venituri oficiale din activitate didactică sau din darea în chirie a unui imobil. Din 2017, magistratul deține un apartament de 114 m. p., amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor, comercializat la prețuri preferențiale. 

    Magistratul a primit dreptul să cumpere acest apartament deși, în 2010, a primit de la autoritățile publice locale un apartament de 61 m. p. în sectorul Botanica, adresându-se, în prealabil, în instanța de judecată cu solicitarea de a fi asigurat cu spațiu locativ. În același bloc din strada Romană, Țurcanu are un garaj și o debara, procurate în 2018. Judecătorul conduce un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2017 și cumpărat în 2019. Soția sa, Diana Țurcanu, deține 50% din compania „Xpert Propartner”, cu „activități de consultare în afaceri şi management”. În declarația de avere pentru 2020, judecătorul a indicat că a obținut venituri de 15 mii de lei după ce a dat în locațiune un imobil, probabil, apartamentul vechi, dobândit anterior de la stat. 

    În 2016, portalul moldovacurata.md scria că magistratul refuza să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deținea, familia sa fiind proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014.
    „Păi, e secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care le fac publice, mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere, am indicat, de-a fir-a-păr. Puteți verifica absolut totul. Declarația e publică, e pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și veți vedea cât valorează așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul judecătorului. Ulterior,  Radu Țurcanu a început să indice valoarea mașinilor în declarațiile sale de avere și interese. 

    Trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Toate trei – declarate neîntemeiate

    Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător în 2002. De atunci a activat doar la Judecătoria Chișinău. În 2018, o scurtă perioadă, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Numele lui Sergiu Daguța figurează în trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise în anii 2016-2019, doar că acele plângeri au fost declarate neîntemeiate. 

    În 20142017 și 2020, Daguța a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată primind calificativul „foarte bine”. Numele magistratului nu figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare soldate cu sancționarea sa.

    Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, avocată (anterior a activat la Procuratura Generală) într-un apartament de 97 m. p., amplasat la Ciocana, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Până a procura această locuință, familia Daguța pusese la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei Daguța

    Din 2005, familia Daguța locuia într-un apartament de 42 m.p., în sectorul Râșcani. Locuința fusese cumpărată în 2005, fiind vândută în ianuarie 2016. Cu doi ani mai devreme, în martie 2014, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) decidea să-i repartizeze familiei Daguța un apartament de 55 m.p.. Decizia fusese luată după ce judecătorul acționase în judecată autoritățile municipale, solicitând să fie asigurat cu locuință, în baza legii. Prin hotărârea CA Chişinău din 10 decembrie 2009, CMC era obligat să asigure  cu spaţiu locativ familia judecătorului, hotărârea fiind menținută în 2010 și de către CSJ. 

    Familia Daguța a intrat în apartamentul amplasat pe strada Zadnipru din Chișinău, în iunie, același an. În decembrie 2014, judecătorul s-a adresat în judecată și a cerut un  prejudiciu moral de 47,9 mii de lei, motivând că, pe parcursul a peste 4 ani (de la 17 martie 2010 până la 08 iunie 2014), prin neexecutarea hotărârii CA Chişinău din 10 decembrie 2009, privind asigurarea lui cu spaţiu de locuit, a avut loc încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu moral și a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Instanțele i-au acordat un prejudiciu de 10 mii de lei, sumă estimată și de CSJ. 

    În paralel, începând cu 2014, familia Daguța a investit și într-un apartament de 66 m. p. în blocul construit la prețuri preferențiale pentru judecători, amplasat pe strada Ceucari, aceasta fiind, din 2017, proprietara unui apartament de 66 m.p. în acel bloc. În declarația de avere și interese pentru 2020, Sergiu Daguța a indicat venituri de 1980 de euro din darea în chirie a unui apartament. Daguța candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la funcția de judecător la CA Chișinău. 

    Șase hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Zero sancțiuni

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008, la Judecătoria Botanica și activează în continuare în această instanță. În 2018, a exercitat, temporar, funcția de vicepreședinte al instanței. Începând cu 2016, numele judecătorului figurează în șase hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. În toate cazurile, membrii Colegiului au constatat că abaterile disciplinare imputate magistratului nu sunt întemeiate pe fapte și probe. 

    În ultimii trei ani, Dimitriu a fost evaluat de trei ori de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor după ce a solicitat să fie promovat într-o instanță ierarhic superioară, dar nu a reușit să obțină voturile membrilor CSM. În 20132016 și 2019 acesta a fost evaluat și de către CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, nefiind constatate „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizațional”.

    Apartamentul și datoria de la banca unde lucrează soția judecătorului

    Serghei Dimitriu locuiește, cu familia, într-un apartament de 78 m.p. din Chișinău, pe care l-a achiziționat în octombrie 2017 cu 31 mii de euro. În același an, cu doar două luni mai devreme, familia sa a vândut cu 37,5 mii de euro un apartament de 71 m.p., amplasat pe strada Ceucari, bun imobil construit special pentru judecători, în care a investit în 2014. Familia Dimitriu mai deține o cotă parte de ⅓ într-un apartament dintr-un bloc vechi, acesta aparținând părinților soției judecătorului încă de la începutul anilor ’90, dar și un automobil Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și cumpărat în 2019. 

    Din 2017, când a cumpărat apartamentul în care locuiește, familia Dimitriu a contractat un credit în valoare de 550 mii de lei de la Moldova-Agroindbank cu o rată a dobânzii de 7%, scadent în 2022. Tatiana Dimitriu, soția judecătorului, este angajată la această instituție bancară, declarând pentru 2020 venituri salariale de 409 mii de lei (34 mii de lei lunar). Dimitriu candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la cea de magistrat al CA Chișinău.

    În 2015 a fost sancționat cu „avertisment”. Judecătorul nu a contestat 

    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 20132016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

    Casă nouă cumpărată în 2018 și apartament la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, de la părinți, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dlui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”, spune judecătorul Vitalie Stratan. 

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p.i în care a investit din 2014. Imobilul este pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”, ne-a transmis judecătorul. Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău. 
    Sursa: zdg.md

  • Magistrații Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu au solicitat să fie promovați. La ce funcții aspiră

    Magistrații Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, de la Judecătoria Chișinău au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie evaluați pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară. Cererile urmează să fie examinate în ședința CSM de marți, 22 octombrie.

    Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de judecător în anul 2007, iar peste șapte ani, în 2014, a devenit președinte al Judecătoriei Buiucani. Ulterior, după restructurarea Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de vicepreședinte al instanței, la sediul Buiucani, funcție din care a fost înlăturat în vara acestui an.

    Magistrații Dorin Dulghieru și Serghei Dimitriu, de la Judecătoria Chișinău au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să fie evaluați pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară. Cererile urmează să fie examinate în ședința CSM de marți, 22 octombrie.

    Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de judecător în anul 2007, iar peste șapte ani, în 2014, a devenit președinte al Judecătoriei Buiucani. Ulterior, după restructurarea Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru a fost numit în funcția de vicepreședinte al instanței, la sediul Buiucani, funcție din care a fost înlăturat în vara acestui an.

    Serghei Dimitriu a devenit judecător în anul 2008, la instanța din municipiul Chișinău, sectorul Botanica. În anul 2015 acesta a fost desemnat să exercite atribuțiile judecătorului de instrucțiune. În prezent, Serghei Dimitriu este specializat în drept civil și activează la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

    Totodată, CSM urmează să examineze, marți, solicitarea Mariei Miron, asistent judiciar în cadrul Judecătoriei Edineț, de a fi evaluată pentru a putea accede în funcția de magistrat.

    Menționăm că, dosarele urmează să fie expediate colegiilor specializate de evaluare. Dacă persoanele vor acumula punctaj suficient, atunci vor fi incluși în listele candidaților care se pot înscrie în concurs pentru a ocupa funcțiile la care pretind.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSJ a lansat o carte importantă pentru mediul juridic din Moldova. Ce conține lucrarea

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală.

    Curtea Supremă de Justiție a lansat o carte pentru judecători, procurori, avocați, notari, dar și studenți de la Drept. Conținutul lucrării „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, a fost coordonat de președintele CSJ, Mihai Poalelungi, și șefa Departamentului Drept Procedural al Facultății de Drept, USM, Elena Belei. Printre autori sunt și alte nume sonore din domeniul juridic, precum Stela Bleșeaga, Nelea Budăi, Nicolae Craiu, Seghei Dimitriu, Ludmila Ouș, Ana Palade, Teodor Papuc, Oxana Robu și Oleg Sternioală.

    Lucrarea a fost elaborată în baza actelor normative în vigoare la 1 noiembrie 2016 și conține modificări ale cadrului normativ actual. Mai mult, cartea este o sursă importantă de soluții pentru judecători, avocați, procurori și alți juriști implicați în înfăptuirea justiției civile, în situațiile pe care le întâmpină, dar și pentru dezvoltarea unei jurisprudențe uniforme și previzibile.

    „Cea mai mare provocare la adresa justiției din Republica Moldova este practica judiciară neunitară, care subminează preeminența dreptului. Mă bucur că Președintele Curții Supreme de Justiție, dl. Mihai Poalelungi, înțelege corect imperativul unei bune-pregătiri profesionale a colegilor săi judecători și contribuie decisiv la îmbunătățirea calității actului justiției”, a menționat Tudor Panțâru, judecător al Curții Constituționale și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului.

    Potrivit autorilor, cartea „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare” este destinată angajaților din cadrul instanțelor judecătorești, procuratură, avocatură, notariat, dar și studenți, doctoranzi și profesori de la Drept. Lucrarea este structurată în șapte capitole:

    Titlul I: Procedura contencioasă
    Titlul II: Procedura specială
    Titlul III: Procedura insolvabilității
    Titlul IV: Procedura de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești și arbitrale străine
    Titlul V: Procedura de contestare a hotărârilor arbitrale
    Titlul VI: Procedura de eliberare a titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale
    Titlul VII: Implicarea instanțelor de judecată în procedura de executare silită.

    Cartea este la doua ediție, adnotată și completată, inclusiv cu jurisprudență relevantă și recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului. În curând, versiunea electronică a cărții va fi publicată pe site-ul csj.md și va fi disponibilă pentru toți.

    O altă lucrare așteptată de mediul juridic din Moldova este „Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariul hotărârilor CtEDO împotriva Republicii Moldova. Concluzii și recomandări”. Lucrarea este semnată de un colectiv de juriști, sub conducerea președintelui CSJ, Mihai Poalelungi, și directorului Institutului Național de Justiție, Diana Sârcu.
    sursa: bizlaw.md

  • Topul celor mai incompetenți judecători din țară după părerea cetățenilor

    La Judecătoria Orhei şi la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău activează cei mai incompetenţi magistraţi. Cel puţin aşa arată datele evaluării din luna ianurie a site-ului judecători.evaluez.eu.
    Activitatea magistraţilor a fost apreciată de către vizitatori, pe o scară de la unu la cinci, în baza profesionalismului, eticii profesionale, dar şi a calităţii deciziilor, transmite UNIMEDIA.

    La Judecătoria Orhei şi la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău activează cei mai incompetenţi magistraţi. Cel puţin aşa arată datele evaluării din luna ianurie a site-ului judecători.evaluez.eu.
    Activitatea magistraţilor a fost apreciată de către vizitatori, pe o scară de la unu la cinci, în baza profesionalismului, eticii profesionale, dar şi a calităţii deciziilor, transmite UNIMEDIA.

    Astfel, primii cinci judecători din lista magistraţilor apreciaţi negativ sunt Selevestru Vasile, Timofei Ion, Ilașco Valentin, Vornicesu Igor și Us Aurica. Printre judecătorii evaluaţi negativ sunt şi nume cunoscute, cum ar fi Ion Pleşca, care anterior a fost implicat în mai multe dosare, fiind invinuit de abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.

     
  • De astăzi, mai avem 13 judecători numiţi pe viaţă

    Președintele Nicolae Timofti a semnat astăzi, 23 mai a.c., un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători. Ace;tia sunt: Olga Cojocaru – Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Cristina Cheptea – Judecătoria Sângerei; Vitalie Cotorobai – Judecătoria Hâncești; Serghei Dimitriu – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Ludmila Holevițcaia – Judecătoria Comrat; Marcel Juganari – Judecătoria Călărași; Svetlana Lazari – Judecătoria Telenești; Lilia Lupașco – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău; Lucia Lupașcu – Judecătoria Drochia; Ion Pâcaleu – Judecătoria Fălești; Iurie Potânga – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău; Vitalie Stratan – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Nina Veleva – Judecătoria Cahul.

    Președintele Nicolae Timofti a semnat astăzi, 23 mai a.c., un decret de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a 13 judecători. Ace;tia sunt: Olga Cojocaru – Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău; Cristina Cheptea – Judecătoria Sângerei; Vitalie Cotorobai – Judecătoria Hâncești; Serghei Dimitriu – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Ludmila Holevițcaia – Judecătoria Comrat; Marcel Juganari – Judecătoria Călărași; Svetlana Lazari – Judecătoria Telenești; Lilia Lupașco – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău; Lucia Lupașcu – Judecătoria Drochia; Ion Pâcaleu – Judecătoria Fălești; Iurie Potânga – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău; Vitalie Stratan – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău; Nina Veleva – Judecătoria Cahul.

    Judecătorii au fost convocați în prealabil la Reședința de stat, unde au avut o întrevedere cu șeful statului. Nicolae Timofti a decis numirile în urma unor discuții separate cu fiecare magistrat. Nicolae Timofti le-a cerut judecătorilor să-și facă onest meseria, astfel încât să fie restabilită încrederea cetățenilor în actul justiției. Șeful statului a subliniat importanța reformei sistemului judecătoresc, fapt care va permite eradicarea corupției. «Deoarece am prerogativa de a numi în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea», a spus Nicolae Timofti.

     
  • Тимофти назначил 13 судей и обещал исключить тех, кто бросает вызов закону

    Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности.

    Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности.
    Судьями были назначены: Ольга Кожокару (суд Буюкань, муниципий Кишинев), Кристина Кептя (суд Сынджерей), Виталий Которобай (суд Хынчешть), Сергей Димитриу (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Людмила Холевицкая (суд Комрат), Марчел Жуганарь (суд Кэлэрашь), Светлана Лазарь (суд Теленешть), Лилия Лупашко (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Лучия Лупашку (суд Дрокия), Ион Пыкалеу (суд Фэлешть), Юрий Потынга (суд Рышкань, муниципий Кишинев), Виталий Стратан (суд Ботаника, муниципий Кишинев), Нина Велевая (суд Кагул).

     

     
  • Decret prezidențial // 13 judecători, numiți în funcție până la pensionare

    Șeful statului Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret privind numirea în funcție a 13 judecători până la atingerea plafonului de vârstă.

    Magistrații au fost convocați în prealabil la Reședința de stat și  au discutat separat cu președintele. Acesta le-a cerut să-și facă onest meseria pentru ca cetățenii să-și recapete încrederea în actul justiției. „Deoarece am prerogativa de a numi  în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a punctat Nicolae Timofti.

    Șeful statului Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret privind numirea în funcție a 13 judecători până la atingerea plafonului de vârstă.

    Magistrații au fost convocați în prealabil la Reședința de stat și  au discutat separat cu președintele. Acesta le-a cerut să-și facă onest meseria pentru ca cetățenii să-și recapete încrederea în actul justiției. „Deoarece am prerogativa de a numi  în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a punctat Nicolae Timofti.

    Lista judecătorilor numiți în funcție până la pensionare:

    Olga Cojocaru – Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;
    Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău;
    Lilia Lupașco și Iurie Potângă – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău;
    Cristina Cheptea – Judecătoria Sângerei;
    Vitalie Cotorobai – Judecătoria Hâncești;
    Ludmila Holevițcaia – Judecătoria Comrat;
    Marcel Juganari – Judecătoria Călărași;
    Svetlana Lazari – Judecătoria Telenești;
    Lucia Lupașcu – Judecătoria Drochia;
    Ion Pâcaleu – Judecătoria Fălești;
    Nina Veleva – Judecătoria Cahul

     
  • Член Конституционного суда Виктор Попа не смог составить обращение в суд

    Член Конституционного суда, экс-депутат Либеральной партии и экс-председатель парламентской комиссии по юридическим вопросам Виктор Попа не смог составить обращение в суд. магистрат намеревался истребовать компенсацию у политолога Богдана Цырди за оскорбление своего достоинства и репутации.

    Однако же, сразу же после подачи официальных бумаг, суд отказался рассматривать дело, указав, что Попа нарушил целый ряд предусмотренных законом процедур. Так, судья инстанции сектора Ботаника Серджиу Димитриу указал, что Виктор Попа сначала должен был направить предложение о внесудебном урегулировании инцидента, не подал обращение в суд по месту жительства Цырди и т.д.

    Член Конституционного суда, экс-депутат Либеральной партии и экс-председатель парламентской комиссии по юридическим вопросам Виктор Попа не смог составить обращение в суд. магистрат намеревался истребовать компенсацию у политолога Богдана Цырди за оскорбление своего достоинства и репутации.

    Однако же, сразу же после подачи официальных бумаг, суд отказался рассматривать дело, указав, что Попа нарушил целый ряд предусмотренных законом процедур. Так, судья инстанции сектора Ботаника Серджиу Димитриу указал, что Виктор Попа сначала должен был направить предложение о внесудебном урегулировании инцидента, не подал обращение в суд по месту жительства Цырди и т.д.

    На основании изложенных фактов, суд отказался рассматривать иск Виктора Попы.
    Напомним, что тот стал судьей конституционного суда исключительно благодаря независимому депутату Сергею Сырбу, чей голос при утверждении в парламенте стал решающим. Тогда же Сырбу, неоднократно ставивший под сомнения знания оппонента, неожиданно отметил высокий профессиональный уровень либерала.

     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU