Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Брага Анджела
Căutare avansată
foto: zdg.md

Druţă Ion

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 15.04.1994

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Curții Supreme de Justiție, președintele Curții Supreme de Justiție domnul Ion Druță, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Hotărârea nr. 210/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea domnului Ion Druță în funcţia de președinte al Curții Supreme de Justiție, pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 221  din  27.09.2013 numit, în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 349-V din 15 iunie 2010 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău.

Anul naşterii: 1967

Data numirii în funcție: 15.04.1994

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Curții Supreme de Justiție, președintele Curții Supreme de Justiție domnul Ion Druță, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Hotărârea nr. 210/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea domnului Ion Druță în funcţia de președinte al Curții Supreme de Justiție, pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 221  din  27.09.2013 numit, în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 349-V din 15 iunie 2010 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău.

Anul naşterii: 1967

Instruire/Diplome
1987 - 1992 Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1992 - 1993 Stagiar Judecatoria Botanica, Chișinău, Moldova
1993 - 1994 Grefier, Judecatoria Botanica, Chișinău, Moldova
1995 - 2013 Judecător, Judecatoria Botanica, Chișinău, Moldova, Decret nr. 56-XIII din 14.04.1994
2006 - 2013 Președinte, Judecatoria Botanica, Chișinău, Moldova, Decret nr. 511-IV din 30 martie 2006
2008 - 2011 Vicepreședinte, Asociația judecătorilor din Republica Moldova
2011 - prezent -  Președinte,  Asociața judecătorilor din Republica Moldova
2013 - prezent - Judecător la Curtea Supremă de Justiţie

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 46/4 din 17 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosare examinate de judecătorul Druţă Ion nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 32/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosare examinate de judecătorul Druţă Ion nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2013 judecătorul a examinat 104 cauze din 85 de cauze repartizate, ceea ce constituie 122,35%;
2014 judecătorul a examinat 542 cauze din 573 de cauze repartizate, ceea ce constituie 94,6%;
2015 judecătorul a examinat 561 cauze din 607 de cauze repartizate, ceea ce constituie 92,4%.

Prin Hotărârea nr. 417/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ca neîntemeiată, cererea de abţinere a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Druță, de la examinarea chestiunii cu privire la contestarea hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 3/4 din 20 aprilie 2018, emise împotriva judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău (sediul Botanica). 

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Procentajul hotărârilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru ultimii 3 ani (2010-2012) este de 86,76%, respectiv 8 hotărâri casate din 44 contestate. Pe cauzele penale, au fost casate 3 sentințe din 14 contestate (82,33%).

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la vizita de studiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va avea loc în perioada 13-17 noiembrie 2017, la Strasbourg, Franța a următorilor judecători:
- Nicolae Gordilă, judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Elena Covalenco, judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Ion Druță judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
- Luiza Gafton, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Mariana Pitic, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Ion Druță (Curtea Supremă de Justiție), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 14/03 din 30 martie 2018, Colegiul pentru selecția şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Curții Supreme de Justiție Druță Ion pentru promovare în funcție administrativă.

Potrivit Hotărârii nr. 157/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Ion Druță, Curtea Supremă de Justiție, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 46/4 din 17 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 88 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 35/5 din 12 iunie 2013, a fost admisă candidatura domnului Druţă Ion la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 33/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 67 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 32/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 90 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 352/18 din 24 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi conferă gradul superior de calificare președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Ion Druță.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 46/4 din 17 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosare examinate de judecătorul Druţă Ion nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 32/3 din 31 mai 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosare examinate de judecătorul Druţă Ion nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Rata de soluţionare a dosarelor:
2013 judecătorul a examinat 104 cauze din 85 de cauze repartizate, ceea ce constituie 122,35%;
2014 judecătorul a examinat 542 cauze din 573 de cauze repartizate, ceea ce constituie 94,6%;
2015 judecătorul a examinat 561 cauze din 607 de cauze repartizate, ceea ce constituie 92,4%.

Prin Hotărârea nr. 417/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ca neîntemeiată, cererea de abţinere a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Druță, de la examinarea chestiunii cu privire la contestarea hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 3/4 din 20 aprilie 2018, emise împotriva judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău (sediul Botanica). 

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Procentajul hotărârilor casate din cele contestate pe cauze civile pentru ultimii 3 ani (2010-2012) este de 86,76%, respectiv 8 hotărâri casate din 44 contestate. Pe cauzele penale, au fost casate 3 sentințe din 14 contestate (82,33%).

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la vizita de studiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va avea loc în perioada 13-17 noiembrie 2017, la Strasbourg, Franța a următorilor judecători:
- Nicolae Gordilă, judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Elena Covalenco, judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Ion Druță judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
- Luiza Gafton, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Mariana Pitic, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Ion Druță (Curtea Supremă de Justiție), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 14/03 din 30 martie 2018, Colegiul pentru selecția şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Curții Supreme de Justiție Druță Ion pentru promovare în funcție administrativă.

Potrivit Hotărârii nr. 157/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorului Ion Druță, Curtea Supremă de Justiție, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 46/4 din 17 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 88 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 35/5 din 12 iunie 2013, a fost admisă candidatura domnului Druţă Ion la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 33/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 67 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 32/3 din 31 mai 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 90 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 352/18 din 24 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi conferă gradul superior de calificare președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Ion Druță.

 

Hotărârea nr. 417/21 din 16 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 352/18 din 24 iulie 2018

Hotărârea nr. 210/11 din 25 aprilie 2018

Hotărârea nr. 14/03 din 30 martie 2018

Hotărârea nr. 157/8 din 20 martie 2018

Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârea nr. 35/5 din 12 iunie 2013

Hotărârea nr.33/3 din 31 mai 2013

Hotărârea nr.32/3 din 31 mai 2013

Hotărârea nr.46/4 din 17 iunie 2016

Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 211/13 din 25 Iunie 2019

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 46/4 din 17 iunie 2016"în perioada de raportare, prin hotărârea Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27.05.2015, în privinţa judecătorului Ion Druţă, a fost intentată o procedură disciplinară, cu aplicarea sancţiunii disciplinare - mustrare. Ulterior, prin hotărîrea CSM nr. 392/17 din 02.06.2015, a fost casată hotărârea Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27.05.2015, emisă în privinţa judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Ion Druţă, cu încetarea procedurii pe dosar.Totodată, conform hotărârii Colegiului disciplinar nr. 22/9 din 22 aprilie 2016, în privinţa judecătorului Ion Druţă, a fost intentată o procedură disciplinară, cu aplicarea sancţiunii disciplinare - mustrare".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 32/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Druţă Ion".

Prin Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de avocatul Stănescu Valeriu în interesele lui Doni Svetlana şi se menţine Hotărârea nr.116/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privinţa judecătorilor Simciuc Natalia, Guzun Maria și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chişinău și ale judecătorilor Druță Ion, Oprea Iuliana și Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 223/12 din 11 August 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către directorul OM „Realty Capital” SRL, Plăcinta Ion, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 iunie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Dumitru Corolevschi şi a Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat, Ion Druţă. Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 Aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion. 


Potrivit Hotărârii nr. 216/8 din 16 iunie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Larisa Moşoi, împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 27 septembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de către aceasta, referitoare la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de către judecătorul Ion Druţă de la Curtea Supremă de Justiţie şi alţi judecători de la Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Chişinău.

Conform Hotărârii din 22/9 din 22 aprilie 2016, Colegiul Disciplinar a decis aplicarea în privința judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, lulia Sîrcu, luliana Oprea, Galina Stratulat, Ion Druţă, sancţiunea disciplinară mustrare.

Conform Hotărârii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.

Prin Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate  Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotrută și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.  

Potrivit Hotărârii nr. 24/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 18 mai 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, Ion Druţă, Iuliana Oprea, Galina Stratulat şi Vladimir Timofti. 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

La data de 14.07.2014, Ministerul Finațelor, în temeiul art. 1, art. 4  alin. (3) lit. c) din Legea nr. 947-XIII din 19.07.1996, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o petiție prin care, a solicitat inițierea procedurii disciplinare împotriva judecătorilor culpabili în prejudicierea bugetului de stat cu suma de peste 4 milioane lei, încasate în beneficiul lui Chiriac Andrei prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 19.02.2014. Prin Hotărârea nr. 18/3 din 27 martie 2015 Colegiul Disciplinar a aplicat judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Druță sancțiune disiplinară sub formă de mustrare. Conform Hotărârii nr. 392/17 din 02 iunie 2015 a fost respinsă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu, împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27 martie 2015, a fost casată hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27 martie 2015, şi s-a încetat procedura pe dosar.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013 - 2015, au fost înregistrate 49 sesizări, dintre care a fost admisă doar una.

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare al Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Druţă Ion au fost depuse 12 petiţii neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 46/4 din 17 iunie 2016"în perioada de raportare, prin hotărârea Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27.05.2015, în privinţa judecătorului Ion Druţă, a fost intentată o procedură disciplinară, cu aplicarea sancţiunii disciplinare - mustrare. Ulterior, prin hotărîrea CSM nr. 392/17 din 02.06.2015, a fost casată hotărârea Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27.05.2015, emisă în privinţa judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Ion Druţă, cu încetarea procedurii pe dosar.Totodată, conform hotărârii Colegiului disciplinar nr. 22/9 din 22 aprilie 2016, în privinţa judecătorului Ion Druţă, a fost intentată o procedură disciplinară, cu aplicarea sancţiunii disciplinare - mustrare".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 32/3 din 31 mai 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Druţă Ion".

Prin Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de avocatul Stănescu Valeriu în interesele lui Doni Svetlana şi se menţine Hotărârea nr.116/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privinţa judecătorilor Simciuc Natalia, Guzun Maria și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chişinău și ale judecătorilor Druță Ion, Oprea Iuliana și Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 223/12 din 11 August 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către directorul OM „Realty Capital” SRL, Plăcinta Ion, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 05 iunie 2017 de respingere a sesizării acestuia, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Dumitru Corolevschi şi a Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat, Ion Druţă. Prin Hotărârea nr. 4/4 din 20 Aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă cererea cu privire la repunerea în termen a contestaţiei prezentate în temeiul art. 29 alin. (1) a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 împotriva hotărârii nr. 223/12 din 11 august 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către directorul OM „Realty Capital" SRL, Plăcintă Ion, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Bălţi, Corolevschi Dumitru şi a judecătorilor Curţii Supreme de justiţie, Chişca-Doneva Tamara, Stratulat Galina şi Druţă Ion. 

Potrivit Hotărârii nr. 216/8 din 16 iunie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Larisa Moşoi, împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 27 septembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de către aceasta, referitoare la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de către judecătorul Ion Druţă de la Curtea Supremă de Justiţie şi alţi judecători de la Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Chişinău.

Conform Hotărârii din 22/9 din 22 aprilie 2016, Colegiul Disciplinar a decis aplicarea în privința judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, lulia Sîrcu, luliana Oprea, Galina Stratulat, Ion Druţă, sancţiunea disciplinară mustrare.

Conform Hotărârii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.

Prin Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate  Nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Frund Nicolae împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Frunza Nicolae privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, Oleg Melniciuc și Nina Arabadji, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Vascan, Iurie Cotrută și Eugeniu Clim, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Galina Stratulat, Ion Druță.  

Potrivit Hotărârii nr. 24/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 18 mai 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, Ion Druţă, Iuliana Oprea, Galina Stratulat şi Vladimir Timofti. 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

La data de 14.07.2014, Ministerul Finațelor, în temeiul art. 1, art. 4  alin. (3) lit. c) din Legea nr. 947-XIII din 19.07.1996, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o petiție prin care, a solicitat inițierea procedurii disciplinare împotriva judecătorilor culpabili în prejudicierea bugetului de stat cu suma de peste 4 milioane lei, încasate în beneficiul lui Chiriac Andrei prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 19.02.2014. Prin Hotărârea nr. 18/3 din 27 martie 2015 Colegiul Disciplinar a aplicat judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Druță sancțiune disiplinară sub formă de mustrare. Conform Hotărârii nr. 392/17 din 02 iunie 2015 a fost respinsă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu, împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27 martie 2015, a fost casată hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 18/3 din 27 martie 2015, şi s-a încetat procedura pe dosar.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013 - 2015, au fost înregistrate 49 sesizări, dintre care a fost admisă doar una.

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare al Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Druţă Ion au fost depuse 12 petiţii neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018

Hotărârea nr. 4/4 din 20 aprilie 2018

Hotărârea nnr. 216/8 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 24/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 63/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 22/9 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 61/8 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016

Hotărârea nr. 18/3 din 27 martie 2015

Hotărârea nr. 392/17 din 02 iunie 2015

Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Știri
  • Dosarele ex-președintelui CSJ: Note informative cu indicații și bunuri imobile de milioane în Chișinău, cumpărate de fiică, părinți și socri pensionari

    Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este anchetat penal pentru îmbogățire ilicită și amestec în înfăptuirea justiției după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai magistratului au cumpărat, în ultimii 5 ani, mai multe bunuri imobile în Chișinău, care valorează, la prețul lor de piață, peste 13 milioane de lei, iar în biroul acestuia au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în care erau vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, Oleg Pruteanu, alias „Borman”, sau persoanele învinuite de tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc.

    ZdG a localizat bunurile imobile procurate în ultimii ani de membrii familiei Druță și a consultat mai multe note informative care au fost găsite în biroul magistratului de la CSJ.

    Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este anchetat penal pentru îmbogățire ilicită și amestec în înfăptuirea justiției după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai magistratului au cumpărat, în ultimii 5 ani, mai multe bunuri imobile în Chișinău, care valorează, la prețul lor de piață, peste 13 milioane de lei, iar în biroul acestuia au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în care erau vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, Oleg Pruteanu, alias „Borman”, sau persoanele învinuite de tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc.

    ZdG a localizat bunurile imobile procurate în ultimii ani de membrii familiei Druță și a consultat mai multe note informative care au fost găsite în biroul magistratului de la CSJ.

    Oficial, în ultimii trei ani, nici judecătorul Ion Druță, nici soția sa nu au făcut achiziții importante. Socrii magistratului, părinții acestuia, dar și fiica sa, însă, au achiziționat mai multe apartamente și spații comerciale în blocuri noi din Chișinău, construite recent.

    Fiica judecătorului a procurat bunuri imobile de peste 5 milioane de lei

    Cristina Druță este fiica lui Ion Druță, născută în 1991. În decembrie 2011, pe când avea 20 de ani, aceasta semnează un contract de investiții cu „Exclusiv Imobil” pentru procurarea unui spațiu nelocativ (comercial) cu suprafața de 164 m.p. într-un bloc construit pe str. Serghei Lazo din Chișinău. Imobilul, unul exclusivist, se află la o stradă distanță de cel mai important și cunoscut bulevard, Ștefan cel Mare și Sfânt.

    Încăperea a devenit, oficial, proprietatea Cristinei Druță în august 2014, când blocul a fost dat în exploatare. Prețul unui metru patrat de spațiu comercial în zonă depășește suma de 1000 de euro astfel că, un simplu calcul arată că cei 164 de m.p. procurați de fiica judecătorului au costat, cel puțin, 164 mii de euro, adică peste 3,2 milioane de lei.

    În august 2014, pe când avea 23 de ani, Cristina semnează un alt contract de investiții cu firma de construcții „Urbanconstruct”, pentru două apartamente situate la etajul patru al unui bloc de locuit aflat atunci în construcție, pe str. Independenței. O locuință are două etaje și o suprafață de 75,7 m.p.. Cea de-a doua este la același etaj și are o suprafață de 42,9 m.p.. În decembrie 2015, este semnat procesul verbal de transmitere a apartamentelor. La scurt timp, în februarie 2016, dreptul de proprietate este înregistrat la Cadastru pe numele Cristinei Druță.

    Firma „Urbanconstruct” a vândut apartamentele în blocul din str. Independenței cu prețuri care variau între 670 și 720 euro pentru un metru patrat. Un calcul simplu arată că cele două apartamente au costat-o pe fiica judecătorului aproximativ 80 de mii de euro, echivalentul a 1,6 milioane de lei.

    În noiembrie 2016, în același bloc, Cristina Druță a semnat contractul de cumpărare a unui spațiu nelocativ (debara) cu suprafața de 14,5 m.p.. În aceeași perioadă, Cristina a cumpărat și două locuri de parcare în același bloc, ambele cu suprafețe de câte 15 m.p., astfel că investiția finală în aceste cinci bunuri imobile a depășit suma de 90 de mii de euro.

    Cristina Druță este una dintre fondatoarele firmei „Lic-Dana” SRL, deschisă încă în 1999 de Victoria Ciumacu, soacra lui Ion Druță și o rudă a familiei, Natalia Țurcan. În noiembrie 2017, Cristina Druță a preluat cota parte din firmă deținută de Natalia Țurcan. Compania acordă servicii farmaceutice.

    Socrii pensionari au procurat bunuri de peste 7 milioane de lei

    Victoria și Pavel Ciumacu sunt socrii judecătorului Druță. Pavel Ciumacu are 76 de ani, iar soția sa, Victoria, 75 de ani, ambii fiind de mai mult timp la pensie. Socrii lui Ion Druță au locuit toată viața în orașul Bălți, acolo unde s-au căsătorit în 1968. În mai 2019, Primăria din localitate a organizat, în cinstea căsătoriei lor, dar și a altor 22 de cupluri, un eveniment „de omagiere cu prilejul a 50 de ani de căsătorie comună”, în document fiind indicată adresa de domiciliu din Bălți a soților Ciumacu.

    În februarie 2010, socrii lui Ion Druță semnează un contract de investire într-un spațiu nelocativ (comercial) de 184,6 m.p. în blocul din str. Serghei Lazo, acolo unde, peste aproape un an, avea să investească și fiica lui Ion Druță. În august 2014, soții Ciumacu au intrat, oficial, în proprietatea spațiului comercial, care costă, la prețul de piață, aproximativ 200 de mii de euro, echivalentul a 4 milioane de lei.

    În aprilie 2016, în urma unui contract de schimb, socrii judecătorului Druță au intrat în posesia altor două bunuri imobile într-un bloc de locuit construit de compania „Basconslux” pe str. Melestiu, în imediata apropiere a complexului construit de aceeași companie pentru angajații din procuratură.

    încăpere procurată de familia Ciumacu are 164,8 m.p., iar a doua – 20 de m.p. Oficial, bunurile imobile nu sunt încă date în exploatare, dar prețul lor de piață, în funcție de destinația lor, este de aproximativ 100-150 de mii de euro (aproximativ 3 milioane de lei).

    ZdG a scris anterior că Pavel și Victoria Ciumacu dețin, în capitală, alte trei bunuri imobile pe str. Independenței (123), toate dobândite în anii 2002-2004, acestea fiind date în arendă reţelei maghiare de farmacii „Gedeon Richter”.

    Părinții judecătorului au cumpărat un apartament în Chișinău

    Serghei și Ana Druță sunt părinții judecătorului. Aceștia locuiesc în satul Inești, raionul Telenești. Serghei are 77 de ani, iar soția sa, Ana, 69 de ani, ambii fiind pensionari. În aprilie 2016, și aceștia au semnat un contract de investiții în construcția unui apartament de 80 m.p., amplasat pe str. Melestiu din Capitală, chiar în complexul construit special pentru lucrătorii procuraturii. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia părinților lui Ion Druță în decembrie 2016, când a fost dat în exploatare și costă, la prețul său de piață aproximativ 45-50 de mii de euro (un milion de lei).

    Oameni din satul Inești ne-au anunțat că Ana Druță a locuit și lucrat mai mulți ani în Italia, de unde a revenit acum câțiva ani, stabilindu-se definitiv în localitatea de baștină. Tot în Italia locuiesc și cele două surori ale judecătorului Druță.

    Declarațiile judecătorului Druță la audieri

    Eugen Rurac, procurorul care gestionează dosarul penal deschis pentru îmbogățire ilicită pe numele judecătorului Ion Druță, precizează că urmărirea penală este aproape finalizată. „În scurt timp, dosarul va fi expediat în instanța de judecată. Așteptăm niște răspunsuri de peste hotare. Cum vor fi aceste răspunsuri, dosarul este planificat pentru a fi expediat în judecată la sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie. Membrii familiei (Druță, n.r.) nu au nicio calitate la această etapă, ținând cont de faptul că nu ne-am apreciat cum să-i audiem. În calitate de martori, ei au dreptul să nu facă declarații, dar în calitate de complici, încă nu am luat decizia respectivă. Deci, ei încă nu au fost audiați. Dl Druță a fost audiat. A declarat că bunurile au fost cumpărate cu venituri de peste hotare ale rudelor sale și că nu el este beneficiarul lor”, menționează procurorul Eugen Rurac.

    Anterior, Procuratura Generală anunța că, temei pentru urmărirea penală a lui Ion Druță a servit sesizarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În urma perchezițiilor în biroul de serviciu al judecătorului, efectuate în lipsa acestuia, din motiv că este plecat peste hotare, procurorii au ridicat mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, acte necesare investigației.

    Note informative cu indicații pe mai multe dosare, baza unui proces penal

    Numele judecătorului Ion Druță este asociat și cu un alt dosar penal, în care acesta ar putea fi anchetat pentru ingerință în înfăptuirea justiției. Aceasta are la bază mai multe acte ridicate de oamenii legii în urma perchezițiilor din septembrie, efectuate în biroul lui Ion Druță de la CSJ. Mai exact, în biroul său au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în privința soluțiilor pe care aceștia urmau să le adopte.

    „Documentele au fost depistate în cadrul perchezițiilor cu prezența reprezentanților CSJ și a grupului de urmărire penală”, a confirmat procurorul Eugen Rurac, evitând să ofere detalii la subiect.

    Procurorul General cere ridicarea imunității lui Druță. Din a doua încercare, CSM eliberează acordul

    O sesizare privind ridicarea inunității lui Ion Druță a fost depusă în cancelaria CSM în dimineața zilei de marți, 22 octombrie 2019. „Astăzi (marți, 22 octombrie, n.r.) la 8:30, în cancelaria CSM, a parvenit sesizarea Procurorului General interimar privind eliberarea acordului de urmărire penală, reținere și aducere silită, percheziții, arestare, tragere la răspundere penală a unui judecător. Sesizarea în cauză necesită o verificare, după cum prevede legea de către inspectia judiciară și în cinci zile CSM urmează să se pronunțe vizavi de sesizarea dată. Cu părere de rău nu pot să dau nume și să va spun conținutul. În sesizarea dată sunt vizați mai mulți judecători, inclusiv mai mulți judecători din mai multe instanțe. Inclusiv judecători, care s-au aflat pe scenă la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie, inclusiv judecători care sunt candidați la alegerile din 25 octombrie pentru a fi aleși în calitate de membri CSM”, a declarat Musteață, evitând să ofere numele judecătorului vizat în sesizarea procurorului general.

    Ședința CSM de marți, 22 octombrie, nu a avut însă loc din lipsă de cvorum, fiind amânată pentru a doua săptămână consecutiv, după ce un membru ales din rândul profesorilor de drept, Ion Postu, nu s-a prezentat. Joi, 24 octombrie 2019, CSM a avut încă o tentativă de a se întruni în ședință. De această dată, cu succes. Lui Ion Druță i-a fost ridicată imunitatea, iar magistratul a fost audiat la procuratură, în legătură cu noua cauză penală.

    Dosarul lui Valentin Eșanu și cel al tentativei de asasinat a lui Plahotniuc, printre „notele informative” cu indicații

    ZdG a consultat mai multe documente, denumite „note informative”, ridicate în urma perchezițiilor din biroului judecătorului Druță în luna septembrie 2019.

    Într-un document datat cu 5 octombrie 2018 se menționează, între paranteze, numele „Eșanu Valentin” și „Notă Informativă”, se conțin detalii despre dosarele în care figura numele omului de afaceri, cunoscut opiniei publice după ce a declarat în mai multe rânduri că dosarele pe numele său ar fi fost fabricate. La finalul documentului se precizează: „reieșind din cele expuse se propune: respingerea cererilor avocaților de conexare a dosarelor care se află pe rolul instanțelor de judecată. Urgentarea examinării dosarului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în care figurează doar Valentin Eșanu, cu adoptarea în termen de maximum două luni a unei sentințe de condamnare la pedeapsa cu închisoarea”.

    Valentin Eșanu a fost eliberat din arest după aproape doi ani, în iunie 2019, după schimbarea guvernării. În timp ce se afla în arest, acesta a fost inclus în lista persoanelor persecutate politic de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

    În alt document similar, datat cu 4 octombrie 2018, se face referire la dosarul în care mai multe persoane erau judecate pentru tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc. În document se solicita „urgentarea examinării dosarului, pronunțarea unei decizii prin care să fie admis apelul procurorului și dispusă condamnarea inculpaților Zabolotnîi Valerian, Melnic Igor, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan și Dragulea Vasile pe toate capetele de acuzare înaintate”. Dosarul penal se examina în acea perioadă la CA Chișinău, iar peste o lună și jumătate, la 18 decembrie 2018, toți inculpații au primit pedepse mai aspre, la solicitarea procurorilor.

    (mai jos, vedeți decizia CA Chișinău din dosarul tentativei de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc)

     

    Notă informativă cu indicații în dosarul „Borman”. Un inculpat condamnat la Apel la 20 de ani de închisoare, după ce, prima instanță i-a dat doar trei ani cu suspendare

    Într-o altă „notă informativă” din 4 octombrie 2018 se face referire la un alt dosar gestionat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) – cel în care Oleg Pruteanu, alias „Borman”, împreună cu Roman Slutu, Ion Corcodel și Alexandr Onișciuc erau judecați pentru circulația ilegală a drogurilor, dar și pentru alte infracțiuni. În document se dădeau indicații și în dosarul lui Anton Zaharov, cel care era judecat într-un alt dosar, trimis în judecată separat.

    Ținând cont de faptul că dosarul „Borman” este unul complex și cu mulți participanți, iar pentru acumularea probatoriului au lucrat atât procurorii PCCOCS cât și polițiști și procurori din alte țări, inclusiv din UE, se impune o implicare mai eficientă a instanței de judecată. Reieșind din cele expuse, se propune: numirea ședințelor de judecată în dosarul „Borman” în fiecare zi, pentru o durată de timp cât mai mare, iar în cazul absenței avocaților aleși de inculpați, examinarea dosarului cu avocați din oficiu. Pronunțarea unei decizii prin care să fie admis apelul procurorului și dispusă condamnarea lui Zaharov Anton pe toate capetele de acuzare înaintate”.

    Igor Hlopețchi, unul dintre avocații inculpaților din dosarul „Borman” a confirmat pentru ZdG că în octombrie 2018 au existat mai multe tentative de a organiza ședințe în zile consecutive pe dosar, dar și cereri de urgentare din partea procurorilor. Doar că, avocații s-au opus, sesizând inclusiv Curtea Constituțională, astfel că, în acest dosar nu există nici până astăzi o sentință.

    Totodată, în aprilie 2019, conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, Anton Zaharov, dosarul căruia a fost examinat separat de cel al celorlalți inculpați din dosarul „Borman” a fost condamnat la 20 de ani de închisoare cu executare, judecătorii Oxana Robu, Igor Mânăscurtă și Alexandru Spoială admițând apelul procurorilor. Prima instanță, prin judecătorul Grigore Manoli îl condamna pe Anton Zaharov la doar trei ani de închisoare, pedeapsa fiind suspendată condiționat.

    (vedeți, mai jos, decizia CA Chișinău în dosarul Zaharov)

     

    Într-o altă notă informativă se face referire la mai multe dosare examinate de CSJ, printre care dosarul Baștovoi, dar și alte litigii civile, examinate de CSJ. Surse apropiate anchetei au precizat pentru ZdG că ar exista, de fapt, mai multe note informative similare, cu indicații și în alte dosare de rezonanță.

    Alexandru Tabarcea, avocatul lui Ion Druță: „Dl Druță pledează nevinovat”

    Despre dosarul privind amestecul în înfăptuirea justiției

    În acest moment, noi nu cunoaștem care sunt detaliile. Ridicarea imunității este solicitată de procurorul general. Careva detalii despre procesul penal, pentru că la etapa actuală este deschis doar un proces penal și nu cauză penală, respectiv, nu avem cunoștințâ de cauză despre bănuielile sau învinuirile care se prezumă în privința dlui Druță. Note informative cu indicații noi nu am cercetat, respectiv, nu cunoaștem despre esența acestora”. (discuția cu acesta a avut loc înainte de ridicarea imunității de către CSM, respectiv, înainte ca Ion Druță să fie audiat de procurori)

    Despre dosarul de îmbogățire ilicită

    „Dl Druță pledează nevinovat. Și-a expus poziția în fața organului de urmărire penală, respectiv. Evident, bunurile respective au fost procurate de membrii familiei sale. Învinuirea își bazează presupunerile doar pe faptul deținerii de către membrii familiei sale a câte un bun imobil, respectiv, acticolul încriminat depășește prezumția de nevinovăție stipulată în Codul de Procedură Penală. Respectiv, noi urmează să probăm faptul că nu dlui este proprietarul și nu dlui este beneficiarul”.S
    Sursa: zdg.md

  • Numele președintelui de instanță vizat într-un dosar penal: În biroul său s-a găsit o listă cu indicații pe anumite dosare

    Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a venit cu o nouă sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind eliberarea acordului de urmărire penală, reținere, aducere silită, percheziții, arestare și tragere la răspundere penală a unui judecător. Sursele ZdG din sistem afirmă că judecătorul vizat în dosarul penal este președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, care este anchetat penal și pentru îmbogățire ilicită.

    După ședința CSM de astăzi, marți, 22 octombrie, președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, care a fost revocat din funcție la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor nerecunoscută de Guvern și de o parte din membrii CSM, a declarat că sesizarea Procurorului General interimar a ajuns la CSM în această dimineață și urmează să fie examinată în cinci zile.

    Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a venit cu o nouă sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind eliberarea acordului de urmărire penală, reținere, aducere silită, percheziții, arestare și tragere la răspundere penală a unui judecător. Sursele ZdG din sistem afirmă că judecătorul vizat în dosarul penal este președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, care este anchetat penal și pentru îmbogățire ilicită.

    După ședința CSM de astăzi, marți, 22 octombrie, președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, care a fost revocat din funcție la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor nerecunoscută de Guvern și de o parte din membrii CSM, a declarat că sesizarea Procurorului General interimar a ajuns la CSM în această dimineață și urmează să fie examinată în cinci zile.

    „Astăzi, la 8:30, în cancelaria CSM, a parvenit sesizarea Procurorului General interimar privind eliberarea acordului de urmarire penală, reținere și aducere silită, percheziții, arestare, tragere la răspundere penală a unui judecător. Sesizarea în cauză necesită o verificare, după cum prevede legea de către inspectia judiciară și în cinci zile CSM urmează să se pronunțe vizavi de sesizarea dată. Cu părere de rău nu pot să dau nume și să va spun conținutul. În sesizarea dată sunt vizați mai mulți judecători, inclusiv mai mulți judecători din mai multe instanțe. Inclusiv judecători, care s-au aflat pe scenă la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie, inclusiv judecători care sunt candidați la alegerile din 25 octombrie pentru a fi aleși în calitate de membri CSM”, a declarat Musteață.

    Sesizare nouă, același judecător

    Sursele ZdG din cadrul organelor de drept au precizat că judecătorul vizat în sesizarea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, este președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță. Sesizarea are legătură cu un nou dosar penal intentat de Procuratura Generală, în care este vizat magistratul.

    Dosarul nou, intentat după perchezițiile făcute în biroul lui Ion Druță de la CSJ

    Procurorii au deschis un nou dosar în care este vizat Ion Druță, altul decât cel în care fostul președinte al CSJ este anchetat pentru îmbogățire ilicită.

    Sursele ZdG afirmă că noul dosar penal a fost deschis după ce, la perchezițiile efectuate în biroul judecătorului Druță în dosarul privind îmbogățirea ilicită ar fi fost găsit un document în care se conțineau mai multe indicații pe anumite dosare și deciziile pe care judecătorii care le examinau urmau să le ia. Ulterior, după ce ar fi descoperit acel document, procurorii au făcut mai multe cercetări și au deschis un nou dosar penal pe numele lui Ion Druță. În dosar sunt vizați, însă, și alți judecători, în special de la Curtea Supremă de Justiție care urmau să execute ordinele venite de la Druță pe acele dosare. Unii judecători vizați în sesizare sunt printre cei care au participat la organizarea Adunării Generale a Judecătorilor prin care actuala componență a CSM a fost revocată.

    Pe 24 septembrie 2019, CSM a admis solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu pentru ridicarea imunității lui Ion Druță și a dat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.

    În aceeași zi, Procuratura Anticorupție și CNA au efectuat percheziții în biroul acestuia de la CSJ.

    Duminică, 29 septembrie, PA a efectuat percheziții la domiciliul acestuia și a înmânat familiei o citație prin care Ion Druță este solicitat să se prezinte mâine, 2 octombrie, în fața procurorilor pentru a fi audiat în calitate de bănuit.

    Dosarul de îmbogățire ilicită a fost pornit de procurorul general interimar Dumitru Robu la 23 septembrie, după ce PG a fost informată de Serviciul Informații și Securitate (SIS) că a constatat „o discrepanță esențială” între veniturile legale declarate și proprietățile dobândite de membrii familiei Druță între 2016-2019.
    Sursa: zdg.md

  • Președintele CSJ, anchetat penal pentru îmbogățire ilicită, fără achiziții declarate în ultimii trei an

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție, implicat anterior în mai multe dosare dubioase, despre care ZdG a scris că locuiește într-un imobil de lux din Chișinău, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Cauza penală a fost inițiată după ce Serviciul de Informații și Securitate a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, în anii 2016-2019, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În ultimii trei ani, însă, în declarațiile de avere și interese, Ion Druță nu a indicat faptul că ar fi achiziționat bunuri.

    Luni, 23 septembrie 2019, procurorul general interimar a pornit urmărirea penală în baza art. 330/2 alin. (2), Cod penal, pe faptul îmbogățirii ilicite de către președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță. Marți, 24 septembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis ridicarea imunității președintelui CSJ. Prin urmare, tot marți, 24 septembrie 2019, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție, de comun CNA, au efectuat percheziții, după ce procurorul general interimar a solicitat CSM ridicarea imunității judecătorului pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție, implicat anterior în mai multe dosare dubioase, despre care ZdG a scris că locuiește într-un imobil de lux din Chișinău, este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Cauza penală a fost inițiată după ce Serviciul de Informații și Securitate a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, în anii 2016-2019, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În ultimii trei ani, însă, în declarațiile de avere și interese, Ion Druță nu a indicat faptul că ar fi achiziționat bunuri.

    Luni, 23 septembrie 2019, procurorul general interimar a pornit urmărirea penală în baza art. 330/2 alin. (2), Cod penal, pe faptul îmbogățirii ilicite de către președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță. Marți, 24 septembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis ridicarea imunității președintelui CSJ. Prin urmare, tot marți, 24 septembrie 2019, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție, de comun CNA, au efectuat percheziții, după ce procurorul general interimar a solicitat CSM ridicarea imunității judecătorului pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia.

    Detalii din dosar: Bunuri imobile cumpărate de membrii familiei care nu au avut venituri

    Procuratura a anunțat că temei pentru urmărirea penală a lui Ion Druță a servit sesizarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a analizat proprietățile dobândite de membrii familiei Druță, în anii 2016-2019, fiind constatată „o discrepanță esențială între acestea și veniturile legale declarate”. În cadrul perchezițiilor în biroul de serviciu al judecătorului, efectuate în lipsa acestuia, din motiv că este plecat peste hotare, procurorii au ridicat mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, precum și acte necesare investigației. Conform unor surse din sistem, dosarul penal pe numele lui Ion Druță are la bază mai multe tranzacții prin care au fost procurate bunuri imobile înregistrate pe rude apropiate familiei magistratului. Alte surse menționează că Druță a cunoscut că ar urma să fie cercetat penal și, din acest motiv, a părăsit anterior țara. Ion Druță a contestat hotărârea CSM prin care a fost lipsit de imunitate. Cererea urmează să fie examinată de judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău.

    Eugeniu Rurac, procurorul care conduce grupul de urmărire penală care gestionează dosarul pe numele lui Ion Druță, a confirmat că se investighează tranzacțiile în care au fost implicați membri ai familiei sale. „Au fost înregistrate bunuri pe membri de familie care nu au avut venituri, sau veniturile nu au fost în asemenea mărime. Da, sunt membri ai familiei. Nu pot să vă comunic cine anume sunt aceste persoane. Da, au fost cumpărate bunuri imobile, dar sumele nu le pot spune. Discrepanța este însă substanțială”, a menționat Rurac. Acuzatorul de stat a precizat că, în urma perchezițiilor desfășurate marți, 24 septembrie, în biroul președintelui CSJ, nu a fost prezent avocatul acestuia, astfel că nu cunoaște cine-l va reprezenta. „La percheziții a participat președintele interimar al CSJ și încă un judecător din cadrul instanței, în lipsa persoanei la care se efectua percheziția. Legal, asta este permis”, a punctat Rurac.

    Familia Druță nu a declarat nicio achiziție importantă în ultimii 3 ani

    În anii 2016-2019, la care se face referire în dosarul penal, Ion Druță NU a indicat în declarațiile de avere și interese, depuse la Autoritatea Națională de Integritate, faptul că el sau soția sa ar fi achiziționat bunuri costisitoare. De fapt, declarațiile judecătorului din anii 2016, 2017 și 2018 par trase la indigo. În 2016, judecătorul a indicat în declarația de avere și interese că a contractat o datorie în valoare de 50 de mii de euro, fără termen de întoarcere și fără dobândă. În declarația din 2017, magistratul și soția sa nu au indicat vreo achiziție importantă. Din acest document aflăm că banii pe care i-a primit în 2016 proveneau, de fapt, de la mama sa, Ana Druță și urmează să fie întorși până în 2022. Și în declarația de avere pentru anul 2018, familia Druță nu a indicat vreo achiziție. Conform documentului, președintele CSJ deține un teren, o casă de locuit și un apartament în Chișinău. El și soția sa conduc un automobil Honda CRV, fabricat în 2009 și intrat în posesia sa în 2010, respectiv, o Toyota Yaris, fabricată în 2006 și dobâdită în 2009. Ambele mașini nu sunt în proprietatea familiei Druță, fiind deținute de cei doi soți în baza unor contracte de folosință.

    ZdG a scris, în mai 2013, că judecătorul Ion Druță, pe atunci președintele Judecătoriei Botanica din Chișinău, locuiește într-un imobil de lux din cartierul Malina Mică. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un eventual scandal, judecătorul a înregistrat imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. În 2011, casa a fost dată în exploatare, iar un an mai târziu a fost înregistrată, oficial, pe numele soților Ion și Lilia Druță. Ion Druță este judecător din 1994, iar din 2013 activează la CSJ. Este președintele instituției din anul 2018, înlocuindu-l pe Mihai Poalelungi. În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, în dosarul „Aroma-Floris”. Atunci, CSM a respins demersul, iar Druță și-a continuat activitatea. Judecătorul a fost implicat anterior și în alte dosare controversate, nefiind însă pedepsit vreodată pentru deciziile pe care le-a luat.
    Sursa: zdg.md

  • (DOC) Președintele CSJ, Ion Druță, demisionează

    Președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, demisionează. Cerere de demisie va fi depusă luni, 30 septembrie, sau marți, 1 octombrie la prima oră. Decizia de a demisiona a fost luată în legătură cu revocarea mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la Adunarea Generală a Judecătorilor. 

    Președintele CSJ precizează, într-o declarație, că:

    Președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, demisionează. Cerere de demisie va fi depusă luni, 30 septembrie, sau marți, 1 octombrie la prima oră. Decizia de a demisiona a fost luată în legătură cu revocarea mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la Adunarea Generală a Judecătorilor. 

    Președintele CSJ precizează, într-o declarație, că:

     ”În legătură cu revocarea judecătorilor, membri ai CSM, la Adunarea Generală a Judecătorilor, din 27.09.2019, componența care a a propus candidatura mea la funcția de președinte al CSJ Parlamentului Republicii Moldova și pentru a evita tot felul de speculații și/sau suspiciuni în adresa întregului sistem judecătoresc, îmi voi da demisia luni sau marți, data de 30.09.2019 – 01.10. 2019, la prima oră”.

    Ion Druță a fost propus Parlamentului pentru numirea în funcția de președinte al CSJ, pe un termen de patru ani, în data de 25 aprilie 2018. În iunie 2019, Druță a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. O lună mai târziu, Ion Druță a revenit la șefia CSJ după ce Curtea de Apel Chișinău a acceptat cererea depusă împotriva CSM. 

    În data de 24 septembrie, CSM permis ridicarea imunității lui Ion Druță, la solicitarea procurorului general interimar.
    Sursa:bizlaw.md 

  • ULTIMA ORĂ! Procurorii fac percheziții la domiciliul președintelui Curții Supreme de Justiție

    Procurorii anticorupție efectuează duminică, 29 septembrie, percheziții la domiciliul președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în cadrul dosarului de îmbogățire ilicită deschis pe numele acestuia la începutul săptămânii.

    Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție (PA) Cătălina Bogonos.

    Procurorii anticorupție efectuează duminică, 29 septembrie, percheziții la domiciliul președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în cadrul dosarului de îmbogățire ilicită deschis pe numele acestuia la începutul săptămânii.

    Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție (PA) Cătălina Bogonos.

    Pe 24 septembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a admis solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu pentru ridicarea imunității lui Ion Druță și a dat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție și CNA au efectuat percheziții în biroul acestuia de la CSJ. PA anunța că a ridicat „mijloace bănești provenite din surse necunoscute, un calculator de birou pentru verificarea informației relevante, precum și acte necesare investigației”.

    Se întâmpla la o zi după ce procurorul general interimar a deschis un dosar penal în care Ion Druță este acuzat de îmbogățire ilicită.

    Dosarul a fost pornit de procurorul general interimar Dumitru Robu după ce PG a fost informată de Serviciul Informații și Securitate (SIS) că a constatat „o discrepanță esențială” între veniturile legale declarate și proprietățile dobândite de membrii familiei Druță între 2016-2019.

    Astăzi, 29 septembrie, în presă a apărut nota informativă dpeusă de Ion Druță la CSM prin care anunță că în următoarele zile va depune cerere de demisie din funcția de președinte al CSJ pe motiv că Adunarea generală extraordinară a ridicat mandatul membrilor CSM care l-au promovat în funcția respectivă.
    Sursa: zdg.md

  • Ultima oră: Șefii de la CSJ și Judecătoria Chișinău revin în funcții. Instanța de apel a anulat hotărârea CSM

    Ion Druță revine la șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar Radu Țurcanu la conducerea Judecătoriei Chișinău, după ce astăzi, 24 iulie, Curtea de Apel Chișinău a accepatat cererea de chemare în judecată depusă de cei doi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a anulat, drept ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestora din funcțiile administrative până când va exista o decizie definitivă referitor la Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț.

    Din textul dispozitivului hotărârii CA Chișinău denotă că au fost anulate doar punctele 3 și 4 din Hotărârea CSM din 25 iunie 2019, prin care erau înlăturați din funcțiile administrative Druță și Țurcanu, pe când în privința celorlalți șase magistrați vizați (vicepreședinții Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulgiheru, Ghenadie Pavliuc, Vitalie Stratan și Corneli Guzun, șeful Inspecției judiciare a CSM, Nicolae Clima, și membrului Colegiului de evaluare a CSM, Oleg Sternioală) decizia CSM rămâne valabilă.

    Ion Druță revine la șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar Radu Țurcanu la conducerea Judecătoriei Chișinău, după ce astăzi, 24 iulie, Curtea de Apel Chișinău a accepatat cererea de chemare în judecată depusă de cei doi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a anulat, drept ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestora din funcțiile administrative până când va exista o decizie definitivă referitor la Nota informativă a judecătorului Mihai Murguleț.

    Din textul dispozitivului hotărârii CA Chișinău denotă că au fost anulate doar punctele 3 și 4 din Hotărârea CSM din 25 iunie 2019, prin care erau înlăturați din funcțiile administrative Druță și Țurcanu, pe când în privința celorlalți șase magistrați vizați (vicepreședinții Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulgiheru, Ghenadie Pavliuc, Vitalie Stratan și Corneli Guzun, șeful Inspecției judiciare a CSM, Nicolae Clima, și membrului Colegiului de evaluare a CSM, Oleg Sternioală) decizia CSM rămâne valabilă.

    Hotărârea CSM a fost anulată de completul de judecată format din magistrații Angela Bostan, Anatol Pahopol și Veronica Negru. Anatol Pahopol este de ieri, prin decizia CSM, președinte interimar al CA Chișinău.

    Completul de la CA Chișinău a luat hotărârea în lipsa reprezentanților CSM, care au depus în dimineața zilei de astăzi o cerere de amânare a ședinței.

    În ședința de ieri a CSM, președintele interimar, Dorel Musteață, a declarat că la dosarul aflat la CA Chișinău în examinare a fost anexată scrisoarea Procuraturii Generale în care spune că organul de urmărire penală nu va examina în informațiile indicate de judecătorul Mihai Murguleț în Nota informativă.

    La 25 iunie 2019, CSM-ul a decis „înlăturarea” din funcțiile administrative a șapte magistrați, inclusiv președinții Judecătoriei Chișinău și CSJ, și revocarea unui membru al Colegiului de evaluare, după o Notă informativă a lui Mihai Murguleț, care activează la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău.

    În Nota informativă, Mihai Murguleț susține că între 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea șefiei Judecătoriei Chișinău și a Curții Supreme de Justiție, după ce ar fi respins câteva tentative ale acestora de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției.

    La 2 iulie, CSM a decis să sesizeze Procuratura Generală pentru a investiga informațiile expuse de Mihai Murguleț în Nota informativă. Între timp, președintele CSJ, Ion Druță, și președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, au contestat la CA Chișinău hotărârea CSM prin care au fost „înlăturați” din funcții.

    Printr-un răspuns din 19 iulie 2019, semnat de procurorul general interimar Igor Popa, PG informa CSM-ul că nu va verifica faptele invocate de judecătorul Mihai Murguleț în Nota informativă pentru că aceasta „nu corespunde cerințelor de formă și de conținut ale unei sesizări despre săvârșirea unei infracțiuni” și pentru că din „alegațiile expuse în Nota informativă” nu rezultă nicio bănuială rezonabilă că ar fi comisă infracțiunea prevăzută de art. 303, Cod penal, adică amestecul în înfăptuirea justiţiei.
    Sursa: ZDG. MD

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

     

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

     

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

     

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.

     

    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Cum i-a făcut justiția milionari pe judecătorii care au anulat alegerile

    Majoritatea judecătorilor care au participat la procesul de anulare a alegerilor locale din mun. Chişinău deţin averi de milioane: case, apartamente sau maşini scumpe. Unii dintre aceştia au fost implicaţi şi anterior în luarea unor decizii controversate, iar alţii au fost promovaţi în sistem deşi nu au avut punctaj maxim în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii.

    Șirul hotărârilor judecătorești prin care alegerile locale din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în fața lui Ion Ceban, au fost invalidate, a început prin hotărârea Rodicăi Berdilo, magistrată la Judecătoria Chișinău. Despre averea, cariera și dosarele gestionate de magistrată, ZdG a scris în ediția trecută. Ulterior, șase colegi de-ai ei, trei de la Curtea de Apel (CA) Chișinău și trei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), au menținut hotărârea primei instanțe, confirmând, definitiv și irevocabil, anularea votului a 248 de mii de alegători din Chișinău.

    Majoritatea judecătorilor care au participat la procesul de anulare a alegerilor locale din mun. Chişinău deţin averi de milioane: case, apartamente sau maşini scumpe. Unii dintre aceştia au fost implicaţi şi anterior în luarea unor decizii controversate, iar alţii au fost promovaţi în sistem deşi nu au avut punctaj maxim în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii.

    Șirul hotărârilor judecătorești prin care alegerile locale din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în fața lui Ion Ceban, au fost invalidate, a început prin hotărârea Rodicăi Berdilo, magistrată la Judecătoria Chișinău. Despre averea, cariera și dosarele gestionate de magistrată, ZdG a scris în ediția trecută. Ulterior, șase colegi de-ai ei, trei de la Curtea de Apel (CA) Chișinău și trei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), au menținut hotărârea primei instanțe, confirmând, definitiv și irevocabil, anularea votului a 248 de mii de alegători din Chișinău.

    La CA Chișinău, decizia de invalidare a alegerilor a fost luată de un complet de judecători format din președintele ședinței, Vladislav Clima, și judecătorii Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc. Toți trei au fost promovați la CA Chișinău în ultimul an și jumătate, iar doi dintre aceștia au fost promovați chiar dacă nu aveau cel mai mare punctaj în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Și la capitolul avere cei trei judecători au mai multe repere comune.

    Vladislav Clima este judecător din 2006, fiind numit în funcție la Judecătoria Ciocana. În februarie 2017, în temeiul unui decret al președintelui Igor Dodon, ajunge judecător la CA Chișinău. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă la trei ani de la accederea în funcția de judecător, prima disponibilă online, Clima indică o avere modestă: un venit anual, împreună cu soția sa, de 100 de mii de lei, un apartament de 70 m.p. și un automobil „Subaru Forester” fabricat în 2006 și cumpărat în leasing, inițial, de soacra sa, Vera Siminel, după care contractul de leasing fuseseră trecut pe Vladislav Clima.

    Clima în 2017: două apartamente şi o casă în construcţie într-o suburbie a Chişinăului

    Peste opt ani, în declarația de avere și interese pentru anul 2017, Vladislav Clima indică deja o avere de milioane: două apartamente, un garaj, o casă de locuit nefinalizată, un Land Rover Discovery Sport, fabricat în 2015 și achiziționat în 2016 cu 38 de mii de euro și, un Volkswagen Passat Comfortline, fabricat și cumpărat în 2017 cu 20 de mii de euro. În 2017, magistratul și soția sa, Maria, care a obținut anul trecut, din servicii de design interior în străinătate, suma de 8,6 mii USD, au contractat un credit de 38 de mii de euro, scadent în 2019. Tot în 2017, Vladislav Clima susține că a primit o donație de 10 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Clima, fost judecător la CSJ, actualul șef al Inspecției Judiciare de la CSM.

    Casa nefinalizată, de peste 295 m.p la care face referire Vladislav Clima, amplasată într-o suburbie a Chișinăului, este construită pe un teren cu o suprafață de 12 ari, obținut de judecător în 2012, printr-un contract de superficie valabil până în 2020, semnat cu un oarecare Liviu Pahomi, proprietarul din acte al terenului. Conform datelor de la Cadastru, viitoarea locuință are suprafața de 295,7 m.p.

    Ala Malîi, judecătoarea care vindea maşini cu 10 mii de lei

    Și averea colegei de complet a lui Vladislav Clima, Ala Malîi, a crescut substanțial de când aceasta face justiție. Ala Malîi este judecătoare din 2008, fiind numită, prin decret prezidențial, pe un termen de 5 ani la Judecătoria Ciocana, Chișinău. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă la doar câteva luni de la numirea în funcție, judecătoarea nu indica nici casă, nici mașină, arătând că a venit în sistem practic fără nimic. Încet-încet, în declarațiile sale de avere, bunurile mobile și imobile s-au multiplicat.

    În mai 2016, ZdG scria că judecătoarea și soțul ei, fost inspector fiscal, au vândut un Hyundai Santa Fe cu doar 10 mii de lei. În 2012, ea anunța că a vândut alte două mașini, la fel, cu câte 10 mii de lei. În 2014, soții Malîi au mai comercializat un autovehicul la un preț mult sub cel de piață, declarând doar suma de 5 mii de lei. În aceste condiții, în 2014, într-o suburbie a Chișinăului, soții Malîi au demarat construcția unei case de locuit, finalizată deja. Imobilul are imprimat pe fațadă inițialele celor doi soți, A&I, și costă, la preț de piață, peste patru milioane de lei.

    Judecătoarea a depus trei declaraţii de avere pentru 2017. În două a indicat doar salariul

    Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt trei declarații de avere și interese depuse de judecătoarea Malîi pentru 2017. În două din ele, care datează din 28 martie 2018, judecătoarea nu a trecut decât salariul său și al soțului, fără a face trimitere la casa și la mașinile pe care le deține în proprietate. Doar într-o declarație depusă cu o zi mai devreme, pe 27 martie 2018, Ala Malîi declară patru terenuri și trei case de locuit (două din ele modeste, cu statut de donație), dar și trei automobile: Opel Ascona, Chevrolet Captiva și Toyota Auris, cumpărată în 2017 cu 9,5 mii de euro, bani luați în credit, care urmează a fi rambursat până în 2019.

    Ala Malîi a fost promovată de CSM la CA Chișinău în ianuarie 2018. În martie, președintele Dodon a și semnat decretul de numire în funcție. Malîi a câștigat concursul organizat de CSM, deși se afla, după punctaj, pe locul 3 dintre cei patru candidați. În hotărârea CSM se menționează că „exprimarea votului pentru un candidat sau altul e un drept exclusiv al membrului CSM”, dar și că „Ala Malîi e responsabilă, obiectivă, imparțială și exigentă, examinând cu diligență cauzele aflate în gestiune și exercitând cu verticalitate atribuțiile de serviciu”.

    CMC, obligat de instanţe să-i ofere magistratei Palanciuc un apartament

    Ecaterina Palanciuc, al treilea judecător din completul de la CA Chișinău care a invalidat alegerile, a venit în justiție în 2005, fiind numită în funcție la Judecătoria Centru. În 2011, Palanciuc a fost promovată în funcția de vicepreședintă a Judecătoriei Centru, iar în 2015 a deținut, pentru scurt timp, fotoliul de președintă interimară a acestei instanțe, imediat fiind promovată la CA Chișinău.

    În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă după patru ani de exercitare a funcției, aceasta indica un salariu de 18,6 mii de lei. Magistrata nu făcea referire la apartamente sau mașini. În 2017, însă, Palanciuc declară că a vândut, cu 556 mii de lei, un apartament de 90,8 m.p. construit de compania „Basconslux” special pentru judecători, la un preț de aproape două ori mai mic față de cel de piață. Judecătoarea declară două terenuri, unul extravilan și altul agricol, două apartamente, două garajuri și două automobile (Ford Tranzit și Opel Omega). Un imobil de 91 m.p. a fost cumpărat de soții Serghei și Ecaterina Palanciuc în 2017, în urma unui contract de investiții (nu se precizează dacă e același apartament vândut în 2017), iar altul, de 72 m.p., a fost obținut de soțul ei, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru 2017, prin certificat de moștenitor testamentar, contract de vânzare-cumpărare și o hotărâre a instanței de judecată.

    În 2012, Ecaterina Palanciuc a acționat în judecată Consiliul Municipal Chișinău CMC), cerând să fie asigurată cu spațiu locativ. Atunci, toate instanțele i-au acceptat cererea, Consiliul fiind obligat să-i ofere judecătoarei un apartament.

    Averea declarată şi deciziile luate de judecătorul Ion Druţă

    Punctul final în procesul de invalidare a alegerilor locale din Chișinău a fost pus de trei judecători de la CSJ. La fel ca și în cazul colegilor lor de la Apel, carierele lui Ion Druță, Victor Burduh și Luiza Gafton au mai multe repere comune. Cei trei magistrați au ajuns recent la CSJ, fiind promovați direct din prima instanță, „sărind” peste o activitate într-o instanță de apel. Ion Druță a devenit judecător în 1994, fiind numit la Judecătoria Botanica. În 2006-2013, el a deținut funcția de președinte al acestei instanțe. De aici, în 2013, a fost instalat direct în fotoliul de judecător la CSJ, iar în mai 2018, fiind singurul candidat, ajunge președinte al CSJ, în locul lui Mihai Poalelungi, plecat la Curtea Constituțională.

    În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, pentru cazul „Aroma-Floris”. CSM a respins demersul, iar Druță și-a continuat activitatea. În 2016, magistratul Druță a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei „Basconslux” SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deși Colegiul Disciplinar a decis sancționarea cu „mustrare aspră” a patru judecători de la CSJ, Iulia Sârcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea și Ion Druță, CSM a anulat pedeapsa. În mai 2013, ZdG a scris despre palatul și afacerile de familie ale lui Ion Druță, pe atunci președinte al Judecătoriei Botanica. Acesta locuiește, din 2001, împreună cu familia, pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin deczia CMC din 1 mai 2003, magistratul a obținut un teren cu o suprafață de 0,055 ha la Malina Mică. Pentru a înregistra terenul, acesta a plătit o taxă de 200 de lei. Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2017, familia lui Ion Druță a avut venituri de 426,5 mii de lei. Aceștia mai dețin, pe lângă casă, două terenuri, un apartament și două mașini: o Honda CRV și o Toyota Yaris, ambele cumpărate în 2009 și 2010. În 2016, familia Druță a contractat un credit în valoare de 50 de mii de euro.

    Doi judecători de la CSJ cu avere mai modestă

    Victor Burduh este judecător din 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. În 2003, ajunge la Judecătoria Ciocana. Ulterior, o scurtă perioadă de timp, deține interimatul funcției de președinte al acestei instanțe. Înainte de a ajunge la CSJ, în aprilie 2018, Burduh a fost vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În declarațiile de avere și interese pentru 2009-2010, Burduh indica o casă de locuit în comuna Gura Galbenei, r. Cimișlia, și câteva terenuri în aceeași localitate. În declarația din 2017, judecătorul Burduh arată că familia sa a vândut un apartament în sectorul Ciocana, cu suma de 60 de mii de euro (echivalentul a 1,2 milioane de lei). Conform datelor de la Cadastru, locuința a fost înregistrată doar pe numele Elenei Burduh, fiind cumpărată de ea în 2008-2011, în urma unui contract de investiții. Judecătorul Burduh mai declară că deține, cu titlu de posesie, un alt apartament, fără a indica suprafața sau valoarea sa. Elena, soția judecătorului, este implicată în activitatea a două firme: „Vip Magazin Grup” și PP „Revista Media” SRL. Din 2010 și până în 2018, familia Burduh anunță că a rambursat un credit în valoare de 200 de mii de lei.

    Luiza Gafton poartă robă de judecătoare din 1991, când a fost numită în funcție la Judecătoria Botanica. Din 2014, Gafton a condus această instanță, iar la început de 2017, după reformarea instanțelor, ea a fost aleasă vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău. La scurt timp, în mai 2017, Gafton este promovată la CSJ, luând cel mai mare punctaj într-un concurs organizat de CSM. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009,Gafton declara un salariu de aproximativ 5 mii de lei pe lună și un automobil Land Rover cumpărat cu 424 mii de lei. În declarația de avere și interese pentru 2017 magistrata susține că a avut un salariu mediu lunar de aproximativ 25 de mii de lei și o pensie de aproximativ 10 mii de lei. Din 2013, Gafton este proprietara unui apartament de 51 m.p. și a patru terenuri agricole. Ea conduce același autoturism, Land Rover, fabricat în 2008 și cumpărat în 2009. În 2016, și-a cumpărat un alt autoturism, VAZ, fabricat în 2001, plătind 5 mii de lei. Într-un depozit la Victoriabank, judecătoarea păstrează 11 mii de euro.
    Sursa: zdg.md

  • Ce a răspuns noul președinte al CSJ întrebat despre resursele financiare din care și-a construit casa de milioane

    Cu 53 de voturi, magistratul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, a fost numit de Parlament în funcția de președinte al instanței supreme. Candidatura acestuia a fost criticată de mai mulți deputați liberal-democrați, care i-au adresat și întrebări, inclusiv, despre resursele financiare din care și-a construit o casă de patru milioane de lei într-un cartier de elită din Chișinău. 

     

    Întrebat de deputata liberal-democrată Maria Ciobanu cum și-a construit casa cu o valoare de patru milioane de lei în timp ce veniturile sale anuale în 2012 erau de 200 de mii de lei, magistratul nu a avut un răspuns expres. Acesta a declarat că își declară averea începând cu anul 2003, atunci când a fost introdusă o astfel de obligație prin lege și că pe parcursul activității a fost suspus mai multor verificări care nu ar fi constatat vreo încălcare. Deputata a făcut referire la deciziile adoptate de Druță în dosare de rezonanță și a declarat că acesta nu ar fi trebuit să se afle astăzi în sala Parlamentului drept candidat la astfel de funcție.

    Cu 53 de voturi, magistratul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, a fost numit de Parlament în funcția de președinte al instanței supreme. Candidatura acestuia a fost criticată de mai mulți deputați liberal-democrați, care i-au adresat și întrebări, inclusiv, despre resursele financiare din care și-a construit o casă de patru milioane de lei într-un cartier de elită din Chișinău. 

     

    Întrebat de deputata liberal-democrată Maria Ciobanu cum și-a construit casa cu o valoare de patru milioane de lei în timp ce veniturile sale anuale în 2012 erau de 200 de mii de lei, magistratul nu a avut un răspuns expres. Acesta a declarat că își declară averea începând cu anul 2003, atunci când a fost introdusă o astfel de obligație prin lege și că pe parcursul activității a fost suspus mai multor verificări care nu ar fi constatat vreo încălcare. Deputata a făcut referire la deciziile adoptate de Druță în dosare de rezonanță și a declarat că acesta nu ar fi trebuit să se afle astăzi în sala Parlamentului drept candidat la astfel de funcție.

    Ion Druță a fost declarat la 25 aprilie de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) câștigător al concursului pentru funcția de președinte al CSJ.

    Șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ) a devenit vacantă la 6 martie, curent, când Mihai Poalelungi, după șapte ani în care a condus instituția, a renunțat la funcție în favoarea fotoliului de președinte al Curții ConstituționaleMagistratul Ion Druță, care de mai bine de patru ani face dreptate la instanța supremă de justiție, este singurul pretendent care și-a exprimat intenția de a ocupa fotoliul lăsat vacant de Mihai Poalelungi.

    Ion Druță a făcut parte din completul de judecată care a luat o hotărâre prin care o datorie a unui agent economic faţă de o persoană fizică, recunoscută anterior prin hotărâre judecătorească, a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. De asemenea, el a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei de construcții „Basconslux” SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. În ambele cazuri, acesta a fost salvat de sancțiuni disciplinare de CSM. Ion Druță este nașul de cununie al ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi.

    ZdG a încercat să discute cu Iod Druță după ședința CSM din 25 aprilie, dar și în ziua următoare, la Curtea Supremă de Justiție, acesta însă a refuzat să discute și a invocat că va oferi un interviu doar după ce va fi numit în funcție de Parlament.
    Sursa: zdg.md

  • Un singur candidat, un singur învingător: Ion Druță, desemnat la conducerea CSJ

    Judecătorul Ion Druță, singurul pretendent la fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție, a fost desemnat astăzi pentru această funcție.

    Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 25 aprilie, iar candidatura lui Druță urmează să fie votată de către Parlament.

    Ion Druță este judecător la CSJ din 2013.

    Judecătorul Ion Druță, singurul pretendent la fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție, a fost desemnat astăzi pentru această funcție.

    Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 25 aprilie, iar candidatura lui Druță urmează să fie votată de către Parlament.

    Ion Druță este judecător la CSJ din 2013.

    Potrivit Declarației de avere pentru 2017, judecătorul a ridicat un salariu de peste 250 de mii de lei, iar soția sa de peste 170 de mii de lei.

    Proprietatea imobiliară a lui Druță include 2 terenuri, o casă de locuit și un apartament.

    Druță declară și 2 automobile, valoarea cărora nu este indicată. Activele financiare ale judecătorului constituie 36 de mii de lei și 7 mii de euro, în timp ce datoriile ajung la 50 de mii de euro.

    Ion Druță a fost și președintele Asociației Judecătorilor. În 2013, când a venit la CSJ, judecătorul a fost suspectat că a admis mai multe inexactităţi în declaraţia de avere pentru anul 2013, iar în urma unui control iniţiat de CNI, au fost depistate mai multe nereguli, ceea ce a servit drept motiv pentru demararea unei verificări repetate.

    Tot în 2013, judecătorul a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea obligaţiunii de imparţialitate, dar şi a Codului de Etică, în dosarul Aroma Floris, în care statul risca să piardă milioane de lei.

    În 2016, autoritățile au anunțat despre vizarea a 3 judecători de la CSJ într-un dosar de trafic de influență, printre ei fiind și Ion Druță.

    În 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Ion Druță.
    Sursa: crimemoldova.com

  • Judecătorul Ion Druță de la CSJ aspiră la o funcție în administrația CSJ, dar încă nu a decis la care

    Ion Druță, magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) își dorește să fie promovat într-o funcție administrativă în cadrul instanței superioare. El a depus o cerere în acest sens la Colegiul de selecție și carieră a judecătorilor, care urmează să o analizeze în ședința de vineri, 30 martie. Contactat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, magistratul a declarat că deocamdată nu a decis pentru care funcție din cadrul CSJ își dorește o promovare. Mai mulți experți din domeniul justiției cred că Ion Druță „țintește” funcția de președinte al CSJ, rămasă vacantă după numirea lui Mihai Poalelungi în postul de președinte al Curții Constituționale.  

    În cererea pe care a depus-o la Colegiul de selecție și carieră a judecătorilor, Ion Druță nu a indicat pentru care funcție administrativă intenționează să candideze. „Cererea dumnealui a fost acceptată conform Regulamentului, pentru că, dacă indica expres una dintre funcții, de exemplu de președinte sau de vicepreședinte, nu va putea candida la cealaltă funcție. Respectiv se indică funcție administrativă”, ne-a explicat Valeria Plamadeala, șefa serviciului de presă al CSM. Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Ion Druță a evitat să spună la care funcție aspiră. „Acolo sunt mai multe concursuri. Încă nu m-am determinat”, ne-a declarat judecătorul și a închis.

    Ion Druță, magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) își dorește să fie promovat într-o funcție administrativă în cadrul instanței superioare. El a depus o cerere în acest sens la Colegiul de selecție și carieră a judecătorilor, care urmează să o analizeze în ședința de vineri, 30 martie. Contactat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, magistratul a declarat că deocamdată nu a decis pentru care funcție din cadrul CSJ își dorește o promovare. Mai mulți experți din domeniul justiției cred că Ion Druță „țintește” funcția de președinte al CSJ, rămasă vacantă după numirea lui Mihai Poalelungi în postul de președinte al Curții Constituționale.  

    În cererea pe care a depus-o la Colegiul de selecție și carieră a judecătorilor, Ion Druță nu a indicat pentru care funcție administrativă intenționează să candideze. „Cererea dumnealui a fost acceptată conform Regulamentului, pentru că, dacă indica expres una dintre funcții, de exemplu de președinte sau de vicepreședinte, nu va putea candida la cealaltă funcție. Respectiv se indică funcție administrativă”, ne-a explicat Valeria Plamadeala, șefa serviciului de presă al CSM. Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Ion Druță a evitat să spună la care funcție aspiră. „Acolo sunt mai multe concursuri. Încă nu m-am determinat”, ne-a declarat judecătorul și a închis.

    În prezent, la CSJ este vacant postul de președinte, iar din 10 aprilie va fi vacant și cel de vicepreședinte, după demisia lui Petru Ursache. Pentru ambele funcții CSM a anunțat concursuri. Anterior, Nadejda Toma, Liliana Catan și Petru Moraru, toți magistrați ai instanței superioare, au solicitat promovarea în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    Toți candidații la funcția de președinte și vicepreședinte al CSJ vor trece prin „filtrul” Colegiului de selecție și carieră a judecătorilor, unde li se va atribui punctajul de rigoare, iar lista finală a tuturor candidaților va fi prezentată CSM. CSM va examina lista candidaților și va desemna candidatul câștigător.

    Potrivit Liliei Ioniță de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, regula generală este că toți judecătorii care doresc să fie promovați la o instanță superioară, fie să fie numiți în funcții administrative de președinte și vicepreședinte trebuie să se înscrie într-un Registru al candidaților, care este ținut de către Secretariatul CSM și este public pe pagina web a CSM. „Înregistrarea se face la orice etapă a carierei judecătorilor. La momentul anunțării concursului de către CSM la una din funcțiile râvnite de ei, candidații înscriși în Registru anunță Secretariatul despre intenția de a participa la concursul anunțat. Secretariatul CSM colectează toate dosarelor candidaților și le prezintă colegiului de selecție, care urmează să examineze toate candidaturile potrivit criteriilor de selecție stabilite”, a precizat experta. 

    Ion Druță se număra printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat.

    Ion Druță a fost unul dintre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia. 

    Acum un an, în februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-l decoreze pe Druță cu „Diploma de onoare a CSM”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Legea se aplică selectiv şi neuniform în Moldova

    Scrisoare deschisă adresată reprezentanţilor UE în Republica Moldova, Procuraturii Anticorupţie, Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii.

    Doresc să atrag atenţia Dumneavoastră asupra reformei justiţiei din Republica Moldova printr-un caz concret.

    Examinarea dreptului meu de proprietate asupra apartamentului construit din banii mei, dosar nr. 02-2c-20313-29102015, durează de 5 ani, timp în care cauza a fost judecată de 2 ori de către Judecătoria Centru şi de 2 ori de către Curtea de Apel Chişinău. La 21.10.2015 judecătorii Ion Druţă, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie nr.2ra-1597/15 şi-au depăşit atribuţiile de serviciu, au negat şi au aplicat selectiv legea.

    Scrisoare deschisă adresată reprezentanţilor UE în Republica Moldova, Procuraturii Anticorupţie, Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii.

    Doresc să atrag atenţia Dumneavoastră asupra reformei justiţiei din Republica Moldova printr-un caz concret.

    Examinarea dreptului meu de proprietate asupra apartamentului construit din banii mei, dosar nr. 02-2c-20313-29102015, durează de 5 ani, timp în care cauza a fost judecată de 2 ori de către Judecătoria Centru şi de 2 ori de către Curtea de Apel Chişinău. La 21.10.2015 judecătorii Ion Druţă, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie nr.2ra-1597/15 şi-au depăşit atribuţiile de serviciu, au negat şi au aplicat selectiv legea.

    Negarea Legii: prin decizia nr.2ra-1597/15 judecătorii menţionaţi au casat decizia Curţii de Apel Chişinău nr.2a-4882/14 din 24 martie 2015 şi au remis pricina pentru rejudecarea fondului cauzei conform competenţei în instanţa de insolvabilitate – Curtea de Apel Chişinău în baza art.5 a Legii Insolvabilităţii nr.149 în vigoare începînd cu 13.03.2013, peste 3 ani după ce eu am devenit creditor şi 2 ani după ce eu am acţionat în judecată debitorul, Legea neavînd putere retroactivă. Aplicarea selectivă şi neuniformă a Legii: recent am aflat că pe cazul similar creditorul Stratula împotriva aceluiaşi debitor SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, Curtea Supremă de Justiţie a examinat conflictul de competenţă jurisdicţională şi prin încheierea nr. 2cc-82/14 din 08.10.2014 a dispus în baza aceluiaşi art.5 al Legii Insolvabilităţii nr.149 că examinarea cauzei ţine de competenţa instanţei de drept comun. Astfel Legea se aplică selectiv şi neuniform, iar eu sunt discriminată repetat şi continuu. Articolul 14 al CEDO prevede că exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată pe orice altă opinie sau origine socială, iar articolul 17 al Convenţiei prevede interzicerea abuzului de drept. Curtea de Apel Chişinău în decizia nr. 2r-882/16 din 05.05.2016 a ţinut cont de încheierea CSJ nr. 2cc-82/14 din 08.10.2014 şi a decis competenţa instanţei de drept comun la judecarea cauzei creditorului Stratula împotriva aceluiaşi debitor SRL „Nourco” în proces de insolvabilitate privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil. Abuz de serviciu: art.32 alin.(2) CPC RM prevede că: „Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o pricină de la instanţa ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepţia cazului în care completul de judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit.” Constituţia RM art.20 alin.(1) prevede că: “Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.” Articolul 6 § 1 CEDO prevede că: „Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi în termen rezonabil de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale..." Prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie nr.2ra-1597/15 din 21.10.2015 eu am fost lipsită de dreptul la judecarea cauzei de către o instanţă sau de judecătorii în a căror competenţă pricina respectivă este dată prin Lege. În privinţa competenţei pe cazul dat sunt 6 decizii irevocabile ale Curţii de Apel Chişinău conform cărora 15 judecători diferiţi au decis în unanimitate competenţa instanţei de drept comun – Judecătoriei Centru la judecarea fondului cauzei. Art.40, alin.(1) CPC RM prevede că: „acţiunile cu privire la dreptul asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. Dacă bunurile ce constituie obiectul acţiunii sînt situate în circumscripţia mai multor instanţe, cererea se depune în orice instanţă în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri.” Conform art. 37' CPC RM în cazul în care cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii conexe, unele dintre ele fiind de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se vor examina de către instanţa de drept comun. Art.32, alin.(1) CPC RM prevede că: „nimeni nu poate fi lipsit fără consimţămîntul său de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanţă sau de judecătorii în a căror competenţă pricina respectivă este dată prin lege.”
    sursa: anticorupție.md

  • Undă verde în dosarele penale ale judecătorilor

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    La 15 decembrie 2016, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chișinău este urmărită penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, în mai 2016, după o sesizare depusă de procurorul general Eduard Harunjen. Manole este învinuită de faptul că, ilegal, a decis anularea unei hotărâri a primei instanțe și a dat undă verde organizării de către Platforma „Demnitate și Adevăr” a unui referendum pentru alegerea directă a șefului statului. Ulterior, hotărârea ei a fost anulată de CSJ ca fiind ilegală.

    Argumentele CSJ: Poate fi utilizat abuziv pentru exercitarea presiunilor asupra judecătorilor

    În cadrul acestui dosar, CSJ a cerut Curții Constituționale (CC) ca art. 307, Cod Penal, în baza căruia Manole, dar și alți zeci de judecători au fost urmăriți penal în ultimii ani, să fie declarat neconstituţional, pentru că acesta ar încălca mai multe articole din Constituție și nu s-ar regăsi în legislația penală a altor state europene, cu excepția Germaniei. „Colegiul CSJ observă, de exemplu, că dacă o sentinţă atacată cu apel este casată de instanţa superioară, judecătorul care a pronunţat sentinţa poate fi urmărit şi condamnat în baza art. 307, Cod penal. Alineatul 1 al acestui articol prevede ca element material al infracţiunii pronunţarea, cu bună știință, de către judecător, a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. E greu de imaginat un judecător care pronunţă o sentinţă altfel decât cu „bună ştiinţă”. Totuşi, termenul poate fi aplicat și în mod imprevizibil. Prin urmare, judecătorii ale căror sentinţe au fost casate de instanţe superioare după verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora, adică judecătorii care au greşit în interpretarea legii, pot fi sancţionaţi penal. Această soluţie conduce la situaţia în care sistemul judiciar din R. Moldova ar putea rămâne fără o parte din judecători, întrucât, deseori, adevărul judiciar nu este unul singur”, se spune în argumentele Colegiului CSJ.

    În fața CC, cauza a fost susținută de Iulia Sârcu, președinta Colegiului. „CSJ consideră că art. 307, Cod Penal, nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea lor funcțională. Prevederile vagi, imprecise și larg formulate în acest articol care definește răspunderea penală a judecătorilor pot manifesta un sentiment de inhibiție în privința interpretării independente și imparțiale a dreptului, a stabilirii faptelor și a cântăririi probelor de către judecători. Poate fi utilizat abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivită asupra judecătorilor”, a declarat Iulia Sârcu în fața completului de la CC. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parlamentului au susținut că prevederea este constituțională.

    CC: Trebuie demonstrată intenția

    Iar CC, prin judecătorii Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțâru, Victor Popa și Veaceslav Zaporojan, le-a dat, parțial, dreptate, stabilind că articolul din Codul Penal contestat este constituțional, însă a atras atenția, în special CSM-ului, că acordul privind începerea urmăririi penale pe numele unui judecător trebuie tratat în mod special. Curtea a menționat, cu titlu de principiu, că responsabilitatea de a nu recurge nejustificat la aplicarea art. 307, Cod Penal, împotriva judecătorilor şi de a evita un efect stigmatizant asupra acestora, ţine nu doar de procurorul general şi instanţele de judecată, ci, în special, de CSM, în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti.

    „Prin urmare, CSM, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza art. 307, Cod Penal, este obligat să ţină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Trebuie să se analizeze, de fiecare dată, dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. Curtea a constatat că „judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru această componență de infracțiune exclusiv în cazul în care este demonstrată intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentinţa, decizia sau încheierea contrar prevederilor legale, iar remediul principal pentru corectarea erorilor judiciare constă în exercitarea căilor de atac, casarea unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri de către instanțele superioare nefiind temei în sine pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului”.

    Totuși, Curtea a subliniat și faptul că „independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia, ea fiind realizată sub rezerva unei prudenţe determinate de necesitatea garantării libertăţii depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse”.

    Art. 307, Cod Penal: 30 de judecători urmăriți penal în ultimii doi ani și jumătate

    Datele statistice ale CSM arată că, începând cu 2015, procurorul general a venit cu 32 de sesizări prin care a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele a nu mai puțin de 36 de magistrați. CSM a acceptat 26 de sesizări, în care au fost vizați 30 de foști sau actuali judecători. Acum, aceste dosare, majoritatea dintre ele aflându-se în instanța de judecată, pot fi finalizate. Totuși, așa cum ZdG a scris anterior, art. 307, Cod Penal, declarat constituțional de către CC, se regăsește în lista infracțiunilor care sunt pasibile de a fi amnistiate conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial pe 9 septembrie 2016. Astfel, toți judecătorii cercetați penal pentru comiterea acestei infracțiuni, dacă-și recunosc vina, pot fi amnistiați. În decembrie 2016, Andrei Balan, care a fost judecător la Judecătoria Rezina, urmărit penal în baza acestui articol, a scăpat de dosar, fiind amnistiat, după ce a fost acuzat că ar fi emis o încheiere ilegală prin care Vitalie Proca, reținut ulterior pentru tentativă de omor, a fost eliberat din pușcărie înainte de termen.

    16 din cei 30 de judecători urmăriți penal în 2015-2017 în baza art. 307 din Codul Penal figurează în dosarul spălării celor 20 de miliarde USD din Rusia, prin intermediul unor încheieri emise de ei. Astăzi, dosarele în privința a 14 din cei 16 magistrați sunt trimise în judecată. În gestiunea procurorilor anticorupție se află dosarul lui Victor Orândaș, anunțat în căutare, iar dosarul ex-judecătorului Iurie Țurcan nu poate avea o finalitate pentru că acesta a decedat. Art. 307, Cod Penal, incriminează pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Comiterea ei se pedepsește cu amendă sau cu închisoare de până la 5 ani. În varianta sa agravată, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

    Avocat: Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere

    „Hotărârea CC e una echilibrată. Nu cred că ea se va răsfrânge asupra dosarelor care sunt deja intentate pe numele judecătorilor. Poate, pe viitor, CSM va fi mai reticent atunci când se va cere acordul privind urmărirea penală a unui judecător. Să nu uităm că, prin modul în care a fost structurată sesizarea, se crea impresia că se încerca scoaterea judecătorilor de sub acțiunea legii, astfel încât ei să nu răspundă pentru activitatea lor. Adică, eu decid așa și lăsați-mă în pace. Dar, nu e corect. Fiecare dintre noi trebuie să răspundă pentru ce face. Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere. În dependență de gravitatea abaterii, trebuie să porți răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală. Hotărârea, repetat, accentuează că judecătorii, totuși, sunt și trebuie să fie responsabili de activitatea pe care o prestează”, afirmă Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

    „Decizia CC nu ne influențează. Asta spunea și norma penală. CC nu ne-a spus nimic nou, decât ce spunea legea. Societatea nu înțelegea esența normei penale care prevedea răspunderea penală pentru o decizie cu bună știință, intenționat ilegală. Norma penală era însă foarte clară. Judecătorul putea și poate fi pedepsit doar dacă se demonstrează intenția și rea-credința”, comentează decizia CC Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție. „Judecătorii nu sunt oameni simpli, din câteva considerente. Ei au câteva bariere de protecție. Urmărirea penală în privința lor se pornește doar cu acceptul CSM. Până la pornirea urmăririi penale este necesară inițierea unui anchete de serviciu, care trebuie să constate bănuiala rezonabilă. Totodată, pornirea urmăririi penale e posibilă doar de către procurorul general, nu de alt procuror, iar în final, cauzele penale în privința judecătorilor sunt examinate tot de către judecători, nu de procurori sau polițiști. Tot de colegii lor. E mai democratic decât în democrație”, susține Morari. Procurorul a pus creșterea numărului de dosare penale în privința judecătorilor deschise conform art. 307, Cod Penal, pe seama dosarului deschis pentru spălarea celor 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova. „Eu îmi cer scuze, dar cu „Laundromatul” a fost argumentat. Ce vină am eu că 14 judecători, examinând în procedură specială, au emis hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale, nu au respectat procedura și au admis o neglijență gravă? Ce puteam eu să fac ca procuror?”, conchide Morari.

    sursa: zdg.md

  • „Diploma de onoare a CSM”, pentru Ion Druță, Oleg Sternioală, Ion Muruianu, Ion Pleșca și alți peste 50 de judecători

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    Clasamentul a fost realizat de experții Asociației „Adept”, în mare parte în baza declarațiilor de venit pentru anul 2014. Deși nu a trecut pe hârtie niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă, potrivit Ziarului de Gardă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

    Ion Druță se număra printre judecătorii care riscau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris. Membrii CSM nu au dat însă curs demersului procurorului genera de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Druță a scăpat de răspundere și în cazul deciziei prin care, alături colegii săi, a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Inițial sancționați disciplinar, ei au fost scutiți de pedeapsă de CSM. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia. 

    Pe listă au fost trecuți și 16 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, la sugestia președintelui instanței, Ion Pleșca. Printre ei se regăsește însuţi Ion Pleșca. Propus pentru un nou mandat la președinția Curții în iunie 2015, el a fost singurul candidat care a participat în cursă. Judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării. Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au scris acum patru ani ani că magistratul a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Ulterior, autorii au fost acţionaţi în instanța de judecată de reprezentanţii Moldindconbank şi Victoriabank, care au acuzat reporterii de defăimare și lezarea demnității. În septembrie 2012, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

    Vicepreședinta instanței, Nelea Budăi, avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. Colega sa Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor.

    Anticoruptie.md a scris și despre Eugeniu Pșenița, președintele Judecătoriei Edineț. El a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Potrivit regulamentului privind acordarea „Diplomei de onoare a CSM”, distincția „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare inclusiv numărul cauzelor examinate de candidat în termen rezonabil, timp de un an, calitatea actului de justiție și lipsa petițiilor. Totodată, conferirea diplomei poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.  
    sursa: anticoruptie.md

  • „Diploma de onoare a CSM”, pentru Ion Druță, Oleg Sternioală, Ion Muruianu, Ion Pleșca și alți peste 50 de judecători

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    Clasamentul a fost realizat de experții Asociației „Adept”, în mare parte în baza declarațiilor de venit pentru anul 2014. Deși nu a trecut pe hârtie niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă, potrivit Ziarului de Gardă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

    Ion Druță se număra printre judecătorii care riscau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris. Membrii CSM nu au dat însă curs demersului procurorului genera de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Druță a scăpat de răspundere și în cazul deciziei prin care, alături colegii săi, a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Inițial sancționați disciplinar, ei au fost scutiți de pedeapsă de CSM. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia. 

    Pe listă au fost trecuți și 16 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, la sugestia președintelui instanței, Ion Pleșca. Printre ei se regăsește însuţi Ion Pleșca. Propus pentru un nou mandat la președinția Curții în iunie 2015, el a fost singurul candidat care a participat în cursă. Judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării. Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au scris acum patru ani ani că magistratul a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Ulterior, autorii au fost acţionaţi în instanța de judecată de reprezentanţii Moldindconbank şi Victoriabank, care au acuzat reporterii de defăimare și lezarea demnității. În septembrie 2012, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

    Vicepreședinta instanței, Nelea Budăi, avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. Colega sa Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor.

    Anticoruptie.md a scris și despre Eugeniu Pșenița, președintele Judecătoriei Edineț. El a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Potrivit regulamentului privind acordarea „Diplomei de onoare a CSM”, distincția „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare inclusiv numărul cauzelor examinate de candidat în termen rezonabil, timp de un an, calitatea actului de justiție și lipsa petițiilor. Totodată, conferirea diplomei poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.  
    sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii sancționați în 2016. Ce abateri au comis

    Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

    Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

    Imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei a altui judecător, incompetență profesională, atitudine nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de judecători, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane, utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori, motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător. Sunt doar câteva dintre abaterile disciplinare menționate în Raportul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al magistraturii pentru anul 2016.

    Potrivit Raportului, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2016, la Colegiul disciplinar au fost înregistrate 86 de sesizări cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare, declarate admisibile de completele de admisibilitate, dintre care 9 restante, au fost transferate din anul 2015. În urma examinării sesizărilor depuse, Plenul Colegiului disciplinar a pronunţat 13 hotărâri de aplicare a sancțiunii disciplinare:

    7 – avertismente (un avertisment a fost contestat, ulterior, judecătorul a fost eliberat din funcție);
    6 – mustrări;
    1 – eliberare din funcţie.

     

    Judecătoarea Adela Andronic, de la Judecătoria Centru, a fost sancționată cu eliberarea din funcție. Amintim că magistrata a contestat la CSM decizia Colegiului Disciplinar, prin care a fost sancționată cu atenționare pentru hotărârea emisă în cazul Biroului Național al Asigurătorilor Auto. În urma acestei hotărâri instituția a fost prejudiciată cu 20 de milioane de lei, iar în consecință Moldova risca să fie exclusă din sistemul „Cartea Verde”. În urma examinării, CSM a decis ca Adela Andronic să fie eliberată din funcție, pentru abateri grave. Aceasta a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar CSJ a menținut în vigoare hotărârea CSM.

    Mustrare au primit următorii judecători:

    Judecătorul Judecătoriei Cahul, Ion Cotea, a fost sancționat pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

    Judecătorul Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţa, a încălcat normele imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Magistratul ar fi modificat soluția anunțată participanților la proces în ședința de judecată, în încheierea redactată anexată la dosar și eliberată participanților la proces fiind indicată o altă soluție.

    Judecătorul Judecătoriei Edineţ, Maria Iftodi. Colegiul disciplinar a stabilit că, în procesul de înfăptuire a justiţiei, judecătorul a dat dovadă de incompetență profesională gravă şi evidentă; utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărîrilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Orhei, Serghei Procopciuc. Magistratul a încălcat, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

    Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Garri Bivol și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druță au încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei; au utilizat unele expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Serghei Papuha, a fost vizat în mai multe sesizări parvenite la CSM. Acesta a primit mustrare pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenilor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu.

    Avertismentul este cea mai blândă sancţiune disciplinară şi a fost aplicat următorilor judecători:

    Ex-judecătorul Judecătoriei Bălţi, Nicolae Ocerednîi a fost sancționat pentru că ar fi admis abaterea disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

    Magistratul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Sergiu Lazari, a primit avertisment pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești şi de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

    Judecătorul Judecătoriei Sângerei, Cristina Cheptea, a fost sancționat de către Plenul Colegiului disciplinar încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Mai exact, magistrata nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, de faptul că infracțiunea săvârșită de către inculpat face parte din categoria celor deosebit de grave, şi, aplicându-i pedeapsa cu suspendarea executării ei pe termen de probă, a încălcat prevederile art. 90 alin.(4) Cod penal.

    Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Victor Raţoi, a fost sancționat pentru utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător.

    Judecătorul Judecătoriei Cantemir, Renata Popescu-Balta. Colegiul disciplinar a sancționat magistratul pentru acțiunile acestuia în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente; încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei.

    Judecătorul Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Ghenadie Bîrnaz, ar fi încălcat normele imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei. Și anume, magistratul nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele în care s-a sărvârșit infracțiunea.

    Potrivit informațiilor prezentate în Raportul Colegiului disciplinar, cele mai multe sesizări, cinci la număr, au fost depuse pe numele judecătorului Serghei Papuha. Acesta este urmat de magistrații Steliana Lazari și Vasile Negruţa, de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.
    sursa: bizlaw.md

  • Dosarul Stadionului Republican // Cei patru judecători ai CSJ, mustrați pentru decizia de a acorda companiei Basconslux 14 milioane de lei, au fost salvați de CSM

    Cei patru magistrați ai Curții Supreme de Justiție sancționați disciplinar în luna aprilie pentru decizia prin care au obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican au fost scutiți de pedeapsă. Decizia a fost luată la ședința Consiliului Superior al Magistraturii de marți, 5 iulie. Într-o contestație depusă la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicită casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare "pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere". 

    Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar, emisă la 22 aprilie, judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă li s-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. De cealaltă parte, magistratul Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei Garri Bivol, care a examinat inițial dosarul, a scăpat basma curată. Plenul Colegiului disciplinar a încetat procedura în privința acestuia motivând că termenul de tragere la răspundere disciplinară în cazul dat a expirat.

    Cei patru magistrați ai Curții Supreme de Justiție sancționați disciplinar în luna aprilie pentru decizia prin care au obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican au fost scutiți de pedeapsă. Decizia a fost luată la ședința Consiliului Superior al Magistraturii de marți, 5 iulie. Într-o contestație depusă la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicită casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare "pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere". 

    Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar, emisă la 22 aprilie, judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă li s-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. De cealaltă parte, magistratul Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei Garri Bivol, care a examinat inițial dosarul, a scăpat basma curată. Plenul Colegiului disciplinar a încetat procedura în privința acestuia motivând că termenul de tragere la răspundere disciplinară în cazul dat a expirat.

    Decizia de a-i sancționa pe cei patru venea ca răspuns la o sesizare depusă de Ministerul Finanţelor la CSM, prin care solicita tragerea la răspundere a judecătorilor "responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat". Este vorba despre hotărârea din aprilie 2015 prin care Curtea Supremă de Justiţie obliga instituţia să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Asta chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel.

    În contestația semnată de cei patru magistrați se invocă faptul că Basconslux SRL "nu se face vinovată de faptul că Guvernul Republicii Moldova a hotărât în cazul dat ca antreprenorul să fie selectat dintr-o singură sursă, adică nu prin licitație publică", iar Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, "cu care operează Colegiul Disciplinar în calitate de sancționare disciplinară, stipulează că grupul de lucru efectuează achiziții dintr-o singură sursă dacă s-a format o necesitate urgentă de mărfuri, lucrări și servicii ca urmare a unor situații excepționale". Semnatarii mai invocă și o posibilă încălcare a procedurii de examinare a cauzei disciplinare, pretinzând că Olesea Plotnic, membră a Colegiului disciplinar, era obligată să se abțină de la examinarea cauzei pentru că anterior ea s-a abținut de la examinarea unei alte cauze disciplinare în privința magistratului Ion Druță, din motive personale.

    "Considerăm hotărârea menționată drept una ilegală și neîntemeiată, emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor", susțin judecătorii Curții Supreme de Justiție. 

    Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară. În contestație, inspectorii-judecători Nicolae Clima și Valeriu Catan susțin că constatările Colegiului disciplinar "vădit depășesc competențele sale, atribuite prin lege, și contrazic Constituției, legislației procesual-civile, Legii cu privire la statutul judecătorului, Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, precum și tratatelor internaționale".

    "Colegiul disciplinar, în afară de faptul că și-a depășit în mod evident atribuțiile, atribuindu-și în mod abuziv un drept de instanță de judecată, în mod selectiv a aplicat doar unele prevederi din lege, omițând de a expune și alte argumente care au stat la baza hotărârilor primei instanțe și de recurs."

    Anterior, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au depus două cereri de revizuire a deciziei CSJ, ambele respinse ca fiind neîntemeiate. Între timp, un alt complet al Curţii a emis o decizie irevocabilă pe dosarul dat: statul a fost obligat să scoată din hazna 14 milioane de lei fără posibilitate de contestare. Deocamdată, hotărârea nu a fost executată de autorităţi.

    sursa: Anticoruptie.md
     
  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :
    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:
    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
    Curtea de Apel Bălți:
    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:
    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
    Judecătoria Râșcani
    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Schema din justiţie

    Istoria acestui caz începe în 2009. Pe atunci, Ion Druţă era judecător la Judecătoria Botanica. În septembrie 2009, el a primit spre examinare cererea depusă de avocatul Andrei Chiriac împotriva Companiei letone „Aroma-Floris S”, prin care solicita încasarea a 160 mii de euro şi a 55 mii USD, bani pe care agentul economic i-ar fi datorat de pe urma unor contracte de asistenţă juridică. După ce câteva zeci de şedinţe au fost amânate, pentru că părţile nu se prezentau sau pentru că firma letonă nu era citată legal, pe 18 octombrie 2010, judecătorul Ion Druţă a admis integral cerinţele avocatului Chiriac şi a dispus încasarea banilor din contul „Aroma-Floris S”. În prealabil, firma cu sediul în Letonia a fost citată public prin intermediul ziarului „Dreptul”(!). Evident, la pronunţarea hotărârii, reprezentanţii ei au lipsit.

    Istoria acestui caz începe în 2009. Pe atunci, Ion Druţă era judecător la Judecătoria Botanica. În septembrie 2009, el a primit spre examinare cererea depusă de avocatul Andrei Chiriac împotriva Companiei letone „Aroma-Floris S”, prin care solicita încasarea a 160 mii de euro şi a 55 mii USD, bani pe care agentul economic i-ar fi datorat de pe urma unor contracte de asistenţă juridică. După ce câteva zeci de şedinţe au fost amânate, pentru că părţile nu se prezentau sau pentru că firma letonă nu era citată legal, pe 18 octombrie 2010, judecătorul Ion Druţă a admis integral cerinţele avocatului Chiriac şi a dispus încasarea banilor din contul „Aroma-Floris S”. În prealabil, firma cu sediul în Letonia a fost citată public prin intermediul ziarului „Dreptul”(!). Evident, la pronunţarea hotărârii, reprezentanţii ei au lipsit.

     

  • Druţă scapă de pedeapsă; CSM a anulat sancţiunea aplicată de Colegiul Disciplinar

    Magistratul Curţii Supreme de Justiţie, Ion Druţă, a scăpat de pedeapsă. După ce acum două luni Colegiul Disciplinar i-a aplicat mustrare, declarându-l vinovat de încălcarea obligaţiunii de imparţialitate, dar şi a Codului de Etică în cunoscutul dosar Aroma Floris, astăzi, CSM a anulat sancţiunea. Totodată, magistraţii au respins o contestaţie depusă de către membrul Consiliului Tatiana Răducanu, care a solicitat o pedeapsă mai aspră pentru judecător.

    Magistratul Curţii Supreme de Justiţie, Ion Druţă, a scăpat de pedeapsă. După ce acum două luni Colegiul Disciplinar i-a aplicat mustrare, declarându-l vinovat de încălcarea obligaţiunii de imparţialitate, dar şi a Codului de Etică în cunoscutul dosar Aroma Floris, astăzi, CSM a anulat sancţiunea. Totodată, magistraţii au respins o contestaţie depusă de către membrul Consiliului Tatiana Răducanu, care a solicitat o pedeapsă mai aspră pentru judecător.

     

  • CEDO s-a pronunţat în dosarul Aroma Floris: 4 mil. de lei rămân în bugetul statului; „Este o palmă grea dată justiţiei lui Plahotniuc şi a sculelor sale”

    Totul a început în octombrie 2010, de la o hotărâre emisă de magistratul Ion Druţă, pe atunci preşedinte la Judecătoria Botanica. Cu trei ani înainte să fie promovat la Curtea Supremă de Justiţie, Druţă a examinat un litigiu contrar competenţei jurisdicţionale şi a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris o presupusă datorie de peste patru milioane de lei.

    Totul a început în octombrie 2010, de la o hotărâre emisă de magistratul Ion Druţă, pe atunci preşedinte la Judecătoria Botanica. Cu trei ani înainte să fie promovat la Curtea Supremă de Justiţie, Druţă a examinat un litigiu contrar competenţei jurisdicţionale şi a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris o presupusă datorie de peste patru milioane de lei.

     

  • Fostul şef al CSJ, Ion Muruianu, are pensie de 16 mii de lei

    Completul de judecată care a adoptat hotărârea a fost format din Nicolae Clima, Ion Druţă şi Ion Corolevschi. Istoria dosarului datează de acum un an, când Muruianu a atacat în instanţă Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru că a refuzat să-i recalculeze pensia astfel ca valoarea acesteia să constituie 80 la sută din salariul unui şef CSJ. Muruianu şi-a motivat cererea prin faptul că a deţinut această funcţie anterior şi i s-ar cuveni o pensie de 16 mii de lei. Reprezentanţii Casei Naţională de Asigurări Sociale au pledat împotrivă întrucât potrivit lor, a fost încălcată aplicarea corectă a normelor legale. Toate instanţele naţionale i-au dat câştig de cauză, însă colegului din sistem.

    Completul de judecată care a adoptat hotărârea a fost format din Nicolae Clima, Ion Druţă şi Ion Corolevschi. Istoria dosarului datează de acum un an, când Muruianu a atacat în instanţă Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru că a refuzat să-i recalculeze pensia astfel ca valoarea acesteia să constituie 80 la sută din salariul unui şef CSJ. Muruianu şi-a motivat cererea prin faptul că a deţinut această funcţie anterior şi i s-ar cuveni o pensie de 16 mii de lei. Reprezentanţii Casei Naţională de Asigurări Sociale au pledat împotrivă întrucât potrivit lor, a fost încălcată aplicarea corectă a normelor legale. Toate instanţele naţionale i-au dat câştig de cauză, însă colegului din sistem.

     
  • Preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, cu nereguli în declaraţia de avere

    Magistratul Curţii Supreme de Justiţie şi preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, este suspectat că a admis mai multe inexactităţi în declaraţia de avere pentru anul 2013.
    În urma unui control iniţiat din oficiu de către Comisia Naţională de Integritate, au fost depistate mai multe nereguli, ceea ce a servit drept motiv pentru demararea unei verificări repetate.
    Deşi iniţial Direcţia Control Incompatibilităţi a CNI a propus ca procedura în privinţa magistratului Ion Druţă să fie clasată, membrii comisiei au decis iniţierea unui control suplimentar la solicitarea lui Leonid Morari.

    Magistratul Curţii Supreme de Justiţie şi preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, este suspectat că a admis mai multe inexactităţi în declaraţia de avere pentru anul 2013.
    În urma unui control iniţiat din oficiu de către Comisia Naţională de Integritate, au fost depistate mai multe nereguli, ceea ce a servit drept motiv pentru demararea unei verificări repetate.
    Deşi iniţial Direcţia Control Incompatibilităţi a CNI a propus ca procedura în privinţa magistratului Ion Druţă să fie clasată, membrii comisiei au decis iniţierea unui control suplimentar la solicitarea lui Leonid Morari.

     

  • Друцэ переизбрали на должность председателя ассоциации судей

    Судья ВСП Ион Друцэ, в отношение которого ведётся дисциплинарное расследование по поводу нанесения ущерба государственному бюджету, был избран председателем Ассоциации судей Молдовы. В конкурсе также приняла участие судья Апелляционной палаты Кишинёва Домника Маноле, но кандидатура Друцэ набрала больше голосов.

    Судья ВСП Ион Друцэ, в отношение которого ведётся дисциплинарное расследование по поводу нанесения ущерба государственному бюджету, был избран председателем Ассоциации судей Молдовы. В конкурсе также приняла участие судья Апелляционной палаты Кишинёва Домника Маноле, но кандидатура Друцэ набрала больше голосов.

     

  • Друцэ переизбрали на должность председателя ассоциации судей

    Judecătorul CSJ Ion Druţă, cercetat disciplinar într-un caz de prejudiciere a bugetului de stat, a fost reales preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Moldova. La concurs a participat şi magistratul Curţii de Apel Chişinău, Domnica Manole, dar candidatura lui Druţă a acumulat mai multe voturi. Membrii Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, care au îndemnat ieri judecătorii să nu aleagă la şefia structurii oameni compromişi, care au emis decizii dubioase, califică menţinerea lui Druţă în această funcţie drept o crimă ce amână reformarea sistemului.  

    Judecătorul CSJ Ion Druţă, cercetat disciplinar într-un caz de prejudiciere a bugetului de stat, a fost reales preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din Moldova. La concurs a participat şi magistratul Curţii de Apel Chişinău, Domnica Manole, dar candidatura lui Druţă a acumulat mai multe voturi. Membrii Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, care au îndemnat ieri judecătorii să nu aleagă la şefia structurii oameni compromişi, care au emis decizii dubioase, califică menţinerea lui Druţă în această funcţie drept o crimă ce amână reformarea sistemului.  


  • Druţă, reales şef al AJM

    Preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, pus la respect de către colegi. S-a întâmplat în contextul în care un grup de judecători a solicitat amânarea congresului Asociaţiei, programat pentru azi, în care urma să fie ales un nou şef. Ei au sugerat că după ore de discuţii în cadrul Adunării Generale, petrecută înainte de congres, ar putea fi luate decizii pripite şi neadecvate. Iniţial, Druţă nu a vrut să ţină cont de sugestiile colegilor, aşa că a fost luat la rost de aceştia și a fost nevoit să se conformeze voinței majorității. 

    Preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, pus la respect de către colegi. S-a întâmplat în contextul în care un grup de judecători a solicitat amânarea congresului Asociaţiei, programat pentru azi, în care urma să fie ales un nou şef. Ei au sugerat că după ore de discuţii în cadrul Adunării Generale, petrecută înainte de congres, ar putea fi luate decizii pripite şi neadecvate. Iniţial, Druţă nu a vrut să ţină cont de sugestiile colegilor, aşa că a fost luat la rost de aceştia și a fost nevoit să se conformeze voinței majorității. 

    Congresul Asociaţiei Judecătorilor urma să aibă loc astăzi. la ora 12.00 imediat după Adunarea Generală. Pe ordinea de zi au figurat mai multe chestiuni printre care raportul de activitate al asociaţiei pentru perioada 2012-2014, dar şi alegerea preşedintelui structurii. Adunarea generală, însă s-a încheiat la ora 14.00, iar mai mulţi judecători au propus amânarea congresului.
    În consecinţă, Druţă a fost nevoit să pună la vot propunerea de amânare, pentru care s-a pronunţat majoritatea magistraţilor. 

     

  • Președintele Druţă, pus la respect

    Amânare după amânare în cazul magistratului Curţii Supreme de Justiţie, Ion Druţă. După ce anterior membrul CSM Tatiana Răducanu a înaintat o procedură disciplinară pe numele acestuia, Colegiul Disciplinar tărăgănează pronunţarea unei decizii. Temei pentru cercetarea disciplinară a lui Druţă a servit dosarul „Aroma Floris S”, în care statul riscă să piardă patru milioane de lei, datorie pretinsă de un avocat de la o firmă letonă şi pusă anterior tot de CSJ pe umerii statului.

    Amânare după amânare în cazul magistratului Curţii Supreme de Justiţie, Ion Druţă. După ce anterior membrul CSM Tatiana Răducanu a înaintat o procedură disciplinară pe numele acestuia, Colegiul Disciplinar tărăgănează pronunţarea unei decizii. Temei pentru cercetarea disciplinară a lui Druţă a servit dosarul „Aroma Floris S”, în care statul riscă să piardă patru milioane de lei, datorie pretinsă de un avocat de la o firmă letonă şi pusă anterior tot de CSJ pe umerii statului.

     

  • O nouă amânare în cazul magistratului Druţă

    După o serie de ilegalităţi comise pe parcursul aşa-zisei examinări a cauzei (constatate fără echivoc ulterior şi de către Inspecţia Judiciară a CSM), la 18.10.2010, în plină  desfăşurare a atacurilor de tip raider şi a spălărilor de miliarde de dolari, controversatul judecător Ion Druţă a admis integral acţiunea controversatului avocat, omniprezent şi în alte cauze similare, investindu-şi în mod ilegal actul emis cu titlu de executoriu şi irevocabil. 

    După o serie de ilegalităţi comise pe parcursul aşa-zisei examinări a cauzei (constatate fără echivoc ulterior şi de către Inspecţia Judiciară a CSM), la 18.10.2010, în plină  desfăşurare a atacurilor de tip raider şi a spălărilor de miliarde de dolari, controversatul judecător Ion Druţă a admis integral acţiunea controversatului avocat, omniprezent şi în alte cauze similare, investindu-şi în mod ilegal actul emis cu titlu de executoriu şi irevocabil. 

    Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.

     

     

  • Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

    Cât despre Ion Druţă, aceasta a fost avansat, prin voturile CSM şi, ulterior, al Parlamentului, de la Judecătoria sectorului Botanica direct la Curtea Supremă de Justiţie. Ca şi colegul său din CSJ, Oleg Sternioală, Druţă a sărit peste o treaptă, cea a Curţii de Apel. Şi numele său a răsunat în mai multe scandaluri mediatice. În prezent, el este cercetat disciplinar după ce a participat de două ori, contrar legii, la judecarea aceluiaşi dosar, în două instanţe diferite. Vorbim despre cauza în care o pretinsă datorie a unei firme letone faţă de un avocat moldovean a fost pusă pe umerii statului printr-o decizie a CSJ. Ulterior, tot CSJ a decis să revizuiască decizia la care a participat Ion Druţă, întrucât s-a atestat „încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice”. 

    Cât despre Ion Druţă, aceasta a fost avansat, prin voturile CSM şi, ulterior, al Parlamentului, de la Judecătoria sectorului Botanica direct la Curtea Supremă de Justiţie. Ca şi colegul său din CSJ, Oleg Sternioală, Druţă a sărit peste o treaptă, cea a Curţii de Apel. Şi numele său a răsunat în mai multe scandaluri mediatice. În prezent, el este cercetat disciplinar după ce a participat de două ori, contrar legii, la judecarea aceluiaşi dosar, în două instanţe diferite. Vorbim despre cauza în care o pretinsă datorie a unei firme letone faţă de un avocat moldovean a fost pusă pe umerii statului printr-o decizie a CSJ. Ulterior, tot CSJ a decis să revizuiască decizia la care a participat Ion Druţă, întrucât s-a atestat „încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice”. 

     

  • Fina lui Avornic şi o judecătoare din lista neagră a justiţiei din RM, promovate la Curtea de Apel

    Refuză să investigheze. După ce anterior avocatul Andrei Năstase a sesizat de două ori Procuratura Generală în vederea iniţierii unei anchete penale pe numele magistratului Curţii Supreme de Justiţie Ion Druţă şi a altor colegi de-ai săi, pe motiv că au emis o decizie ce ar fi prejudiciat bugetul de stat cu patru milioane de lei, oamenii legii au respins cererile acestuia. Avocatul califică acest răspuns drept o dovadă a faptului că judecătorii cu pricina sunt protejaţi de procurori.  

    Refuză să investigheze. După ce anterior avocatul Andrei Năstase a sesizat de două ori Procuratura Generală în vederea iniţierii unei anchete penale pe numele magistratului Curţii Supreme de Justiţie Ion Druţă şi a altor colegi de-ai săi, pe motiv că au emis o decizie ce ar fi prejudiciat bugetul de stat cu patru milioane de lei, oamenii legii au respins cererile acestuia. Avocatul califică acest răspuns drept o dovadă a faptului că judecătorii cu pricina sunt protejaţi de procurori.  

     Andrei Năstase se referă la dosarul în care o pretinsă datorie de peste patru milioane de lei a unei firme letone către un avocat moldovean a fost pusă în sarcina statului, printr-o decizie emisă de CSJ. Avocatul consideră că magistraţii Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî, care au emis această hotărâre, au comis un furt din bugetul de stat. Ceilalţi doi magistraţi din complet, Tamara Chişca-Doneva şi Iuliana Oprea, au avut opinii separate. După ce în toamna anului trecut avocatul a sesizat Procuratura Generală şi a solicitat pedepsirea penală a acestora, Năstase afirmă că a primit un răspuns negativ, lipsit de argumentări. 

    Judecătorii vizaţi au refuzat să comenteze acuzaţiile. Totodată, Andrei Năstase afirmă că prin răspunsul lor procurorii Anticorupţie ar încerca să-i protejeze pe magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. 

       La rândul său, şeful Procuraturii Anticorupţie a respins acuzaţiile şi a declarat că subalternii săi au emis o decizie perfect legală. 
    Amintim că totul a început în 2010, când Ion Druţă, pe atunci preşedintele Judecătoriei Botanica, a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris S o presupusă datorie de câteva milioane. Hotărârea a fost casată şi trimisă la rejudecare de Curtea de Apel Chişinău. Avocatul moldovean, care nu a reuşit să obţină banii, a mers la CEDO, iar agentul guvernamental al Republicii Moldova a iniţiat o procedură de împăcare între părţi.
       In consecinţă, s-a adresat la CSJ, cerând casarea deciziei Curţii de Apel şi despăgubirea avocatului. La Curtea Supremă de Justiţie, cu votul a trei din cei cinci judecători, inclusiv cu cel al lui Ion Druţă, promovat între timp la această instanţă, s-a dispus încasarea sumei datorate de compania străină, peste patru milioane de lei, din contul bugetului de stat. Druţă a menţinut de fapt, contrar legii, propria decizie pe care a adoptat-o pe când era judecător în prima instanţă. Mai mult, aşa cum a relevat nota Inspecţiei Judiciare care a cercetat cazul, judecătorul Ion Druţă nu a avut competenţa să se pronunţe în acest dosar, întrucât acesta trebuia să fie examinat în Letonia.
      Acum două luni, CSJ a decis să revizuiască acest dosar, iar un membru CSM a intentat o procedură disciplinară pe numele judecătorului Ion Druţă, ce urmează să fie examinată în una din următoarele şedinţe ale Colegiului Disciplinar. 
    sursa: www.jurnal.md

     

  • Magistraţii Curţii Supreme de Justiţie, protejaţi de procurori

    Nu aduce anul cât aduce ceasul sau... relaţiile din sistem. 2014 s-a lăsat cu promovări pentru mai mulţi judecători controversaţi care s-au instalat în fotolii din instanţele superioare din capitală. Unii dintre ei au legături de rudenie cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, instituţia care le-a şi înaintat candidaturile spre numire. Alţii au prieteni influenţi. Deşi declară că vor să reformeze justiţia şi să transforme domeniul judiciar într-un sistem integru, autorităţile continuă să avanseze în funcţii candidaturi cu reputaţie dubioasă.

    Nu aduce anul cât aduce ceasul sau... relaţiile din sistem. 2014 s-a lăsat cu promovări pentru mai mulţi judecători controversaţi care s-au instalat în fotolii din instanţele superioare din capitală. Unii dintre ei au legături de rudenie cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, instituţia care le-a şi înaintat candidaturile spre numire. Alţii au prieteni influenţi. Deşi declară că vor să reformeze justiţia şi să transforme domeniul judiciar într-un sistem integru, autorităţile continuă să avanseze în funcţii candidaturi cu reputaţie dubioasă.

    Cât despre Ion Druţă, aceasta a fost avansat, prin voturile CSM şi, ulterior, al Parlamentului, de la Judecătoria sectorului Botanica direct la Curtea Supremă de Justiţie. Ca şi colegul său din CSJ, Oleg Sternioală, Druţă a sărit peste o treaptă, cea a Curţii de Apel. Şi numele său a răsunat în mai multe scandaluri mediatice. În prezent, el este cercetat disciplinar după ce a participat de două ori, contrar legii, la judecarea aceluiaşi dosar, în două instanţe diferite. Vorbim despre cauza în care o pretinsă datorie a unei firme letone faţă de un avocat moldovean a fost pusă pe umerii statului printr-o decizie a CSJ. Ulterior, tot CSJ a decis să revizuiască decizia la care a participat Ion Druţă, întrucât s-a atestat "încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice".

     

  • Justiţie cu nemurele: Mai mulţi judecători controversaţi, promovaţi în 2014

    La 23 decembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a pornit procedura disciplinară împotriva judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Druță. Acesta este acuzat de faptul că, contrar legii, a participat de două ori la judecarea aceleiași cauze, o dată în calitate de judecător al Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău și a doua oară, după promovare, în calitate de Judecător al Curții Supreme de Justiție.
    În pofida faptului că pornirea procedurii disciplinare a fost solicitată de Ministerul Finanțelor cu câteva luni în urmă, procedura disciplinară a fost pornită abia în decembrie 2014. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii s-a arătat indignat de această tergiversare.

    La 23 decembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a pornit procedura disciplinară împotriva judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Druță. Acesta este acuzat de faptul că, contrar legii, a participat de două ori la judecarea aceleiași cauze, o dată în calitate de judecător al Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău și a doua oară, după promovare, în calitate de Judecător al Curții Supreme de Justiție.
    În pofida faptului că pornirea procedurii disciplinare a fost solicitată de Ministerul Finanțelor cu câteva luni în urmă, procedura disciplinară a fost pornită abia în decembrie 2014. Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii s-a arătat indignat de această tergiversare.

    Cauza viza un litigiu dintre un avocat moldovean și o companie străină privind încasarea unei datorii. Judecătorul Druță a dat câștig de cauză avocatului în prima instanță. În ultima instanță, la Curtea Supremă de Justiție, cu votul a trei din cei cinci judecători (votul judecătorului Druță fiind decisiv) a dispus încasarea sumei datorate de compania străină (4,363,741 lei) din contul bugetului de stat
    La 10 decembrie 2014, Curtea Supremă de Justiție, la solicitarea Ministerului Finanțelor, a casat hotărârea sa din 19 februarie 2014, pe motiv că judecătorul Druță a participat de două ori la judecarea cauzei.
    Reamintim că la 29 ianuarie 2014 un complet al Curții Supreme de Justiție din care făcea parte judecătorul Druță a dat câștig de cauză aceluiași avocat într-o cauză similară, dispunând încasarea de la bugetul de stat a sumei de 776,046 lei. Ion Druță a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție în septembrie 2013.

     

  • Procedură disciplinară în privința judecătorului CSJ, Ion Druță, după ce magistratul a participat la examinarea unei cauze de două ori, în două instanțe diferite

    Представителями Высшей судебной палаты, выдвинувшими свои кандидатуры, являются нынешние члены Высшего совета магистратуры Дмитрий Вистерничану, Татьяна Рэдукан и Ион Друцэ.

    Представителями Высшей судебной палаты, выдвинувшими свои кандидатуры, являются нынешние члены Высшего совета магистратуры Дмитрий Вистерничану, Татьяна Рэдукан и Ион Друцэ.

     

  • На шесть кресел в ВСМ претендуют 13 кандидатов

    Председатель Ассоциации судей Ион Друцэ должен быть привлечен к уголовной ответственности за реализацию схемы по расхищению государственного бюджета на миллионы леев. Такого мнения придерживаются эксперты в области права насчет того, что более 4 млн леев из государственного бюджета попадут в карман адвоката в результате нарушения судьями ряда законных процедур в суде.

    Председатель Ассоциации судей Ион Друцэ должен быть привлечен к уголовной ответственности за реализацию схемы по расхищению государственного бюджета на миллионы леев. Такого мнения придерживаются эксперты в области права насчет того, что более 4 млн леев из государственного бюджета попадут в карман адвоката в результате нарушения судьями ряда законных процедур в суде.

     

  • Председатель Ассоциации судей должен предстать перед судом

    В пятницу, 27 сентября, на должность судьи Высшей судебной палаты парламент назначил Иона Друцэ. Об этом говорится в информации пресс-центра органа законодательной власти страны.

    В пятницу, 27 сентября, на должность судьи Высшей судебной палаты парламент назначил Иона Друцэ. Об этом говорится в информации пресс-центра органа законодательной власти страны.

     

  • Ион Друцэ назначен на должность судьи Высшей учебной палаты

    Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, şi-a construit o vilă de lux cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită Malina Mică, estimată de agenţii imobiliari la 4 milioane de lei. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecătorul a înscris imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. De altfel, în preajma casei familiei Druţă este instalată o barieră auto şi, potrivit Primăriei, preşedintele Judecătoriei Botanica ar fi acaparat ilegal un teren aferent casei. “Ştiţi, când am primit decizia datată cu 1 mai 2003, m-am dus la Primărie şi i-am întrebat: măi oameni buni, voi aţi lucrat de 1 Mai? Nu am vrut să ajung acolo prin subterană”, mărturiseşte judecătorul.

    Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica, şi-a construit o vilă de lux cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită Malina Mică, estimată de agenţii imobiliari la 4 milioane de lei. Magistratul a obţinut terenul printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecătorul a înscris imobilul pe o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. De altfel, în preajma casei familiei Druţă este instalată o barieră auto şi, potrivit Primăriei, preşedintele Judecătoriei Botanica ar fi acaparat ilegal un teren aferent casei. “Ştiţi, când am primit decizia datată cu 1 mai 2003, m-am dus la Primărie şi i-am întrebat: măi oameni buni, voi aţi lucrat de 1 Mai? Nu am vrut să ajung acolo prin subterană”, mărturiseşte judecătorul.

  • Palatul şi afacerile de familie ale preşedintelui Judecătoriei Botanica

    Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica,

    Adunarea Generală a Judecătorilor va decide, pe 18 octombrie, cine sunt cei 6 judecători care vor obţine un fotoliu de membru permanent şi supleant în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). ZdG a aflat detalii din culisele alegerilor preconizate pentru 18 octombrie 2013, privind judecătorii care vor fi aleşi în noua componenţă a CSM. Printre aceştia se numără Nichifor Corochii, actualul şef al CSM, Ion Druţă, preşedintele Judecătoriei Botanica,

    Grigore Şişcanu, preşedintele Judecătoriei Nisporeni, Anatolie Ţurcan, membru CSM, Tatiana Răducanu, judecătoare CSJ, şi Dina Rotarciuc, membră CSM. Toţi aceştia deţin case de milioane, iar numele unora dintre ei figurează în lista dosarelor pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO.

  • Viitorii membri ai CSM au case de milioane şi dosare pierdute la CtEDO

    Judecătorul Ion DRUȚĂ a găzduit și a moderat un curs de instruire în competențe de avocatură pentru studenții la drept care a durat 3 zile, culminând cu un proces simulat realizat de ABA ROLI la Judecătoria sectorului Botanica al municipiului Chișinău.

    Judecătorul Ion DRUȚĂ a găzduit și a moderat un curs de instruire în competențe de avocatură pentru studenții la drept care a durat 3 zile, culminând cu un proces simulat realizat de ABA ROLI la Judecătoria sectorului Botanica al municipiului Chișinău.

  • Judecătorii absolvenți ai Programului Lumea Deschisă colaborează cu ABA ROLI Moldova

    În urma Adunării generale a judecătorilor care a durat aproape cinci ore, niciunul dintre cei 13 candidaţi la funcţia de membru deplin al Consiliului Superior al Magistraturii n-a strâns numărul necesar de voturi.

    În urma Adunării generale a judecătorilor care a durat aproape cinci ore, niciunul dintre cei 13 candidaţi la funcţia de membru deplin al Consiliului Superior al Magistraturii n-a strâns numărul necesar de voturi.

     

  • Judecătorii Ion Druţă şi Nina Cernat au fost aleşi membri supleanţi în Consiliul Superior al Magistraturii

    Parlamentul l-a numit astăzi pe Ion Druţă (foto) în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

    Parlamentul l-a numit astăzi pe Ion Druţă (foto) în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.


     

  • Fostul președinte al Judecătoriei Botanica a fost numit judecător CSJ

    Председатель Ассоциации судей  Ион Друцэ, являющийся также председателем Суда сектора Ботаника муниципия Кишинева, признает, что рассмотрение некоторых дел затягивается годами, что магистраты порой нарушают судебную процедуру и что нередко качество судебного акта оставляет желать лучшего. Эта ситуация обусловлена целым рядом факторов, а именно: проблемы, связанные с судебной экспертизой, условия труда судей и чрезмерная загруженность судей. «Только в секторе Ботаника на долю каждого магистрата приходится по 90 дел в месяц. Это огромный объем работы и, естественно, ведет к снижению качества работы.

    Председатель Ассоциации судей  Ион Друцэ, являющийся также председателем Суда сектора Ботаника муниципия Кишинева, признает, что рассмотрение некоторых дел затягивается годами, что магистраты порой нарушают судебную процедуру и что нередко качество судебного акта оставляет желать лучшего. Эта ситуация обусловлена целым рядом факторов, а именно: проблемы, связанные с судебной экспертизой, условия труда судей и чрезмерная загруженность судей. «Только в секторе Ботаника на долю каждого магистрата приходится по 90 дел в месяц. Это огромный объем работы и, естественно, ведет к снижению качества работы.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU