Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Stratan Mariana
Căutare avansată
Foto: moldova.blogspot.com

Filincova Svetlana

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 63 din 09 aprilie 2015 a fost eliberată, la cerere din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ.

Conform Hotărârii CSM nr. 252/12 din 07 aprilie 2015 s-a propus Parlamentului Republicii Moldova eliberarea doamnei Svetlana Filincova din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în legătură cu depunerea cererii de demisie din proprie iniţiativă.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 228  din  25 octombrie 2012 numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 143-XVI din 22 iunie 2007 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1977 - 1982 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 63 din 09 aprilie 2015 a fost eliberată, la cerere din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ.

Conform Hotărârii CSM nr. 252/12 din 07 aprilie 2015 s-a propus Parlamentului Republicii Moldova eliberarea doamnei Svetlana Filincova din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, în legătură cu depunerea cererii de demisie din proprie iniţiativă.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 228  din  25 octombrie 2012 numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 143-XVI din 22 iunie 2007 numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1977 - 1982 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1982 - 1983 stagiar, Biroul asociat de avocaţi Botanica, Chişinău
1983 - 1983 avocat, Biroul asociat de avocaţi Sîngerei
1983 - 1996 avocat, Biroul asociat de avocaţi Botanica, Chişinău
1996 - 2007 judecător la Judecătoria Botanica, Chişinău, Decret nr. 304 din 08 octombrie 1996
2001 - numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, Decret nr. 291-III din 30.10.2001
2007 - 2012 judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2010 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decretul Președintelui RM nr. 177-V din 21.01.2010
2012 - prezent vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie a RM, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
2013 - i s-a conferit Ordinul ”Gloria Muncii”, Decret nr. 829-VII din 18.10.2013

Activitatea juridică non-judiciară
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei
2010 - 2012 preşedintele Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii
2013 - prezent preşedinte al Colegiului de selecţie de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 71/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de către judecătoarea Filincova Svetlana nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova Svetlana, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

Pareniuc c. Moldovei, hotărârea din 01/07/2014, cererea nr. 17953/08, Articolul 6 § 1 CEDO – condamnarea reclamantei în baza probelor obținute în urma provocării;
Donprut S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 21/10/2015, cererea 45504/09, violarea art. 1 CEDO –  dreptul la protecția proprietății;
GHIMP şi alţii c. Moldovei, hotărârea din 30/10/2012, cererea nr. 32520/09, violarea art. 2 CEDO;
G.B. si R.B. c. Moldovei, hotărârea din 18/12/2012, cererea nr. 16761/09, violarea art. 8 CEDO.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 89 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 72/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 70 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Decretul Președintelui RM nr. 829-VII  din  18 octombrie 2013 i s-a conferit Ordinul ”Gloria Muncii”.

Prin Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 177-V din 21 ianuarie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 71/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de către judecătoarea Filincova Svetlana nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova Svetlana, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO.

Pareniuc c. Moldovei, hotărârea din 01/07/2014, cererea nr. 17953/08, Articolul 6 § 1 CEDO – condamnarea reclamantei în baza probelor obținute în urma provocării;
Donprut S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 21/10/2015, cererea 45504/09, violarea art. 1 CEDO –  dreptul la protecția proprietății;
GHIMP şi alţii c. Moldovei, hotărârea din 30/10/2012, cererea nr. 32520/09, violarea art. 2 CEDO;
G.B. si R.B. c. Moldovei, hotărârea din 18/12/2012, cererea nr. 16761/09, violarea art. 8 CEDO.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 89 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 72/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 70 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Decretul Președintelui RM nr. 829-VII  din  18 octombrie 2013 i s-a conferit Ordinul ”Gloria Muncii”.

Prin Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 177-V din 21 ianuarie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.

 

Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013

Hotărârea nr. 72/7 din 25 octombrie 2013

Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012

Cauze CtEDO Filincova Sv.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 71/7 din 25 octombrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Filincova Svetlana".

Prin Hotărârea nr. 18/4 din 20 martie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația lui Ion Iliciuc împotriva Deciziei nr. 207 p/m din 04.02.2015, emisă de inspectorul-judecător al Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, pe marginea examinării sesizării împotriva acțiunilor judecătorului Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova. 

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 11/4 din 20 martie 2015 a respins ca vădit neîntemeiată contestația cet. Marian Sergiu împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 22 ianuarie 2015 de respingere a sesizării acestuia acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justitie, Filincova Svetlana și Doagă Valeriu.

La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.

La data de 06 martie 2012 judecătorul Judecătoriei sectorului Buiucani, mun.Chişinău Galina Moscalciuc şi judесătorii Curţii Suprеmе dе Justiţiе, Nina Cеrnat, Valeriu Arhip, Svetlana Filincova, Elena Covalenco şi Valentin Barba au fost acuzaţi în сomitеrеa abatеrilor disсiplinarе stipulatе la art. 22 alin.(1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 338/19 din  04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecatorului au fost depuse 25 petiţii neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 71/7 din 25 octombrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Filincova Svetlana".

Prin Hotărârea nr. 18/4 din 20 martie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația lui Ion Iliciuc împotriva Deciziei nr. 207 p/m din 04.02.2015, emisă de inspectorul-judecător al Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, pe marginea examinării sesizării împotriva acțiunilor judecătorului Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova. 

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 11/4 din 20 martie 2015 a respins ca vădit neîntemeiată contestația cet. Marian Sergiu împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 22 ianuarie 2015 de respingere a sesizării acestuia acestuia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justitie, Filincova Svetlana și Doagă Valeriu.

La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.

La data de 06 martie 2012 judecătorul Judecătoriei sectorului Buiucani, mun.Chişinău Galina Moscalciuc şi judесătorii Curţii Suprеmе dе Justiţiе, Nina Cеrnat, Valeriu Arhip, Svetlana Filincova, Elena Covalenco şi Valentin Barba au fost acuzaţi în сomitеrеa abatеrilor disсiplinarе stipulatе la art. 22 alin.(1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 338/19 din  04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecatorului au fost depuse 25 petiţii neîntemeiate.

Hotărârea nr. 71/7 din 25 octombrie 2013

Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012

Hotărârea nr. 21/7 din 14 iunie 2013

Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014

Hotărârea nr. 338/19 din 04 iunie 2012

Hotărârea nr. 11/4 din 20 marrtie 2015

Hotărârea nr. 18/4 din 20 martie 2015

Știri
  • Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

    Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)

    Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

    Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

    Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

    Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

    În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

    Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

    „Clasare” misterioasă 

    Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

    Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

    Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de  la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

    Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

    Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon. 

    CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

    Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

    Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

    Casa de lux a pensionarilor Filincov

    Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

    Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

    După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

    Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

    Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.  

    72 de actuali judecători, cu pensii și salarii 

    Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

    Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

    Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

    După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

    „Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

    „Casta” privilegiaților

    Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

    Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

    O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

    Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016. 

    CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

    Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar. 

    De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

    Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

    Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

    Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

    Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

    Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel

    CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei. 

    Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

    Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

    Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

    Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

    Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
    Sursa: anticorupție.md

     

     

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

     

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
    sursa: zdg.md

  • Dosarul fraudelor de la CSJ, fără ex-vicepreşedintele instanţei

    Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), tot ea, fosta preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, acuzată deschis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu are încă niciun statut în dosarul penal gestionat de Procuratura Anticorupţie care vizează fraudarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Procurorul care instrumentează cazul susţine că magistrata nu a fost nici măcar audiată şi că nu se ştie dacă, până la urmă, acest lucru se va întâmpla sau nu. În acest dosar, trei angajaţi ai CSJ au statut de bănuiţi.

    Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), tot ea, fosta preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, acuzată deschis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu are încă niciun statut în dosarul penal gestionat de Procuratura Anticorupţie care vizează fraudarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Procurorul care instrumentează cazul susţine că magistrata nu a fost nici măcar audiată şi că nu se ştie dacă, până la urmă, acest lucru se va întâmpla sau nu. În acest dosar, trei angajaţi ai CSJ au statut de bănuiţi.

    În decembrie 2014, Victor Micu, preşedintele CSM, a expediat CNA o scrisoare care conţine mai multe acuzaţii în privinţa unor angajaţi ai CSJ, printre care şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta de atunci a instanţei. „În câteva dosare, toţi judecătorii au fost scoşi din program, rămânând dna Filincova singurul judecător care putea examina acel dosar. Astfel, dosarele au ajuns la ea. În alte câteva cazuri, dna vicepreşedintă, prin intermediul parolei sale, a repartizat unele dosare altor judecători”, explica Victor Micu.

    Scrisoarea preşedintelui CSM

    În scrisoarea adresată CNA şi semnată de Micu se precizează că, în baza unor informaţii remise CSM-ului de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale (CTS), instituţie care administrează Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), pe 17 decembrie 2014, la CSJ, s-a depistat influenţarea repartizării prin intermediul opţiunii de blocare a utilizatorilor. „În urma unei analize am constatat că, în cadrul CSJ, s-a utilizat neîntemeiat opţiunea de blocare (bifare) a rolurilor utilizatorilor din program pe 22 de dosare civile, acestea fiind repartizate prin manipulare vicepreşedintelui CSJ, Svetlana Filincova. Accentuez faptul că, în majoritatea acestor dosare, drept una din părţi figurează Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Biroul Vamal Chişinău şi alte birouri vamale din R. Moldova, precum şi alte instituţii de stat”, se spune, printre altele, în scrisoarea lui Micu, care conţinea şi numele dosarelor repartizarea cărora ar fi fost manipulată. Preşedintele CSM îi solicita lui Viorel Chetraru să ia atitudine şi să investigheze materialele prezentate conform Codului Penal.

    Ce s-a întâmplat după acest scandal cu iz penal? 16 organizaţii neguvernamentale au cerut, printr-o scrisoare publică adresată CSM, efectuarea unor controale în toate instanţele de judecată, iar rezultatele să fie publice. Solicitările, însă, nu s-au soldat cu succes. Iniţial, CSM a precizat că a luat act de solicitarea societăţii civile, ulterior, însă, la început de iunie, după un apel repetat al ONG-urilor, preşedintele CSM a anunţat că datele despre repartizarea dosarelor în instanţele din Chişinău au fost transmise Inspecţiei Judiciare, care urma să le analizeze şi să constate dacă au fost sau nu comise abateri în procesul de repartizare. De atunci, însă, nu s-a mai întâmplat nimic, iar reprezentanţii societăţii civile se pregătesc să revină cu un apel la început de septembrie, ca să solicite claritate în acest proces. Nu doar apelul ONG-urilor nu are finalitate, ci nici dosarul penal, iniţiat la sfârşit de 2014.

    De ce trenează dosarul?

    Octavian Iachimovschi, de la Procuratura Anticorupţie, cel care îl gestionează, ne-a spus că, în acest moment, trei persoane din cadrul CSJ au statut de bănuit. Şi, cel mai important. Svetlana Filincova, cea vizată în scrisoarea preşedintelui CSM, nici măcar nu a fost audiată. „Dna Filincova nu a fost audiată şi nu are niciun statut, or, legea nu ne permite să întreprindem măsuri speciale de investigaţii în acest dosar. Nu se ştie dacă va fi audiată sau nu. Pentru a audia o persoană, trebuie mai întâi să te apreciezi în ce calitate va fi audiată, ca martor sau ca bănuit… Atunci când audiezi o persoană în calitate de bănuit, trebuie să-ţi asumi nişte consecinţe. Iar atunci când o audiezi în calitate de martor, iar ulterior ea primeşte statut de bănuit, este protejată de lege”, menţionează procurorul.

    Despre implicarea fostei vicepreşedinte a CSJ în manipularea PIGD, acesta precizează că, până acum, nu există dovezi în acest sens. „Noi am primit un răspuns de la CSJ prin care am fost informaţi că mai multe persoane aveau acces la program, 7-8. Da, au fost cazuri când ei i-au fost repartizate unele dosare, fără ca ceilalţi judecători să se afle în incompatibilitate. Tot din răspunsul primit de la CSJ, reiese că dna Filincova nu putea să-şi repartizeze dosare”. Întrebat dacă Filincova, fiind vicepreşedinte, îi putea influenţa pe subalterni să-i repartizeze ei un anumit dosar, procurorul a subliniat că „în cadrul urmăririi penale noi nu putem opera cu supoziţii de genul ar fi putut să influenţeze, dacă nu există probe în acest sens”. Octavian Iachimovschi susţine că, în dosarele care au fost repartizate fraudulos Svetlanei Filincova, nu se desprinde o tendinţă clară, care să arate că aceasta ar fi luat decizii într-o singură direcţie. „În unele dosare au câştigat instituţiile statului, în altele, persoane fizice. Şi există doar 1-2 plângeri ale persoanelor figurante din acele dosare, nemulţumite de deciziile instanţei. Totodată, nu în toate cazurile dosarele au fost repartizate dnei Filincova. Noi investigăm atât repartizările cu bifarea judecătorului, cât şi repartizări manuale sau prin alte metode care au avut loc la CSJ. Iar în aceste cazuri, situaţia este şi mai complicată”, susţine procurorul, justificând mersul greoi al anchetei.

    „Încolţită” cu două dosare, şi-a dat demisia

    Victor Micu, preşedintele CSM, de la care a pornit practic acest dosar, ne-a spus că încearcă să nu se implice în mersul anchetei, pentru a nu fi acuzat că ar avea interese. „După ce am depus acea scrisoare, nu m-am mai implicat. Am fost doar informaţi că s-a pornit un proces penal. Întrebaţi la Procuratură de ce durează atât de mult. A trecut mai bine de jumătate de an şi cred că ar fi timpul să se ia o decizie, fie se confirmă cele scrise de mine, fie nu”, zice acesta. Svetlana Filincova, judecătoarea vizată în scrisoare, nu a răspuns la telefon pentru a-şi expune punctul de vedere, iar anterior, aceasta a fost laconică în declaraţii, lăsând însă să se înţeleagă că ar fi fost şantajată prin acest dosar.

    De precizat că, în timp ce dosarul se examina, Filincova şi-a prezentat demisia din funcţia de vicepreşedintă a CSJ şi preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, demisie acceptată de Parlament pe 9 aprilie 2015. De atunci, funcţia a rămas vacantă, iar concursurile anunţate de CSM nu au avut candidaţi. Recent, pe 11 august, CSM a anunţat din nou concurs pentru suplinirea funcţiilor la care a renunţat Filincova. Până la această oră, conform precizărilor CSM, nu a fost depus niciun dosar. Reprezentanţii CSM susţin că doritorii au la dispoziţie 30 de zile, din momentul în care anunţul va fi publicat în Monitorul Oficial.

    A obţinut o pensie mai mare cu ajutorul colegilor

    Mai menţionăm că, tot în decembrie 2014, Filincova a ajuns în atenţia CNI, care i-a verificat declaraţia de venituri şi proprietăţi. Rezultatele controlului, făcute publice pe 26 martie 2015, cu doar câteva zile înainte ca aceasta să-şi prezinte demisia din funcţia de vicepreşedinte al CSJ, membrii CNI au constatat că ea nu a declarat venituri salariale de aproximativ 13 mii de lei, veniturile soţului de 358 mii de lei, două automobile Porsche Cayenne şi Toyota Auris, utilizate de soţul său, dar şi o construcţie accesorie de 36 m.p., lângă casa sa din Chişinău. În aceste condiţii, actul de constatare a fost remis Procuraturii Generale pentru iniţierea unui alt dosar penal pe numele judecătoarei. Doar că şi acel dosar nu s-a mişcat din loc, pentru că, pe 25 iunie 2015, judecătorul Gheorghe Mâţu, de la Judecătoria Râşcani, printr-o încheiere, a decis să anuleze actul CNI, „ca fiind ilegal în fond şi emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

    Svetlana Filincova mai figurează şi în alt dosar. De astă dată, în calitate de victimă. La început de 2015, magistrata a acţionat în judecată Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), pe care a învinuit-o că nu i-a calculat corect pensia pentru vechimea în muncă, reieşind din mărimea salariului pe care l-a avut fiind vicepreşedinte al CSKJ. Pe rând, Judecătoria Centru, prin Liuba Brânză, după care judecătorii de la Apel, Nelea Budăi, Anatolie Minciună şi Ion Muruianu, i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i achite câte 621 de lei lunar în plus, începând cu 1 ianuarie 2014. Filincova este judecătoare din 1996. Potrivit informaţiilor plasate de „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, dosare pierdute de R. Moldova, în urma cărora statul a fost obligat să achite despăgubiri de aproape 120 mii de euro.
    sursa: zdg.md

  • Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție SCAPĂ de amendă. Decizia CNI-ului a fost anulată

    Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincov, ar putea să rămână nepedepsită după ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că aceasta și-a tăinuit veniturile și proprietățile.

    Magistrata a cerut în instanța de judecată anularea actului CNI, emis pe 26 martie 2015, iar judecătorul Gheorghe Mâțu de la Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat dreptate și a anulat actul de constatate al CNI, motivând că „este ilegal și a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

    Totuși, Comisia Națională de Integritate are dreptul să atace decizia la Curtea de Apel Chișinău.

    Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincov, ar putea să rămână nepedepsită după ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că aceasta și-a tăinuit veniturile și proprietățile.

    Magistrata a cerut în instanța de judecată anularea actului CNI, emis pe 26 martie 2015, iar judecătorul Gheorghe Mâțu de la Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat dreptate și a anulat actul de constatate al CNI, motivând că „este ilegal și a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

    Totuși, Comisia Națională de Integritate are dreptul să atace decizia la Curtea de Apel Chișinău.

    Anterior, Comisia Națională de Integritate a stabilit că judecătoarea Svetlana Filincov nu a indicat toate veniturile și proprietățile în declarația de avere depusă pentru anul 2013. Aceasta ar fi tăinuit un venit de 13 mii de lei obținut din activitatea didactică și 20 600 de euro pe care soțul său i-a depus pe un cont pe tot parcursul anului 2013.

    De asemenea, a uitat să treacă în declarație o construcție accesorie cu suprafața de 36 de metri pătrați de lângă casa de locuit, șase conturi bancare, 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o companie, o remorcă și două mijloace de transport aflate în folosința soțului: „Porsche Cayenne” fabricat în 2012 și „Toyota Auris” din 2011.

    Pentru fals în declarații, judecătoarea risca să fie pedepsită cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la cinci ani.
    sursa: ziarulnational.md

  • Judecători, miniștri și deputați, în TOP 10 cele mai bogate femei – persoane publice din Moldova

    Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un  milion de lei.
    Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.

    Printre acestea se numără miniștri, magistrați și deputați. Persoana din vârful clasamentului are o avere cumulată de aproape 4 milioane de lei, iar cea de pe ultima poziție, cu un pic mai puțin de un  milion de lei.
    Aceasta este averea pe care au declarat-o și care portalul avere.promis.md a publicat-o.

     
  • Justiţia într-o istorie de la sat. „Dacă nu dai 500 de evro…”

    Cu zeci de documente în mână, Eleonora şi Victor Rusu, fiica şi, respectiv, nepotul Irinei Rusu, au încercat să ne convingă şi pe noi că dreptatea este de partea lor în acest caz. Asta după ce, timp de cinci ani, au încercat acelaşi lucru, asistaţi de avocata Irena Strişco, în faţa judecătorilor Vitalie Mironov de la Judecătoria Sângerei, Eduard Ababii, Galina Polivenco şi Nina Matveeva de la Curtea de Apel (CA) Bălţi şi a Svetlanei Filincova, Iurie Bejenaru şi Galinei Stratulat de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Toţi însă le-au respins solicitarea, dând dreptate familiei Găină. Drumul către aceste decizii lasă în urmă însă multe semne de întrebare, or, declaraţiile mătuşii Eleonora, pe care nu avem de ce să nu le credem, demonstrează încă o dată slăbiciunile sistemului judecătoresc din R. Moldova.

    Cu zeci de documente în mână, Eleonora şi Victor Rusu, fiica şi, respectiv, nepotul Irinei Rusu, au încercat să ne convingă şi pe noi că dreptatea este de partea lor în acest caz. Asta după ce, timp de cinci ani, au încercat acelaşi lucru, asistaţi de avocata Irena Strişco, în faţa judecătorilor Vitalie Mironov de la Judecătoria Sângerei, Eduard Ababii, Galina Polivenco şi Nina Matveeva de la Curtea de Apel (CA) Bălţi şi a Svetlanei Filincova, Iurie Bejenaru şi Galinei Stratulat de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Toţi însă le-au respins solicitarea, dând dreptate familiei Găină. Drumul către aceste decizii lasă în urmă însă multe semne de întrebare, or, declaraţiile mătuşii Eleonora, pe care nu avem de ce să nu le credem, demonstrează încă o dată slăbiciunile sistemului judecătoresc din R. Moldova.

     
  • Intrăm în mai, dar CSM încă tace…

    De fapt, cazul Filincova trezeşte o mulţime de alte întrebări, care ne conduc la gândul că acesta putea să reprezinte doar un act de răfuială cu judecătoarea. Unu la mână, de ce Micu a solicitat informaţii de la CTS fără ştirea colegilor săi? Doi la mână, să fie Filincova chiar singura magistrată de la CSJ care ar fi manipulat programul de distribuire a dosarelor? Trei la mână, de ce, după ce a obţinut informaţiile despre Filincova, Micu a anunţat CNA cu aceeaşi discreţie? Patru la mână, de ce Micu declara atunci în presă că Filincova este vinovată, fără să ţină cont de prezumţia nevinovăţiei? Cinci la mână, de ce toate atacurile verbale la adresa Svetlanei Filincova au încetat brusc din clipa în care ea și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție?

    De fapt, cazul Filincova trezeşte o mulţime de alte întrebări, care ne conduc la gândul că acesta putea să reprezinte doar un act de răfuială cu judecătoarea. Unu la mână, de ce Micu a solicitat informaţii de la CTS fără ştirea colegilor săi? Doi la mână, să fie Filincova chiar singura magistrată de la CSJ care ar fi manipulat programul de distribuire a dosarelor? Trei la mână, de ce, după ce a obţinut informaţiile despre Filincova, Micu a anunţat CNA cu aceeaşi discreţie? Patru la mână, de ce Micu declara atunci în presă că Filincova este vinovată, fără să ţină cont de prezumţia nevinovăţiei? Cinci la mână, de ce toate atacurile verbale la adresa Svetlanei Filincova au încetat brusc din clipa în care ea și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție?

     

  • Trei angajați ai Curții Supreme de Justiție sunt bănuiți de repartizarea frauduloasă a dosarelor. Deocamdată, nu şi judecătoarea Svetlana Filincova

    Membrii CNI au invocat faptul că Svetlana Filincova nu a declarat venitul obținut din activitatea didactică de aproximativ 13.000 de lei, dar şi venitul soțului de peste 350.000 de lei. La fel, magistrata nu ar fi indicat că deţine o construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m.p.de lângă casă, o remorcă, două automobile folosite de soţ, şase conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o societate pe acțiuni. “Din momentul sesizării avem la dispoziție o lună, termen care încă nu a expirat. Examinăm materialele”, a precizat Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Anticorupție.

    Membrii CNI au invocat faptul că Svetlana Filincova nu a declarat venitul obținut din activitatea didactică de aproximativ 13.000 de lei, dar şi venitul soțului de peste 350.000 de lei. La fel, magistrata nu ar fi indicat că deţine o construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m.p.de lângă casă, o remorcă, două automobile folosite de soţ, şase conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o societate pe acțiuni. “Din momentul sesizării avem la dispoziție o lună, termen care încă nu a expirat. Examinăm materialele”, a precizat Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Anticorupție.

     

  • „Cazul Filincova”: confruntarea dintre clanuri în sistemul judecătoresc a ajuns la un nou nivel

    Svetlana Filincova, care împlinește anul acesta 55 de ani, și-a făcut cariera ferm și rapid. După absolvirea facultății de drept a Universității de Stat a Moldovei, timp de 13 ani ea a practicat avocatura, soțul ei fiind, de asemenea, avocat. În funcția de judecător, Filincova activează din 1996, iar din 2007 – la Curtea Supremă de Justiție.
    În urmă cu doi ani și jumătate, Parlamentul a votat pentru numirea Svetlanei Fililncova la postul de vicepreședinte al CSJ, de președinte al Colegiului civil, comercial și contencios administrativ. Această funcție este una dintre funcțiile-cheie în sistemul judecătoresc. Anterior, ea a făcut parte din colegiul pentru selecţia și cariera judecătorilor, iar pînă atunci a condus colegiul de calificare al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Svetlana Filincova, care împlinește anul acesta 55 de ani, și-a făcut cariera ferm și rapid. După absolvirea facultății de drept a Universității de Stat a Moldovei, timp de 13 ani ea a practicat avocatura, soțul ei fiind, de asemenea, avocat. În funcția de judecător, Filincova activează din 1996, iar din 2007 – la Curtea Supremă de Justiție.
    În urmă cu doi ani și jumătate, Parlamentul a votat pentru numirea Svetlanei Fililncova la postul de vicepreședinte al CSJ, de președinte al Colegiului civil, comercial și contencios administrativ. Această funcție este una dintre funcțiile-cheie în sistemul judecătoresc. Anterior, ea a făcut parte din colegiul pentru selecţia și cariera judecătorilor, iar pînă atunci a condus colegiul de calificare al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Este semnificativ faptul că, în cariera sa de judecător, Filincova a demonstrat întotdeauna un nivel înalt de pregătire, admițînd un minim de erori și demonstrînd permanent indicatori înalți în cadrul evaluărilor profesionale. În anul 2010, i s-a acordat ceea mai înaltă clasă de calificare a judecătorilor. În noiembrie 2013, șeful statului a decorat-o cu ordinul „Gloria Muncii”.

    Continuare: noi.md

  • Deputaţii au demis din conducerea CSJ un judecător implicat într-un scandal de corupţie

    Parlamentul R. Moldova au votat astăzi, 9 aprilie pentru eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a judecătoarei Svetlana Filincova. Totodată magistrata şi-a păstrat calitatea de judecător în această instanţă.
    Demiterea a venit la solicitarea magistratei. Amintim că judecătoarea Filincova a fost implicată în scandalul distribuirii ilegale a dosarelor.

    Parlamentul R. Moldova au votat astăzi, 9 aprilie pentru eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a judecătoarei Svetlana Filincova. Totodată magistrata şi-a păstrat calitatea de judecător în această instanţă.
    Demiterea a venit la solicitarea magistratei. Amintim că judecătoarea Filincova a fost implicată în scandalul distribuirii ilegale a dosarelor.

     

  • Sub lupa CNI. Cine sunt judecătorii ale căror dosare au fost remise Procuraturii Generale

    Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.
    sursa: politik.md

    Dosarele în care a fost sesizată Procuratura Generală se referă la Sergiu Arnăut - judecător al Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole - judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, Dumitru Pulbere - judecător al Curții Constituționale, Valeriu Arhip – fost judecător al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Ciuntu - judecător al Judecătoriei Criuleni, Tudor Micu - judecător al Curții de Apel Chișinău, Svetlana Filincova - vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, dar și Nelia Podlisnic - vicepreședintă a Judecătoriei Drochia.
    sursa: politik.md

  • Pavel Păduraru: Carul s-a urnit din loc? CSM verifică, în sfârșit, cum se împart dosarele în Chișinău

    De cealaltă parte, cei care cunosc se ce întâmplă în culisele justiției noastre afirmă că Filincova a ajuns în vizorul CNA în urma unui conflict cu Victor Micu, iar alţii vorbesc şi despre o neînţelegere a judecătoarei cu actualul ministru de Interne, Oleg Balan.

    De cealaltă parte, cei care cunosc se ce întâmplă în culisele justiției noastre afirmă că Filincova a ajuns în vizorul CNA în urma unui conflict cu Victor Micu, iar alţii vorbesc şi despre o neînţelegere a judecătoarei cu actualul ministru de Interne, Oleg Balan. Însăşi Filincova a dat de înţeles că este şantajată, după ce ar fi refuzat „să rezolve unele cauze civile în favoarea unor „protejați”. 

    continuare: timpul.md

  • Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție riscă ÎNCHISOARE! De ce este bănuită magistrata

    Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova și vicepreședintele Judecătoriei raionului Drochia Nelia Podlisnic riscă amenzi de până la 12 mii de lei sau un an de închisoare. Magistrații sunt suspectați de către Comisia Națională de Integritate de tăinuirea unor bunuri obținute în 2013.
    Vicepreședintele Judecătoriei Drochia nu ar fi declarat un teren, șase conturi bancare și jumătate din acțiunile deținute de soțul său la o întreprindere. Iar Svetlana Filincova ar fi tăinuit peste 360 de mii de lei, șase conturi bancare, o anexă a casei, două unități de transport și acțiuni la o societate comercială.

    Vicepreședintele Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova și vicepreședintele Judecătoriei raionului Drochia Nelia Podlisnic riscă amenzi de până la 12 mii de lei sau un an de închisoare. Magistrații sunt suspectați de către Comisia Națională de Integritate de tăinuirea unor bunuri obținute în 2013.
    Vicepreședintele Judecătoriei Drochia nu ar fi declarat un teren, șase conturi bancare și jumătate din acțiunile deținute de soțul său la o întreprindere. Iar Svetlana Filincova ar fi tăinuit peste 360 de mii de lei, șase conturi bancare, o anexă a casei, două unități de transport și acțiuni la o societate comercială.

    Filincova mai este suspectată de depășirea atribuțiilor de serviciu, prin manipularea unui program de distribuire automatizată a dosarelor. Filincova și-ar fi atribuit dosare în care figurau sume de milioane de dolari.
    Procuratura Anticorupție desfăşoară acțiuni de urmărire penală în acest caz.

     

  • CONSTATAT de CNI! Două JUDECĂTOARE au uitat să declare mașini, construcții și sute de mii de lei

    Vicepreședinta Curții Supreme  de  Justiție,  Svetlana  Filincova,  și  vicepreședinta Judecătoriei  Drochia,  Nelia  Podlisnic,  au  încălcat  regimul  juridic  al  declarării  veniturilor  și proprietății  pentru  anul  2013. La  această  concluzie  au  ajuns  membrii  Comisiei  Naționale  de Integritate în cadrul ședinței ordinare de astăzi, comunică Politik.md. 
    În cazul Svetlanei Filincova, încălcarea s-a manifestat prin nedeclararea venitului obținut din activitatea didactică în valoare de aproximativ 13 000 lei, venitul soțului în sumă de peste 350 000 lei, construcția accesorie cu suprafața de 36,2 m2 de lângă casa de locuit, o remorcă, două mijloacede transport aflate în folosința soțului, 6 conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul lao societate pe acțiuni.

    Vicepreședinta Curții Supreme  de  Justiție,  Svetlana  Filincova,  și  vicepreședinta Judecătoriei  Drochia,  Nelia  Podlisnic,  au  încălcat  regimul  juridic  al  declarării  veniturilor  și proprietății  pentru  anul  2013. La  această  concluzie  au  ajuns  membrii  Comisiei  Naționale  de Integritate în cadrul ședinței ordinare de astăzi, comunică Politik.md. 
    În cazul Svetlanei Filincova, încălcarea s-a manifestat prin nedeclararea venitului obținut din activitatea didactică în valoare de aproximativ 13 000 lei, venitul soțului în sumă de peste 350 000 lei, construcția accesorie cu suprafața de 36,2 m2 de lângă casa de locuit, o remorcă, două mijloacede transport aflate în folosința soțului, 6 conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul lao societate pe acțiuni.

  • Vicepreşedintele CSJ şi alţi angajaţi sunt vizați într-o anchetă privind repartizarea dosarelor între judecători

    Mai mulţi angajaţi ai Curţii Supreme de Justiţie sunt subiectul unei anchete privind utilizarea incorectă a programului de repartizare automată a dosarelor între judecători. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a cerut ca în acest caz să fie cercetat şi vicepreşedintele CSJ Svetlana Filincova.
    Asta după ce magistrata şi-ar fi atribut peste 20 de dosare în care figurau sume importante de bani. La sfârşitul anului trecut, preşedintele CSM a sesizat Centrul Naţional Anticorupţie să verifice dacă Svetlana Filincova şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.

    Mai mulţi angajaţi ai Curţii Supreme de Justiţie sunt subiectul unei anchete privind utilizarea incorectă a programului de repartizare automată a dosarelor între judecători. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a cerut ca în acest caz să fie cercetat şi vicepreşedintele CSJ Svetlana Filincova.
    Asta după ce magistrata şi-ar fi atribut peste 20 de dosare în care figurau sume importante de bani. La sfârşitul anului trecut, preşedintele CSM a sesizat Centrul Naţional Anticorupţie să verifice dacă Svetlana Filincova şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.

    continuare: timpul.md

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după „ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe. „Lucrăm în vânt”, zice Svetlana Filincova, preşedinta CSCJ. „Situaţia este una anormală”, precizează şi Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaţilor”, remarcă jurista Nadejda Hriptievschi.

    În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după „ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe. „Lucrăm în vânt”, zice Svetlana Filincova, preşedinta CSCJ. „Situaţia este una anormală”, precizează şi Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaţilor”, remarcă jurista Nadejda Hriptievschi.

    Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat, în ianuarie 2015, studiul „Selectarea şi cariera judecătorilor – dublări de responsabilităţi sau garanţii suplimentare”, care abordează subiectul promovării persoanelor în funcţia de judecător. Concluzia este una fără echivoc. Cel puţin în 2013-2014, la funcţia de judecător, în majoritatea cazurilor au fost promovate persoane care nu au obţinut cele mai multe puncte atunci când au fost evaluate de organele abilitate. Conform legii, un candidat la funcţia de judecător este iniţial evaluat de Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), ulterior de CSCJ şi de CSM. Un judecător care participă la concurs pentru promovare, numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă sau transfer, iniţial este evaluat de Colegiul de Evaluare CEPJ, ulterior de CSCJ şi mai târziu de CSM.

    Hotărâri bizare ale CSM

    În februarie 2013, CSM a propus-o pentru funcţia de judecător pe Ina Ţăbârnă, care avea calificativul 8,1, în timp ce Vitalie Beşleagă, care avea calificativul 8,3, şi Corneliu Guzun, calificativul 8,9, nu au fost propuşi. În ianuarie 2014, CSM l-a propus pentru numire în funcţia de judecător pe Eduard Galuşceac, care a fost evaluat de CSCJ cu 75 de puncte, în condiţiile în care alţi 9 concurenţi au obţinut un punctaj mai mare sau cel puţin egal cu al „câştigătorului”.

    În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).

    Promovaţi în sistem cu pile

    Conform informaţiilor din studiul CRJM, pe parcursul anului 2013, pe adresa CSCJ au fost remise materialele în privinţa a 40 de candidaţi la funcţia de judecător, dintre care 27 au fost admişi şi 13 au fost respinşi, doar o hotărâre a CSCJ fiind contestată la CSM. În 2014, CSCJ a publicat rezultatele evaluării în cazul a 19 candidaţi la funcţia de judecător, dintre care 17 au fost admişi şi 2 au fost respinşi. În 2014, la fel, doar o hotărâre a CSCJ privind numirea în funcţia de judecător a fost contestată. În 2013, CSM a anunţat 13 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de judecător. În urma acestor concursuri, CSM a propus Preşedintelui numirea în funcţie a 18 judecători. În 2014, CSM a anunţat 27 de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de judecători şi a propus şefului statului numirea în funcţie a 39 de judecători.

    În acelaşi răstimp, cu sau fără contribuţia CSM, în sistemul judiciar au acces mai multe persoane cu relaţii în sistemul judecătoresc sau în politică. Astfel, Sergiu Bularu, fost reprezentant al PDM la CEC, a devenit judecător la Judecătoria Centru, Olga Cernei, fiica judecătoarei Ludmila Cernei, la Buiucani, Maria Cosma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi, la Judecătoria Ciocana, iar Mihaela Gavriliţă-Grosu, fiica lui Mihail Gavriliţă, ex-preşedinte al Judecătoriei Străşeni, la Judecătoria Străşeni.

    Concurentul cu cel mai mic punctaj – promovat

    Situaţia nu a fost diferită şi atunci când în discuţie s-a pus promovarea judecătorilor în instanţe superioare. Astfel, în perioada 2013-2014, CSCJ a emis 49 de hotărâri cu privire la admiterea la concursul de numire, prin promovare, în funcţia de judecător la curţile de apel sau CSJ. Toţi judecătorii examinaţi au fost admişi la concurs. La luarea deciziei privind propunerea unui anume judecător, punctajul acordat de CSCJ nu pare a fi decisiv pentru CSM, constată CRJM, or, în cel puţin şase cazuri, candidaţii cu un punctaj mai mic au fost propuşi de CSM şi desemnaţi de Preşedinte sau Parlament în funcţia de judecător în instanţe ierarhic superioare.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.

    „La mijloc pot fi alte interese decât profesionalismul”

    „Această situaţie persistă probabil pentru că CSM nu consideră că a delegat competenţele Colegiilor, ci consideră că menţine aceeaşi competenţă pe care o avea până la modificările din 2012. O altă explicaţie ar fi neîncrederea CSM-ului în Colegii. Dar hotărârile Colegiilor conţin cel puţin explicaţii cu privire la punctele acordate conform criteriilor de evaluare/ selecţie. Hotărârile CSM-ului nu se motivează decât prin numărul voturilor”, spune Nadejda Hriptievschi, directoare de Program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).>

    „Nu ştiu care sunt criteriile adevărate după care sunt promovaţi judecătorii în R. Moldova. Practica anului 2013-2014 arată că la promovarea la CSJ s-au promovat candidaţi cu experienţă în calitate de preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, în detrimentul celor cu punctaj mai înalt în urma evaluărilor Colegiilor. Nu este clară această preferinţă, deoarece CSJ nu are nevoie de oameni cu experienţă în management, ci de oameni cu experienţă de judecător, menirea principală a CSJ fiind stabilirea unei practici judiciare corecte şi uniforme. Totodată, unii membri spun că CSM analizează şi „calităţile omeneşti”, prin care probabil au în vedere vreo evaluare psihologică. Totuşi, monitorizarea CRJM a arătat că, la CSM, interviul cu candidaţii durează 10-15 minute, de aceea am dubii că membrii CSM au posibilitate, într-un timp restrâns, să descopere ceea ce Colegiul de Evaluare sau Colegiul de Selecţie nu ar fi luat în considerare. Cred că ignorarea punctajului oferit de Colegiul de Selecţie şi nemotivarea hotărârilor de către CSM ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul”, concluzionează Nadejda Hriptievschi

    Filincova: „Lucrăm în vânt”

    Şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta CSJ şi preşedinta CSCJ, e dezamăgită de situaţie. „În România e diferit. Dacă unul are 77, iar altul 88, trece cel care are mai mult. Indiscutabi. Acolo, hotărârile Colegiului sunt obligatorii pentru CSM. La noi însă, există carenţe în legislaţie. Colegiul evaluează şi analizează candidatul după nişte criterii clare, însă CSM decide şi de multe ori nici nu-şi motivează deciziile”. „În 2014, am informat Consiliul că, de fapt, lucrăm în vânt. Sper că acum, după implicarea societăţii civile, situaţia se va schimba. E o carenţă în lege care trebuie reparată. Pe de o parte, legea ne dă voie să examinăm candidaţii, dar pe de altă parte, este prerogativa CSM-ului să numească judecătorii, deşi noi, când evaluăm, suntem legaţi de criterii obiective, în timp ce CSM, nu”, explică Svetlana Filincova.

    „Problema e că, în CSM, fiecare votează cum vrea. Dar eu consider că atunci când CSM deviază de la hotărârile CSCJ, în fiecare caz, trebuie să explice de ce a făcut asta. E părerea mea. Acum sunt doar preşedinte interimar, dar nu când nu voi fi interimar, voi pune mâna pe stilou şi voi scrie, pentru că trebuie de acţionat. Situaţia e una anormală”, admite Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM, pe perioada în care Victor Micu se află în concediu.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

     

  • CSM va verifica cum au fost repartizate dosarele în instanţele din capitală în 2014

    Apelul societăţii civile a venit pe fundalul îngrijorării faţă de posibile fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, după ce la sfârşitul anului trecut şeful Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat CNA pe motiv că judecătoarea Svetlana Filincova de la CSJ ar fi fraudat acest sistem.

    Apelul societăţii civile a venit pe fundalul îngrijorării faţă de posibile fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, după ce la sfârşitul anului trecut şeful Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat CNA pe motiv că judecătoarea Svetlana Filincova de la CSJ ar fi fraudat acest sistem.

     

  • Noutate proastă pentru judecători! Gata cu fraudele în sistemul de repartizare a dosarelor

    Amintim că, la sfârșitul anului trecut, Centrul Național Anticorupție şi Procuratura Anticorupţie au reţinut şi audiat opt angajaţi ai Judecătoriei sectorului Râşcani din municipiul Chişinău, bănuiţi că între 2012 şi 2014 au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător.

    Amintim că, la sfârșitul anului trecut, Centrul Național Anticorupție şi Procuratura Anticorupţie au reţinut şi audiat opt angajaţi ai Judecătoriei sectorului Râşcani din municipiul Chişinău, bănuiţi că între 2012 şi 2014 au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător.

     

  • Fraudă la Curtea Supremă

    Încă un caz de fraudare a sistemului de repartizarea aleatorie a dosarelor în instanţă. De această dată vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, magistratul Svetlana Filincova este suspectată că ar fi manipulat programul de distribuţie a dosarelor şi şi-ar fi ales cauzele parvenite la CSJ după bunul plac. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, spune că a expediat aceste informaţii la Centrul Naţional Anticorupţie. Între timp, fostului magistrat al instanţei de la Râşcani, Iurie Țurcan, i-a fost ridicată imunitatea pentru a fi anchetat penal pentru aceleaşi acuzaţii.

    Încă un caz de fraudare a sistemului de repartizarea aleatorie a dosarelor în instanţă. De această dată vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, magistratul Svetlana Filincova este suspectată că ar fi manipulat programul de distribuţie a dosarelor şi şi-ar fi ales cauzele parvenite la CSJ după bunul plac. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, spune că a expediat aceste informaţii la Centrul Naţional Anticorupţie. Între timp, fostului magistrat al instanţei de la Râşcani, Iurie Țurcan, i-a fost ridicată imunitatea pentru a fi anchetat penal pentru aceleaşi acuzaţii.

  • Scandalul anului în sistemul judecătoresc: Victor Micu vs Svetlana Filincova

    Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) Svetlana Filincova ar putea deveni principalul figurant în dosarul penal privind abuzul de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a înaintat acesteia un şir de pretenţii legate de manipularea cu dosarele penale, în valoare de milioane de dolari.

    Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) Svetlana Filincova ar putea deveni principalul figurant în dosarul penal privind abuzul de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a înaintat acesteia un şir de pretenţii legate de manipularea cu dosarele penale, în valoare de milioane de dolari.

  • Молдавские судьи катаются на Porsche и мерседесах

    Вице-председатель ВСП Светлана Филинкова, которая на втором месте в рейтинге, занимает должность председателя коллегии по гражданским, торговым и административным делам в этой инстанции. В своей декларации она указала только два автомобиля марки Toyota, примерная стоимость которых 300 тысяч леев. Филинкова скромно умолчала о том, что у нее еще есть  Porsche Cayenne 2012 года, который стоит 612 тысяч леев зарегистрирован на имя ее супруга Анатолия Филинкова, адвоката по профессии.

    Вице-председатель ВСП Светлана Филинкова, которая на втором месте в рейтинге, занимает должность председателя коллегии по гражданским, торговым и административным делам в этой инстанции. В своей декларации она указала только два автомобиля марки Toyota, примерная стоимость которых 300 тысяч леев. Филинкова скромно умолчала о том, что у нее еще есть  Porsche Cayenne 2012 года, который стоит 612 тысяч леев зарегистрирован на имя ее супруга Анатолия Филинкова, адвоката по профессии.

     

  • Decoraţi azi de şeful statului: 7 din 65 sunt judecători

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a acordat astăzi, 8 noiembrie a.c., la Reședința de stat, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă prodigioasă în domeniile respective de activitate şi înaltă măiestrie profesională, distincţii de stat unui grup de cetățeni.
    Ordinul ”Gloria Muncii”
    Filincova Svetlana, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a acordat astăzi, 8 noiembrie a.c., la Reședința de stat, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă prodigioasă în domeniile respective de activitate şi înaltă măiestrie profesională, distincţii de stat unui grup de cetățeni.
    Ordinul ”Gloria Muncii”
    Filincova Svetlana, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

     


     

  • TOP 10: Automobilele judecătorilor de la CSJ

    Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ocupă prima poziţie în topul judecătorilor de la CSJ cu cele mai multe şi mai luxoase automobile. Acesta deţine două automobile de model Mercedes şi un Subaru Forester în valoare de peste 1,5 milioane lei. Pe locul doi şi trei se poziţionează vicepreşedinţii CSJ, Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi. Iar pe ultima poziţie din clasament se situează judecătorul Petru Ursache, care este proprietarul unui Volkswagen Passat fabricat în anul 1990 şi a unui Moskvitch 412.

    Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ocupă prima poziţie în topul judecătorilor de la CSJ cu cele mai multe şi mai luxoase automobile. Acesta deţine două automobile de model Mercedes şi un Subaru Forester în valoare de peste 1,5 milioane lei. Pe locul doi şi trei se poziţionează vicepreşedinţii CSJ, Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi. Iar pe ultima poziţie din clasament se situează judecătorul Petru Ursache, care este proprietarul unui Volkswagen Passat fabricat în anul 1990 şi a unui Moskvitch 412.

  • 7 judecători vor fi cercetaţi disciplinar pentru implicare în dosarul „Registru”

    Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina.

    Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina.


     

  • «Настольные книги» служителей Фемиды

    «Вернувшись в Молдову после работы в ЕСПЧ, г-н Поалелунжь сформировал инициативную группу, в которую вошли судьи и преподаватели Госуниверситета,- рассказывает вице-председатель ВСП, глава Коллегии по гражданским, коммерческим и административным делам Светлана Филинкова.- Он поставил задачу написать «Руководство для судей по гражданским делам» в срочном порядке. Несмотря большой объем работы, мы практически уложились в поставленные сроки. 

    «Вернувшись в Молдову после работы в ЕСПЧ, г-н Поалелунжь сформировал инициативную группу, в которую вошли судьи и преподаватели Госуниверситета,- рассказывает вице-председатель ВСП, глава Коллегии по гражданским, коммерческим и административным делам Светлана Филинкова.- Он поставил задачу написать «Руководство для судей по гражданским делам» в срочном порядке. Несмотря большой объем работы, мы практически уложились в поставленные сроки. 

     

  • Cine sunt personajele vinovate de pierderea a 115 mii de euro la CtEDO pe cazul Ghimp vs Moldova

    La data de 30 octombrie 2012, Guvernul RM a fost condamnat din nou la CEDO pe cazul Ghimp vs Moldova. Statul moldovean le va plati acestora 50,000 de euro daune morale, 60,000 euro daune materiale si  4,996 euro cheltuieli de judecata.

    La data de 30 octombrie 2012, Guvernul RM a fost condamnat din nou la CEDO pe cazul Ghimp vs Moldova. Statul moldovean le va plati acestora 50,000 de euro daune morale, 60,000 euro daune materiale si  4,996 euro cheltuieli de judecata.

  • Svetlana Filincova a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie

    Săptămîna trecută Parlamentul Republicii Moldova a numit-o pe Svetlana Filincova în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi Contencios Administrativ, pentru un mandat de 4 ani.

    Săptămîna trecută Parlamentul Republicii Moldova a numit-o pe Svetlana Filincova în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi Contencios Administrativ, pentru un mandat de 4 ani.

    Distinsa doamnă magistrat Svetlana Filincova s-a născut pe 7 august 1960, în  Chişinău. În1982 a absolvit Facultatea drept al Universităţii de Stat din Moldova, iar munca pe tărîmul jurisprudenţei a început în 1982, în calitate de avocat al biroului de avocaţi din sectorul Botanica. Ulterior, prin Decret prezidenţial nr.304 din 8 octombrie 1996 este numită în funcţie de judecător, la judecătoria Botanica, iar prin-un alt Decret prezidenţial,  nr.291-III din 30 octombrie 2001, este numită în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă. Potrivit  hotărîrea Parlamentului RepubliciiMoldovadin 22.06.2007, Svetlana Filincova a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Supremăde Justiţie.

  • Светлана Филинкова утверждена кандидатом на должность заместителя председателя Высшей судебной палаты

    На заседании Высшего совета магистратуры 11 сентября 2012 года Светлана Филинкова утверждена кандидатом на должность заместителя председателя Высшей судебной палаты Республики Молдова, председателя Коллегии по гражданским, коммерческим и административным делам.
    Светлана Филинкова с 1996 года работает в судебной системе, с 2007 года судья Высшей судебной палаты. В 2010 году ей присвоен высший квалификационный класс судьи.

    На заседании Высшего совета магистратуры 11 сентября 2012 года Светлана Филинкова утверждена кандидатом на должность заместителя председателя Высшей судебной палаты Республики Молдова, председателя Коллегии по гражданским, коммерческим и административным делам.
    Светлана Филинкова с 1996 года работает в судебной системе, с 2007 года судья Высшей судебной палаты. В 2010 году ей присвоен высший квалификационный класс судьи.

     

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU