Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Булхак Ион
Căutare avansată
Foto: captura imagini video publika.md

Gafton Luiza

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Conform Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova Nr. 88 din 26 mai 2017, doamna Luiza GAFTON se numește în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 51-VIII din 27 ianuarie 2017, doamna Luiza Gafton se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1027-VII din 10 martie 2014 numită în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
25.02.1991 - judecător la Judecătoria Populară din raionul Sovietic al or. Chișinău, actuala Judecătorie Botanica
10.03.2014 - numită în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani

Conform Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova Nr. 88 din 26 mai 2017, doamna Luiza GAFTON se numește în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova  Nr. 51-VIII din 27 ianuarie 2017, doamna Luiza Gafton se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1027-VII din 10 martie 2014 numită în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
25.02.1991 - judecător la Judecătoria Populară din raionul Sovietic al or. Chișinău, actuala Judecătorie Botanica
10.03.2014 - numită în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de patru ani

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 54/5 din 12 august 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Hotărârile judecătoarei Gafton Luiza nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 138/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Gafton Luiza nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 88 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 82, ceea ce constituie 93,18%;
2014 au fost contestate 141 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 133, ceea ce constituie 94,32%.
2015 au fost contestate 100 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 94 hotărâri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 94%.

Cauze penale:
2010 - contestate 14, menținute 7 - 50%
2011 - contestate 15, menținute 8 - 53%
2012 - contestate 13, menținute 6 - 53,8%
Cauze civile:
2010 - contestate 28, menținute 22 - 78%
2011 - contestate 32, menținute 26 - 81,2%
2012 - contestate 28, menținute 20 - 71,4%
Cauze contravenționale:
2010 - contestate 27, menținute 4 - 14,8%
2011 - contestate 18, menținute 4 - 22,2%
2012 - contestate 9, menținute 7 - 44,4%
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - examinate 843, casate 36 - 4,2%;
2011 - examinate 839, casate 27 - 3,2%;
2012 - examinate 860, casate 17 - 1,9%;
2013, din 672 cauze examinate, 7 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,04%;
2014, din 302 de cauze examinate, 9 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,98%.
2015, din 378 de cauze examinate, 5 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,32%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 490/23 din 06 Noiembrie 2018, se detașează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorul Luiza Gafton de la Curtea Supremă de Justiție, începînd cu 06 noiembrie 2018 pînă la 16 martie 2022 inclusiv.

Prin Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la vizita de studiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va avea loc în perioada 13-17 noiembrie 2017, la Strasbourg, Franța a următorilor judecători:
- Nicolae Gordilă, judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Elena Covalenco, judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Ion Druță judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Luiza Gafton, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Mariana Pitic, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Luiza Gafton (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 119/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului GAFTON Luiza pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 118/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului GAFTON Luiza pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 55/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 67 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 54/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 93 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 138/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 80 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/2 din 03 februarie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Botanica mun.Chişinău, Gafton Luiza, la concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 480/22 din 11 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă gradul I (întîi) de calificare doamnei Luiza Gafton, judecător Curtea Supremă de Justiție. 

Potrivit Hotărârii nr. 242/11 din 12 aprilie 2015, Consiliul Superior al Magistaraturii a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” doamnei Luiza Gafton, președintele Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea CSM  nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 54/5 din 12 august 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Hotărârile judecătoarei Gafton Luiza nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 138/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Gafton Luiza nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2013 au fost contestate 88 hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 82, ceea ce constituie 93,18%;
2014 au fost contestate 141 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 133, ceea ce constituie 94,32%.
2015 au fost contestate 100 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 94 hotărâri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 94%.

Cauze penale:
2010 - contestate 14, menținute 7 - 50%
2011 - contestate 15, menținute 8 - 53%
2012 - contestate 13, menținute 6 - 53,8%
Cauze civile:
2010 - contestate 28, menținute 22 - 78%
2011 - contestate 32, menținute 26 - 81,2%
2012 - contestate 28, menținute 20 - 71,4%
Cauze contravenționale:
2010 - contestate 27, menținute 4 - 14,8%
2011 - contestate 18, menținute 4 - 22,2%
2012 - contestate 9, menținute 7 - 44,4%
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - examinate 843, casate 36 - 4,2%;
2011 - examinate 839, casate 27 - 3,2%;
2012 - examinate 860, casate 17 - 1,9%;
2013, din 672 cauze examinate, 7 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,04%;
2014, din 302 de cauze examinate, 9 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,98%.
2015, din 378 de cauze examinate, 5 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,32%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 490/23 din 06 Noiembrie 2018, se detașează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorul Luiza Gafton de la Curtea Supremă de Justiție, începînd cu 06 noiembrie 2018 pînă la 16 martie 2022 inclusiv.

Prin Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la vizita de studiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va avea loc în perioada 13-17 noiembrie 2017, la Strasbourg, Franța a următorilor judecători:
- Nicolae Gordilă, judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Elena Covalenco, judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Ion Druță judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Luiza Gafton, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Mariana Pitic, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Luiza Gafton (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 119/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului GAFTON Luiza pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 118/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului GAFTON Luiza pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 55/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 67 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 54/5 din 12 august 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 93 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 138/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 80 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/2 din 03 februarie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Botanica mun.Chişinău, Gafton Luiza, la concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 480/22 din 11 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă gradul I (întîi) de calificare doamnei Luiza Gafton, judecător Curtea Supremă de Justiție. 

Potrivit Hotărârii nr. 242/11 din 12 aprilie 2015, Consiliul Superior al Magistaraturii a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” doamnei Luiza Gafton, președintele Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea CSM  nr. 64/5 din 07 februarie 2012 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

 

Hotărârea nr. 490/23 din 06 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017

Hotărârea nr. 480/22 din 11 iulie 2017

Hotărârea nr. 55/5 din 12 august 2016

Hotărârea nr. 54/5 din 12 august 2016

Hotărârea nr.119/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr.118/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 242/11 din 12 aprilie 2015

Hotărârea nr. 1/2 din 03 februarie 2014

Hotărârea nr. 138/11 din 20 decembrie 2013

Hotărârea CSM nr. 64/5 din 07 februarie 2012

Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.54/5  din 12 august 2016, "în perioada anilor 2013-2015 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Gafton Luiza".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 138/11 din 20 decembrie 2013, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Gafton Luiza".

Potrivit Hotărârii nr. 134/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mițcul Alexandru împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 21 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de aceasta cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, Luiza Gafton. 

La 05 mai 2015, în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Bolun Olesea şi Petrea Iacob, în care se indică că, la 02 februarie 2015, judecătorul Judecătoriei Botanica, mun.Chişninău, Gafton Luiza a pronunţat hotărîrea pe cauza civilă la cererea lui Danieva C. către Bolun O. privind restituirea arvunei, cu care nu este de acord, considerînd că este ilegală, adoptată cu comiterea încălcărilor normelor de procedură, comise de către judecătorul vizat. Petiționara solicită verificarea circumstanţelor, cu atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Gafton Luiza. Prin Hotărârea nr. 97/16 din 18 septembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet.Bolun Olesea şi Petrea Iacob privind atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău, Gafton Luiza. 

Prin Hotărârea nr. 69/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 a respins contestaţia depusă de Grigore Prodan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 381 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Prodan Grigore privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, preşedintele Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Luiza Gafton şi judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Svetlana Garştea-Bria. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013-2015 în privinţa judecătorului au fost înregistrate 9 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 16 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.54/5  din 12 august 2016, "în perioada anilor 2013-2015 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Gafton Luiza".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 138/11 din 20 decembrie 2013, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Gafton Luiza".

Potrivit Hotărârii nr. 134/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mițcul Alexandru împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 21 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de aceasta cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, Luiza Gafton. 

La 05 mai 2015, în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet.Bolun Olesea şi Petrea Iacob, în care se indică că, la 02 februarie 2015, judecătorul Judecătoriei Botanica, mun.Chişninău, Gafton Luiza a pronunţat hotărîrea pe cauza civilă la cererea lui Danieva C. către Bolun O. privind restituirea arvunei, cu care nu este de acord, considerînd că este ilegală, adoptată cu comiterea încălcărilor normelor de procedură, comise de către judecătorul vizat. Petiționara solicită verificarea circumstanţelor, cu atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Gafton Luiza. Prin Hotărârea nr. 97/16 din 18 septembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins sesizarea depusă de cet.Bolun Olesea şi Petrea Iacob privind atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău, Gafton Luiza. 

Prin Hotărârea nr. 69/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 a respins contestaţia depusă de Grigore Prodan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 381 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Prodan Grigore privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, preşedintele Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Luiza Gafton şi judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Svetlana Garştea-Bria. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013-2015 în privinţa judecătorului au fost înregistrate 9 sesizări.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 16 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 69/8 din 04 iunie 2015

Hotărârea nr. 97/16 din 18 septembrie 2015

Hotărârea nr. 134/9 din 25 aprilie 2016

Știri
  • CNAS, obligată de instanță să recalculeze pensia judecătoarei Luiza Gafton

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), Luiza Gafton, a obținut câștig de cauză în instanța supremă în litigiul cu Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), căreia i-a solicita recalcularea pensiei. 

    Magistrata s-a plâns în instanță că instituția îi calculează pensia pentru vechime în muncă din salariul judecătorului de primă instanță.

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), Luiza Gafton, a obținut câștig de cauză în instanța supremă în litigiul cu Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), căreia i-a solicita recalcularea pensiei. 

    Magistrata s-a plâns în instanță că instituția îi calculează pensia pentru vechime în muncă din salariul judecătorului de primă instanță.

    Având în vedere că în mai 2017 a fost numită magistrat la CSJ, unde ridică un salariu mai mare (28.486 de lei lunar), magistrata a solicitat CNAS recalcularea pensiei începând cu iunie 2017 în baza acestei remunerări.

    Instituția a refuzat, invocând prevederile art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 16 mai 2014, care prevede că judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea stabilită la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    Magistrata a considerat refuzul drept ilegal, menționând că asigurarea cu pensii a judecătorilor este reglementată prin legi speciale, cum ar fi Legea cu privire la statutul judecătorului și Legea privind sistemul public de pensii, iar actul în temeiul căruia pârâta și-a exprimat refuzul de a-i recalcula pensia pentru vechimea în muncă nu poate fi aplicat în cazul ei.

    Prima instanță a admis cererea și a obligat CNAS să recalculeze pensia Luizei Gafton începând cu 9 iunie 2017, ținând cont de salariul de funcție a judecătorului CSJ. CNAS a depus apel, dar acesta a fost respins.

    Ulterior instituția a depus și recurs, iar printr-o încheiere irevocabilă CSJ din 29 mai și acesta a fost declarat inadmisibil. Prin urmare, CNAS urmează să recalculeze pensia magistrate conform solicitării.

    Potrivit Declarației de avere și interese, în 2018, Luiza Gafton a ridicat o pensie de 124.800 de lei.
    Sursa: bizlaw.md

  • Ce domenii de activitate va coordona cel mai nou membru al CSM

    Luiza Gafton, numită acum o lună în funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), va fi responsabilă de monitorizarea și controlul permanent al activității Colegiului disciplinar. O decizie în acest sens a fost publicată, recent, pe site-ul Consiliului.

    De asemenea, noul membru al Consiliului Superior al Magistraturii va fi responsabil de:

    Luiza Gafton, numită acum o lună în funcția de membru a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), va fi responsabilă de monitorizarea și controlul permanent al activității Colegiului disciplinar. O decizie în acest sens a fost publicată, recent, pe site-ul Consiliului.

    De asemenea, noul membru al Consiliului Superior al Magistraturii va fi responsabil de:

    • monitorizarea și analiza activității Curții de Apel Bălți, Judecătoriei Bălți și a Judecătoriei Ungheni;
    • coordonarea domeniilor privind administrarea instanțelor și modificarea cadrului legislativ.

    Totodată, CSM a decis să o desemneze pe Luiza Gafton membru al Comitetului de coordonare a proiectului ”Sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției”.

    Menționăm că, aceste domenii de activitate au fost coordonate de către Alexandru Gheorghieș, care a solicitat în luna octombrie încetarea mandatului de membru al CSM, iar în funcția vacantă a fost numită Luiza Gafton. Aceasta a fost aleasă în calitate de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii de Adunarea Generală a Judecătorilor din 20 octombrie 2017.

    Luiza Gafton va exercita funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul perioadei mandatului ce urma a fi exercitat de către Alexandru Gheorghieș, adică până în data de 16 martie 2022 inclusiv. Anterior numirii la CSM, Luiza Gafton a activat la Curtea Supremă de Justiție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Cine este noul membru al CSM care îi va lua locul lui Alexandru Gheorghieș

    Magistrata Luiza Gafton de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) îi va lua locul lui Alexandru Gheorghieș, care și-a depus recent mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Gafton a fost aleasă membru supleant la utlima Adunare a Judecătorilor și și-a început mandatul de membru al CSM astăzi, 6 noiembrie.

    Magistrata Luiza Gafton de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) îi va lua locul lui Alexandru Gheorghieș, care și-a depus recent mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Gafton a fost aleasă membru supleant la utlima Adunare a Judecătorilor și și-a început mandatul de membru al CSM astăzi, 6 noiembrie.

     

    Ziarul de Gardă a scris că Luiza Gafton poartă robă de judecătoare din 1991, când a fost numită în funcție la Judecătoria Botanica. Din 2014, Gafton a condus această instanță, iar la început de 2017, după reformarea instanțelor, ea a fost aleasă vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău. La scurt timp, în mai 2017, Gafton este promovată la CSJ, luând cel mai mare punctaj într-un concurs organizat de CSM.

    În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009,Gafton declara un salariu de aproximativ 5 mii de lei pe lună și un automobil Land Rover cumpărat cu 424 mii de lei. În declarația de avere și interese pentru 2017 magistrata susține că a avut un salariu mediu lunar de aproximativ 25 de mii de lei și o pensie de aproximativ 10 mii de lei. Din 2013, Gafton este proprietara unui apartament de 51 m.p. și a patru terenuri agricole. Ea conduce același autoturism, Land Rover, fabricat în 2008 și cumpărat în 2009. În 2016, și-a cumpărat un alt autoturism, VAZ, fabricat în 2001, plătind 5 mii de lei. Într-un depozit la Victoriabank, judecătoarea păstrează 11 mii de euro.

    Luiza Gafton a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care a respins recursul declarat de Andrei Năstase împotriva deciziei instanței de apel prin care era menținută hotărârea de invalidare a alegerilor pentru Primăria Chișinău.
    Sursa: zdg.md

  • Au început examenele de admitere la Institutul Național al Justiției. Cine va evalua lucrările candidaților

    La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror.

    În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal și drepturile omului.

    Potrivit informațiilor publicate de INJ, cei 129 de candidați admiși la examene au fost divizați în patru grupe pentru a susține testul psihologic de personalitate. Acesta durează 80 de minute. După expirarea timpului, softul specializat nu mai acceptă răspunsuri. Participantul care obține nota cinci promovează testul eliminatoriu, fiind evaluat prin intermediul programului computerizat.

    La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror.

    În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal și drepturile omului.

    Potrivit informațiilor publicate de INJ, cei 129 de candidați admiși la examene au fost divizați în patru grupe pentru a susține testul psihologic de personalitate. Acesta durează 80 de minute. După expirarea timpului, softul specializat nu mai acceptă răspunsuri. Participantul care obține nota cinci promovează testul eliminatoriu, fiind evaluat prin intermediul programului computerizat.

    În acest an, președinte al Comisiei pentru examenele de admitere a fost desemnat Mircea Roșioru, adjunct al Procurorului General. Membrii Comisiei sunt:

    Nicolae Fală – doctor în drept, conferențiar universitar;
    Gheorghe Avornic – doctor habilitat, profesor universitar;
    Cristina Rotaru – doctor în drept, director INM;
    Luiza Gafton – judecător Curtea Supremă de Justiție
    Lilia Țurcanu – judecător, președinte al Judecătoriei Edineț;
    Lucreția Zaharia – procuror, adjunct al procurorului șef al procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Membrii supleanți sunt:

    Ion Caracuian – procuror șef al secției combatere tortură a Procuraturii Generale;
    Oleg Sternioală – judecător, Curtea Supremă de Justiție;
    Dorin Popescu – doctor în drept, conferențiar universitar.

    Rezultatele primei etape a probei scrise vor fi afișate pe site-ul INJ și pe panoul din incinta Institutului joi, 6 septembrie.

    Sursa: bizlaw.md
  • Cum i-a făcut justiția milionari pe judecătorii care au anulat alegerile

    Majoritatea judecătorilor care au participat la procesul de anulare a alegerilor locale din mun. Chişinău deţin averi de milioane: case, apartamente sau maşini scumpe. Unii dintre aceştia au fost implicaţi şi anterior în luarea unor decizii controversate, iar alţii au fost promovaţi în sistem deşi nu au avut punctaj maxim în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii.

    Șirul hotărârilor judecătorești prin care alegerile locale din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în fața lui Ion Ceban, au fost invalidate, a început prin hotărârea Rodicăi Berdilo, magistrată la Judecătoria Chișinău. Despre averea, cariera și dosarele gestionate de magistrată, ZdG a scris în ediția trecută. Ulterior, șase colegi de-ai ei, trei de la Curtea de Apel (CA) Chișinău și trei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), au menținut hotărârea primei instanțe, confirmând, definitiv și irevocabil, anularea votului a 248 de mii de alegători din Chișinău.

    Majoritatea judecătorilor care au participat la procesul de anulare a alegerilor locale din mun. Chişinău deţin averi de milioane: case, apartamente sau maşini scumpe. Unii dintre aceştia au fost implicaţi şi anterior în luarea unor decizii controversate, iar alţii au fost promovaţi în sistem deşi nu au avut punctaj maxim în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii.

    Șirul hotărârilor judecătorești prin care alegerile locale din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în fața lui Ion Ceban, au fost invalidate, a început prin hotărârea Rodicăi Berdilo, magistrată la Judecătoria Chișinău. Despre averea, cariera și dosarele gestionate de magistrată, ZdG a scris în ediția trecută. Ulterior, șase colegi de-ai ei, trei de la Curtea de Apel (CA) Chișinău și trei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), au menținut hotărârea primei instanțe, confirmând, definitiv și irevocabil, anularea votului a 248 de mii de alegători din Chișinău.

    La CA Chișinău, decizia de invalidare a alegerilor a fost luată de un complet de judecători format din președintele ședinței, Vladislav Clima, și judecătorii Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc. Toți trei au fost promovați la CA Chișinău în ultimul an și jumătate, iar doi dintre aceștia au fost promovați chiar dacă nu aveau cel mai mare punctaj în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Și la capitolul avere cei trei judecători au mai multe repere comune.

    Vladislav Clima este judecător din 2006, fiind numit în funcție la Judecătoria Ciocana. În februarie 2017, în temeiul unui decret al președintelui Igor Dodon, ajunge judecător la CA Chișinău. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă la trei ani de la accederea în funcția de judecător, prima disponibilă online, Clima indică o avere modestă: un venit anual, împreună cu soția sa, de 100 de mii de lei, un apartament de 70 m.p. și un automobil „Subaru Forester” fabricat în 2006 și cumpărat în leasing, inițial, de soacra sa, Vera Siminel, după care contractul de leasing fuseseră trecut pe Vladislav Clima.

    Clima în 2017: două apartamente şi o casă în construcţie într-o suburbie a Chişinăului

    Peste opt ani, în declarația de avere și interese pentru anul 2017, Vladislav Clima indică deja o avere de milioane: două apartamente, un garaj, o casă de locuit nefinalizată, un Land Rover Discovery Sport, fabricat în 2015 și achiziționat în 2016 cu 38 de mii de euro și, un Volkswagen Passat Comfortline, fabricat și cumpărat în 2017 cu 20 de mii de euro. În 2017, magistratul și soția sa, Maria, care a obținut anul trecut, din servicii de design interior în străinătate, suma de 8,6 mii USD, au contractat un credit de 38 de mii de euro, scadent în 2019. Tot în 2017, Vladislav Clima susține că a primit o donație de 10 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Clima, fost judecător la CSJ, actualul șef al Inspecției Judiciare de la CSM.

    Casa nefinalizată, de peste 295 m.p la care face referire Vladislav Clima, amplasată într-o suburbie a Chișinăului, este construită pe un teren cu o suprafață de 12 ari, obținut de judecător în 2012, printr-un contract de superficie valabil până în 2020, semnat cu un oarecare Liviu Pahomi, proprietarul din acte al terenului. Conform datelor de la Cadastru, viitoarea locuință are suprafața de 295,7 m.p.

    Ala Malîi, judecătoarea care vindea maşini cu 10 mii de lei

    Și averea colegei de complet a lui Vladislav Clima, Ala Malîi, a crescut substanțial de când aceasta face justiție. Ala Malîi este judecătoare din 2008, fiind numită, prin decret prezidențial, pe un termen de 5 ani la Judecătoria Ciocana, Chișinău. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă la doar câteva luni de la numirea în funcție, judecătoarea nu indica nici casă, nici mașină, arătând că a venit în sistem practic fără nimic. Încet-încet, în declarațiile sale de avere, bunurile mobile și imobile s-au multiplicat.

    În mai 2016, ZdG scria că judecătoarea și soțul ei, fost inspector fiscal, au vândut un Hyundai Santa Fe cu doar 10 mii de lei. În 2012, ea anunța că a vândut alte două mașini, la fel, cu câte 10 mii de lei. În 2014, soții Malîi au mai comercializat un autovehicul la un preț mult sub cel de piață, declarând doar suma de 5 mii de lei. În aceste condiții, în 2014, într-o suburbie a Chișinăului, soții Malîi au demarat construcția unei case de locuit, finalizată deja. Imobilul are imprimat pe fațadă inițialele celor doi soți, A&I, și costă, la preț de piață, peste patru milioane de lei.

    Judecătoarea a depus trei declaraţii de avere pentru 2017. În două a indicat doar salariul

    Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt trei declarații de avere și interese depuse de judecătoarea Malîi pentru 2017. În două din ele, care datează din 28 martie 2018, judecătoarea nu a trecut decât salariul său și al soțului, fără a face trimitere la casa și la mașinile pe care le deține în proprietate. Doar într-o declarație depusă cu o zi mai devreme, pe 27 martie 2018, Ala Malîi declară patru terenuri și trei case de locuit (două din ele modeste, cu statut de donație), dar și trei automobile: Opel Ascona, Chevrolet Captiva și Toyota Auris, cumpărată în 2017 cu 9,5 mii de euro, bani luați în credit, care urmează a fi rambursat până în 2019.

    Ala Malîi a fost promovată de CSM la CA Chișinău în ianuarie 2018. În martie, președintele Dodon a și semnat decretul de numire în funcție. Malîi a câștigat concursul organizat de CSM, deși se afla, după punctaj, pe locul 3 dintre cei patru candidați. În hotărârea CSM se menționează că „exprimarea votului pentru un candidat sau altul e un drept exclusiv al membrului CSM”, dar și că „Ala Malîi e responsabilă, obiectivă, imparțială și exigentă, examinând cu diligență cauzele aflate în gestiune și exercitând cu verticalitate atribuțiile de serviciu”.

    CMC, obligat de instanţe să-i ofere magistratei Palanciuc un apartament

    Ecaterina Palanciuc, al treilea judecător din completul de la CA Chișinău care a invalidat alegerile, a venit în justiție în 2005, fiind numită în funcție la Judecătoria Centru. În 2011, Palanciuc a fost promovată în funcția de vicepreședintă a Judecătoriei Centru, iar în 2015 a deținut, pentru scurt timp, fotoliul de președintă interimară a acestei instanțe, imediat fiind promovată la CA Chișinău.

    În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă după patru ani de exercitare a funcției, aceasta indica un salariu de 18,6 mii de lei. Magistrata nu făcea referire la apartamente sau mașini. În 2017, însă, Palanciuc declară că a vândut, cu 556 mii de lei, un apartament de 90,8 m.p. construit de compania „Basconslux” special pentru judecători, la un preț de aproape două ori mai mic față de cel de piață. Judecătoarea declară două terenuri, unul extravilan și altul agricol, două apartamente, două garajuri și două automobile (Ford Tranzit și Opel Omega). Un imobil de 91 m.p. a fost cumpărat de soții Serghei și Ecaterina Palanciuc în 2017, în urma unui contract de investiții (nu se precizează dacă e același apartament vândut în 2017), iar altul, de 72 m.p., a fost obținut de soțul ei, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru 2017, prin certificat de moștenitor testamentar, contract de vânzare-cumpărare și o hotărâre a instanței de judecată.

    În 2012, Ecaterina Palanciuc a acționat în judecată Consiliul Municipal Chișinău CMC), cerând să fie asigurată cu spațiu locativ. Atunci, toate instanțele i-au acceptat cererea, Consiliul fiind obligat să-i ofere judecătoarei un apartament.

    Averea declarată şi deciziile luate de judecătorul Ion Druţă

    Punctul final în procesul de invalidare a alegerilor locale din Chișinău a fost pus de trei judecători de la CSJ. La fel ca și în cazul colegilor lor de la Apel, carierele lui Ion Druță, Victor Burduh și Luiza Gafton au mai multe repere comune. Cei trei magistrați au ajuns recent la CSJ, fiind promovați direct din prima instanță, „sărind” peste o activitate într-o instanță de apel. Ion Druță a devenit judecător în 1994, fiind numit la Judecătoria Botanica. În 2006-2013, el a deținut funcția de președinte al acestei instanțe. De aici, în 2013, a fost instalat direct în fotoliul de judecător la CSJ, iar în mai 2018, fiind singurul candidat, ajunge președinte al CSJ, în locul lui Mihai Poalelungi, plecat la Curtea Constituțională.

    În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, pentru cazul „Aroma-Floris”. CSM a respins demersul, iar Druță și-a continuat activitatea. În 2016, magistratul Druță a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei „Basconslux” SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deși Colegiul Disciplinar a decis sancționarea cu „mustrare aspră” a patru judecători de la CSJ, Iulia Sârcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea și Ion Druță, CSM a anulat pedeapsa. În mai 2013, ZdG a scris despre palatul și afacerile de familie ale lui Ion Druță, pe atunci președinte al Judecătoriei Botanica. Acesta locuiește, din 2001, împreună cu familia, pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin deczia CMC din 1 mai 2003, magistratul a obținut un teren cu o suprafață de 0,055 ha la Malina Mică. Pentru a înregistra terenul, acesta a plătit o taxă de 200 de lei. Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2017, familia lui Ion Druță a avut venituri de 426,5 mii de lei. Aceștia mai dețin, pe lângă casă, două terenuri, un apartament și două mașini: o Honda CRV și o Toyota Yaris, ambele cumpărate în 2009 și 2010. În 2016, familia Druță a contractat un credit în valoare de 50 de mii de euro.

    Doi judecători de la CSJ cu avere mai modestă

    Victor Burduh este judecător din 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. În 2003, ajunge la Judecătoria Ciocana. Ulterior, o scurtă perioadă de timp, deține interimatul funcției de președinte al acestei instanțe. Înainte de a ajunge la CSJ, în aprilie 2018, Burduh a fost vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În declarațiile de avere și interese pentru 2009-2010, Burduh indica o casă de locuit în comuna Gura Galbenei, r. Cimișlia, și câteva terenuri în aceeași localitate. În declarația din 2017, judecătorul Burduh arată că familia sa a vândut un apartament în sectorul Ciocana, cu suma de 60 de mii de euro (echivalentul a 1,2 milioane de lei). Conform datelor de la Cadastru, locuința a fost înregistrată doar pe numele Elenei Burduh, fiind cumpărată de ea în 2008-2011, în urma unui contract de investiții. Judecătorul Burduh mai declară că deține, cu titlu de posesie, un alt apartament, fără a indica suprafața sau valoarea sa. Elena, soția judecătorului, este implicată în activitatea a două firme: „Vip Magazin Grup” și PP „Revista Media” SRL. Din 2010 și până în 2018, familia Burduh anunță că a rambursat un credit în valoare de 200 de mii de lei.

    Luiza Gafton poartă robă de judecătoare din 1991, când a fost numită în funcție la Judecătoria Botanica. Din 2014, Gafton a condus această instanță, iar la început de 2017, după reformarea instanțelor, ea a fost aleasă vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău. La scurt timp, în mai 2017, Gafton este promovată la CSJ, luând cel mai mare punctaj într-un concurs organizat de CSM. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009,Gafton declara un salariu de aproximativ 5 mii de lei pe lună și un automobil Land Rover cumpărat cu 424 mii de lei. În declarația de avere și interese pentru 2017 magistrata susține că a avut un salariu mediu lunar de aproximativ 25 de mii de lei și o pensie de aproximativ 10 mii de lei. Din 2013, Gafton este proprietara unui apartament de 51 m.p. și a patru terenuri agricole. Ea conduce același autoturism, Land Rover, fabricat în 2008 și cumpărat în 2009. În 2016, și-a cumpărat un alt autoturism, VAZ, fabricat în 2001, plătind 5 mii de lei. Într-un depozit la Victoriabank, judecătoarea păstrează 11 mii de euro.
    Sursa: zdg.md

  • Concurs // Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Mihail Diaconu a activat la Judecătoria sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada ianuarie  – decembrie 2017. Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat intactă funcţia, precizau atunci jurnaliștii. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”.

    Tot în ședința din 28 martie, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să examineze cererile de demisie ale magistraților Gheorghe Muntean de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Mihail Ciugureanu de la Curtea de Apel Chișinău. Ultimul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice care scotea la iveală schemele prin care mai multe terenuri din zone centrale ale Chișinău au ajuns în mâini private. 

    Potrivit jurnaliștilor, Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste şapte ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumentând că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei. 

    Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Judecători premiați de CSM. Cine a primit distincții

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    Mai mulți judecători au primi astăzi titluri onorifice din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, titlul de ”Decan al autorităţii judecătoreşti” le-a fost decernat judecătorilor Xenofon Ulianovschi și Petru Ursachi. Titlul de ”Veteran al sistemului judiciar” a fost primit de: Ala Cobăneanu, Valentina Clevadă, Ion Muruianu, Galina Vavren, Luisa Gafton, Iulia Sîrbu, Ion Sicrieru, Iurie Codruță, Nadejda Mazur și Vasile Stihii. Distincțiile au fost decernate la Adunarea Generală a Judecătorilor.

    Cu Diplome de onoare din partea CSM s-au ales judecătorii Ion Druță, Constantin Alerguș, Oxana Robu, Ghenadie Lîsîi, Aurelia Toderaș, Oleg Moraru, Lidia Dașchevici, Nina Arabadji, Dorin Dulgheru, Valeriu Pădurari, Svetlana Uzun, Lucia Lupașcu, Eugeniu Pșenița, Veronica Cupcea, Igor Chiroșca, Vitalie Movilă, Sergiu Drăguță și Serghei Dimitriu.

    În timp ce unii au fost apreciați cu distincții și diplome, alți magistrați au venit cu critici dure în adresa sistemului de justiție. Printre aceștia a fost și magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria municipiului Chișinău. În discursul său, judecătorul a declarat că ”justiția se transformă într-o stână”. Balan a îndemnat judecătorii să aplice corect legea pentru a-i face pe oameni să creadă în justiție.

    ”Cetățenii se roagă să aibă parte de un complet de judecată corect. Oare mai este cineva în această sală care nu știe că în acest stat de drept se arestează și se eliberează persoanele în funcție de mofturile unui individ?”, a declarat Gheorghe Balan.

    Potrivit președintelui CSM, Victor Micu, pe parcursul anului trecut, peste 130 de judecători au fost evaluați de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Astfel, 50 dintre aceștia au fost apreciați cu calificativul excelent, 72 – foarte bine și 12 – bine.

    ”La capitolul sancționarea disciplinară a judecătorilor, cele mai multe cauze de indisciplină au avut loc la instanțele de primul nivel. Astfel, la judecătoriile din țară au fost intentate 78 de cauze disciplinare. La curțile de apel au fost 5, iar la Curtea Supremă de Justiție 3 cauze. Astfel, 7 judecători au primit avertisment – cea mai blândă sancțiune”, a menționat Victor Micu.

    Sancțiunea de mustrare a fost aplicată în privința a 6 pentru că au încălcălcat din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislației, încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor către părți din proces, încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului.

    Cel mai indisciplinat judecător din 2016, conform raportului Colegiului disciplinar, are la activ 5 cauze intentate și examinate și activează la Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău. El este urmat de doi judecători de la Judecătoria Orhei, cu câte 4 cauze fiecare.

    Colegiul disciplinar a stabilit că, cele mai dese abateri comise de judecători au vizat încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției. Această abatere a fost constatată în 41 de cauze. O altă abatere comisă frecvent a fost încălcarea din motive imputabile judecătorului a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces. Această încalcare a fost stabilită în 30 de cauze.

    Alte încălcări constatate au fost:

    • aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a legislației contrar practicii judiciare uniforme (15 cauze disciplinare);
    • acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente (9 cauze);
    • alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori, prestigiului justiției, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora (8 cauze);
    • neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligații de serviciu (6 cauze);
    • atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane (5 cauze);
    • utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești ori, motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător (4 cauze);
    • nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei (2 cauze disciplinare);
    • încălcarea prevederilor privitoare la incompatibilități, interdicții și restricții care îl privesc pe judecător (2 cauze);
    • imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției a altui judecător (1 cauză).

    Astăzi a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, la care au participat 288 de magistrați, dintre cei 367 câți activează în prezent. În cadrul evenimentului, au fost prezentate rapoartele de activitate ale CSM, Colegiului disciplinar, Colegiului de evaluare a judectărilor, dar și cel al Inspecției judiciare.
    Sursa: bizlaw.md

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
     
  • Averea unui judecător, verificată

    Averea preşedintelui Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, a fost luată la ochi de CNI. Membrii comisiei au iniţiat un control, după ce au fost sesizaţi de către un simplu cetăţean. Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, s-a arătat deranjat că bărbatul respectiv i-a sesizat şi în cazul altor demnitari de rang înalt şi a propus ca pe viitor cererile acestuia să fie neglijate. Propunerea a fost criticată de vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, care i-a reproşat lui Donciu că va încălca astfel drepturile omului.

    Subiectul privind examinarea averii preşedintelui judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, a fost pus în discuţie astăzi la CNI. Asta după ce un cetăţean le-a solicitat membrilor comisiei să verifice câte bunuri imobile deţine judecătoarea în ţară şi câte în străinătate. Asta în condiţiile în care Luiza Gafton a indicat în declaraţia de avere că deţine o singură locuinţă şi un automobil. Dat fiind faptul că bărbatul cu pricina a sesizat anterior CNI şi în cazul altor 15 magistraţi, dar şi deputaţi, preşedintele comisiei a dat de înţeles că cererile lui ar trebui fie ignorate.

    Averea preşedintelui Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, a fost luată la ochi de CNI. Membrii comisiei au iniţiat un control, după ce au fost sesizaţi de către un simplu cetăţean. Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, s-a arătat deranjat că bărbatul respectiv i-a sesizat şi în cazul altor demnitari de rang înalt şi a propus ca pe viitor cererile acestuia să fie neglijate. Propunerea a fost criticată de vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, care i-a reproşat lui Donciu că va încălca astfel drepturile omului.

    Subiectul privind examinarea averii preşedintelui judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, a fost pus în discuţie astăzi la CNI. Asta după ce un cetăţean le-a solicitat membrilor comisiei să verifice câte bunuri imobile deţine judecătoarea în ţară şi câte în străinătate. Asta în condiţiile în care Luiza Gafton a indicat în declaraţia de avere că deţine o singură locuinţă şi un automobil. Dat fiind faptul că bărbatul cu pricina a sesizat anterior CNI şi în cazul altor 15 magistraţi, dar şi deputaţi, preşedintele comisiei a dat de înţeles că cererile lui ar trebui fie ignorate.

    Propunerea nu a fost privită cu ochi buni de ceilalţi membri ai comisiei.

    Într-un final, chestiunea a fost votată unanim. Ulterior, Anatolie Donciu a criticat însă toate propunerile făcute de Victor Strătilă pe parcursul şedinţei. Ba mai mult, el l-a acuzat pe vicepreşedintele comisiei că vrea să-i ia locul.

    Precizăm că în trecut au mai existat tensiuni între membrii CNI. Şeful Comisiei a fost criticat de colegii săi, care i-au reproşat faptul că ar tergiversa examinarea anumitor dosare. Donciu a negat însă acuzaţiile. 

     
  • Назначен новый председатель суда столичного сектора Ботаника

    Президент страны Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность четырех судей, предложенных Высшим советом магистратуры, в том числе Луизы Гафтон в качестве нового председателя суда столичного сектора Ботаника.
    Кроме того, на должность судьи в суде сектора Рышкань была назначена Людмила Урсу, а судьи Анжела Брага и Раду Цуркану – в суд сектора Ботаника.
    «В ходе реформы судебной системы будут назначаться или продвигаться только те судьи, которые абсолютно безупречны в моральном плане и обладают выдающимися профессиональными качествами», - отметил президент Николай Тимофти.

    Президент страны Николай Тимофти подписал сегодня указы о назначении на должность четырех судей, предложенных Высшим советом магистратуры, в том числе Луизы Гафтон в качестве нового председателя суда столичного сектора Ботаника.
    Кроме того, на должность судьи в суде сектора Рышкань была назначена Людмила Урсу, а судьи Анжела Брага и Раду Цуркану – в суд сектора Ботаника.
    «В ходе реформы судебной системы будут назначаться или продвигаться только те судьи, которые абсолютно безупречны в моральном плане и обладают выдающимися профессиональными качествами», - отметил президент Николай Тимофти.

     

     
  • Judecătoria Botanica are un nou președinte. Timofti a semnat decretul

    Magistrata Luiza Gafton a fost numită astăzi în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica. Un decret în acest sens a fost semnat de șeful statului Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

    Anterior, mai mulți locuitori ai comunei Băcioi au protestat în fața sediului CSM, scandând lozinci împotriva judecătoarei Luiza Gafton și cerând membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu o avanseze pe judecătoare la funcția de președinte de instanță. Oamenii afirmau că magistrata a fost părtinitoare în judecarea unei cauze intentate împotriva Primăriei Băcioi de către fostul primar, Ion Bivol. Acesta ar fi devenit ilegal proprietarul principalei fântâni arteziene din localitate, care alimentează cu apă 70 la sută din locuitori.

    Luiza Gafton va conduce Judecătoria Botanica în locul magistratului Ion Druță care a fost transferat, în septembrie 2013, la Curtea Supremă de Justiție.

    Magistrata Luiza Gafton a fost numită astăzi în funcția de președinte al Judecătoriei Botanica. Un decret în acest sens a fost semnat de șeful statului Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

    Anterior, mai mulți locuitori ai comunei Băcioi au protestat în fața sediului CSM, scandând lozinci împotriva judecătoarei Luiza Gafton și cerând membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu o avanseze pe judecătoare la funcția de președinte de instanță. Oamenii afirmau că magistrata a fost părtinitoare în judecarea unei cauze intentate împotriva Primăriei Băcioi de către fostul primar, Ion Bivol. Acesta ar fi devenit ilegal proprietarul principalei fântâni arteziene din localitate, care alimentează cu apă 70 la sută din locuitori.

    Luiza Gafton va conduce Judecătoria Botanica în locul magistratului Ion Druță care a fost transferat, în septembrie 2013, la Curtea Supremă de Justiție.

    Tot astăzi, președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a vicepreședintelui Judecătoriei Botanica Radu Țurcanu. De asemenea, Ludmila Ursu a fost numită judecător la Judecătoria sectorului Râșcani, iar Angela Braga – la Judecătoria Botanica.

    „În perioada de reformare a sistemului judecătoresc vor fi confirmați în funcție sau promovați doar magistrații care au dat dovadă de o ținută morală impecabilă și calități profesionale remarcabile”, a precizat președintele Nicolae Timofti.

     
  • Protest la CSM. Mai mulţi localnici din Băcioi au manifestat împotriva promovării în funcţie a unei judecătoare

    Protest la uşa Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mulţi localnici din Băcioi au manifestat împotriva promovării în funcţie a unei judecătoare. Oamenii o acuză pe aceasta că anterior a emis decizii ilegale. Magistratul neagă însă învinuirile.

    Localnicii spun că judecătoarea Luiza Gafton a confirmat dreptul de proprietate a unui fost primar din Băcioi asupra unei fântâni arteziene. Aceasta alimentează cu apă 70 la sută din localitate.

    Protest la uşa Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mulţi localnici din Băcioi au manifestat împotriva promovării în funcţie a unei judecătoare. Oamenii o acuză pe aceasta că anterior a emis decizii ilegale. Magistratul neagă însă învinuirile.

    Localnicii spun că judecătoarea Luiza Gafton a confirmat dreptul de proprietate a unui fost primar din Băcioi asupra unei fântâni arteziene. Aceasta alimentează cu apă 70 la sută din localitate.

    Magistratul, care a fost numit astăzi în funcţia de preşedinte al judecătoriei Botanica, neagă acuzaţiile. Luiza Gafton spune că decizia sa a fost bazată pe ordonanţele procurorilor de neîncepere a urmării penale în acest caz.

    Oamenii din Băcioi au contestat decizia primei instanţe la Curtea de Apel Chişinău.

     
  • Луиза Гафтон поставила бачойцев на колени и прячется от журналистов

    При посещении объекта, который хотели отобрать у примэрии коммуны супруги Бивол, Луиза Гафтон не нашла времени для встречи с местным руководством.

    При посещении объекта, который хотели отобрать у примэрии коммуны супруги Бивол, Луиза Гафтон не нашла времени для встречи с местным руководством. Более того, о судебном иске Биволов и о проведении судебных заседаний по этому делу в примэрии коммуны не знали, случайно узнали о принятом Луизой Гафтон судебном решении в пользу семьи Бивол за два дня до срока подачи апелляции в вышестоящую судебную инстанцию.

     

     
  • Председатель суда сектора Ботаника попросила Высший совет магистратуры о бюджетном месте для своего сына

    Необычная история разворачивается вокруг председателя суда сектора Ботаника. Женщина обратилась с письмом в Высший совет магистратуры и попросила зачислить ее сына на бюджетное место факультета права Молдавского госуниверситета.

    Необычная история разворачивается вокруг председателя суда сектора Ботаника. Женщина обратилась с письмом в Высший совет магистратуры и попросила зачислить ее сына на бюджетное место факультета права Молдавского госуниверситета.

     
  • Tapiola_3 Открытое письмо № 3 к Михаю Гимпу и Pirkka Tapiola

    А в объявившем себя некомпетентным Суде Буюкань развернулась самая настоящая война против желающих восстановить с Вашей помощью свои нарушенные конституционные права. На перемирие мы не согласны и тоже принимаем ставки, кто из судей первым осмелится признать нарушения ст. 25(4) Конституции.

    А в объявившем себя некомпетентным Суде Буюкань развернулась самая настоящая война против желающих восстановить с Вашей помощью свои нарушенные конституционные права. На перемирие мы не согласны и тоже принимаем ставки, кто из судей первым осмелится признать нарушения ст. 25(4) Конституции. Предпочтение отдаётся настоящим мужчинам Иону Морозан и Виктору Бойко. Милые дамы Ольга Кожокару, Сильвия Гырбу, Галина Москальчук, Дорина Долгиеру и др. вряд ли рискнут повторить подвиг Луизы Гафтон из суда сектора Ботаника, которая первой в РМ применила к подсудимому Вячеславу Пасат ограничение на продолжительность ареста, определяемое ст. 25(4) Высшего Закона.

     

     
  • Judecătorii sunt bucuroşi că vor avea salarii mai mari, dar nu vor ca lefurile să fie tăiate pentru erori. "Este prea de tot"

    Judecătorii sunt bucuroşi că le vor fi majorate salariile, dar nu sunt de acord să fie pedepsiţi cu banul pentru erori. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie le sugerează, însă, colegilor săi să accepte regulile de joc. Ele intră în vogoare de la începutul anului viitor.

    Maria Ghervas, de la Judecătoria sectorului Botanica al capitalei este magistrat cu o vechime de 26 de ani. Ea spune că salariul de 4.600 de lei este insuficient pentru a-şi întreţine familia.

    "Nu o să vorbim de cât primim acum. Principalul este ca acest salariu să asigure judecătorului independenţa financiară", a declarat Maia Ghervas.

    Judecătorii sunt bucuroşi că le vor fi majorate salariile, dar nu sunt de acord să fie pedepsiţi cu banul pentru erori. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie le sugerează, însă, colegilor săi să accepte regulile de joc. Ele intră în vogoare de la începutul anului viitor.

    Maria Ghervas, de la Judecătoria sectorului Botanica al capitalei este magistrat cu o vechime de 26 de ani. Ea spune că salariul de 4.600 de lei este insuficient pentru a-şi întreţine familia.

    "Nu o să vorbim de cât primim acum. Principalul este ca acest salariu să asigure judecătorului independenţa financiară", a declarat Maia Ghervas.

    Şi dacă majorările sunt salutate de toţi judecătorii, cu totul alta a fost reacţia când au aflat că vor fi pedepsiţi cu banul pentru abateri. Guvernul propune ca salariile să le fie tăiate pentru anumite devieri disciplinare.

    "Este prea de tot. Munca judecătorului este apreciată şi trebuie remunerată. Iar dacă ai comis o abatere disciplinară, sunt alte sancţiuni care pot remedia situaţia", a menţionat Luiza Gafton, preşedintele interimar al Judecătoriei Botanica.

    Şi mai dur vor fi sanţionate actele de corupţie. Judecătorii riscă amenzi de până la 400 de mii de lei sau închisoare de până la şapte ani. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie este convins că măsura îi va responsabiliza pe magistraţi.

    "Le place sau nu judecătorilor că va fi adoptată o nouă lege care va înăspri dur pedepsele aplicate, dar asta este situaţia şi spre aceasta trebuie să mergem", a afirmat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.

    În prezent, salariul preşedintelui Curţii Constituţionale, al Curţii Supreme de Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii este de aproape 9 mii de lei, iar cel al unui judecător al instanţei de drept comun ajunge la 4.500 de lei.

     
  • Операции с фальшивыми пластиковыми картами

    По данным ЦБЭПК, подсудимые входили в состав международной преступной группировки, которая специализировалась на финансовых аферах. Судебный процесс длился более года, прокурор в судебном заседании просил назначить наказание в виде лишения свободы на 7-летний срок.

    По данным ЦБЭПК, подсудимые входили в состав международной преступной группировки, которая специализировалась на финансовых аферах. Судебный процесс длился более года, прокурор в судебном заседании просил назначить наказание в виде лишения свободы на 7-летний срок. Однако судья Луиза Гафтон приговорила каждого из троих подсудимых к 11 годам заключения в тюрьме закрытого типа. По словам сотрудников Центра, действовавшая в Кишиневе группа была одной из многих аналогичных групп, входящих в транснациональное преступное сообщество, главный "офис" которого расположен в Румынии. В ходе расследования был определен и непосредственный координатор, от которого в Кишинев поступала информация о банковских картах через электронную почту и ICQ - 36-летний гражданин Румынии, уроженец города Бакэу. Подобные группировки "гастролируют" не только в Молдове, но и в Турции, Италии, Португалии, других европейских странах. При проведении этой операции сотрудникам ЦБЭПК оказали содействие румынские и американские коллеги.

     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU