Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Bostan Angela
Căutare avansată
Foto: odnoklassniki.ru

Fujenco Dmitrii

Curtea de Apel Comrat, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcţie: 24.12.2010

Prin Hotărârea nr. 212/13 din 25 Iunie 2019, se eliberează de la exercitarea funcției de președinte interimar al Curții de Apel Comrat, judecătorul instanței Dmitrii Fujenco.

Prin Dispoziția Președintelui CSM nr. 128 din 05 octombrie 2018, aprobată prin Hotărîrea CSM nr. 436/21 din 16 octombrie 2018, judecătorul Dmitrii Fujenco a fost desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții de Apel Comrat, începînd cu 08 octombrie 2018 pînă la completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 883-VIII din 19 Septembrie 2018, numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat.

Prin Hotărârea nr. 169/9 din 03 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Dmitrii Fujenco în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 49-VIII din 27 ianuarie 2017, domnul Dmitrii FUJENCO se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Cahul. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1525-VII din 16 aprilie 2015 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al judecătoriei Cahul.

Data numirii în funcţie: 24.12.2010

Prin Hotărârea nr. 212/13 din 25 Iunie 2019, se eliberează de la exercitarea funcției de președinte interimar al Curții de Apel Comrat, judecătorul instanței Dmitrii Fujenco.

Prin Dispoziția Președintelui CSM nr. 128 din 05 octombrie 2018, aprobată prin Hotărîrea CSM nr. 436/21 din 16 octombrie 2018, judecătorul Dmitrii Fujenco a fost desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții de Apel Comrat, începînd cu 08 octombrie 2018 pînă la completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 883-VIII din 19 Septembrie 2018, numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat.

Prin Hotărârea nr. 169/9 din 03 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Dmitrii Fujenco în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 49-VIII din 27 ianuarie 2017, domnul Dmitrii FUJENCO se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Cahul. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1525-VII din 16 aprilie 2015 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al judecătoriei Cahul.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 346-VII din 31 octombrie 2012 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 685-V din 24 decembrie 2010 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cahul.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1436-IV din 24 decembrie 2007 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Cahul.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 121/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Dmitrii Fujenco de la Curtea de Apel Comrat, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 114/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Fujenco Dimitrii, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 166/12 din 31 octombrie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Fujenco Dimitrii, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 16, menținute 9 - 56,25%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 24, menținute 18 - 75%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 48, menținute 33 - 68,75%;
2014, din 54 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 27 au fost menţinute (50%);
2015, din 44 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 24 au fost menţinute (54,5%);
2016 au fost contestate în total 29 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 14 ceea ce constituie 48,27%;
2017 au fost contestate în total 69 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 34 ceea ce constituie 49,27%;
2018 au fost contestate în total 57 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 32 ceea ce constituie 56,14%.
Judecător la Curtea de Apel Comrat:
2018 (3 luni) au fost contestate în total 6 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0, ceea ce constituie 0%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 425, casate 7 - 1,64%;
2012 - cauze examinate 393, casate 6 - 1,52%;
2013 - cauze examinate 338, casate 15 - 4,43%;
2014, din 253 cauze examinate, 27 hotărâri/încheieri au fost casate (10,67%);
2015, din 476 cauze examinate, 20 hotărâri/încheieri au fost casate (4,28%);
2016, din 428 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,27%;
2017, din 430 cauze examinate, 32 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,44%;
2018, din 628 cauze examinate, 24 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,82%.
Judecător la Curtea de Apel Comrat:
2018 din 34 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 121/11 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Dmitrii Fujenco de la Curtea de Apel Comrat, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 79 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 5/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Fujenco Dmitrii pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea nr. 846/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Dmitrii Fujenco și Anatolie Minciuna, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. 

În conformitate cu Hotărârea nr. 145/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului FUJENCO Dmitrii pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Cahul.

Potrivit Hotărârii nr. 115/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 64 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 114/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura judecătorului Fujenco Dmitrii pentru participare la concursul pentru promovare în funcție administrativă a instanței.

Prin
Hotărârea nr. 166/12 din 31 octombrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 121/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Dmitrii Fujenco de la Curtea de Apel Comrat, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 114/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Fujenco Dimitrii, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 166/12 din 31 octombrie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătorului Fujenco Dimitrii, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 16, menținute 9 - 56,25%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 24, menținute 18 - 75%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 48, menținute 33 - 68,75%;
2014, din 54 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 27 au fost menţinute (50%);
2015, din 44 de hotărâri/sentinţe/încheieri contestate, 24 au fost menţinute (54,5%);
2016 au fost contestate în total 29 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 14 ceea ce constituie 48,27%;
2017 au fost contestate în total 69 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 34 ceea ce constituie 49,27%;
2018 au fost contestate în total 57 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 32 ceea ce constituie 56,14%.
Judecător la Curtea de Apel Comrat:
2018 (3 luni) au fost contestate în total 6 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 0, ceea ce constituie 0%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 425, casate 7 - 1,64%;
2012 - cauze examinate 393, casate 6 - 1,52%;
2013 - cauze examinate 338, casate 15 - 4,43%;
2014, din 253 cauze examinate, 27 hotărâri/încheieri au fost casate (10,67%);
2015, din 476 cauze examinate, 20 hotărâri/încheieri au fost casate (4,28%);
2016, din 428 cauze examinate, 14 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,27%;
2017, din 430 cauze examinate, 32 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 7,44%;
2018, din 628 cauze examinate, 24 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,82%.
Judecător la Curtea de Apel Comrat:
2018 din 34 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 121/11 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Dmitrii Fujenco de la Curtea de Apel Comrat, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 79 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 5/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Fujenco Dmitrii pentru participare la concursul pentru promovare la instanţa judecătorească ierarhic superioară de nivelul Curţii de Apel.

Prin Hotărârea nr. 846/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Dmitrii Fujenco și Anatolie Minciuna, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. 

În conformitate cu Hotărârea nr. 145/16 din 31 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului FUJENCO Dmitrii pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Cahul.

Potrivit Hotărârii nr. 115/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 64 de puncte.


Prin Hotărârea nr. 114/7 din 07 octombrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura judecătorului Fujenco Dmitrii pentru participare la concursul pentru promovare în funcție administrativă a instanței.

Prin Hotărârea nr. 166/12 din 31 octombrie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 80 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 121/13 din 01 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 212/13 din 25 Iunie 2019

Hotărârea nr. 169/9 din 03 aprilie 2018

Hotărârea nr. 5/2 din 15 martie 2018

Hotărârea nr. 846/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 45/16 din 31 octombrie 2016

Hotărârea nr. 114/7 din 07 octombrie 2016

Hotărârea nr. 115/7 din 07 octombrie 2016

Hotărârea nr. 1/1 din 19 februarie 2015

Hotărârea nr. 166/12 din 31 octombrie 2014

Hotărârea nr. 275/18 din 08 iunie 2010

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Dmitrii Fujenco nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 114/7 din 07 octombrie 2016, ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2014-2015, n-au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Dmitrii Fujenco."

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 166/12 din 31 octombrie 2014,”de către Colegiul disciplinar în perioada anilor 2010-2013 nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Fujenco Dimitrii".

Prin Hotărârea nr. 38/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Dumitru Fujenco, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Potrivit Hotărârii nr. 20/2 din 24 februarie 2017,Colegiul Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Fujenco Dmitrii din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 8 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului în perioada anilor 2014-2015 au fost depuse 3 sesizări neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 6 petiții, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Dmitrii Fujenco nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 114/7 din 07 octombrie 2016, ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2014-2015, n-au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Dmitrii Fujenco."

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor, nr. 166/12 din 31 octombrie 2014,”de către Colegiul disciplinar în perioada anilor 2010-2013 nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Fujenco Dimitrii".

Prin Hotărârea nr. 38/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Dumitru Fujenco, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Potrivit Hotărârii nr. 20/2 din 24 februarie 2017,Colegiul Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Fujenco Dmitrii din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 8 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului în perioada anilor 2014-2015 au fost depuse 3 sesizări neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 6 petiții, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 38/8 din 08 septembrie 2017

Hotărârea nr. 20/2 din 24 februarie 2017

Știri
  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

    La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

    La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

    La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

    La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

    Nina Cernat, membrul CSM;
    Dorel Musteață, membrul CSM;
    Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
    Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
    Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
    Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
    Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
    Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
    Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
    Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

    Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

    Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
    sursa: bizlaw.md

  • Cine sunt judecătorii care se bucură de încrederea președintelui Dodon

    Președintele Igor Dodon a semnat decretele de numire în funcție a președinților și vicepreședințelor instanțelor nou-create. Dintre cele 22 de candidaturi propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, 10 au fost respinse, iar 12 – acceptate.

    Astfel, președintele Republicii Moldova a semnat decretele de numire în funcția de președinte la Judecătoria Bălți – a judecătorului Dumitru Gherasim, la Judecătoria Cimișlia – a judecătorului Gheorghe Burdujan, la Judecătoria Cahul – a judecătorului Dmitrii Fujenco, la Judecătoria Soroca – a judecătorului Marcel Soficiuc, la Judecătoria Ungheni – a judecătorului Vasile Șchiopu, la Judecătoria Orhei – a judecătorului Veronica Cupcea. Conform Legii nr. 76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești, magistrații au fost numiți pe un termen de 4 ani, începând cu 1 ianuarie 2017.

    Președintele Igor Dodon a semnat decretele de numire în funcție a președinților și vicepreședințelor instanțelor nou-create. Dintre cele 22 de candidaturi propuse de Consiliul Superior al Magistraturii, 10 au fost respinse, iar 12 – acceptate.

    Astfel, președintele Republicii Moldova a semnat decretele de numire în funcția de președinte la Judecătoria Bălți – a judecătorului Dumitru Gherasim, la Judecătoria Cimișlia – a judecătorului Gheorghe Burdujan, la Judecătoria Cahul – a judecătorului Dmitrii Fujenco, la Judecătoria Soroca – a judecătorului Marcel Soficiuc, la Judecătoria Ungheni – a judecătorului Vasile Șchiopu, la Judecătoria Orhei – a judecătorului Veronica Cupcea. Conform Legii nr. 76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești, magistrații au fost numiți pe un termen de 4 ani, începând cu 1 ianuarie 2017.

    De asemenea, Președintele Republicii Moldova a semnat decretele de numire în funcția de vicepreședinte la Judecătoria Chișinău, a judecătorilor Luiza Gafton, Victor Burduh, Dorin Dulghieru, la Judecătoria Comrat – a judecătorului Igor Botezatu, la Judecătoria Hîncești – a judecătorului Marcel Juganari. Și în acest caz, mandatele magistraților sunt de 4 ani.

    Amintim că aproape jumătate dintre candidaturile înaintate de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcția de vicepreședinte și președinte ai instanțelor judecătorești, au fost respinse de către șeful statului. Motivul invocat ține de integritatea candidaților. Șeful statului a solicitat CSM să examineze suplimentar candidaturile.

    Astfel, pentru funcția de vicepreședinte de instanță, au fost respinse următoarele candidaturi:
    Oleg Melniciuc – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău;
    Ion Rusu – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia;
    Vadim Belous – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Soroca;
    Alexandru Parfeni – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Ungheni;
    Ion Nașco – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni;
    Maria Chiperi – în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Anenii Noi.

    Șeful statului a respins și patru candidaturi pentru funcția de președinte de instanță. Este vorba de:

    Vitalie Zaporojan – în funcția de președinte al Judecătoriei Drochia;
    Sergiu Osoianu – în funcția de președinte al Judecătoriei Stășeni;
    Veaceslav Suciu – în funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni;
    Mihail Macar – în funcția de președinte al Judecătoriei Hîncești.

    Igor Dodon a scris că sistemul judecătoresc din Republica Moldova este unul vulnerabil, deși există destui judecători profesioniști și care se bucură de respect în societate. Tot el a mai menționat că o ,,reformă profundă” a sistemului judecătoresc nu trebuie să vizeze doar schimări structural-organizatorice, ci o abordare mult mai complexă, viziuni noi și conducători noi.

    Potrivit legii, în cazul în care persoanele respinse de către șeful statului vor considera că motivele invocate de președinte nu sunt întemeiate, vor avea dreptul să depună, din nou, cerere de numire în funcție la CSM. Candidații, care vor obține opt voturi ale membrilor Consiliului din 12, vor fi propuși, repetat, șefului statului, iar acesta va fi obligat să semneze decretul de numire.
    sursa: bizlaw.md

  • Magistrați cu probleme de integritate, numiți la conducerea unor judecătorii. Membru CSM: „Credeți că aveți dreptul moral să candidați?”

    Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

    Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

    Câțiva judecători despre care presa a scris anterior că ar avea probleme de integritate au fost votați astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii în funcții de conducere în viitoarele instanțe care vor fi reorganizate după optimizarea hărții judecătorești.

    Astfel, actualul președinte al Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, a fost propus președintelui republicii pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, instanță care va fi creată urmare a contopirii celor cinci judecătorii de sector din Capitală. 

    Inițial, Melniciuc a optat pentru funcția de președinte al viitoarei Judecătorii Chișinău, dar s-a retras ulterior din cursă. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cauze civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc. Astăzi, 29 noiembrie, portalul Anticoruptie.md, publică o nouă investigație despre averile lui Oleg Melniciuc.

    Tot în funcția de vicepreședinte al viitoarei Judecătorii Chișinău au fost votați Luiza Gafton, președinta Judecătoriei Botanica, Dorin Dulghieru, președintele Judecătoriei Buiucani,  și Victor Burduh, președintele Judecătoriei Ciocana. Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com, chiar dacă astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate, deci oamenii și fără servicii de publicitate vor apela la ea. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Astfel, el și subalternii săi ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei.

    Un alt candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ion Țurcan, fost președinte al Judecătoriei sectorului Centru, a fost luat la rost de membrii CSM. „Dvs. considerați că puteți candida pentru această funcție după toate scandalurile în care ați fost implicat? Și nu mă refer tocmai la hotărârile de judecată pe care le-ați adoptat. Credeți că aveți acest drept moral?”, l-a întrebat membra CSM Tatiana Răducanu. În replică, Țurcan a răspuns că i se pare că are tot dreptul să candideze.

    CSM nu a ales astăzi și un nou președinte al acestei instanțe. Singurul candidat, Radu Țurcan, judecător la Judecătoria Botanica, nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât Consiliul a anunțat un nou concurs pentru această funcție. Concursuri noi pentru funcția de președinte de instanță vor mai avea loc și la Judecătoriile Anenii Noi și Edineț.

    În schimb, alte zece instanțe naționale de fond s-au ales cu președinți noi. Astfel, președinte al Judecătoriei Bălți a fost ales Dumitru Gherasim, președinte al Judecătoriei Cahul – Dmitri Fujenco, președinte al Judecătoriei Cimișlia – Gheorghe Burdujan, președinte al Judecătoriei Drochia – Vitalie Zaporojan, președinte al Judecătoriei Strășeni – Sergiu Osoianu, președinte al Judecătoriei Ungheni – Vasile Șchiopu, președinte al Judecătoriei Hâncești – Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Orhei – Veronica Cupcea și președinte al Judecătoriei Soroca – Marcel Sofciuc.

    De asemenea, mai multe instanțe naționale s-au ales cu noi vicepreședinți. La Bălți a fost votat Valeriu Pădurari, la Căușeni – Ion Nașco, la Judecătoria Anenii Noi – Maria Chiperi, Comrat – Igor Botezatu, Drochia – Ion Rusu, Ungheni – Alexandru Parfene.
    sursa: anticoruptie.md

  • „Și Pascari, și Gurbulea, și procurorii, și judecătorii de la Cahul știau că omul e nevinovat”

    Făcând trimitere la rechizitoriu, Diacov presupunea și cine putea fi ucigașul. Este vorba despre fostul concubin al uneia dintre victime, audiat ca martor, despre care vecinii spuneau că deseori intra în apartament, unde le bătea și le amenința pe cele două femei, mamă și fiică. Ultimul conflict ar fi avut loc cu puțin timp până la crimă. La 3 iulie, același bărbat a fost văzut în preajma blocului, având un comportament neadecvat. Mai mult, în cadavrul femeii mai tinere ucigașul a lăsat două cuțite: unul - în inimă și celălalt – în vagin. Acest fapt, afirmă Diacov, indică cu siguranță la o răzbunare pe motive intime, pe când Levițchi nici nu le cunoștea pe victime.

    Făcând trimitere la rechizitoriu, Diacov presupunea și cine putea fi ucigașul. Este vorba despre fostul concubin al uneia dintre victime, audiat ca martor, despre care vecinii spuneau că deseori intra în apartament, unde le bătea și le amenința pe cele două femei, mamă și fiică. Ultimul conflict ar fi avut loc cu puțin timp până la crimă. La 3 iulie, același bărbat a fost văzut în preajma blocului, având un comportament neadecvat. Mai mult, în cadavrul femeii mai tinere ucigașul a lăsat două cuțite: unul - în inimă și celălalt – în vagin. Acest fapt, afirmă Diacov, indică cu siguranță la o răzbunare pe motive intime, pe când Levițchi nici nu le cunoștea pe victime.

    Cu toate acestea, la 27 februarie 2009, magistraţii Ion Cotea, Dmitri Fujenco şi Tatiana Dimitriadi de la Judecătoria Cahul l-au condamnat pe Levițchi la detenție pe viață, astfel dăruindu-i „libertate pe viață” ucigașului. Iată ce ne-a răspuns Diacov la întrebarea despre reacția lui Pascari la raportul său: „Mi-a spus să nu mă bag și m-am dus la Gurbulea (procurorul general de atunci – n.r.). El a pus raportul în discuție la ședința operativă, unde cineva mă apostrofa că fac show-uri. L-am sunat și pe procurorul de Cahul, Mihai Tomiță, și pe cel care a condus urmărirea penală, Timofei Osadcenco, și pe președintele Judecătoriei Cahul, Ghenadie Ene. Le-am cerut insistent să nu bage la închisoare un om fără vină, dar nici n-au vrut să mă asculte. Îl aveau arestat pe Levițchi - o persoană vulnerabilă, și nu vroiau să se complice. Nu că au fost mituiți, dar au dat dovadă de neglijență și de dorința de a scuipa pe soarta omului”, susține Diacov.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU