Date biografice
Data numirii în funcție: 08.10.1996
Conform Hotărârii nr. 82/6 din 15 aprilie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat-o pe Svetlana Filincova, judecător al Curții Supreme de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, pe perioada suspendării din funcție a doamnei Tamara Chișca-Doneva.
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 63 din 09 aprilie 2015 a fost eliberată, la cerere din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ.
Conform Hotărârii CSM nr. 252/12 din 07 aprilie 2015 s-a propus Parlamentului Republicii Moldova eliberarea doamnei Svetlana Filincova din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în legătură cu depunerea cererii de demisie din proprie iniţiativă.
Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 228 din 25 octombrie 2012 numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ pe un termen de 4 ani.
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 143-XVI din 22 iunie 2007 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Anul naşterii: 1960
Instruire/Diplome
1977 - 1982 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1982 - 1983 stagiar, Biroul asociat de avocaţi Botanica, Chişinău
1983 - 1983 avocat, Biroul asociat de avocaţi Sîngerei
1983 - 1996 avocat, Biroul asociat de avocaţi Botanica, Chişinău
1996 - 2007 judecător la Judecătoria Botanica, Chişinău, Decret nr. 304 din 08 octombrie 1996
2001 - numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, Decret nr. 291-III din 30.10.2001
2007 - 2012 judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2010 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decretul Președintelui RM nr. 177-V din 21.01.2010
2012 - 2015 vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a RM, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
Activitatea juridică non-judiciară
2010 - 2012 preşedintele Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii
2013-2017 preşedinte al Colegiului de selecţie de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii
Titluri onorifice/Distincții
Distincția de Stat „Gloria Muncii”, Decret nr. 829-VII din 18.10.2013
Diploma de onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 99 589,75 lei
Bunuri imobile
1. Apartament în mun. Chişinău cu suprafața de 64 m.p., în valoare de 1 848,70 lei, privatizat în anul 1996
2. Apartament în mun. Chişinău cu suprafața de 32 m.p., în valoare de 17 220 lei, moştenit
3. Garaj în mun. Chişinău cu suprafața de 22 m.p., în valoare de 140 000 lei
Bunuri mobile
Autoturism de marca Toyota Carina E în valoare de 1000 lei, cumpărat
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 101 359,85 lei
Venitul obţinut din activitatea pedagogică 2 703,00 lei
Bunuri imobile
1. Apartament în mun. Chişinău cu suprafața de 111 m.p., în valoare de 652 740 lei, contract de investiţii din anul 2004
2. Apartament cu suprafața de 32 m.p., în valoare de 17 220 lei, moştenit
3. Garaj cu suprafața de 22 m.p., în valoare de 140 000 lei, contract de investiţii anul 2006
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Toyota Carina E (an. fab. 1993) în valoare de 1 000 lei, cumpărat
2. Autoturism de marca Toyota RAV4 (an. fab. 2005) în valoare de 50 000 lei, cumpărat
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 108 867,80 lei
Venitul obţinut din activitatea pedagogică 2 563,03 lei
Venitul obţinut din alte surse legale 24 975,00 lei
Bunuri imobile
1. Apartament în mun. Chişinău cu suprafața de 111 m.p., în valoare de 652 740 lei, contract de investiţii din anul 2004
2. Apartament cu suprafața de 32 m.p., în valoare de 17 220 lei, moştenit
3. Garaj în mun. Chişinău cu suprafața de 22 m.p., în valoare de 140 000 lei, contract de investiţii anul 2006
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Toyota Carina E (an. fab. 1993) în valoare de 1 000 lei, cumpărat
2. Autoturism de marca Toyota RAV4 (an. fab. 2005) în valoare de 50 000 lei, cumpărat
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 104 001,11 lei
Venitul obţinut din activitatea pedagogică 12 128,42 lei
Venitul obţinut din alte surse legale 102 240 lei
Bunuri imobile
1. Lot de pământ extravilan, s. Rezeni cu suprafața de 0,0621 ha, în valoare de 292 lei
2. Apartament cu suprafața de 36,6 m.p., în valoare de 205 882 lei (înstrăintat contractual la data de 20.01.2011)
3. Apartament cu suprafața de 71,2 m.p. în valoare de 400 513 lei (înstrăintat contractual la data de 13.06.2011)
4. Apartament cu suprafața de 53,4 m.p., în valoare de 29 211 lei (moştenire testamentară)
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Toyota Carina E în valoare de 1 000 lei, înstrăinat la 17.06.2011
2. Autoturism de marca Toyota Auris în valoare de 236 712 lei, cumpărat la data de 05.06.2011
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 107 849,11 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soț (Birou de Avocați) 3 600 lei
Venitul obţinut din activitatea pedagogică (INJ-formator) 2 248 lei
Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 62 400 lei
Venit obținut din alte surse legale de către soț (pensie) 42 000 lei
Venit obținut de persoana aflată la întreţinere, bursă 7 800 lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,0621 ha, în valoare de 292 lei, cumpărat în anul 2006
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 576 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, moştenit în anul 2000
4. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, moştenit în anul 2000
5. Apartament cu suprafața de 111 m.p. în valoare de 652 740 lei, contract de investiţii din anul 2004
6. Apartament cu suprafața 53,4 m.p. în valoare de 29 211 lei, moştenit în anul 2005
7. Casă de locuit nefinisată cu suprafața de 158 m.p., în valoare de 420 000 lei, cumpărată în anul 2012
8. Garaj cu suprafața de 22 m.p. în valoare de 140 000 lei, contract de investiţii din anul 2004
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Toyota RAV4 (an. fab. 2005) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2010
2. Autoturism de marca Toyota Auris (an. fab. 2011) în valoare de 236 712 lei, cumpărat în anul 2011
Active financiare
Card bancar, deschis în anul 2010
Card bancar, deschis în anul 2003
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază (Curtea Supremă de Justiție, vicepreședinte) 144 212,83 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soț 5 800 lei
Venitul obţinut din activitatea didactică 2 000 lei
Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 102 000 lei
Venitul obţinut din alte surse legale, soț (pensie) 42 000 lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,0621 ha, în valoare de 292 lei, cumpărat în anul 2006
2. Teren cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 576 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren agricol cu suprafața de 1,5196 ha, în valoare de 27 705,84 lei, moștenit în anul 2012
4. Apartament cu suprafața 53,4 m.p., în valoare de 29 211 lei, moștenit în anul 2005
5. Casă de locuit cu suprafața de 158 m.p., în valoare de 420 000 lei, cumpărată în anul 2012
Bunuri mobile
Autoturism de marca Toyota RAV4 (an. fab. 2005) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2010
Active financiare
1. Card bancar de pensie, deschis în anul 2010
2. Card bancar de pensie, deschis în anul 2004
3. Card bancar de salariu, deschis în anul 2012
Conform Actului de constatare nr. 03/106 din 26 martie 2015, Comisia Națională de Integritate a dispus suspendarea controlului în privința Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova din motivul constatării încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 și sesizarea Procuraturii Generale în vederea examinării prin prisma prevederilor art. 352¹ al Codului penal pe faptul includerii de către dna Svetlana Filincova a datelor inexacte şi incomplete în declarația cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013, depusă la 28.03.2014.
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 255 064,86 lei
2. Venitul obţinut din activitatea didactică (USM) 2 188,18 lei
3. Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 179 112,96 lei
4. Venitul obţinut din alte surse legale, soț (pensie) 44 040 lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,0621 ha, în valoare de 292 lei, cumpărat în anul 2006
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3485 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobîndit în anul 2012, moștenire testametară
4. Apartament cu suprafața 53,4 m.p., în valoare de 29 211 lei, moștenit în anul 2005
5. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 420 000 lei, dobîndită în anul 2012, contract de vînzare-cumpărare
6. Altă avere imobilă cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 50 000 lei, dobîndită în anul 2012, contract de vînzare-cumpărare
7. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobîndit în anul 2012, moștenire testametară
Bunuri mobile
Autoturism de marca Toyota RAV4 (an. fab. 2005) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2010
Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Card bancar de pensie, deschis în anul 2010 la BC ”Banca de Economii” S.A.
2. Card bancar de pensie, deschis în anul 2004
3. Card bancar de salariu, deschis în anul 2012 la BC ”Victoriabank” S.A.
4. Card cu soldul de 1 574,11 euro deschis în anul 2011 la BC ”Mobias Banca” S.A.
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 218 954,48 lei
2.NouVenitul obţinut din înstrăinarea terenului conform contractului de donație în suma valorii cadastrale 12 466 lei
3. Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 193 417 lei
4. Venitul obţinut din alte surse legale de către soț, pensie 47 400 lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012, moștenire testametară
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012, moștenire testametară
4. Apartament cu suprafața 53,4 m.p., în valoare de 300 103 lei, moștenit în anul 2005
5. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
6. Construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 704 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota RAV4 (an. fab. 2005) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2010
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Card bancar pentru primirea pensiei, deschis în anul 2004
2. Card salarial,deschis în anul 2012
3. Card cu soldul de 2 000 euro deschis în anul 2011 la BC ”Mobias Banca” S.A.
Declarație cu privire la venituri și proprietate pe anul 2015
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 302 352 lei
2.NouVenitul obţinut din activitatea didactică 6 375 lei
3. Venit obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 270 892 lei
4. Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 186 576 lei
5. Venitul obţinut din alte surse legale de către soț, pensie 50 040 lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012
4. Garaj cu suprafața 29 m.p., în valoare de 57 035 lei, dobândit în anul 1994
5. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
6. Construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 704 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
Bunuri mobile
1.NouAutoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2010) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2016
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Card bancar pentru primirea pensiei
2. Card salarial
Cote-părți/acțiuni în capitalul social al uni agent economic
Drochia S.A., cota de participare 120
Drochia S.A., cota de participare 90
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 269 645 Lei
2. Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 186 576 Lei
3. Venitul obţinut din alte surse legale de către soț, pensie 51 600 Lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012
4. Garaj cu suprafața 29 m.p., în valoare de 57 035 lei, dobândit în anul 1994
5. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
6. Construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 704 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2010) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2016
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Cont curent cu soldul 2 021 Lei
2. Fonduri de investiții sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu acumulare în sumă de 18 951.35 Lei
Cote-părți/acțiuni în capitalul social al uni agent economic
SA Nord-Mobilă, cota de participare 120
SA Nord-Mobilă, cota de participare 90
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 328 533 Lei
2. Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 186 576 Lei
3. Venitul obţinut din alte surse legale de către soț, pensie 490 764 Lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012
4. Garaj cu suprafața 29 m.p., în valoare de 57 035 lei, dobândit în anul 1994
5. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
6. Avere imobilă cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 704 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2010) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2016
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Cont curent cu soldul 557 Euro
Cote-părți/acțiuni în capitalul social al uni agent economic
SA Nord-Mobilă, cota de participare 120
SA Nord-Mobilă, cota de participare 90
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 355 342 Lei
2. Venitul obţinut din alte surse legale, pensie 186 576 Lei
3. Venitul obţinut din alte surse legale de către soț, pensie 273 644 Lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012
4. Garaj cu suprafața 29 m.p., în valoare de 57 035 lei, dobândit în anul 1994
5. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
6. Avere imobilă cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 704 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2010) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2016
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Fonduri de investiții sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu acumulare în sumă de 51 585 Lei
2. Cont curent cu soldul 74 895 Lei
3. Cont curent cu soldul 1 368 Euro
Cote-părți/acțiuni în capitalul social al uni agent economic
SA Nord-Mobilă, cota de participare 120
SA Nord-Mobilă, cota de participare 90
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 332 701 Lei
2. Venitul obţinut din alte surse legale 740 865 Lei
3. Venitul obţinut din alte surse legale de către soț, pensie 271 440 Lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012
4. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
5. Avere imobilă cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 704 lei, dobândită în anul 2012, contract de vânzare-cumpărare
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2010) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2016
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Active financiare
1. Fonduri de investiții sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu acumulare în sumă de 52 447 Lei
2. Cont curent cu soldul 85 267 Lei
3. Cont curent cu soldul 633 Euro
Cote-părți/acțiuni în capitalul social al uni agent economic
SA Nord-Mobilă, cota de participare 120
SA Nord-Mobilă, cota de participare 90
Venituri
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 332 621 Lei
2. Venitul obţinut din alte surse 400 554 Lei
3. Venitul obţinut din alte surse de către soț, pensie 271 440 Lei
Bunuri imobile
1. Teren extravilan cu suprafața de 0,2011 ha, în valoare de 4 000 lei, dobândit în anul 2012
2. Teren intravilan cu suprafața de 0,047 ha, în valoare de 472 570 lei, cumpărat în anul 2012
3. Teren extravilan cu suprafața de 1,3185 ha, în valoare de 23 705,84 lei, dobândit în anul 2012
4. Casă de locuit cu suprafața de 166,2 m.p., în valoare de 2 174 068 lei, dobândită în anul 2012
5. Avere imobilă cu suprafața de 36,2 m.p., în valoare de 119 708 lei, dobândită în anul 2012
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Toyota Auris (an. fab. 2010) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2016
2. Remorcă (an. fab. 1992) în valoare de 1 000 lei, cumpărată în anul 1992
Cote-părți/acțiuni în capitalul social al uni agent economic
SA Nord-Mobilă, cota de participare 120
SA Nord-Mobilă, cota de participare 90
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, vicepreședinte, Preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, vicepreședinte
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, vicepreședinte
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Activităţile profesionale retribuite
Curtea Supremă de Justiție, judecător
Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 134/14 din 06 Decembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate
Conform Hotărârii nr. 71/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de către judecătoarea Filincova Svetlana nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova Svetlana, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.
CUCU ȘI ALȚII contra Moldovei, Hotărârea din 10.07.2018, crererile nr. 7753/13, 75188/13, 76511/14 - Articolul 5 § 1 din Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că despăgubirile acordate pentru încălcarea a Articolului 5 § 1 din Convenție de către autoritățile Republicii Moldova fuseseră disproporționate cu severitatea încălcării drepturilor lor;
Pareniuc c. Moldovei, hotărârea din 01/07/2014, cererea nr. 17953/08, Articolul 6 § 1 CEDO – condamnarea reclamantei în baza probelor obținute în urma provocării;
Donprut S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 21/10/2015, cererea 45504/09, violarea art. 1 CEDO – dreptul la protecția proprietății;
GHIMP şi alţii c. Moldovei, hotărârea din 30/10/2012, cererea nr. 32520/09, violarea art. 2 CEDO;
G.B. si R.B. c. Moldovei, hotărârea din 18/12/2012, cererea nr. 16761/09, violarea art. 8 CEDO.
Potrivit Hotărârii nr. 82/6 din 15 aprilie 2022, se desemnează Svetlana Filincova, judecător al Curții Supreme de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, pe perioada suspendării din funcție a doamnei Tamara Chișca-Doneva.
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 134/14 din 06 Decembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.
Prin Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 89 de puncte.
Prin Hotărârea nr. 72/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 70 de puncte.
DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022, se conferă titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătoarei Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Decretul Președintelui RM nr. 829-VII din 18 octombrie 2013 i s-a conferit Ordinul ”Gloria Muncii”.
Prin Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Decretul Președintelui RM nr. 177-V din 21 ianuarie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.
ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 142/11 din 02 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru susținerea examenului de licență și master în cadrul Universității de Studii Politice și Economice Europene ”Constantin Stere”, judecătorii CSJ Svetlana Filincova și Mariana Pitic.
Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022
Hotărârea nr. 82/6 din 15 aprilie 2022
Hotărârea nr. 82/6 din 15 aprilie 2022
Hotărârea nr. 142/11 din 02 Iunie 2020
Hotărârea nr. 134/14 din 06 Decembrie 2019
Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013
Hotărârea nr. 72/7 din 25 octombrie 2013
În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătoarei Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie nu au fost intentate proceduri disciplinare.
În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 71/7 din 25 octombrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Filincova Svetlana".
Potrivit Hotărârii nr. 211/10 din 21 octombrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Brijatîi Petru împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 624s-786p/m din 18 iulie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 20 iunie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Cucerescu Ana de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), Cotruță Iurie, Cotorobai Vitalie la Curtea de Apel Chișinău, Filincova Svetlana, Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.
Potrivit Hotărârii nr. 54/4 din 18 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Jose Luis Gomez Pascual, administratorul ÎCS ”Premier Energy Distribution” împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1555s-2187p/m (conexat cu 1572s-2207p/m) din 13 ianuarie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 16 decembrie 2021 și 21 decembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Cobăneanu Ala, Pitic Mariana, Mardari Dumitru, Filincova Svetlana, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 1/3 din 25 februarie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de Ungureanu Ilie, reprezentantul Întovărășirii Pomicole „Struguraș-Codru” Coop, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1362s-1930p/m din 06 decembrie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 10 noiembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Filincova Svetlana, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie, Craiu Nicolae, Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 101/6 din 28 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația administratorului SRL „Alternosfera”, Semionova Alla, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 265s-442p/m din 04 mai 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 08 aprilie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Țurcan Ion, Pruteanu Liuba de la Curtea de Apel Chișinău, Filincova Svetlana, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 203/8 din 13 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Fediuc Valentin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 727s-1080p/m din 04 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 30 iulie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Filincova Svetlana, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 179/8 din 19 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația administratorului ”Servtrade Group” SRL, Iurașco Ludmila împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 496s-702p/m din 15 iunie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 02 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Filincova Svetlana, Stratulat Galina, Craiu Nicolae, Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 126/5 din 11 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Balan Alexandr împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 336s-443p/m, nr. 369s-489p/m din 05 mai 2020, emise pe marginea sesizărilor depuse la 17 martie 2020 și 06 aprilie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Crețu Constantin de la Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni), Muruianu Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Mardari Dumitru, Cobăneanu Ala, Filincova Svetlana de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 72/3 din 26 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Rotari Mircea împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 83s114p/m, nr. 84s-115p/m din 11 februarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 ianuarie 2020 împotriva acțiunilor judecătorilor Sternioală Oleg, Bejeraru Iurie, Filincova Svetlana de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 7/1 din 28 Ianuarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația directorului general interimar al Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, Zaharia Vitalie, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1493s-1807p/m din 20 decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 09 decembrie 2019 împotriva acțiunilor judecătorilor Sternioală Oleg, Cobăneanu Ala, Filincova Svetlana, Burduh Victor, Stratulat Galina de la Curtea Supremă de Justiție.
Prin Hotărârea nr. 18/4 din 20 martie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația lui Ion Iliciuc împotriva Deciziei nr. 207 p/m din 04.02.2015, emisă de inspectorul-judecător al Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, pe marginea examinării sesizării împotriva acțiunilor judecătorului Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova.
Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 11/4 din 20 martie 2015 a respins ca vădit neîntemeiată contestația cet. Marian Sergiu împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 22 ianuarie 2015 de respingere a sesizării acestuia acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justitie, Filincova Svetlana și Doagă Valeriu.
La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.
La data de 06 martie 2012 judecătorul Judecătoriei sectorului Buiucani, mun.Chişinău Galina Moscalciuc şi judесătorii Curţii Suprеmе dе Justiţiе, Nina Cеrnat, Valeriu Arhip, Svetlana Filincova, Elena Covalenco şi Valentin Barba au fost acuzaţi în сomitеrеa abatеrilor disсiplinarе stipulatе la art. 22 alin.(1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 338/19 din 04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012.
Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătoarei Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 33 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecatorului au fost depuse 25 petiţii neîntemeiate.
Hotărârea nr. 211/10 din 21 octombrie 2022
Hotărârea nr. 1/3 din 25 februarie 2022
Hotărârea nr. 54/4 din 18 martie 2022
Hotărârea nr. 203/8 din 13 Octombrie 2020
Hotărârea nr. 179/8 din 19 Septembrie 2020
Hotărârea nr. 126/5 din 11 Iunie 2020
Hotărârea nr. 72/3 din 26 Martie 2020
Hotărârea nr. 7/1 din 28 Ianuarie 2020
Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013
Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012
Hotărârea nr. 21/7 din 14 iunie 2013
Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014
Hotărârea nr. 338/19 din 04 iunie 2012
Magistrata Svetlana Filincova a fost desemnată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în funcția de vicepreședintă interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ), președintă a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ, pe perioada suspendării din funcție a judecătoarei Tamara Chișca-Doneva, vizată într-un dosar pentru îmbogățire ilicită.
Ziarul de Gardă a analizat activitatea și averea magistratei Svetlana Filincova și vă prezintă cele mai relevante informații.
Conform magistrat.md, Svetlana Filincova activează în organele procuraturii din anul 2007, atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la CSJ. În 2012 a fost desemnată în funcția de vicepreședintă a CSJ, iar trei ani mai târziu, pe 7 aprilie 2015, CSM a propus Parlamentului R. Moldova eliberarea lui Filincova din funcţia de vicepreşedintă a CSJ şi preşedintă a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în baza cererii de demisie.
Plecarea ei din aceste funcții a coincis cu acuzațiile aduse de Victor Micu, fostul președinte al CSM, precum că aceasta ar fi fraudat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor la CSJ.
Potrivit declarației sale de avere și interese personale, depusă pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), magistrata Svetlana Filincova a ridicat în 2021 venituri salariale în valoare de 333 621 de lei, precum și 396 554 de lei din pensie și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
Familia Filincova deține trei extravilane: o casă de locuit de 166,2 de metri pătrați, care ar valora 2 174 068 de lei, precum și o avere imobilă de 36,2 de metri pătrați, care ar valora 119 708 de lei. Totodată, familia Filincova deține în proprietate un autoturism de model Toyota Auris, care ar valora 50 mii de lei.
În anul 2016, ZdG a scris despre casa de lux a judecătoarei Svetlana Filincova.
În decembrie 2012, Svetlana Filincova și soțul său, avocatul Anatoli Filincov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpușnei din Chișinău. Imobilul a fost cumpărat de cei doi soți încă nefinisat și a fost dat în exploatare în luna ianuarie 2013. În declarația de avere a judecătoarei din 2013, aceasta susținea că și-a cumpărat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși prețul ei de piață era de 4-5 milioane de lei. În martie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că Filincova nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe conturi bancare. Totuși, Judecătoria Râșcani a anulat actul de control al CN. După controlul CNI, în declarația de avere pe anul 2015, magistrata Filincova și-a schimbat însă valoarea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 milioane de lei.
Pe 15 aprilie 2022, președinta interimară a CSJ, Tamara Chișca-Doneva, vizată într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendată din funcție.
Sursa: zdg.md
Magistrații Svetlana Filincova și Alexandru Spoială au fost desemnați experți la Consiliul Europei
Magistrații Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție și Alexandru Spoială, de la Curtea de Apel Chișinău au fost desemnați în calitate de expert titular și, respectiv, expert supleant la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. O decizie în acest sens a fost luată, recent, de Consiliul Superior al Magistraturii.
CSM a trebuit să aleagă dintre trei candidați care și-au exprimat dorința de a suplini aceste funcții. În concurs s-a mai înscris și magistratul Victor Sandu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Potrivit Regulamentului cu privire la reprezentarea Republicii Moldova în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, candidații trebuie să să aibă experiență de lucru de cel puțin un an în domeniul ce ține de activitatea organului de lucru al Comitetului de Miniștri al CoE și să cunoască bine una dintre limbile oficiale ale Consiliului Europei (limba engleză sau limba franceză).
Svetlana Filincova este magistrat începând cu anul 1996, iar pe parcursul activității a deținut funcția de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ și președinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor. Anterior, Svetlana Filincova a deținut funcția de expert titular, membru al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.
Alexandru Spoială are o experiență de 11 ani în calitate de judecător, dintre care opt ani la Judecătoria Ciocana, municipiul Chișinău și trei ani la Curtea de Apel Chișinău. Acesta cunoaște limba engleză, care este limba oficială a Consiliului Europei.
În prezent, aceste funcții sunt exercitate de către președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și magistratul Igor Chiroșca.
Sursa: bizlaw.md
Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești
Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.
Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.
Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)
Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.
Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.
Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.
Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.
În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.
Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.
„Clasare” misterioasă
Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.
Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.
Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.
Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.
Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon.
CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare
Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.
Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.
Casa de lux a pensionarilor Filincov
Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.
Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.
După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.
Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.
Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.
72 de actuali judecători, cu pensii și salarii
Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.
Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.
Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.
După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.
„Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.
„Casta” privilegiaților
Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.
Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.
O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.
Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016.
CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.
Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar.
De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.
Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei
Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.
Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.
Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.
Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel.
CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei.
Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”
Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.
Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.
Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.
Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
Sursa: anticorupție.md
Cum arată casele judecătorilor de la CSJ
Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție preferă să locuiască în case la sol, multietajate. ZdG a „scanat” declarațiile cu privire la venituri și proprietate ale judecătorilor care activează în instanța supremă din R. Moldova, constatând că nu mai puțin 25 de magistrați dețin în proprietate case individuale de locuit. Majoritatea dintre acestea se află în mun. Chișinău și costă milioane de lei, mult peste veniturile declarate de acești judecători. Unii locuiesc în aceste case chiar dacă nu le-au indicat încă în declarații, așa cum prevede legea.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are, conform site-ul instituției, 33 de judecători. Doi dintre ei însă,Tatiana Răducanu (citiți aici despre casa ei ) și Dumitru Visternicean, sunt suspendați din funcție, fiind aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar Svetlana Novac s-a pensionat anul trecut. Cu doar 5 excepții, toți judecătorii activi ai instanței supreme au declarat, dețin sau locuiesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a localizat imobilele în care locuiesc magistrații de la CSJ. Multe dintre ele sunt de milioane. Altele, construite încă în anii 2000, deși multietajate, arată modest, sau sunt încă nefinisate.
Svetlana Filincova În aprilie 2015 a fost eliberată, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, funcții pe care le deținea din octombrie 2012. Plecarea ei din aceste funcții a coincis cu acuzațiile aduse de Victor Micu, președintele CSM,precum că aceasta ar fi fraudat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor la CSJ. Dosarul deschis pe marginea cazului la Procuratura Anticorupție nu are însă, nici astăzi, o finalitate. Ba mai mult, magistrata nici măcar nu a fost audiată. După plecarea din funcțiile de conducere, Filincova a rămas însă judecătoare în cadrul instanței supreme, acolo unde activează încă din 2007.
În decembrie 2012, Svetlana Filincova și soțul său, avocatul Anatoli Filincov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpușnei din Chișinău. Imobilul a fost cumpărat de cei doi soți încă nefinisat și a fost dat în exploatare în luna ianuarie 2013. În declarația de avere a judecătoarei din 2013, aceasta susține că și-a cumpărat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși prețul ei de piață este de 4-5 milioane de lei. În martie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că Filincova nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe conturi bancare. Totuși, vara trecută, Judecătoria Râșcani anula actul de control al CNI și, deși acesta putea fi atacat, pe site-urile Curții de Apel (CA) Chișinău și CSJ nu există informații despre acest litigiu, semn că el nu a avut o continuitate. După controlul CNI, în declarația de avere pe anul 2015, magistrata Filincova și-a schimbat însă valoarea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 milioane de lei.
Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.
Iurie Bejenaru este la CSJ din 2008. În declarațiile sale de avere, magistratul susține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imobilul în care locuiește în ultimii ani, aflat în Chișinău, pe str. Vișinilor. Casa, conform datelor de la Cadastru, a intrat în posesia magistratului recent, în urma unui certificat de moștenitor testamentar din 7 mai 2016. Iurie Bejenaru deține ½ din imobil, cealaltă jumătate fiind proprietatea mamei sale. Vecinii susțin că judecătorul locuiește în acest imobil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a declarat. Cel mai probabil, acesta va indica imobilul în declarația de avere pentru anul 2016, an în care a intrat, oficial, în posesia ei.
Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ din 2005, locuiește, împreună cu soțul său, fostul procuror din cadrul Procuraturii Generale, Isai Sârcu, pensionat anul trecut, într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiabili au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, una cu două niveluri și mansardă.
Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Ghervas, ea, judecătoare la CSJ din 2014, iar el, procuror în cadrul secției control al urmăririi penale, sunt proprietarii unei case în or. Codru, mun. Chișinău. Imobilul este astăzi renovat, așa cum poate fi observat la fața locului. La Cadastru, acesta încă nu este nici măcar înregistrat, iar terenul pe care este construit apare ca proprietate publică. Vecinii din zonă cunosc însă că imobilul este pregătit pentru soții Ghervas.
Constantin Alerguș este judecător la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Svetlana Alerguș, a obținut, prin moștenire, ½ dintr-un imobil din str. George Enescu din Chișinău, evaluat și în declarațiile de avere ale judecătorului la 1,7 milioane de lei. Interesant este faptul că în 2006, acest imobil era pus în gaj la Banca de Economii pentru un credit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când instituția financiară nu mai există. Soții Alerguș dețin și un alt imobil, pe str. Valea Albă, Chișinău, ridicat în 2014. Casa, cu două niveluri, nu este încă gata, așa cum arată imaginile surprinse de noi, la fața locului.
Valentina Clevadî este magistrată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.
În 2003, pe când judeca la Curtea de Apel Chișinău, magistrata și soțul său, Vasile, și-au finisat construcția casei cu o suprafață de 238 m. p. din com. Ciorescu, mun. Chișinău, acolo unde cei doi soți locuiesc și astăzi.
Imobilul are două niveluri și mansardă și este construit pe un teren de aproape 1500 de m. p.
Ala Cobăneanu și-a achiziționat, în 2014, o casă și un teren pentru construcții în or. Cricova, mun. Chișinău, după un credit luat de la Victoriabank în sumă de 1,65 milioane de lei, cu termen de rambursare, iulie 2028.
Casa încă nu este finisată, iar la fața locului pot fi văzute materiale de construcție, semn că lucrările sunt încă în toi.
Valeriu Doagă a fost numit, recent, pentru exercitarea interimatului funcţiei de vicepreședinte al CSJ și președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ până la suplinirea funcției vacante.
Acesta activează în cadrul instanței supreme încă din 2006.
În 2001, judecătorul a cumpărat un lot de teren pe str. Gheorghe Cașu din Chișinău, iar în 2013, a finalizat acolo construcția unei case de locuit.
Vladimir Timofti, judecător la CSJ din 2003, locuiește într-o casă din or. Codru, mun. Chișinău, pe str. Crinilor, casă care, deși cu două niveluri, pare modestă în comparație cu cele ale altor colegi. Familia magistratului a achiziționat 1/2 din imobil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era promovat la instanța supremă. Înainte de a ajunge la CSJ, Vladimir Timofti a fost vicepreşedinte al Judecătoriei militare din Chişinău.
Tot în or. Codru locuiește, într-un imobil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care activează la CSJ din anul 2014.
Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000.
Până a ajunge la Curtea Supremă de Justiție, Toma a activat în perioada 2001 — 2011 în calitate de judecătoare la Ialoveni.
Anatolie Țurcan, fost membru al CSM, promovat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imobil în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa, deși cu două niveluri, „cedează” și ea în comparația cu imobilele altor colegi judecători.
Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.
Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere. Petru Moraru, promovat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chișinău.
În regiuni, dețin case și judecătorii Ghenadie Nicolaev și Iuliana Oprea, la fel ca și colegul lor,Dumitru Mardari, care deține însă și câteva apartamente în Chișinău. Tatiana Vieru, o altă magistrată de la CSJ, declară o vilă la Dubăsari, dar și două apartamente în Chișinău. De fapt, majoritatea judecătorilor care au case la sol sunt și proprietari de apartamente, dar și de mașini luxoase.
La bloc, locuiesc doar judecătorii Elena Covalenco, care declară un apartament de 73 m. p., Sveatoslav Moldovan, care deține trei apartamente, dintre care două de 100 m. p., în blocuri noi,Galina Stratulat, posesoarea unui apartament de 160 m. p., sau Nicolae Craiu, promovat și el recent la CSJ de la CA Chișinău. Acesta este proprietarul a două apartamente, unul dintre care are o suprafață de 112 m. p.
În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al CSJ şi unul dintre magistraţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Moldova l-a pierdut la CEDO.
În mai 2013 scriam despre palatul şi afacerile de familie ale lui Ion Druță, pe atunci președintele Judecătoriei Botanica din Chișinău, promovat, în septembrie 2013, la CSJ. Acesta locuiește, din 2001, împreună cu familia pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin decizia Consiliului Municipal Chişinău din 1 mai 2003, magistratul a obţinut un teren cu o suprafaţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capitală. Pentru a înregistra terenul, plătind o taxă de aproximativ 200 de lei.
În aprilie 2013, ZdG dezvăluia că și Petru Ursache, judecător la CSJ din anul 2005, deține în proprietate o casă de lux într-un cartier de elită din sectorul Telecentru al capitalei, din 2010.
Petru Ursache ne-a explicat din ce bani şi-a construit casa de locuit cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită de la Telecentru. “Am vândut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vândut apartamentul, garajul şi tot aşa… În acest mod am construit casa. Pentru curioşi, pot să arăt şi interiorul. Eu mai mult am finisat-o pe exterior, că arăta prea urât. La mine sunt documentele cu procurarea materialelor şi din ce surse am construit, pentru că lumea poate să se trezească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posibilităţile mele”.
În martie 2014, ZdG scria și despre imobilul de lux al magistratei Tamara Chișcă-Doneva din str. Liliacului din capitală. Judecătoarea activează în sistem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost construită de familia magistratei la mijlocul anilor 2000. Judecătoarea a declarat atunci: „În 1996, eu fiind la Judecătoria sect. Râşcani, am primit un teren de la Primăria Chişinău. Apoi la Curtea de Apel a republicii am primit o alocaţie de bani… aşa am ridicat casa. Locuinţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul necesar ce trebuieşte pentru trai. Sunt apartamente mai luxoase decât casa mea”.
În februarie 2016, după ce a fost propus de către CSM pentru un nou mandat la șefia CSJ, ZdG scria și despre imobilul de lux, cumpărat în 2012, al lui Mihai Poalelungi. Mihai Poalelungi are 54 de ani. A fost vicepreşedinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea R. Moldova. În 2012, a fost propus de membrii CSM şi votat de Parlament pentru funcţia de preşedinte al CSJ. În concursul de acum patru ani, Poalelungi l-a avut contracandidat pe Ion Muruianu, care însă a obţinut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numirea în funcţia de preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi, împreună cu soţia, Elena, şi-au cumpărat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de aproximativ 5 milioane de lei, pe str. Nucarilor din Chişinău. Precizăm, totodată, că, practic, toate bunurile familiei Poalelungi au fost obţinute de aceştia înainte, sau la scurt timp, după numirea lui Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al CSJ.
În luna martie 2016, la scurt timp după propunerea CSM-ului, dezvăluiam și faptul că Mariana Pitic, proaspăt promovată, cu scandal, la CSJ,locuiește într-un imobil de lux, pe care însă nu l-a indicat în declarațiile cu privire la venituri și proprietate, acesta aparținând partenerului de viață al magistratei. În declarația de avere Judecătoarea indică doar automobilul Porsche pe care susține că l-a cumpărat în 2014, avariat, cu doar 11 mii de lei, în urma vânzării automobilului BMX 5, tot avariat, dar și un teren.
În final, în ediția trecută, ZdG a scris că și Oleg Sternioală, judecător cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vicepreședinte al CSJ, locuiește într-un imobil de milioane, nedeclarat, înregistrat pe numele părinților săi, pensionari.
Reacția judecătorilor
ZdG, prin intermediul șefului secretariatului CSJ, a remis întrebări către toți judecătorii vizați în acest articol. În special, am solicitat opinii de la Svetlana Filincova, Liliana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Bejenaru sau Maria Ghervas, aspectul caselor cărora ar putea genera mai multe întrebări privind costurile și veniturile. Până la închiderea acestei ediții, doar unii din ei au reacționat la solicitarea noastră. Astfel,Svetlana Filincova ne-a transmis că și-a cumpărat imobilul după ce a vândut două apartamente, unul pe care îl cumpărase și unul pe care îl primise drept moștenire. Iulia Sârcu precizează că a primit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din salariu și pensia ei și a soțului procuror.Valentina Clevadî ne-a transmis: „Lucrez de la 17-18 ani în Justiție, iar de vreo 15 ani am și pensie. Puteam să-mi permit să construiesc o casă”. Constantin Alerguș, proprietarul a două case, ne-a transmis că locuiește pe str. George Enescu, acolo unde soția deține ½ din imobil, obținut în baza unui certificat de moștenitor legal. Judecătorul a precizat că cealaltă jumătate din imobil aparține fratelui soției. Un alt judecător care a răspuns solicitării ZdG este Vladimir Timofti. De fapt, imobilul acestuia este unul modest, în comparație cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chișinău. „Prin prezenta, vreau să menționez că dețin 1/2 din casă cu banii obținuți legal din vânzarea în aceeași zi a unui apartament cu două odăi în aceeași regiune a orașului. La fel, m-au ajutat cu bani la procurarea casei și rudele apropiate, plus noi aveam și unele acumulări de bani pentru a ne lărgi cu spațiu locativ, având, 2 copii de sex diferit din anul 1997”, ne-a transmis Vladimir Timofti. Maria Ghervas este plecată într-o deplasare și nu a putut fi contactată.
sursa: zdg.md
Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic
O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.
Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.
Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro
Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.
Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.
Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.
Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.
Magistrați cu mașini de 10.000 de lei
Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.
Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.
Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.
Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.
Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.
Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.
Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.
Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”
Locuinţe de până la două mii de euro
Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.
Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.
Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.
Fără casă şi fără masă
Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.
Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.
Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.
Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”
Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.
CNI nu verifică preţurile maşinilor
Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.
Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.
Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”
Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.
Ce spun experţii anticorupție
Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.
O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:
„Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.
Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.
Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
sursa: anticoruptie.md
Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.
Continuare din numărul trecut
Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.
De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).
Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.
Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.
Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.
Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.
„Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
sursa: zdg.md
Dosarul fraudelor de la CSJ, fără ex-vicepreşedintele instanţei
Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), tot ea, fosta preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, acuzată deschis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu are încă niciun statut în dosarul penal gestionat de Procuratura Anticorupţie care vizează fraudarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Procurorul care instrumentează cazul susţine că magistrata nu a fost nici măcar audiată şi că nu se ştie dacă, până la urmă, acest lucru se va întâmpla sau nu. În acest dosar, trei angajaţi ai CSJ au statut de bănuiţi.
În decembrie 2014, Victor Micu, preşedintele CSM, a expediat CNA o scrisoare care conţine mai multe acuzaţii în privinţa unor angajaţi ai CSJ, printre care şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta de atunci a instanţei. „În câteva dosare, toţi judecătorii au fost scoşi din program, rămânând dna Filincova singurul judecător care putea examina acel dosar. Astfel, dosarele au ajuns la ea. În alte câteva cazuri, dna vicepreşedintă, prin intermediul parolei sale, a repartizat unele dosare altor judecători”, explica Victor Micu.
În scrisoarea adresată CNA şi semnată de Micu se precizează că, în baza unor informaţii remise CSM-ului de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale (CTS), instituţie care administrează Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), pe 17 decembrie 2014, la CSJ, s-a depistat influenţarea repartizării prin intermediul opţiunii de blocare a utilizatorilor. „În urma unei analize am constatat că, în cadrul CSJ, s-a utilizat neîntemeiat opţiunea de blocare (bifare) a rolurilor utilizatorilor din program pe 22 de dosare civile, acestea fiind repartizate prin manipulare vicepreşedintelui CSJ, Svetlana Filincova. Accentuez faptul că, în majoritatea acestor dosare, drept una din părţi figurează Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Biroul Vamal Chişinău şi alte birouri vamale din R. Moldova, precum şi alte instituţii de stat”, se spune, printre altele, în scrisoarea lui Micu, care conţinea şi numele dosarelor repartizarea cărora ar fi fost manipulată. Preşedintele CSM îi solicita lui Viorel Chetraru să ia atitudine şi să investigheze materialele prezentate conform Codului Penal.
Ce s-a întâmplat după acest scandal cu iz penal? 16 organizaţii neguvernamentale au cerut, printr-o scrisoare publică adresată CSM, efectuarea unor controale în toate instanţele de judecată, iar rezultatele să fie publice. Solicitările, însă, nu s-au soldat cu succes. Iniţial, CSM a precizat că a luat act de solicitarea societăţii civile, ulterior, însă, la început de iunie, după un apel repetat al ONG-urilor, preşedintele CSM a anunţat că datele despre repartizarea dosarelor în instanţele din Chişinău au fost transmise Inspecţiei Judiciare, care urma să le analizeze şi să constate dacă au fost sau nu comise abateri în procesul de repartizare. De atunci, însă, nu s-a mai întâmplat nimic, iar reprezentanţii societăţii civile se pregătesc să revină cu un apel la început de septembrie, ca să solicite claritate în acest proces. Nu doar apelul ONG-urilor nu are finalitate, ci nici dosarul penal, iniţiat la sfârşit de 2014.
Octavian Iachimovschi, de la Procuratura Anticorupţie, cel care îl gestionează, ne-a spus că, în acest moment, trei persoane din cadrul CSJ au statut de bănuit. Şi, cel mai important. Svetlana Filincova, cea vizată în scrisoarea preşedintelui CSM, nici măcar nu a fost audiată. „Dna Filincova nu a fost audiată şi nu are niciun statut, or, legea nu ne permite să întreprindem măsuri speciale de investigaţii în acest dosar. Nu se ştie dacă va fi audiată sau nu. Pentru a audia o persoană, trebuie mai întâi să te apreciezi în ce calitate va fi audiată, ca martor sau ca bănuit… Atunci când audiezi o persoană în calitate de bănuit, trebuie să-ţi asumi nişte consecinţe. Iar atunci când o audiezi în calitate de martor, iar ulterior ea primeşte statut de bănuit, este protejată de lege”, menţionează procurorul.
Despre implicarea fostei vicepreşedinte a CSJ în manipularea PIGD, acesta precizează că, până acum, nu există dovezi în acest sens. „Noi am primit un răspuns de la CSJ prin care am fost informaţi că mai multe persoane aveau acces la program, 7-8. Da, au fost cazuri când ei i-au fost repartizate unele dosare, fără ca ceilalţi judecători să se afle în incompatibilitate. Tot din răspunsul primit de la CSJ, reiese că dna Filincova nu putea să-şi repartizeze dosare”. Întrebat dacă Filincova, fiind vicepreşedinte, îi putea influenţa pe subalterni să-i repartizeze ei un anumit dosar, procurorul a subliniat că „în cadrul urmăririi penale noi nu putem opera cu supoziţii de genul ar fi putut să influenţeze, dacă nu există probe în acest sens”. Octavian Iachimovschi susţine că, în dosarele care au fost repartizate fraudulos Svetlanei Filincova, nu se desprinde o tendinţă clară, care să arate că aceasta ar fi luat decizii într-o singură direcţie. „În unele dosare au câştigat instituţiile statului, în altele, persoane fizice. Şi există doar 1-2 plângeri ale persoanelor figurante din acele dosare, nemulţumite de deciziile instanţei. Totodată, nu în toate cazurile dosarele au fost repartizate dnei Filincova. Noi investigăm atât repartizările cu bifarea judecătorului, cât şi repartizări manuale sau prin alte metode care au avut loc la CSJ. Iar în aceste cazuri, situaţia este şi mai complicată”, susţine procurorul, justificând mersul greoi al anchetei.
Victor Micu, preşedintele CSM, de la care a pornit practic acest dosar, ne-a spus că încearcă să nu se implice în mersul anchetei, pentru a nu fi acuzat că ar avea interese. „După ce am depus acea scrisoare, nu m-am mai implicat. Am fost doar informaţi că s-a pornit un proces penal. Întrebaţi la Procuratură de ce durează atât de mult. A trecut mai bine de jumătate de an şi cred că ar fi timpul să se ia o decizie, fie se confirmă cele scrise de mine, fie nu”, zice acesta. Svetlana Filincova, judecătoarea vizată în scrisoare, nu a răspuns la telefon pentru a-şi expune punctul de vedere, iar anterior, aceasta a fost laconică în declaraţii, lăsând însă să se înţeleagă că ar fi fost şantajată prin acest dosar.
De precizat că, în timp ce dosarul se examina, Filincova şi-a prezentat demisia din funcţia de vicepreşedintă a CSJ şi preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, demisie acceptată de Parlament pe 9 aprilie 2015. De atunci, funcţia a rămas vacantă, iar concursurile anunţate de CSM nu au avut candidaţi. Recent, pe 11 august, CSM a anunţat din nou concurs pentru suplinirea funcţiilor la care a renunţat Filincova. Până la această oră, conform precizărilor CSM, nu a fost depus niciun dosar. Reprezentanţii CSM susţin că doritorii au la dispoziţie 30 de zile, din momentul în care anunţul va fi publicat în Monitorul Oficial.
Mai menţionăm că, tot în decembrie 2014, Filincova a ajuns în atenţia CNI, care i-a verificat declaraţia de venituri şi proprietăţi. Rezultatele controlului, făcute publice pe 26 martie 2015, cu doar câteva zile înainte ca aceasta să-şi prezinte demisia din funcţia de vicepreşedinte al CSJ, membrii CNI au constatat că ea nu a declarat venituri salariale de aproximativ 13 mii de lei, veniturile soţului de 358 mii de lei, două automobile Porsche Cayenne şi Toyota Auris, utilizate de soţul său, dar şi o construcţie accesorie de 36 m.p., lângă casa sa din Chişinău. În aceste condiţii, actul de constatare a fost remis Procuraturii Generale pentru iniţierea unui alt dosar penal pe numele judecătoarei. Doar că şi acel dosar nu s-a mişcat din loc, pentru că, pe 25 iunie 2015, judecătorul Gheorghe Mâţu, de la Judecătoria Râşcani, printr-o încheiere, a decis să anuleze actul CNI, „ca fiind ilegal în fond şi emis cu încălcarea procedurii stabilite”.
Svetlana Filincova mai figurează şi în alt dosar. De astă dată, în calitate de victimă. La început de 2015, magistrata a acţionat în judecată Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), pe care a învinuit-o că nu i-a calculat corect pensia pentru vechimea în muncă, reieşind din mărimea salariului pe care l-a avut fiind vicepreşedinte al CSKJ. Pe rând, Judecătoria Centru, prin Liuba Brânză, după care judecătorii de la Apel, Nelea Budăi, Anatolie Minciună şi Ion Muruianu, i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i achite câte 621 de lei lunar în plus, începând cu 1 ianuarie 2014. Filincova este judecătoare din 1996. Potrivit informaţiilor plasate de „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, dosare pierdute de R. Moldova, în urma cărora statul a fost obligat să achite despăgubiri de aproape 120 mii de euro.
sursa: zdg.md
Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție SCAPĂ de amendă. Decizia CNI-ului a fost anulată
Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincov, ar putea să rămână nepedepsită după ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că aceasta și-a tăinuit veniturile și proprietățile.
Magistrata a cerut în instanța de judecată anularea actului CNI, emis pe 26 martie 2015, iar judecătorul Gheorghe Mâțu de la Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat dreptate și a anulat actul de constatate al CNI, motivând că „este ilegal și a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite”.
Totuși, Comisia Națională de Integritate are dreptul să atace decizia la Curtea de Apel Chișinău.
Anterior, Comisia Națională de Integritate a stabilit că judecătoarea Svetlana Filincov nu a indicat toate veniturile și proprietățile în declarația de avere depusă pentru anul 2013. Aceasta ar fi tăinuit un venit de 13 mii de lei obținut din activitatea didactică și 20 600 de euro pe care soțul său i-a depus pe un cont pe tot parcursul anului 2013.
De asemenea, a uitat să treacă în declarație o construcție accesorie cu suprafața de 36 de metri pătrați de lângă casa de locuit, șase conturi bancare, 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o companie, o remorcă și două mijloace de transport aflate în folosința soțului: „Porsche Cayenne” fabricat în 2012 și „Toyota Auris” din 2011.
Pentru fals în declarații, judecătoarea risca să fie pedepsită cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la cinci ani.
sursa: ziarulnational.md
Judecători, miniștri și deputați, în TOP 10 cele mai bogate femei – persoane publice din Moldova
Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un milion de lei.
Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.
Justiţia într-o istorie de la sat. „Dacă nu dai 500 de evro…”
Cu zeci de documente în mână, Eleonora şi Victor Rusu, fiica şi, respectiv, nepotul Irinei Rusu, au încercat să ne convingă şi pe noi că dreptatea este de partea lor în acest caz. Asta după ce, timp de cinci ani, au încercat acelaşi lucru, asistaţi de avocata Irena Strişco, în faţa judecătorilor Vitalie Mironov de la Judecătoria Sângerei, Eduard Ababii, Galina Polivenco şi Nina Matveeva de la Curtea de Apel (CA) Bălţi şi a Svetlanei Filincova, Iurie Bejenaru şi Galinei Stratulat de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Toţi însă le-au respins solicitarea, dând dreptate familiei Găină. Drumul către aceste decizii lasă în urmă însă multe semne de întrebare, or, declaraţiile mătuşii Eleonora, pe care nu avem de ce să nu le credem, demonstrează încă o dată slăbiciunile sistemului judecătoresc din R. Moldova.
Intrăm în mai, dar CSM încă tace…
De fapt, cazul Filincova trezeşte o mulţime de alte întrebări, care ne conduc la gândul că acesta putea să reprezinte doar un act de răfuială cu judecătoarea. Unu la mână, de ce Micu a solicitat informaţii de la CTS fără ştirea colegilor săi? Doi la mână, să fie Filincova chiar singura magistrată de la CSJ care ar fi manipulat programul de distribuire a dosarelor? Trei la mână, de ce, după ce a obţinut informaţiile despre Filincova, Micu a anunţat CNA cu aceeaşi discreţie? Patru la mână, de ce Micu declara atunci în presă că Filincova este vinovată, fără să ţină cont de prezumţia nevinovăţiei? Cinci la mână, de ce toate atacurile verbale la adresa Svetlanei Filincova au încetat brusc din clipa în care ea și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție?
Membrii CNI au invocat faptul că Svetlana Filincova nu a declarat venitul obținut din activitatea didactică de aproximativ 13.000 de lei, dar şi venitul soțului de peste 350.000 de lei. La fel, magistrata nu ar fi indicat că deţine o construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m.p.de lângă casă, o remorcă, două automobile folosite de soţ, şase conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o societate pe acțiuni. “Din momentul sesizării avem la dispoziție o lună, termen care încă nu a expirat. Examinăm materialele”, a precizat Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Anticorupție.
„Cazul Filincova”: confruntarea dintre clanuri în sistemul judecătoresc a ajuns la un nou nivel
Svetlana Filincova, care împlinește anul acesta 55 de ani, și-a făcut cariera ferm și rapid. După absolvirea facultății de drept a Universității de Stat a Moldovei, timp de 13 ani ea a practicat avocatura, soțul ei fiind, de asemenea, avocat. În funcția de judecător, Filincova activează din 1996, iar din 2007 – la Curtea Supremă de Justiție.
În urmă cu doi ani și jumătate, Parlamentul a votat pentru numirea Svetlanei Fililncova la postul de vicepreședinte al CSJ, de președinte al Colegiului civil, comercial și contencios administrativ. Această funcție este una dintre funcțiile-cheie în sistemul judecătoresc. Anterior, ea a făcut parte din colegiul pentru selecţia și cariera judecătorilor, iar pînă atunci a condus colegiul de calificare al Consiliului Superior al Magistraturii.
Este semnificativ faptul că, în cariera sa de judecător, Filincova a demonstrat întotdeauna un nivel înalt de pregătire, admițînd un minim de erori și demonstrînd permanent indicatori înalți în cadrul evaluărilor profesionale. În anul 2010, i s-a acordat ceea mai înaltă clasă de calificare a judecătorilor. În noiembrie 2013, șeful statului a decorat-o cu ordinul „Gloria Muncii”.
Deputaţii au demis din conducerea CSJ un judecător implicat într-un scandal de corupţie
Parlamentul R. Moldova au votat astăzi, 9 aprilie pentru eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a judecătoarei Svetlana Filincova. Totodată magistrata şi-a păstrat calitatea de judecător în această instanţă.
Demiterea a venit la solicitarea magistratei. Amintim că judecătoarea Filincova a fost implicată în scandalul distribuirii ilegale a dosarelor.
Sub lupa CNI. Cine sunt judecătorii ale căror dosare au fost remise Procuraturii Generale
Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.
sursa: politik.md
De cealaltă parte, cei care cunosc se ce întâmplă în culisele justiției noastre afirmă că Filincova a ajuns în vizorul CNA în urma unui conflict cu Victor Micu, iar alţii vorbesc şi despre o neînţelegere a judecătoarei cu actualul ministru de Interne, Oleg Balan. Însăşi Filincova a dat de înţeles că este şantajată, după ce ar fi refuzat „să rezolve unele cauze civile în favoarea unor „protejați”.
continuare: timpul.md
Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție riscă ÎNCHISOARE! De ce este bănuită magistrata
Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova și vicepreședintele Judecătoriei raionului Drochia Nelia Podlisnic riscă amenzi de până la 12 mii de lei sau un an de închisoare. Magistrații sunt suspectați de către Comisia Națională de Integritate de tăinuirea unor bunuri obținute în 2013.
Vicepreședintele Judecătoriei Drochia nu ar fi declarat un teren, șase conturi bancare și jumătate din acțiunile deținute de soțul său la o întreprindere. Iar Svetlana Filincova ar fi tăinuit peste 360 de mii de lei, șase conturi bancare, o anexă a casei, două unități de transport și acțiuni la o societate comercială.
Filincova mai este suspectată de depășirea atribuțiilor de serviciu, prin manipularea unui program de distribuire automatizată a dosarelor. Filincova și-ar fi atribuit dosare în care figurau sume de milioane de dolari.
Procuratura Anticorupție desfăşoară acțiuni de urmărire penală în acest caz.
CONSTATAT de CNI! Două JUDECĂTOARE au uitat să declare mașini, construcții și sute de mii de lei
Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, și vicepreședinta Judecătoriei Drochia, Nelia Podlisnic, au încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013. La această concluzie au ajuns membrii Comisiei Naționale de Integritate în cadrul ședinței ordinare de astăzi, comunică Politik.md.
În cazul Svetlanei Filincova, încălcarea s-a manifestat prin nedeclararea venitului obținut din activitatea didactică în valoare de aproximativ 13 000 lei, venitul soțului în sumă de peste 350 000 lei, construcția accesorie cu suprafața de 36,2 m2 de lângă casa de locuit, o remorcă, două mijloacede transport aflate în folosința soțului, 6 conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul lao societate pe acțiuni.
Mai mulţi angajaţi ai Curţii Supreme de Justiţie sunt subiectul unei anchete privind utilizarea incorectă a programului de repartizare automată a dosarelor între judecători. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a cerut ca în acest caz să fie cercetat şi vicepreşedintele CSJ Svetlana Filincova.
Asta după ce magistrata şi-ar fi atribut peste 20 de dosare în care figurau sume importante de bani. La sfârşitul anului trecut, preşedintele CSM a sesizat Centrul Naţional Anticorupţie să verifice dacă Svetlana Filincova şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.
continuare: timpul.md
Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM
În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după „ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe. „Lucrăm în vânt”, zice Svetlana Filincova, preşedinta CSCJ. „Situaţia este una anormală”, precizează şi Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaţilor”, remarcă jurista Nadejda Hriptievschi.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat, în ianuarie 2015, studiul „Selectarea şi cariera judecătorilor – dublări de responsabilităţi sau garanţii suplimentare”, care abordează subiectul promovării persoanelor în funcţia de judecător. Concluzia este una fără echivoc. Cel puţin în 2013-2014, la funcţia de judecător, în majoritatea cazurilor au fost promovate persoane care nu au obţinut cele mai multe puncte atunci când au fost evaluate de organele abilitate. Conform legii, un candidat la funcţia de judecător este iniţial evaluat de Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), ulterior de CSCJ şi de CSM. Un judecător care participă la concurs pentru promovare, numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă sau transfer, iniţial este evaluat de Colegiul de Evaluare CEPJ, ulterior de CSCJ şi mai târziu de CSM.
Hotărâri bizare ale CSM
În februarie 2013, CSM a propus-o pentru funcţia de judecător pe Ina Ţăbârnă, care avea calificativul 8,1, în timp ce Vitalie Beşleagă, care avea calificativul 8,3, şi Corneliu Guzun, calificativul 8,9, nu au fost propuşi. În ianuarie 2014, CSM l-a propus pentru numire în funcţia de judecător pe Eduard Galuşceac, care a fost evaluat de CSCJ cu 75 de puncte, în condiţiile în care alţi 9 concurenţi au obţinut un punctaj mai mare sau cel puţin egal cu al „câştigătorului”.
În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).
Promovaţi în sistem cu pile
Conform informaţiilor din studiul CRJM, pe parcursul anului 2013, pe adresa CSCJ au fost remise materialele în privinţa a 40 de candidaţi la funcţia de judecător, dintre care 27 au fost admişi şi 13 au fost respinşi, doar o hotărâre a CSCJ fiind contestată la CSM. În 2014, CSCJ a publicat rezultatele evaluării în cazul a 19 candidaţi la funcţia de judecător, dintre care 17 au fost admişi şi 2 au fost respinşi. În 2014, la fel, doar o hotărâre a CSCJ privind numirea în funcţia de judecător a fost contestată. În 2013, CSM a anunţat 13 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de judecător. În urma acestor concursuri, CSM a propus Preşedintelui numirea în funcţie a 18 judecători. În 2014, CSM a anunţat 27 de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de judecători şi a propus şefului statului numirea în funcţie a 39 de judecători.
În acelaşi răstimp, cu sau fără contribuţia CSM, în sistemul judiciar au acces mai multe persoane cu relaţii în sistemul judecătoresc sau în politică. Astfel, Sergiu Bularu, fost reprezentant al PDM la CEC, a devenit judecător la Judecătoria Centru, Olga Cernei, fiica judecătoarei Ludmila Cernei, la Buiucani, Maria Cosma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi, la Judecătoria Ciocana, iar Mihaela Gavriliţă-Grosu, fiica lui Mihail Gavriliţă, ex-preşedinte al Judecătoriei Străşeni, la Judecătoria Străşeni.
Concurentul cu cel mai mic punctaj – promovat
Situaţia nu a fost diferită şi atunci când în discuţie s-a pus promovarea judecătorilor în instanţe superioare. Astfel, în perioada 2013-2014, CSCJ a emis 49 de hotărâri cu privire la admiterea la concursul de numire, prin promovare, în funcţia de judecător la curţile de apel sau CSJ. Toţi judecătorii examinaţi au fost admişi la concurs. La luarea deciziei privind propunerea unui anume judecător, punctajul acordat de CSCJ nu pare a fi decisiv pentru CSM, constată CRJM, or, în cel puţin şase cazuri, candidaţii cu un punctaj mai mic au fost propuşi de CSM şi desemnaţi de Preşedinte sau Parlament în funcţia de judecător în instanţe ierarhic superioare.
Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.
În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.
„La mijloc pot fi alte interese decât profesionalismul”
„Această situaţie persistă probabil pentru că CSM nu consideră că a delegat competenţele Colegiilor, ci consideră că menţine aceeaşi competenţă pe care o avea până la modificările din 2012. O altă explicaţie ar fi neîncrederea CSM-ului în Colegii. Dar hotărârile Colegiilor conţin cel puţin explicaţii cu privire la punctele acordate conform criteriilor de evaluare/ selecţie. Hotărârile CSM-ului nu se motivează decât prin numărul voturilor”, spune Nadejda Hriptievschi, directoare de Program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).>
„Nu ştiu care sunt criteriile adevărate după care sunt promovaţi judecătorii în R. Moldova. Practica anului 2013-2014 arată că la promovarea la CSJ s-au promovat candidaţi cu experienţă în calitate de preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, în detrimentul celor cu punctaj mai înalt în urma evaluărilor Colegiilor. Nu este clară această preferinţă, deoarece CSJ nu are nevoie de oameni cu experienţă în management, ci de oameni cu experienţă de judecător, menirea principală a CSJ fiind stabilirea unei practici judiciare corecte şi uniforme. Totodată, unii membri spun că CSM analizează şi „calităţile omeneşti”, prin care probabil au în vedere vreo evaluare psihologică. Totuşi, monitorizarea CRJM a arătat că, la CSM, interviul cu candidaţii durează 10-15 minute, de aceea am dubii că membrii CSM au posibilitate, într-un timp restrâns, să descopere ceea ce Colegiul de Evaluare sau Colegiul de Selecţie nu ar fi luat în considerare. Cred că ignorarea punctajului oferit de Colegiul de Selecţie şi nemotivarea hotărârilor de către CSM ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul”, concluzionează Nadejda Hriptievschi
Filincova: „Lucrăm în vânt”
Şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta CSJ şi preşedinta CSCJ, e dezamăgită de situaţie. „În România e diferit. Dacă unul are 77, iar altul 88, trece cel care are mai mult. Indiscutabi. Acolo, hotărârile Colegiului sunt obligatorii pentru CSM. La noi însă, există carenţe în legislaţie. Colegiul evaluează şi analizează candidatul după nişte criterii clare, însă CSM decide şi de multe ori nici nu-şi motivează deciziile”. „În 2014, am informat Consiliul că, de fapt, lucrăm în vânt. Sper că acum, după implicarea societăţii civile, situaţia se va schimba. E o carenţă în lege care trebuie reparată. Pe de o parte, legea ne dă voie să examinăm candidaţii, dar pe de altă parte, este prerogativa CSM-ului să numească judecătorii, deşi noi, când evaluăm, suntem legaţi de criterii obiective, în timp ce CSM, nu”, explică Svetlana Filincova.
„Problema e că, în CSM, fiecare votează cum vrea. Dar eu consider că atunci când CSM deviază de la hotărârile CSCJ, în fiecare caz, trebuie să explice de ce a făcut asta. E părerea mea. Acum sunt doar preşedinte interimar, dar nu când nu voi fi interimar, voi pune mâna pe stilou şi voi scrie, pentru că trebuie de acţionat. Situaţia e una anormală”, admite Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM, pe perioada în care Victor Micu se află în concediu.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
CSM va verifica cum au fost repartizate dosarele în instanţele din capitală în 2014
Apelul societăţii civile a venit pe fundalul îngrijorării faţă de posibile fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, după ce la sfârşitul anului trecut şeful Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat CNA pe motiv că judecătoarea Svetlana Filincova de la CSJ ar fi fraudat acest sistem.
Noutate proastă pentru judecători! Gata cu fraudele în sistemul de repartizare a dosarelor
Amintim că, la sfârșitul anului trecut, Centrul Național Anticorupție şi Procuratura Anticorupţie au reţinut şi audiat opt angajaţi ai Judecătoriei sectorului Râşcani din municipiul Chişinău, bănuiţi că între 2012 şi 2014 au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător.
Încă un caz de fraudare a sistemului de repartizarea aleatorie a dosarelor în instanţă. De această dată vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, magistratul Svetlana Filincova este suspectată că ar fi manipulat programul de distribuţie a dosarelor şi şi-ar fi ales cauzele parvenite la CSJ după bunul plac. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, spune că a expediat aceste informaţii la Centrul Naţional Anticorupţie. Între timp, fostului magistrat al instanţei de la Râşcani, Iurie Țurcan, i-a fost ridicată imunitatea pentru a fi anchetat penal pentru aceleaşi acuzaţii.
Scandalul anului în sistemul judecătoresc: Victor Micu vs Svetlana Filincova
Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) Svetlana Filincova ar putea deveni principalul figurant în dosarul penal privind abuzul de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a înaintat acesteia un şir de pretenţii legate de manipularea cu dosarele penale, în valoare de milioane de dolari.
Молдавские судьи катаются на Porsche и мерседесах
Вице-председатель ВСП Светлана Филинкова, которая на втором месте в рейтинге, занимает должность председателя коллегии по гражданским, торговым и административным делам в этой инстанции. В своей декларации она указала только два автомобиля марки Toyota, примерная стоимость которых 300 тысяч леев. Филинкова скромно умолчала о том, что у нее еще есть Porsche Cayenne 2012 года, который стоит 612 тысяч леев зарегистрирован на имя ее супруга Анатолия Филинкова, адвоката по профессии.
Decoraţi azi de şeful statului: 7 din 65 sunt judecători
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a acordat astăzi, 8 noiembrie a.c., la Reședința de stat, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă prodigioasă în domeniile respective de activitate şi înaltă măiestrie profesională, distincţii de stat unui grup de cetățeni.
Ordinul ”Gloria Muncii”
Filincova Svetlana, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.
TOP 10: Automobilele judecătorilor de la CSJ
Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ocupă prima poziţie în topul judecătorilor de la CSJ cu cele mai multe şi mai luxoase automobile. Acesta deţine două automobile de model Mercedes şi un Subaru Forester în valoare de peste 1,5 milioane lei. Pe locul doi şi trei se poziţionează vicepreşedinţii CSJ, Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi. Iar pe ultima poziţie din clasament se situează judecătorul Petru Ursache, care este proprietarul unui Volkswagen Passat fabricat în anul 1990 şi a unui Moskvitch 412.
7 judecători vor fi cercetaţi disciplinar pentru implicare în dosarul „Registru”
Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina.
«Настольные книги» служителей Фемиды
«Вернувшись в Молдову после работы в ЕСПЧ, г-н Поалелунжь сформировал инициативную группу, в которую вошли судьи и преподаватели Госуниверситета,- рассказывает вице-председатель ВСП, глава Коллегии по гражданским, коммерческим и административным делам Светлана Филинкова.- Он поставил задачу написать «Руководство для судей по гражданским делам» в срочном порядке. Несмотря большой объем работы, мы практически уложились в поставленные сроки.
Cine sunt personajele vinovate de pierderea a 115 mii de euro la CtEDO pe cazul Ghimp vs Moldova
La data de 30 octombrie 2012, Guvernul RM a fost condamnat din nou la CEDO pe cazul Ghimp vs Moldova. Statul moldovean le va plati acestora 50,000 de euro daune morale, 60,000 euro daune materiale si 4,996 euro cheltuieli de judecata.
Svetlana Filincova a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie
Săptămîna trecută Parlamentul Republicii Moldova a numit-o pe Svetlana Filincova în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi Contencios Administrativ, pentru un mandat de 4 ani.
Distinsa doamnă magistrat Svetlana Filincova s-a născut pe 7 august 1960, în Chişinău. În1982 a absolvit Facultatea drept al Universităţii de Stat din Moldova, iar munca pe tărîmul jurisprudenţei a început în 1982, în calitate de avocat al biroului de avocaţi din sectorul Botanica. Ulterior, prin Decret prezidenţial nr.304 din 8 octombrie 1996 este numită în funcţie de judecător, la judecătoria Botanica, iar prin-un alt Decret prezidenţial, nr.291-III din 30 octombrie 2001, este numită în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă. Potrivit hotărîrea Parlamentului RepubliciiMoldovadin 22.06.2007, Svetlana Filincova a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremăde Justiţie.
На заседании Высшего совета магистратуры 11 сентября 2012 года Светлана Филинкова утверждена кандидатом на должность заместителя председателя Высшей судебной палаты Республики Молдова, председателя Коллегии по гражданским, коммерческим и административным делам.
Светлана Филинкова с 1996 года работает в судебной системе, с 2007 года судья Высшей судебной палаты. В 2010 году ей присвоен высший квалификационный класс судьи.
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veți fi permanent informat despre noile modificări pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014 - 2017