Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Morozan Ghenadie
Căutare avansată
foto: csm.md

Galben Anatolie

Judecătoria Chișinău, Judecător de instrucție

Date biografice

Data numirii în funcţie: 22.01.2004

Prin Hotărârea nr. 345/18 din 24iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Anatolie Galben în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv. 

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Anatolie GALBEN, judecător la Judecătoria Chișinău, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 19 ianuarie 2018, până la 19 ianuarie 2022, inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 220/10 din 05 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucție judecătorii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Stella Bleșceaga și Anatolie Galben, pe perioada 14.07.2016- 4.07.2017 și Serghei Papuha, pe perioada 05.04.2016- 05.04.2017.

Data numirii în funcţie: 22.01.2004

Prin Hotărârea nr. 345/18 din 24iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Anatolie Galben în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv. 

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Anatolie GALBEN, judecător la Judecătoria Chișinău, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 19 ianuarie 2018, până la 19 ianuarie 2022, inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 220/10 din 05 aprilie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucție judecătorii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Stella Bleșceaga și Anatolie Galben, pe perioada 14.07.2016- 4.07.2017 și Serghei Papuha, pe perioada 05.04.2016- 05.04.2017.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2094-IV din 29 ianuarie 2009 numit în funcția de judecător de instrucție, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1864-IV din 30 septembrie 2008 numit, prin transfer, în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Rîşcani, municipiul Chişinău. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1647-III din 22 ianuarie 2004 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Ialoveni.

Anul nașterii 1971

Instruire/Diplome
01.09.1992 -28.06.1997 Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

09.08.1988 -10.05.1989 lăcătuş la uzina „Semnal” din mun.Chişinău
04.05.1989-20.05.1991 serviciul militar în termen în fosta URSS.
06.12.1991 - 01.12.1993 serviciul în OAI al Republicii Moldova.
1992 decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova.
01.09.1997 - 08.05.1998 ajutor interimar al procurorului r-lui Ialoveni, or. laloveni.
08.05.1998 - 23.02.1999 ajutor al procurorului r-lui Ialoveni, or. Ialoveni.
02.11.1998 - 10.05.1999 ajutor superior al procurorului r-lui Ialoveni, or. Ialoveni.
21.10.1999 - 01.01.2001 procuror al secţiei supraveghere generală a Procuraturii Generale.
01.02.2001 - 08.04.2002 procuror al secţiei investigaţii financiar economice a Procuraturii Generale.
08.04.2002 - 03.02.2004 ajutor al procurorului sectorului Ialoveni, or. Ialoveni.
30.01.2004 - 21.10.2008 judecător de instrucţie la Judecătoriei laloveni.
30.09.2004 - 08.07.2015 judecător de instrucţie la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău.
08.07.2015 - prezent judecător la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 116/8 din 13 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un dosar examinat de judecătorul Galben Anatolie a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Galben Anatolie, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Doroseva c. Moldovei, hotărârea din 28/07/2015, cererea nr. 39553/12, violarea art. 3 CEDO – rele tratamente și lipsa unei investigații eficiente.

SOCHICHIU c. Moldovei, hotărârea din 15/05/2012, cererea nr. 28698/09, violarea art. 3 CEDO - maltratarea reclamantului în custodia poliției și ineficiența investigației privind rele-tratamente.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 77, menținute 70 - 90,90%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate196, menținute 181 - 92,34%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 290, menținute 238 - 82,06%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 1936, casate 5 - 0,2%;
2012 - cauze examinate 2284, casate 128 - 5,6%;
2013 - cauze examinate 2795, casate 136 - 4,8%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău; 
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți; 
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; 
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 302/15 din 05 iunie 2018, se deleagă membrul CSM, Galben Anatolie pentru participare la Atelierul de instruire cu genericul ”Dezvoltarea sistemului de monitorizare electronică a persoanelor și executarea obligațiilor stabilite de instanța de judecată ca alternativă la pedeapsa închisorii” ce se va desfășura la 08 iunie 2018 la Ministerul Justiției (str. 31 august 1989, nr. 82, etajul 2, sala 227), începând cu orele 10:00.

Conform Hotărârii nr. 309/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea membrilor CSM, Victor Micu, Dorel Musteață și Anatolie Galben, pentru participare la cea de-a V-a Sesiune a Comisiei Interguvernamentale Republica Moldova – România pentru Integrare Europeană, ce se va desfăşura la 25 iunie 2018 la București, România.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 46/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Galben Anatolie pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chişinău cu 40 (patruzeci) puncte.

Prin Hotărârea nr. 116/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 80 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 116/10 din 13 martie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 116/8 din 13 iunie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un dosar examinat de judecătorul Galben Anatolie a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Galben Anatolie, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Doroseva c. Moldovei, hotărârea din 28/07/2015, cererea nr. 39553/12, violarea art. 3 CEDO – rele tratamente și lipsa unei investigații eficiente.

SOCHICHIU c. Moldovei, hotărârea din 15/05/2012, cererea nr. 28698/09, violarea art. 3 CEDO - maltratarea reclamantului în custodia poliției și ineficiența investigației privind rele-tratamente.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 77, menținute 70 - 90,90%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate196, menținute 181 - 92,34%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 290, menținute 238 - 82,06%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 1936, casate 5 - 0,2%;
2012 - cauze examinate 2284, casate 128 - 5,6%;
2013 - cauze examinate 2795, casate 136 - 4,8%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău; 
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți; 
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; 
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 302/15 din 05 iunie 2018, se deleagă membrul CSM, Galben Anatolie pentru participare la Atelierul de instruire cu genericul ”Dezvoltarea sistemului de monitorizare electronică a persoanelor și executarea obligațiilor stabilite de instanța de judecată ca alternativă la pedeapsa închisorii” ce se va desfășura la 08 iunie 2018 la Ministerul Justiției (str. 31 august 1989, nr. 82, etajul 2, sala 227), începând cu orele 10:00.

Conform Hotărârii nr. 309/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea membrilor CSM, Victor Micu, Dorel Musteață și Anatolie Galben, pentru participare la cea de-a V-a Sesiune a Comisiei Interguvernamentale Republica Moldova – România pentru Integrare Europeană, ce se va desfăşura la 25 iunie 2018 la București, România.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 46/08 din 15 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Galben Anatolie pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chişinău cu 40 (patruzeci) puncte.

Prin Hotărârea nr. 116/8 din 13 iunie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 80 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015 Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 116/10 din 13 martie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 345/18 din 24iulie 2018

Hotărârea nr. 46/08 din 15 iunie 2018

Hotărârea nr. 302/15 din 05 iunie 2018

Hotărârea nr. 309/15 din 05 iunie 2018

Hotărârea nr. 5/1 din 26 ianaurie 2018

Hotărârea nr. 116/8 din 13 iunie 2014

Hotărârea nr. 374/16 din 19 mai 2015

Hotărârea nr. 116/10 din 13 martie 2012

Cauze CtEDO Galben Anatolie

Potrivit Hotărârii nr. 168/6 din 03 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația cet. Gareev Radmir și Colecico Janna, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 23.02.2018, de respingere a sesizării prin care, petiționarii au solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Galben Anatolie.

Prin Hotărârea nr. 2/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă contestaţia depusă de Alexandru Mitcul împotriva Hotărîrii nr.6/1 din 02 lebruarie 2018, a Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului discipliar, asupra sesizării depuse de A.Mitcul privind acţiunile judecătorilor Judecătoriei Chişinău {sediul Rîşcani) Galben A., Postică A.

Prin Hotărârea nr. 1/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă contestaţia depusă de către Ion Taboră împotriva hotărârii nr. 332/11 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către Ion Taboră privind acţiunile judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Anatolie Galben.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 02 februarie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet.Miţcul Alexandru împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 16 februarie 2017, de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Chişinău, (sediul Rîşcani), Anatolie Galben şi Aureliu Postica.

Prin Hotărârea nr. 166/7 din 24 mai 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Blanari Nicolae împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 21 octombrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben.

Conform Hotărârii nr. 207/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Nadea Boico şi Veaceslav Leşan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 07 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânşii cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben.

Potrivit Hotărârii nr. 217/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Godea împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 01 decembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben şi Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Iovu, Ghenadie Morozan şi Elena Cobzac.

Prin 
Hotărârea nr. 165/6 din 19 mai 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul SRL „Boyco Textil”. Nadea Boico împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 06 septembrie 2016. adoptată la examinarea sesizării depuse de administratorul SRL „Boyco Textil", Nadea Boico privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani. Anatolie Galben.
 
Prin Hotărârea nr. 129/3 din 10 martie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de Grijuc Veaceslav împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 15 septembrie 2016, adoptată la examinarea sesizării depuse de Grijuc Veaceslav privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani, Anatolie Galben și Aureliu Postică.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 26/4 din 24 martie 2017, a respins sesizarea depusă de Radmir Gareev, Nadea Boico şi Veaceslav Leşan cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Anatolie Galben.

Prin Hotărârea nr. 103/15 din 07 iulie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet.Sobieski-Camerzan Gheorghe privind tragerea Ia răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Galben Anatolie. Conform Hotărârii nr. 20/14 din 23 septembrie 2016, Colegiului Disciplinar a respins contestaţia dlui Sobieski-Camerzan Gheorghe împotriva hotărârii Completului de Admisibilitate nr. 103/15 din 7 iulie 2016, cu menţinerea acesteia.

La data de 12 februarie 2015 cet. Corsacova Zoia a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Anatolie Galben prin care şi-a expus dezacordul cu acţiunile admise în cadrul judecării plângerii depuse în ordinea prevederilor art.313 Cod de procedură penală. In special judecătorul a fost învinuit în părtinire, avînd întrevederi cu procurorul în afara şedinţei de judecată în lipsa dnei Corsacova, în respingerea cererilor de recuzare, declarate procurorului, translatorului şi judecătorului.
Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 51/10 din 30 aprilie 2015 a respins contestaţia privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Anatolie Galben, ca fiind neîntemeiată. 

Prin Hotărârea nr. 25/4 din 30 martie 2015 Completul de Admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestațiile depuse de Corsacov Maxim împotriva deciziilor Inspecției Judiciare  nr. 17 p/m din 20 ianuarie 2015 și 16/ p/m din 02 februarie 2015 adoptate în urma examinării sesizărilor depuse de Corsacov Maxim privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Galben Anatolie.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 8/4 din 20 martie 2015 a respins, ca find neîntemeiată propunerea inspectorului - judecător al Inspecției Judiciare de pe langă Consiliul Superior al Magistraturii din 18.02.2015, expusă în raportul întocmit pe marginea sesizării depuse de Corsacova Zoia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Anatolie Galben. Prin Hotărârea nr. 5/11 din 10 iulie 2015, Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de Corsacova Zoia şi a menţinut hotărârea Completului de admisibilitate nr.8/4 din 20.03.2015, emisă în urma examinării sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rişcani, mun. Chişinău, Anatolie Galben. 

La data de 29.11.2013 de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii Dumitru Visternicean a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorului de la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, A. Galben, fiind acuzat de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 3 alin. 3), art. 5 alin. 1) lit. a) din Codul de etică al judecătorului şi art. 22 alin. 1) lit. a). f1), h1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 3/1 din 10 ianuarie 2013, Colegiul disciplinar i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de "avertisment". Prin Hotărârea nr. 204/8 din 04 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 3/1 din 10 ianuarie 2014 prin care judecătorului a fost sancţionat disciplinar sub formă de "avertisment".

Prin Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 3/1 din 18.01.2013  judecătorului A. Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de "avertisment" pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglemetate de legislaţia naţională. Sancţiunea “avertisment” a fost aplicată de Colegiul disciplinar reţinând argumentele evidenţiate de Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în Decizia prin care a fost casată încheierea emisă de judecătorul A. Galben în care se indică că judecătorul a violat art. 22 (Nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanţa judecătorească de mai multe ori pentru aceeaşi faptă), art.287 alin.(4) (urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanţei de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire) din Codul de procedură penală. De asemenea la examinarea plîngerii depuse de V. Ţopa, judecătorul nu a respectat dispozitia art. 313 Cod de procedură penală, judecătorul s-a expus asupra ordonanţelor din 15.09.2008, 06.09.2010 şi 10.02.2011, acte ce lipseau la materialele cauzei, fapt ce denotă examinarea superficială a plîngerii. Aceste acţiuni au fost recunoscute ca o încălcare a normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea obligaţiei de imparţialitate la emiterea încheierii din 08.08.2011, constituind abatere disciplinară prevăzută de art. 22 al.(1) lit.(f1), a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 164/7 din 26 februarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 3/1 din 10 ianuarie 2013. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului  au fost depuse 25 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 168/6 din 03 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația cet. Gareev Radmir și Colecico Janna, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 23.02.2018, de respingere a sesizării prin care, petiționarii au solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Galben Anatolie.

Prin Hotărârea nr. 2/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă contestaţia depusă de Alexandru Mitcul împotriva Hotărîrii nr.6/1 din 02 lebruarie 2018, a Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului discipliar, asupra sesizării depuse de A.Mitcul privind acţiunile judecătorilor Judecătoriei Chişinău {sediul Rîşcani) Galben A., Postică A.

Prin Hotărârea nr. 1/4 din 20 aprilie 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibilă contestaţia depusă de către Ion Taboră împotriva hotărârii nr. 332/11 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către Ion Taboră privind acţiunile judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Anatolie Galben.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 02 februarie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet.Miţcul Alexandru împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 16 februarie 2017, de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Chişinău, (sediul Rîşcani), Anatolie Galben şi Aureliu Postica.

Prin Hotărârea nr. 166/7 din 24 mai 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Blanari Nicolae împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 21 octombrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben.

Conform Hotărârii nr. 207/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Nadea Boico şi Veaceslav Leşan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 07 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânşii cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben.

Potrivit Hotărârii nr. 217/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Godea împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 01 decembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben şi Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Iovu, Ghenadie Morozan şi Elena Cobzac.

Prin 

Hotărârea nr. 165/6 din 19 mai 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul SRL „Boyco Textil”. Nadea Boico împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 06 septembrie 2016. adoptată la examinarea sesizării depuse de administratorul SRL „Boyco Textil", Nadea Boico privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani. Anatolie Galben.
 
Prin Hotărârea nr. 129/3 din 10 martie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de Grijuc Veaceslav împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 15 septembrie 2016, adoptată la examinarea sesizării depuse de Grijuc Veaceslav privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani, Anatolie Galben și Aureliu Postică.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar, prin Hotărârea nr. 26/4 din 24 martie 2017, a respins sesizarea depusă de Radmir Gareev, Nadea Boico şi Veaceslav Leşan cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, Anatolie Galben.

Prin Hotărârea nr. 103/15 din 07 iulie 2016, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet.Sobieski-Camerzan Gheorghe privind tragerea Ia răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Galben Anatolie. Conform Hotărârii nr. 20/14 din 23 septembrie 2016, Colegiului Disciplinar a respins contestaţia dlui Sobieski-Camerzan Gheorghe împotriva hotărârii Completului de Admisibilitate nr. 103/15 din 7 iulie 2016, cu menţinerea acesteia.

La data de 12 februarie 2015 cet. Corsacova Zoia a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, prin care a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Anatolie Galben prin care şi-a expus dezacordul cu acţiunile admise în cadrul judecării plângerii depuse în ordinea prevederilor art.313 Cod de procedură penală. In special judecătorul a fost învinuit în părtinire, avînd întrevederi cu procurorul în afara şedinţei de judecată în lipsa dnei Corsacova, în respingerea cererilor de recuzare, declarate procurorului, translatorului şi judecătorului.
Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 51/10 din 30 aprilie 2015 a respins contestaţia privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Anatolie Galben, ca fiind neîntemeiată. 

Prin Hotărârea nr. 25/4 din 30 martie 2015 Completul de Admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestațiile depuse de Corsacov Maxim împotriva deciziilor Inspecției Judiciare  nr. 17 p/m din 20 ianuarie 2015 și 16/ p/m din 02 februarie 2015 adoptate în urma examinării sesizărilor depuse de Corsacov Maxim privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Galben Anatolie.

Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 8/4 din 20 martie 2015 a respins, ca find neîntemeiată propunerea inspectorului - judecător al Inspecției Judiciare de pe langă Consiliul Superior al Magistraturii din 18.02.2015, expusă în raportul întocmit pe marginea sesizării depuse de Corsacova Zoia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, Anatolie Galben. Prin Hotărârea nr. 5/11 din 10 iulie 2015, Colegiul disciplinar a respins contestaţia depusă de Corsacova Zoia şi a menţinut hotărârea Completului de admisibilitate nr.8/4 din 20.03.2015, emisă în urma examinării sesizării privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Rişcani, mun. Chişinău, Anatolie Galben. 

La data de 29.11.2013 de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii Dumitru Visternicean a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorului de la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, A. Galben, fiind acuzat de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 3 alin. 3), art. 5 alin. 1) lit. a) din Codul de etică al judecătorului şi art. 22 alin. 1) lit. a). f1), h1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 3/1 din 10 ianuarie 2013, Colegiul disciplinar i-a aplicat sancţiunea disciplinară sub formă de "avertisment". Prin Hotărârea nr. 204/8 din 04 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 3/1 din 10 ianuarie 2014 prin care judecătorului a fost sancţionat disciplinar sub formă de "avertisment".

Prin Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 3/1 din 18.01.2013  judecătorului A. Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de "avertisment" pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglemetate de legislaţia naţională. Sancţiunea “avertisment” a fost aplicată de Colegiul disciplinar reţinând argumentele evidenţiate de Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în Decizia prin care a fost casată încheierea emisă de judecătorul A. Galben în care se indică că judecătorul a violat art. 22 (Nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanţa judecătorească de mai multe ori pentru aceeaşi faptă), art.287 alin.(4) (urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanţei de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire) din Codul de procedură penală. De asemenea la examinarea plîngerii depuse de V. Ţopa, judecătorul nu a respectat dispozitia art. 313 Cod de procedură penală, judecătorul s-a expus asupra ordonanţelor din 15.09.2008, 06.09.2010 şi 10.02.2011, acte ce lipseau la materialele cauzei, fapt ce denotă examinarea superficială a plîngerii. Aceste acţiuni au fost recunoscute ca o încălcare a normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea obligaţiei de imparţialitate la emiterea încheierii din 08.08.2011, constituind abatere disciplinară prevăzută de art. 22 al.(1) lit.(f1), a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 164/7 din 26 februarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 3/1 din 10 ianuarie 2013. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului  au fost depuse 25 petiții, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 168/6 din 03 mai 2018

Hotărârea nr. 2/4 din 20 aprilie 2018

Hotărârea nr. 1/4 din 20 aprilie 2018

Hotărârea nr. 6/1 din 02 februarie 2018

Hotărârea nr. 165/6 din 19 mai 2017

Hotărârea nr. 166/7 din 24 mai 2017

Hotărârea nr. 207/8 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 217/8 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 129/3 din 10 martie 2017

Hotărârea nr. 26/4 din 24 martie 2017

Hotărârea nr. 103/15 din 07 iulie 2016

Hotărârea nr. 2014 din 23 septembrie 2016

Hotărârea nr. 5/11 din 10 iulie 2015

Hotărîrea nr. 8/4 din 20 martie 2015

Hotărârea nr. 51/10 din 30 aprilie 2015

Hotărârea nr. 25/4 din 30 martie 2015

Hotărârea nr. 204/8 din 04 martie 2014

Hotărârea nr. 164/7 din 26 februarie 2013

Hotărârea nr. 3/1 din 10.01.2013

Știri
  • Etalonul eticii la CSM, un magistrat care a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009

    Anatolie Galben a fost ales, la mijlocul lunii iulie, în funcţia de preşedinte al Comisiei de Etică de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Galben, membru al CSM, promovat recent la Curtea de Apel Chişinău cu votul colegilor săi, a ajuns în atenţia opiniei publice în aprilie 2009, când a examinat în comisariatele de poliţie cele mai multe demersuri de aplicare a arestului preventiv pe numele tinerilor care au protestat la 7 aprilie 2009 – 33. Acesta a eliberat mandate de arestare în mai puţin de o treime dintre cazurile examinate.

    La 3 iulie 2018, prin hotărârea CSM a fost constituită Comisia de etică şi conduită profesională a judecătorilor, având în componenţă cinci membri ai Consiliului: Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieş, Dorel Musteaţă şi Anatolie Galben. Cu o singură excepţie, Victor Micu, preşedintele CSM, toţi ceilalţi membri judecători au fost desemnaţi să facă parte pe toată durata mandatului din cadrul respectivei Comisii.

    Anatolie Galben a fost ales, la mijlocul lunii iulie, în funcţia de preşedinte al Comisiei de Etică de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Galben, membru al CSM, promovat recent la Curtea de Apel Chişinău cu votul colegilor săi, a ajuns în atenţia opiniei publice în aprilie 2009, când a examinat în comisariatele de poliţie cele mai multe demersuri de aplicare a arestului preventiv pe numele tinerilor care au protestat la 7 aprilie 2009 – 33. Acesta a eliberat mandate de arestare în mai puţin de o treime dintre cazurile examinate.

    La 3 iulie 2018, prin hotărârea CSM a fost constituită Comisia de etică şi conduită profesională a judecătorilor, având în componenţă cinci membri ai Consiliului: Petru Moraru, Nina Cernat, Alexandru Gheorghieş, Dorel Musteaţă şi Anatolie Galben. Cu o singură excepţie, Victor Micu, preşedintele CSM, toţi ceilalţi membri judecători au fost desemnaţi să facă parte pe toată durata mandatului din cadrul respectivei Comisii.

    Ales preşedinte şi promovat la CA Chişinău

    La 17 iulie, pe ordinea de zi a primei şedinţe a Comisiei a fost alegerea preşedintelui. Conform informaţiilor publicate pe www.csm.md, funcţia a fost obţinută de Anatolie Galben, care a ajuns membru al CSM la început de 2018 din postura de judecător la Judecătoria Chişinău. Între timp, la sfârşit de iulie 2018, cu votul colegilor din CSM, Galben a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău, unde va activa din ianuarie 2022, după expirarea mandatului de membru al CSM.

    Anatolie Galben, preşedintele Comisiei de Etică de pe lângă CSM, este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror, iar în 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În octombrie 2016, Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la CtEDO. Dar, potrivit informaţiilor plasate de „Jurişti pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia făcea parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    A examinat 33 de dosare în comisariatele de poliţie

    În aprilie 2009, Anatolie Galben a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care au protestat la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. Datele se regăsesc în raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, condusă de deputatul de atunci, Vitalie Nagacevschi. Conform informaţiilor din raport, Galben a admis integral doar 9 dintre demersuri. În 23 de cazuri, judecătorul a respins demersul procurorului, nu a aplicat arestul, aplicând alte măsuri, cum ar fi obligaţia de nepărăsire a localităţii sau alte interdicţii neprivative de libertate. Acesta a respins integral un singur demers al procurorului, neaplicând arestul sau a alte măsuri. În raportul Comisiei Nagacevschi se menţionează că „judecătorul Anatolie Galben a eliberat mandate de arest în mai puţin de o treime dintre cazurile examinate de el, iar în rest a respins demersurile procurorilor, pe când judecătorul Ghenadie Morozan (coleg pe atunci cu Anatolie Galben, n.r.) a eliberat mandate de arest în condiţiile cerute de procurori în majoritatea cazurilor”.

     

    Magistratul Galben, la fel ca şi majoritatea colegilor săi de atunci care au examinat dosare în comisariate, nu a fost pedepsit, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă stabilea că, „pentru prima dată în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni…, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    „Am examinat 34 de demersuri de aplicare a arestului. Au fost admise 11 şi au fost respinse 23. Am examinat aceste demersuri aproximativ de la ora 13.00 până la 21.00-22.00… A fost o singură persoană care a declarat că a fost maltratată, despre care a fost emisă o încheiere… Restul nu au declarat că ar fi fost maltratate şi nu aveau semne vizibile de aplicare a violenţei… A fost o persoană care a înaintat o cerere de recuzare, care a fost examinată de către Ghenadie Morozan, care în acel timp, la fel, se afla în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), respectiv cererea de recuzare a fost examinată la fel în CGP…”, explica, pentru comisia condusă de fostul deputat, Vitalie Nagacevschi, judecătorul Anatolie Galben.

    „Este un judecător bun, are autoritate în rândul judecătorilor”

    Dorel Musteaţă este membru al Comisiei de Etică care l-a înaintat pe Anatolie Galben la funcţia de preşedinte. Acesta a declarat pentru ZdG că Galben a fost singurul candidat înaintat. „Eu am fost preşedintele grupului de lucru care s-a ocupat de elaborarea regulamentului de funcţionare a Comisiei. După ce am rezolvat aceste chestiuni, a fost ales preşedintele. S-a făcut o şedinţă şi chiar eu am fost cel care a propus candidatura dlui Galben, deoarecere dlui a fost membru al Colegiului Disciplinar. Este un judecător bun, are autoritate în rândul judecătorilor. În plus, vedeţi că deja şi legea a fost modificată şi permite judecarea în penitenciare. Şi atunci, din ce ştiu, nu erau restricţii. Acum legislaţia chiar oferă condiţii ca judecătorul să examineze dosare în penitenciare. Nu-i niciun obstacol ca dlui să fie preşedinte, nu e nicio interdicţie pentru a-l alege în funcţia dată”, a punctat Musteaţă.

    Încercările ZdG de a discuta cu Anatolie Galben, preşedintele Comisiei de Etică de pe lângă CSM, au eşuat. Acesta nu a răspuns nici la telefon, şi nici la mesajul remis de ZdG în care l-am întrebat dacă CV-ul său profesional îl recomandă pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Comisiei de Etică.

    Nagacevschi: „Însăşi judecătorii stabilesc etaloanele lor”

    „Atunci (în 2009, n.r.) era momentul în care trebuia sancţionat. Pentru orice abatere există un termen de prescripţie. După expirarea acestui termen se consideră că abaterea nu a fost comisă. În ceea ce priveşte etalon sau nu – componenţa CSM a fost aleasă de judecători. Deci, însăşi judecătorii stabilesc etaloanele lor”, punctează avocatul Vitalie Nagacevschi, solicitat de ZdG să comenteze alegerea lui Anatolie Galben în funcţia de preşedinte al Comisiei de Etică.

    „Posibil membrii Comisiei au argumente serioase când au ales un membru CSM, un judecător care a examinat cu mai multe încălcări cauzele tinerilor maltrataţi într-un comisariat de poliţie din Chişinău în aprilie 2009. Dl. Galben a fost ales membru al CSM în octombrie 2017, iar în timpul mandatului său a fost promovat de colegii săi la CA Chişinău în iulie 2018. Dacă această alegere a membrilor Comisiei reprezintă sistemul judecătoresc, pentru ca această Comisie să emite opinii, note consultative şi/sau recomandări pentru judecători în cazul dilemelor sau problemele ce ţin de interpretarea şi aplicarea prevederilor Codului de etică, atunci cred că eu am o altă viziune şi speranţă faţă de un sistem judecătoresc integru şi cu reputaţie ireproşabilă”, opinează şi juristul Ion Guzun.

    Atribuţiile Comisiei şi averea declarată de noul preşedinte

    Conform prevederilor noului Regulament privind funcţionarea Comisiei de Etică şi conduită profesională a judecătorilor, Comisia condusă de Galben „are scopul de a preveni încălcările de etică profesională, promovarea standardelor auto regulatorii de conduită profesională a judecătorilor prin consultanţă şi consiliere pe probleme de conduită profesională a judecătorilor. Comisia urmează să-şi desfăşoare activitatea respectând principiile etice de conduită profesională reglementate de legislaţia naţională, standardele şi practica internaţională privind etica şi conduita judecătorilor. Atribuţia prioritară a Comisiei de etică şi conduită profesională a judecătorilor va consta în emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor şi/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemelele sau problemele ce ţin de interpretarea şi aplicarea prevederilor Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor, acestea reprezentând soluţii directoare pentru o conduită corespunzătoare”.

     

    Conform informaţiilor de pe www.csm.md, în 2018, Colegiul Disciplinar de pe lângă CSM a examinat două plângeri privind pretinse încălcări comise de judecătorul Anatolie Galben. Ambele însă au fost respinse ca neîntemeiate. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2017 Anatolie Galben a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro într-un bloc ridicat pentru magistraţi. Judecătorul are şi un garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia, Chişinău, cumpărat în 2011. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale. ZdG a scris că Anatolie Galben îşi construieşte o casă la Ialoveni. Imobilul nu este finalizat, deşi este deja ridicat fiind însă unul modest în comparaţie cu cele ale altor judecători.
    Sursa: zdg.md

  • Promovarea membrilor CSM: între interese şi discriminare

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Musteaţă: „Legea nu interzice şi eu am depus cerere”

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedinte al Judecătoriei, iar în 2014 devine membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de şef de instanţă, iar în septembrie 2016, colegii săi din CSM decid numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste doar un an şi jumătate, fără să fi activat vreodată de facto la Judecătoria Chişinău, Dorel Musteaţă a fost înaintat de judecătorii acestei instanţe la funcţia de membru al CSM, iar acum, acesta îşi propune candidatura la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la CSJ. Membrul CSM îi are drept contracandidaţi pe Iurie Cotruţă şi Liubov Brânză, ambii judecători la CA Chişinău, Musteaţă fiind singurul dintre cei trei candidaţi care a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor calificativul „excelent”.

    În primul rând, legea nu interzice. În al doilea rând, despre mine s-a spus anterior că m-am promovat. Eu nu ştiu ce experţi au părerea asta, dar nu înţeleg cum m-am promovat de la instanţa din Anenii-Noi la cea din Chişinău, care e de acelaşi grad, acelaşi salariu. Promovare înseamnă atunci când eşti numit în funcţie administrativă sau la o instanţă de alt nivel, mai înalt. Atunci nu a fost nicio promovare. Ce fel de promovare dacă am devenit membru al CSM fiind preşedinte de instanţă? Totodată, când am ajuns membru al CSM, mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte. Am fost corect faţă de colegi”, precizează Dorel Musteaţă. „Cât despre acest concurs, asemenea lucruri au fost şi în trecut. Nu-i o problemă. Au fost colegi care nu au întrunit numărul de voturi, alţii fiind promovaţi. Legea nu interzice şi eu am depus cerere. Vă spun şi părerea mea personală. Am fost ales membru al CSM pentru patru ani şi, ulterior, pentru un alt mandat de patru ani. În acest răstimp, colegii mei îşi fac carieră, iar eu, reiese că, peste opt ani, urmează să revin acolo de unde am pornit. Se pare că funcţia de membru al CSM îmi face impedimente în cariera profesională”zice membrul CSM.

    Alţi doi membri ai CSM vor să fie promovaţi

    Petru Moraru, un alt membru al CSM, ales din partea judecătorilor instanţei supreme, vrea să devină vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului Penal. Moraru e judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat la CSJ. În anii 2010-2014, Moraru a fost preşedinte al Judecătoriei Cahul. Acesta a ajuns în CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din octombrie 2017. Moraru are în

    calitate de contracandidaţi un alt fost mebru al CSM, Anatolie Ţurcan. Mandatul de membru al CSM a lui Ţurcan a expirat în noiembrie 2017. Nadejda Toma și Liliana Catan sunt ceilalți doi judecător care s-au înscris în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului Penal. Catan are şi cel mai mare punctaj dintre cei patru candidaţi, 124 de puncte dintr-un maxim posibil de 125, punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Toţi cei patru judecători au primit calificativul „excelent” din partea Colegiului de Evaluare.

    Anatolie Galben, şi el membru al CSM de la sfârşit de 2017, votat de judecătorii din prima instanţă, aspiră la un fotoliu de magistrat la CA Chişinău. Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău, de unde a fost delegat în CSM. Anatolie Galben are 15 contracandidaţi, şapte dintre ei fiind de la Judecătoria Chişinău, iar opt, de la judecătoriile din raioane. Dintre participanţii la concurs, Galben are unul din cele mai mari punctaje, primind calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare şi 40 de puncte dintr-un maxim de 50 posibile din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Singurul judecător din concurs care a obţinut calificativul „excelent” este Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni. Petru Moraru şi Anatolie Galben nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta situaţia în care sunt implicați.

    Preşedintele CSM şi un fost membru au ajuns, anterior, la CSJ

    Concursurile organizate de CSM în care şi-au anunţat participarea şi trei membri ai CSM, cei care, de fapt, decid cine ar fi câştigătorii, nu sunt o premieră pentru R. Moldova. În ultimii ani, şi alţi membri ai CSM au candidat, iar ulterior, unii dintre ei au fost promovaţi de către colegii lor din CSM în funcţiile râvnite. De exemplu, Victor Micu, preşedintele CSM, care a obţinut al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat de 345 de colegi, a ajuns judecător la CSJ în iulie 2017, perioadă în care deţinea funcţia de preşedinte al CSM. Atunci, Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, anterior, îl desemnase pe Micu câştigător al concursului de suplinire a funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu.

    Şi Anatolie Ţurcan, alt membru din fosta componenţă a CSM, a fost promovat în perioada mandatului. Ţurcan, membru al CSM în perioada 2009-2017, a fost promovat de CSM, de la CA Chişinău la CSJ, în ianuarie 2015, candidatura sa fiind aprobată de Parlament peste un an şi jumătate. Ţurcan şi-a început activitatea la CSJ după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Anterior, ex-judecătorul Nichifor Corochii, fost membru şi preşedinte interimar al CSM în 2012-2013, a ajuns de la Judecătoria Edineţ la CA Chişinău, fiind promovat de foştii săi colegi la scurt timp după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Evaluarea lui Corochii de către Colegiile din subordinea CSM a avut loc în perioada în care acesta era preşedinte interimar al CSM. Chiar dacă procedura a fost contestată, CSJ a decis că nu au existat abateri de la legislaţie.

    MJ propune interzicerea promovărilor membrilor CSM. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM”

    În acest context, la început de iunie, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrată o iniţiativă legislativă de modificare a mai multor legi din domeniul justiţiei. Printre modificările propuse de Ministerul Justiţiei (MJ) se regăseşte şi aspectul care vizează promovarea membrilor CSM pe perioada exercitării mandatului. Astfel, MJ propune ca „participarea la concursul pentru promovarea într-o instanţă superioară, transferarea la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel a membrilor CSM din rândul judecătorilor, precum şi a judecătorilor detaşaţi la Institutul Naţional al Justiţiei şi Secretariatul CSM, se interzice pe perioada exercitării mandatului şi timp de şase luni după încetarea calităţii de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detaşat”. Propunerile care au fost transmise de Guvern pentru aprobare „în mod prioritar” se examinează de Legislativ în prima lectură. Conform notei informative a MJ, modificările propuse ar facilita „asigurarea obiectivităţii deciziilor CSM, a competivităţii în procedurile de promovare sau transferare a judecătorilor, precum şi excluderea interesului personal”.

    Victor Micu, preşedintele CSM, nu este de acord cu modificările propuse. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM. Da, e clar că membrul CSM nu trebuie să abuzeze de funcţie, dar atunci când sunt funcţii vacante, se face concurs şi nu înseamnă că dacă el este membru CSM, automat câştigă concursul. Membrul CSM este acelaşi judecător şi trebuie să beneficieze de dreptul la promovare”, susţine şeful CSM. „Prin această modificare, în funcţia de membru al CSM nu va dori să vină nimeni, iar dacă va dori cineva, vor fi persoane, aşa…. „Slab pregătite”? Da, cam aşa”, crede Micu, fiind sigur că membrii CSM sunt echidistanţi atunci când în concursuri participă colegii lor. „Chiar când am fost promovat eu, am fost la Colegiul de Selecţie şi nu mi s-a pus niciun punct în plus. Special am spus să fie foarte obiectivi. Atunci am avut cel mai mare punctaj dintre participanţii la concurs. Nu au fost cazuri când un judecător să fi fost discriminat în favoarea unui membru al CSM”, susţine Victor Micu.

    „Modificările prin care se interzice membrilor CSM să fie promovaţi îmi îngrădesc dreptul la o carieră profesională. Dacă ştiam că sunt interdicţiile astea, nu aş fi depus cerere pentru a candida la funcţia de membru al CSM. Cred că aceste modificări discriminează membrii CSM. În privinţa noastră, această lege, dacă va fi adoptată, este anticonstituţională. Colegii mei, care au început activitatea concomitent cu mine, au ajuns deja la CA şi depun cereri pentru a ajunge la CSJ. Reiese că eu, peste opt ani, trebuie să revin la acelaşi salariu din prima instanţă. Care-i sensul? Fiecare sergent visează să devină general. Pe viitor, dacă legea va fi adoptată, să vedeţi cine va candida la funcţia de membru în următorul CSM. Nicio persoană care deţine funcţie administrativă nu va depune, nicio persoană”, zice un alt membru al CSM, Dorel Musteaţă.

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM. „Din perspectiva evitării conflictelor de interese ar fi bine ca o astfel de iniţiativă să fie promovată. Bineînţeles, atunci când un judecător este membru al CSM, nu ar fi bine să existe impedimente în cariera sa profesională, dar, în principiu, a fi membru al CSM presupune o înaltă ţinută morală şi atunci, poate ar trebui ca ei să accepte acest sacrificiu. La un moment dat alegi. Aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM, pentru ca oamenii care candidează să ştie că există această limitare. Ar fi incorect ca modificările să vizeze şi actuala componenţă a CSM”, spune experta.

    Sursa: zdg.md

     

     

  • Doi membri CSM au fost promovați în funcție: unul la Curtea Supremă de Justiție, iar altul la Curtea de Apel Chișinău

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

    Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

    Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

    Inițial, la concurs s-au mai înscris doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, și anume Liubovi Brînza și Iurie Cotruță. Aceștia au depus, însă, cerere de retragere din concurs. Prin urmare, în competiție a rămas doar o singură persoană, care a și promovat concursul.

    Tot astăzi, au fost aleși doi judecători la Curtea de Apel Chișinău. Ambii vin de la Judecătoria Chișinău. Astfel, magistrat la instanța de apel urmează să fie numit Anatolie Galben, care a fost ales membru al CSM în octombrie 2017. Acesta are o experiență de activitate în calitate de judecător de peste 14 ani. Un alt magistrat promovat este Olga Cojocaru. Aceasta a fost numită în funcția de judecător în anul 2008, iar anterior a activat în diferite funcții la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.

    Pentru cele două funcții de magistrat la Curtea de Apel Chișinău s-au mai înscris 14 judecători, și anume:

    Igor Chiroșca, de la Judecătoria Strășeni;
    Dumitru Bosîi, de la Judecătoria Cahul;
    Boris Talpă, de la Judecătoria Criuleni;
    Ghenadie Plamadeală, de la Judecătoria Chișinău;
    Iurie Potînga, de la Judecătoria Chișinău;
    Elena Cojocari, de la Judecătoria Chișinău;
    Viorica Ursu, de la Judecătoria Chișinău;
    Aliona Miron, de la Judecătoria Chișinău;
    Maria Chiperi, de la Judecătoria Anenii Noi;
    Ina Dutca, de la Judecătoria Chișinău;
    Alexandru Sandu, de la Judecătoria Ialoveni;
    Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Criuleni;
    Diana Cristian, de la Judecătoria Strășeni;
    Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni.
    Sursa: www.bizlaw.md

  • Cinci membri CSM, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor veghea respectarea eticii și conduitei profesionale a judecătorilor

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Petru Moraru este magistratul care în 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI.

    Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM. Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală. Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

    În 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

    În 2011, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, care asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

    În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Anatolie Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”. Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

    În luna mai, Plenul CSM a abrogat vechiul Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorului și a aprobat o nouă variantă a documentului. Atribuția prioritară a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor este emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor și/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. Acestea vor reprezenta soluții directoare pentru o conduită corespunzătoare.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Averile membrilor CSM în 2017 // Imobile, automobile și datorii de mii de euro

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    Tranzacțiile cu mașini și imobile ale judecătorilor Dorel Musteață și Alexandru Gheorghieș

    Magistratul Dorel Musteață, un alt membru al CSM, și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota RAV 4. Mașina este fabricată în 2011 și valorează 8.200 de euro. Tot anul trecut Musteață s-a despărțit de un alt automobil, de model Honda CRV, pe care îl cumpărase un an mai devreme. Judecătorul a vândut și un apartament cu două odăi din sectorul Centru. Potrivit declarației de avere și interese personale a lui Dorel Musteață, imobilul ar fi fost vândut cu circa 510 mii de lei, în timp ce oficial, apartamentul este evaluat cadastral la peste 537 de mii de lei. În 2017, în bugetul familiei judecătorului au intrat venituri de aproape 400.000 de lei și peste 4.100 de euro, din salariul său de la CSM și de la INJ, cel al soției, care este avocat, darea în locațiune a terenurilor agricole și îndemnizații. 

    Magistratul Alexandru Gheorghieș a vândut în 2017 o casă de locuit situată în orașul Glodeni, și terenul aferent acesteia, contra sumei de 58.800 de lei. Potrivit declarației de avere și interese, alte 396 de mii de lei au intrat în bugetul familiei judecătorului de la Curtea de Apel Bălți de la fosta Întreprindere de Stat CRIS Registru, locul de muncă al soției sale.

    Apartamentul și datoriile de mii de euro ale judecătorului Petru Moraru

    Magistratul Petru Moraru a primit în 2017 o donație generoasă - un apartament de 74 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 505 mii de lei. Tot anul trecut judecătorul și-a cumpărat, cu 30.000 de lei, un spațiu comercial de 4,7 metri pătrați. Moraru mai este proprietar al trei case de locuit și două apartamente. El a declarat venituri de 320 mii de lei în 2017, din salariu și îndemnizații. Alte 101 mii de lei au fost obținute din darea în locațiune a unui imobil, iar 160.000, din vânzarea unui bun, fără a specifica despre care anume este vorba. Magistratul a luat și trei împrumuturi în 2017, în sumă totală de 5.500 de euro, cu rata dobânzii zero. Anterior, Moraru a luat împrumutat 38 de mii de euro, bani pe care trebuia să îi întoarcă până în 2017. Alte trei credite, în sumă totală de 230.000 de lei, urmează să fie stinse până în 2018, respectiv 2019.

    Casă, automobil și venituri de sute de mii de lei pentru Mariana Timotin

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru Mariana Timotin, membră a CSM din partea societății civile. Aceasta a declarat o casă de locuit de 152 de metri pătrați, evaluată cadastral la peste jumătate de milion de lei. De asemenea, Timotin a devenit proprietara unui automobil de model Peugeot, fabricat în 2005, pe care l-a procurat cu 4.300 de euro. Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2017, Mariana Timotin a încasat venituri de 101 mii de lei. Peste un milion de lei a adus în familie soțul membrei CSM, care este administrator certificat în cadrul Asociaţiei Lichidatorilor şi Administratorilor din R. Moldova, find desemnat, în 2013, administratorul insolvabilităţii companiei SA Aroma, deţinută de stat.

    Mașini noi pentru membrii CSM din partea societății civile

    Cu un automobil nou s-a ales, în 2017 și Ion Postu, membru CSM din partea societății civile. Acesta a intrat în posesia unui Jeep Grand Cherokee, a cărui valoare nu o declară. Acum un an, Postu a încasat venituri modeste, comparativ cu colegii săi, de doar 95 de mii de lei.

    Serghei Țurcan și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota Prius pentru care a achitat, potrivit declarației de avere și interese personale, 70.000 de lei, ceea ce reprezintă mai bine de jumătate din veniturile de 121 de mii de lei ale lui Țurcan în 2017. Alte 226 de mii a adus în familie soția membrului CSM.

    Ceilalți membri ai Consiliului, procurorul general Eduard Harunjen, Victor Micu, președintele CSM, judecătoarea Nina Cernat și Victoria Iftodi, ministra Justiției, nu au făcut achiziții importante anul trecut. Eduard Harunjen a declarat 528 de mii de lei din salariul său și al soției sale, care activează la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional. Potrivit declarației de avere și interese, Victor Micu a încasat anul trecut venituri de peste 456 de mii de lei, din salariul de la CSM, cel de la ULIM, USM și INJ, reprezentanța unei companii, darea în arendă a terenurilor agricole, precum și drepturile de autor. Nina Cernat a obținut venituri de 339 de mii de lei din salariu și o pensie de 148 de mii de lei. Victoria Iftodi, ministra Justiției, a adunat circa 403 mii de lei din salariul obținut la Curtea Constituțională în 2017 și onorariile din activitatea notarială.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.

    La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Achiziţii la Curtea de Apel Chişinău: case şi apartamente

    Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.

    Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.

    900 de mii de lei, daruri la nunta unui magistrat

    Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.

    În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.

    Sursa: zdg.md
  • Judecătorii au ales șase membri noi ai CSM. Victor Micu NU pleacă

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Ceilalți doi judecători care și-au depus dosarele de participare la concurs din proprie inițiativă, Viorica Puică și Gheorghe Balan, au luat numai câte 146 și, respectiv, 57 de voturi. 

    De altfel, aceștia, magistrați la Judecătoria Botanica, au fost unicii care au criticat, la Adunarea Generală a Judecătorilor, activitatea din ultimii ani a CSM. În timp ce Puică a sesizat mai multe acțiuni menite să inducă frica în rândul judecătorilor pentru a-i putea „manipula”, Balan a spus că independența justiției a fost „mimată” și supusă intereselor guvernării. 

    Mandatul noilor membri ai CSM va fi de patru ani.

    La Adunarea Judecătorilor au fost aleși și doi membri supleanți ai CSM - Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (298 și, respectiv, 256 de voturi). Gheorghe Balan a luat aici 89 de voturi, ceea ce nu a fost suficient. 

    Totodată, în calitate de membri ai Consiliului disciplinar au fost aleși Ala Cobăneanu și Nadejda Toma din partea CSJ, Irina Cobzac și Anatolie Minciună din partea curților de apel și Aliona Miron din partea judecătoriilor.
    Sursa: ziarulnational.md

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • Un „judecător din iad” a ajuns membru al Colegiului disciplinar la CSM

    Ana­to­lie Gal­ben este noul mem­bru al Cole­giul dis­ci­pli­nar din sub­or­di­nea Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.  Deci­zia a fost luată astăzi în cadrul Adu­nă­rii Gene­rale a Jude­că­to­ri­lor. Gal­ben este unul din­tre „jude­că­to­rii din iad”, care în apri­lie 2009, s-a depla­sat în comi­sa­ri­a­tele de poli­ţie pen­tru a se pro­nu­nţa în pri­vinţa apli­că­rii ares­tu­lui pre­ven­tiv pe numele per­soa­ne­lor reți­nute în urma pro­tes­te­lor. 

    Gal­ben, care exer­cita func­ția de jude­că­tor de instruc­ție la Jude­că­to­ria sect. Râș­cani din Chi­și­nău și care făcea drep­tate în comi­sa­ri­ate, a rămas nepe­dep­sit, chiar dacă ulte­rior Comi­sia par­la­men­tară de anchetă pen­tru elu­ci­da­rea cau­ze­lor şi con­se­cinţe­lor eve­ni­men­te­lor de după 5 apri­lie 2009 sta­bi­lea că, „pen­tru prima dată, în isto­ria modernă a sta­tu­lui R. Mol­dova, pro­ce­sele de jude­cată în pri­vinţa per­soa­ne­lor reţi­nute şi bănu­ite de către poli­ţie în săvârşi­rea unor con­tra­venţii şi infra­cţiuni …, au fost jude­cate în incinta comi­sa­ri­a­te­lor de poli­ţie”.

    Ana­to­lie Gal­ben este noul mem­bru al Cole­giul dis­ci­pli­nar din sub­or­di­nea Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.  Deci­zia a fost luată astăzi în cadrul Adu­nă­rii Gene­rale a Jude­că­to­ri­lor. Gal­ben este unul din­tre „jude­că­to­rii din iad”, care în apri­lie 2009, s-a depla­sat în comi­sa­ri­a­tele de poli­ţie pen­tru a se pro­nu­nţa în pri­vinţa apli­că­rii ares­tu­lui pre­ven­tiv pe numele per­soa­ne­lor reți­nute în urma pro­tes­te­lor. 

    Gal­ben, care exer­cita func­ția de jude­că­tor de instruc­ție la Jude­că­to­ria sect. Râș­cani din Chi­și­nău și care făcea drep­tate în comi­sa­ri­ate, a rămas nepe­dep­sit, chiar dacă ulte­rior Comi­sia par­la­men­tară de anchetă pen­tru elu­ci­da­rea cau­ze­lor şi con­se­cinţe­lor eve­ni­men­te­lor de după 5 apri­lie 2009 sta­bi­lea că, „pen­tru prima dată, în isto­ria modernă a sta­tu­lui R. Mol­dova, pro­ce­sele de jude­cată în pri­vinţa per­soa­ne­lor reţi­nute şi bănu­ite de către poli­ţie în săvârşi­rea unor con­tra­venţii şi infra­cţiuni …, au fost jude­cate în incinta comi­sa­ri­a­te­lor de poli­ţie”.

    Ana­tolie Gal­ben are cele mai multe cauze exa­mi­nate în comi­sa­ri­ate. În incinta CGP, el a exa­mi­nat33 de demer­suri ale pro­cu­ro­ru­lui. Acesta, însă, a admis doar 9.  Ana­to­lie Gal­ben, care mai bine de trei ani (1999 – 2002)  a exer­ci­tat func­ția de pro­cu­ror,  iar ulte­rior, 2004-2015, a exer­ci­tat func­ția de jude­că­tor de instruc­ție  la Jude­că­to­ria sect. Râș­cani, în iulie anul tre­cut a fost numit jude­că­tor în cadrul ace­le­iași instanțe.
    sursa: zdg.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

    În 2014, la un an de când Consiliul Municipal Chișinău (CMC) oferise Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două terenuri pentru construcția câtorva blocuri locative, autoritățile locale oferă un lot și Judecătoriei sect. Râșcani (Detalii, AICI). Cu o suprafață de 60 de ari, terenul este amplasat lângă Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, în coasta parcului Valea Trandafirilor. Detalii, AICI

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sect. Râșcani: Nu pot eu sta într-un loc. Atâta timp cât am puteri, mă pot mișca și judecă capul, încerc să fac ceva pentru judecători. Inițiativa asta am lansat-o încă prin 2007. Șefii de pe atunci, dl Clima era președintele CSM, n-a salutat ideea, iar mai apoi dl Poalelungi a plecat la Strasbourg și totul a murit. Devenind președinte, am hotărât să reiau ideea și să fac ceva ca să le creez condiții judecătorilor mei.

    „Green City”, demarat cu defrișări ilegale Spre finele aceluiași an, compania Exfactor Grup SRL obține autorizațiile de construire și demarează lucrările (Detalii,AICI). Proiectul locativ este denumit „Green City” (orașul verde – din engl. – n.r.) și promite „apartamente panoramice cu o vedere extraordinară!”. A fost „selectată una dintre cele mai puternice companii de construcții din mun. Chișinău care asigură, și executarea lucrărilor în termenii stabiliți, și calitatea construcției”, menționează Oleg Melniciuc într-un răspuns oficial. Detalii, AICI

    Însă o vizită a angajaților Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” (AGSV) din 7 octombrie 2014 se lasă cu o amendă de aproape 30 mii lei. Anume la această sumă s-a ridicat prejudiciul cauzat de companie prin tăierea ilegală a cinci pini cu vârsta de 30 de ani. Detalii, AICI

    Chiar a doua zi, șantierul de construcții este vizitat și de un inspector de la Agenția Ecologică Chișinău (AEC). Acesta depistează lipsa expertizei ecologice de stat și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, dar și tăierea ilegală a încă opt arbori, pe lângă cei cinci depistați deja de AGSV (Detalii, AICI). Urmează sistarea lucrărilor până la înlăturarea problemelor depistate și o amendă de 8 mii lei. Însă constructorul o plătește în termen de 24 de ore și beneficiază de „o reducere” de 50%, așa cum prevede legislația.Detalii, AICI și AICI

    Vladimir Tonu, directorul Exfactor Grup SRL: Am avut o problemă că noi am decopertat pământul fără avizul ecologic și pentru asta am fost amendați și, în conformitate cu buchia legală, am plătit amenda de 4 mii lei.

    Pe 9 martie 2015, inspectorii ecologi constată că Exfactor Grup SRL a continuat lucrările de construcție, în pofida hotărârii de sistare emisă de AEC în toamna lui 2014. De data aceasta, cu 4 mii lei este amendat directorul Exfactor Grup SRL, Vladimir Tonu, pentru că a admis demararea „lucrărilor de construcție în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat”. Detalii, AICI

    Prejudiciul total – 100 mii lei Totodată, inspectorii mai constată că, între timp, pe teritoriul șantierului au mai fost tăiați circa 30 de copaci. Respectiv, Agenția Ecologică înaintează companiei de construcție o pretenție financiară de 100 mii lei, sumă care ar constitui „cuantumul prejudiciului adus mediului”. Detalii, AICI

    Însă directorul Exfactor Grup SRL anunță agenția că, „pentru defrișarea arborilor a achitat prejudiciul adus spațiilor verzi (referire la cei circa 30 mii lei achitați în octombrie 2014 – n.r.), cât și amenda înaintată de AEC”, și că autoritățile nu au prezentat „dovezi ce ar demonstra” că pe șantierul „Green City” au fost tăiați și alți copaci. Detalii, AICI

    Vladimir Tonu: Pentru tot ce am tăiat, pentru tot ce am greșit în fața legii, noi am plătit prejudiciile morale și materiale față de instituțiile sus-numite. Cu banii pe care i-am plătit noi, ei au de sădit… De ar avea sănătate și pace.

    Astfel, agenția apelează la ajutorul instanței. În octombrie 2015, aceștia depun o cerere la Judecătoria sect. Botanica prin care solicită recuperarea prejudiciului din contul companiei de construcție (Detalii, AICI). Solicitarea agenției este în curs de examinare.

    Copiii judecătorilor, beneficiarii finali În baza contractului încheiat cu Exfactor Grup SRL, Judecătoriei sect. Râșcani i-au revenit 52 de apartamente de circa 60 de metri pătrați fiecare. Acest lucru reprezintă practic 20% din suprafața locativă a complexului „Green City”. Magistrații vor achita între 300 și 360 euro per metru pătrat, ceea ce presupune vreo 23 mii euro pentru un apartament cu două odăi (Detalii, AICI). Asta în timp ce prețul de piață în „Green City” este dublu.

    Deși instanța a obținut terenul de 60 de ari pentru a-și asigura angajații cu locuințe,în procesul-verbal de selecție a beneficiarilor se menționează și posibilitatea de a cumpăra un apartament pentru copii, la a căror asigurare „cu spațiu locativ urmează să contribuie părinții”.

    Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei Râșcani: Eu personal am solicitat apartament. Am casă și într-adevăr e încăpătoare, dar le-am spus la toți judecătorii: Chiar și în situația în care dispuneți de spațiu locativ, sunteți în posibilitatea să procurați un apartament la preț preferențial, dat fiind că aveți copii și tot voi trebuie să-i asigurați. [...] Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață.

    Potrivit declarației de avere pe 2014, Melniciuc este proprietarul a două case. Una dintre ele, primită ca donație acum mai bine de 20 de ani, are 90 metri pătrați și se află în s. Mândâc din r. Drochia.

    Pe cealaltă, Oleg Melniciuc a construit-o în Chișinău pe un teren obținut în schimbul unui apartament de circa 125 metri pătrați (Detalii, AICI). Casa elegantă și somptuoasă, de aproape 190 metri pătrați, se află într-un cartier de elită din sect. Râșcani, în regiunea blocurilor de studii ale Universității Tehnice a Moldovei (Detalii, AICI).

    Magistratul mai deține, împreună cu soția, un teren pentru construcții în com. Cruzeşti din suburbia capitalei, pe care l-a cumpărat în 2007. Detalii, AICI

    Deține spațiu comercial de peste 1,5 milioane lei Transferată la începutul acestui an de la Judecătoria sect. Râșcani la Curtea de Apel Chișinău, Veronica Negru deține, împreună cu soțul, un apartament de peste 80 metri pătrați în sect. Ciocana. Locuința a fost cumpărată în 2007 și valorează, oficial, circa jumătate de milion de lei (Detalii,AICI). Patru ani mai târziu, soții Negru au mai intrat în posesia unui spațiu comercial de circa 125 metri pătrați aflat la parterul unui bloc locativ de pe bd. Mircea cel Bătrân din același sector. Detalii, AICI

    Imobilul a fost cumpărat de la Alexandru Negru, un tânăr magistrat numit anul trecut în funcție la Judecătoria sect. Buiucani (Detalii, AICI). Oficial, spațiul comercial este evaluat la peste 1,5 milioane lei și, potrivit declaraților pe venit a judecătoarei, în ultimii doi ani familia Negru a obținut un venit de peste 200 mii lei din darea în arendă a acestuia (Detalii, AICI și AICI). Totodată, Veronica Negru figurează, împreună cu soțul, și proprietari ai unui lot pentru casă. Terenul de 60 de ari, situat în sect. Râșcani, a intrat în posesia acestora în 2006. Detalii, AICI

    „Pe telefon nu se vede cine sunteți”  Magistratul Ghenadie Morozan, transferat în vara acestui an la Curtea de Apel Chișinău, locuiește într-o casă de milioane situată la mai puțin de un kilometru distanță de sediul Judecătoriei sect. Râșcani.

    Potrivit declarației sale de avere pe 2014, imobilul are aproape 430 metri pătrați, asta în timp ce datele cadastrale arată doar 190 cu tot cu garaj (Detalii,AICI și AICI). Terenul pe care se înalță imobilul de lux al soților Morozan i-a fost atribuit în proprietate magistratului încă în 2002 printr-o decizie a Primăriei Chișinău. Detalii, AICI

    Pe lângă casă, familia Morozan mai figurează, împreună cu cele două fiice, drept proprietara unui apartament de peste 60 metri pătrați situat în același sector, pe bd. Moscova. Detalii, AICI

    Ghenadie Morozan: Eu nu mai lucrez la Judecătoria (sect. – n.r.) Râșcani și nu pot să vă ajut cu nimic. Plus că eu nu știu cine sunteți, pe telefon nu se vede cine sunteți, poate sunteți vreun agent al cuiva. - Când pot să mă apropii de Dvs. cu legitimația? Duceți-vă la președinte (Oleg Melniciuc – n.r.). Nu vă cunosc, mă scuzați.

    A primit deja apartament de la primărie Magistrata Nina Arabadji deține un lot pomicol de 60 de ari în s. Dănceni, r. Ialoveni, și peste 2 hectare de teren agricol într-un sat din regiunea Odesa, Ucraina (Detalii, AICI). În Chișinău, aceasta a fost, împreună cu tatăl său, proprietara unui apartament în sect. Buiucani pe care l-a vândut în 2014 (Detalii, AICI). Însă exact în ziua în care a avut loc tranzacția, tatăl său, care figurează în declarația sa pe venit ca persoană aflată la întreținere, intră în posesia unui alt apartament din sect. Râșcani, în urma unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu o nepoată.Detalii, AICI

    Totodată, Arabadji figurează și printre judecătorii pe care primăria deja i-a asigurat cu spațiu locativ. Astfel, în 2012, ca urmare a unei hotătâri de judecată, autoritățile locale i-au alocat magistratei un apartament de 70 metri pătrați pe str. Alba Iulia din capitală. Câteva zile mai târziu, aceasta a primit și bon de repatiție „pentru domicilierea permanentă”. Detalii, AICI și AICI

    Nina Arabadji: De la Primărie eu nu am primit acel metraj care trebuia să mi-l dea și eu, adică, trebuie să trăiesc toată viața împreună cu fiica, da? Vreau și eu să trăiesc singură. Într-adevăr, nu le-am dat părinților cota mea parte pe care o aveam, doar ca să nu mă vorbească cineva special. Și așa mă strădui să fiu corectă, dar tot apar întrebări de parcă am castele.

    Firmă nedeclarată cu pădure arendată Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sect. Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Aceștia au intrat în posesia imobilului acum șapte ani, în urma unui contract de investiție. Detalii, AICI

    Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din or. Durlești pe care a cumpărat-o în 2012 (Detalii, AICI). Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Detalii, AICI

    Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014 (Detalii, AICI). Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a 8 hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei. Detalii, AICI

    Din septembrie curent, Lupașco se află în concediu de maternitate pentru următorii trei ani (Detalii, AICI). Aceasta nu a fost de găsit pentru a se expune în legătură cu firma nedeclarată.

    Așteaptă apartament și de la primărie De un apartament preferențial beneficiază și judecătorul Anatol Galben, și el membru al grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor care i-au revenit Judecătoriei sect. Râșcani în „Green City”.

    Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta deține un teren și o casă în Ialoveni. Imobilul nu este înregistrat la Cadastru și figurează în declarațiile magistratului din ultimii ani ca fiind o construcție nefinisată de peste 100 metri pătrați (Detalii, AICI). În 2011, Galben și-a cumpărat un garaj de circa 30 metri pătrați, iar un an mai târziu, și un Mercedes E220 pentru care a dat, oficial, aproape 200 mii lei. Detalii, AICI

    Totodată, judecătorul se numără printre persoanele pe care Primăria mun. Chișinău a fost obligată de instanță să le asigure cu spațiu locativ (Detalii, AICI). S-a întâmplat după ce, în septembrie 2012, Galben a depus o cerere în acest sens, iar autoritățile locale l-au anunțat că „va putea fi asigurat cu locuinţă în dependenţă de fondul locativ disponibil”. Nefiind de acord cu răspunsul primăriei, magistratul a apelat la colegii săi de breaslă și a obținut câștig de cauză. Detalii, AICI

    Anatol Galben (despre apartamentul solicitat de la primărie): Când o să mi-l dea, atunci o să discutăm.

    Apartament preferențial și trei case la activ Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație.Detalii, AICI

    Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani. Detalii, AICI

    A refuzat la CSM și a revenit la Hristo Botev Deși este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, Elena Covalenco a fost inclusă și ea în lista magistraților care vor primi apartamente în „Green City”. Grupul de lucru și-a motivat decizia prin faptul că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”.

    De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferențial (Detalii, AICI). Ulterior, însă, aceasta a refuzat contractarea unei locuințe.

    Elena Covalenco: Am renunțat fiindcă nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți. Când s-a repartizat la (Judecătoria sect. – n.r.) Râșcani, unde am lucrat 15 ani, am scris cerere să mă includă în listă. Aici sunt mai aproape de copii, fiindcă de acuma se apropie bătrânețea… (râde)

    Potrivit datelor cadastrale, magistrata are o cotă de 2/3 dintr-un apartament de circa 70 metri pătrați de pe bd. Decebal din capitală (Detalii, AICI). În 2010, Covalenco și-a cumpărat patru ari de grădină în Ialoveni, la care se mai adaugă o cotă-parte dintr-un teren agricol de aproape 70 de ari din aceeași localitate. Detalii, AICI

     

    Istoricul terenului „Green City” Inițial, Primăria mun. Chișinău a oferit Judecătoriei sect. Râșcani un teren pe bd. Renașterii, dar între timp se constatase că pe acesta e imposibil de construit un complex locativ. Respectiv, CMC a făcut o altă ofertă, pe Calea Orheiului, însă și aici au apărut probleme tehnice. În cele din urmă, instanța a primit cei 60 de ari de pe str. Hristo Botev  pe care actualmente se construiește blocurile magistraților . Detalii, AICI și AICI

    Acum 10 ani, același teren a fost pus la dispoziția Ministerului Culturii (MC). Se întâmpla după ce, în 2006, Guvernul Tarlev a aprobat o hotărâre privind ridicarea unui complex coregrafic modern. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov, directorul Colegiului Național de Coregrafie (CNC): La început colegiul era un sarai. După ce Voronin (Vladimir, președintele țării în 2001-2009 – n.r.) ne-a vizitat, a început așa o construcție, că pe la mijlocul lunii decembrie o aripă deja era gata (referire la sediul CNC de la intersecția str. M. Eminescu cu str. București din capitală – n.r.). Și Voronin a mai spus: Asta e puțin. Eu am să fac tot posibilul ca să fie construit un teatru al dansului.

    Milioane „aruncate” pe hârtie După hotărârea Guvernului Tarlev din 2006, Ministerul Finanțelor (MF) a alocat aproape două milioane de lei pentru elaborarea documentației de proiect (Detalii, AICI). Între timp, autoritățile locale au pus la dispoziție terenul din str. Hristo Botev pentru construcția viitorului complex coregrafic. Detalii, AICI

    Iurie Gorșcov: În 2009 ne-au dat doar un milion pentru faza zero - măcar să săpăm fundamentul, să punem gard… Ulterior ne-am adresat Ministerului Culturii, la cel al Finanțelor, dar din cauza situației economice din țară, lucrările de construcție au tot fost amânate.

    Gheorghe Postică, viceministrul Culturii: MC nu a avut finanțări pentru a demara construcția respectivă și totul a rămas baltă. Cunosc că s-au oferit aproape două milioane de lei… Banii aceștia au fost investiți în hârtie care acum nu au nici o valoare.

    Necesităților judecătorilor, primordiale În 2012, Ministerul Culturii vine deja cu inițiativa de a construi, în locul complexului coregrafic, un bloc locativ pentru oamenii de artă.

    „Din cauza costurilor mari la chirie şi a salariilor mizere, [oamenii de creaţie] sunt nevoiţi să trăiască în condiţii inumane: fie prin cabinele teatrelor, la rude sau prin cămine. Cei mai mulţi dintre ei aleg calea străinătăţilor în căutarea unor surse de venit mai mari, de cele mai dese ori în scopul procurării de locuinţe”, se menționează în proiectul unei hotărâri de Guvern. Detalii, AICI

    Însă inițiativa ministerului așa și a rămas la faza de proiect, fiind în continuare plasat, „pentru consultare publică, pe portalul www.particip.gov.md”. Detalii, AICI

    Diana Gurschi, șefa Direcției Asistență Juridică a Primăriei mun. Chișinău(despre decizia CMC privind atribuirea unui lot Judecătoriei sect. Râșcani):Terenul a fost transmis Ministerului Culturii doar să-l folosească pentru o perioadă nedeterminată, până se ia o altă decizie. Colegiul (de Coregrafie – n.r.), dacă aveau vreo intenție să construiască ceva, că ei singuri mijloace financiare nu dețin, trebuia să facă demersuri câtre Guvern prin care să le solicite. Luând în considerație necesitatea care a fost argumentată de către reprezentanții instanței de judecată, a și fost perfectat proiectul de decizie respectiv.

    sursa: rise.md

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Judecător „din iad”, salvat de CSM, chiar dacă anterior a fost respins de Timofti; „Nu poate omul să suporte consecinţe toată viaţa”

    A fost la un pas de a-şi pierde funcţia, dar a fost salvat de Consiliul Superior al Magistraturii. Vorbim despre Anatolie Galben, judecătorul supranumit de presă „din iad” pentru faptul că în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a judecat tineri în comisariatul de poliţie. Deşi preşedintele ţării a respins candidatura acestuia pentru reconfirmarea în funcţia de magistrat, Consiliul a decis să-l propună repetat şefului statului. Astfel, Nicolae Timofti va fi obligat să semneze decretul privind reconfirmarea. 

    A fost la un pas de a-şi pierde funcţia, dar a fost salvat de Consiliul Superior al Magistraturii. Vorbim despre Anatolie Galben, judecătorul supranumit de presă „din iad” pentru faptul că în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a judecat tineri în comisariatul de poliţie. Deşi preşedintele ţării a respins candidatura acestuia pentru reconfirmarea în funcţia de magistrat, Consiliul a decis să-l propună repetat şefului statului. Astfel, Nicolae Timofti va fi obligat să semneze decretul privind reconfirmarea. 

     

  • Câți judecători au fost PEDEPSIȚI în 2014 pentru încălcări

    Alți 12 judecători din cei 61 care au ajuns anul trecut în atenția Colegiului Disciplinar au primit avertismente, printre aceștia fiind și un magistrat de la Judecătoria Râșcani, supranumit de jurnaliști „judecătorul din iad”, Anatolie Galben.

    Alți 12 judecători din cei 61 care au ajuns anul trecut în atenția Colegiului Disciplinar au primit avertismente, printre aceștia fiind și un magistrat de la Judecătoria Râșcani, supranumit de jurnaliști „judecătorul din iad”, Anatolie Galben.

     

  • Sute de judecători și procurori au obținut, prin judecată, apartamente în Chișinău

    Mai bine de jumătate dintre judecătorii și procurorii care au solicitat să fie asigurați cu spațiu locativ gratuit de către Primăria Chișinău dețin în proprietate câte unul sau mai multe apartamente. Unii dintre ei și pe acelea le-au obținut gratuit de la stat. Acest lucru nu i-a împiedicat însă să meargă în judecată și să ceară apartamente sau terenuri pe gratis, chiar și după expirarea termenului în care puteau beneficia de acest drept.

    Mai bine de jumătate dintre judecătorii și procurorii care au solicitat să fie asigurați cu spațiu locativ gratuit de către Primăria Chișinău dețin în proprietate câte unul sau mai multe apartamente. Unii dintre ei și pe acelea le-au obținut gratuit de la stat. Acest lucru nu i-a împiedicat însă să meargă în judecată și să ceară apartamente sau terenuri pe gratis, chiar și după expirarea termenului în care puteau beneficia de acest drept.

    Nevoită să execute deciziile judecătorești, primăria capitalei le oferă apartamente spațioase, în blocuri noi, lăsându-i baltă pe bătrâni, familiile cu mulți copii și persoanele cu dezabilități care așteaptă de zeci de ani să primească locuințe de la stat.

  • Впервые в истории юриспруденции Молдовы в суды назначены сразу 16 судей

    Оставлено в силе предупреждение, вынесенное дисциплинарной коллегией ВСМ судье по уголовному преследованию суда сектора Рышкань Анатолию Галбену, которое он пытался оспорить.

    Оставлено в силе предупреждение, вынесенное дисциплинарной коллегией ВСМ судье по уголовному преследованию суда сектора Рышкань Анатолию Галбену, которое он пытался оспорить.

  • Judecătorul Anatolie Galben, supranumit „din iad”, rămâne pedepsit

    Contestare cu refuz. Magistratul Judecătoriei Râşcani, Anatolie Galben, care a fost sancţionat anterior de CSM cu „avertisment” a cerut să-i fie anulată pedeapsa. Asta deşi magistraţii au decis anterior că Galben a încălcat legea la examinarea unei petiţii. Membrii CSM i-au ascultat din nou argumentele, însă şi-au menţinut hotărârea. În petiţie depusă la CSM avocatul Ana Ursachi s-a plâns că magistratul a judecat o cauză în absenţa sa, fără să înregistreze în format audio şedinţa,

    Contestare cu refuz. Magistratul Judecătoriei Râşcani, Anatolie Galben, care a fost sancţionat anterior de CSM cu „avertisment” a cerut să-i fie anulată pedeapsa. Asta deşi magistraţii au decis anterior că Galben a încălcat legea la examinarea unei petiţii. Membrii CSM i-au ascultat din nou argumentele, însă şi-au menţinut hotărârea. În petiţie depusă la CSM avocatul Ana Ursachi s-a plâns că magistratul a judecat o cauză în absenţa sa, fără să înregistreze în format audio şedinţa,

    iar în procesul-verbal a scris că avocatul a fost prezent. Galben şi-a argumentat decizia prin faptul că Ursachi nu ar fi avut mandat, ceea ce i-a enervat pe membrii CSM.

    Tododată, petiţionarul afirmă că judecătorul are prea mult tupeu. „Nesimțire totală. S-a încercat pentru ultima dată tragerea unor sfori de unde îi venea promisiunea domnului Galben că va rămâne fără nicio problemă în urma ilegalității pe care a făcut-o.

    Este o decizie mult prea moale, mustrarea avea să fie mult mai severă și soldată cu demiterea acestui judecător, astfel încât epurarea sistemului judecătoresc să meargă mult mai repede”, consideră avocatul Ana Ursachi. Precizăm că înainte de a-i fi aplicată pedeapsa, Anatolie Galben a mers la Colegiul Disciplinar însoţit de şeful său, preşedintele Judecătoriei Râşcani, Oleg Melniciuc, care i-a sărit, fără succes, în apărare. Galben se numără printre magistraţii care în aprilie 2009 au condamnat, contrar legii, chiar în comisariate, mai mulţi tineri participanţi la protestele anticomuniste. El declara atunci că examinarea cauzelor în incinta comisariatelor este un lucru normal şi perfect legal. Magistratul se numără şi în lista judecătorilor responsabili de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO.

  • В рядах судей Кишинева – пополнение

    Оставлено в силе предупреждение, вынесенное дисциплинарной коллегией ВСМ судье по уголовному преследованию суда Рышкановки Анатолия Галбен, которое он пытался оспорить.

    Оставлено в силе предупреждение, вынесенное дисциплинарной коллегией ВСМ судье по уголовному преследованию суда Рышкановки Анатолия Галбен, которое он пытался оспорить.

     

  • Sancţionat, dar apărat de Melniciuc

    Judecătorul de instrucţie Anatolie Galben, supranumit "din iad", a fost sancţionat cu un simplu avertisment. Decizia a fost luată de către Colegiul Disciplinar după ce preşedintele interimar al CSM i-a intentat procedura disciplinară pe motiv că a încălcat legea la examinarea unei petiţii. Chiar şi aşa, magistratul îşi neagă vina, iar pentru a fi mai convingător în faţa membrilor Colegiului, a venit însoţit de şeful judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihail Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care însă nu i-a convins pe membrii Colegiului Disciplinar.

    Judecătorul de instrucţie Anatolie Galben, supranumit "din iad", a fost sancţionat cu un simplu avertisment. Decizia a fost luată de către Colegiul Disciplinar după ce preşedintele interimar al CSM i-a intentat procedura disciplinară pe motiv că a încălcat legea la examinarea unei petiţii. Chiar şi aşa, magistratul îşi neagă vina, iar pentru a fi mai convingător în faţa membrilor Colegiului, a venit însoţit de şeful judecătoriei sectorului Râşcani, Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihail Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care însă nu i-a convins pe membrii Colegiului Disciplinar.

    Petiţionarul susţine că Anatolie Galben a judecat cauza fără să înregistreze în format audio şedinţa, luând o decizie irevocabilă.

    Anatolie Galben s-a prezentat în faţa Colegiului Disciplinar împreună cu Oleg Melniciuc, şeful instanţei în care activează, şi anume a sectorului Râşcani , sperând că va avea o apărare mai bună. Şi-a argumentat decizia prin faptul că avocatul nu ar fi avut mandat. În schimb, în procesul-verbal Galben a scris că avocatul a fost prezent. Aici s-a dat de gol prin răspunsurile oferite la întrebările magistraţilor.

    Avocatul Ana Ursachi susţine că a avut mandat, iar Galben a făcut acest lucru intenţionat, întrucât anterior a depus două cereri de tragere la răspundere penală a judecătorului. Ursachi l-a mai acuzat pe judecătorul sancţionat şi de faptul că a extras ilegal dosarul din Procuratura municipală, afirmaţii pe care Galben a refuzat să le comenteze. Singurul care s-a grăbit să-i ia apărarea lui Galben a fost şeful său, Oleg Melniciuc, finul controversatului judecător şi preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Emotiv cum ne-a obişnuit, Melniciuc a fost rugat de judecători să coboare vocea. Cât priveşte înregistrarea audio, Melniciuc s-a grăbit să se acopere cu unele dificultăţi tehnice. Decizia Colegiului Disciplinar poate fi atacată în termen de zece zile la Consiliul Superior al Magistraturii. Galben a refuzat să spună dacă o va ataca şi nu a răspuns la întrebările presei. Precizăm că Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care în aprilie 2009 au condamnat, contrar legii, chiar în comisariate, mai mulţi tineri participanţi la protestele din aprilie. Galben declara atunci că examinarea cauzelor în incinta comisariatelor este un lucru normal şi perfect legal, iar ulterior nu a mai putut fi sancţionat, pentru că ar fi expirat termenul de prescripţie. Magistratul se numără şi în lista judecătorilor responsabili de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO.

  • Judecatorul Galben a folosit cu succes sansa pentru a-si reabilita imaginea in societate

    In memoria mea judecatorul Galben este acelas ca si judecatorul din iad Dorin Popovici care impreuna eliberau mandate de arest tinerilor in incinta Comisariatelor in aprilie 2009 si anume judecatorul Galben a decis in CGP s-a fiu arestat pentru evenimentele din 7 aprilie 2009. In acest caz Consiliumul Superior al Magistraturii i-a gasit abateri disciplinare judecatorului Galben dar nu l-a pedepsit pentru ca a intervenit termenii de prescriptie.

    In memoria mea judecatorul Galben este acelas ca si judecatorul din iad Dorin Popovici care impreuna eliberau mandate de arest tinerilor in incinta Comisariatelor in aprilie 2009 si anume judecatorul Galben a decis in CGP s-a fiu arestat pentru evenimentele din 7 aprilie 2009. In acest caz Consiliumul Superior al Magistraturii i-a gasit abateri disciplinare judecatorului Galben dar nu l-a pedepsit pentru ca a intervenit termenii de prescriptie.

    Astazi am ramas perplex de hotararea luata de judecatorul de instructie Galben unde am contestat ordonanta procurorului Diacov pe cazul agresarii si deposedarii de camera video de procurorii Geru si Afanasiev in incinta Procuraturii sect. Centru de ziua indragostitilor , 14 februarie 2012. Pot spune ca judecatorul Galben mi-a admis contestatia argumentandu-si intr-atat hotararea si cred ca s-a depasit pe sine insusi.

  • Дело в отношении брата депутата Парламента РМ Ирины Влах вернули на доследование

    Pешением  суда сектора Рышканы м. Кишинев, судья Анатолий Галбен отменил  ранее принятое решение от 23.11.2012г. в отношении Сергея Влаха в части прекращения  уголовного преследования. Тем же решением, суд обязал правоохранительные органы вернуть дело по похищению, избиению и незаконному удержанию г-ну Федора Казанжи на доследование.

    Pешением  суда сектора Рышканы м. Кишинев, судья Анатолий Галбен отменил  ранее принятое решение от 23.11.2012г. в отношении Сергея Влаха в части прекращения  уголовного преследования. Тем же решением, суд обязал правоохранительные органы вернуть дело по похищению, избиению и незаконному удержанию г-ну Федора Казанжи на доследование.

     

  • ЖАЛОБА На Определение суда Рышкань, м.Кишинэу от 24.05.2012 г Дело № 12-46|12

    Из материала дела видно, что судья А.Галбен своим Определением откровенно проигнорировал ст.21 Конституции РМ (презумпция невиновности: «Любое лицо, обвиняемое в совершении преступления, считается невиновным до тех пор, пока его виновность не будет установлена законным порядком путем гласного судебного разбирательства, при котором ему обеспечиваются все необходимые гарантии для защиты»).

    Из материала дела видно, что судья А.Галбен своим Определением откровенно проигнорировал ст.21 Конституции РМ (презумпция невиновности: «Любое лицо, обвиняемое в совершении преступления, считается невиновным до тех пор, пока его виновность не будет установлена законным порядком путем гласного судебного разбирательства, при котором ему обеспечиваются все необходимые гарантии для защиты»).

     

  • Judecătorul A.Galben va fi adus forţat în instanţă?

    Contraversatul judecator Anatol Galben va fi adus fortat in instanta/nu se prezintă in judecată ca pîrît si mă amenință cu politia.

  • Muruianu: „Mass-media este un câine turbat, periculos pentru societate”

    Schimb dur de replici la Adunarea Generală a Judecătorilor, care are loc azi, 13 februarie. Ion Muruian, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, a declarat că „mass-media este un câine turbat, periculos pentru întreaga societate”. În replică, Alexandru Tănase, Ministrul Justiției, a subliniat că „justiția moldovenească traversează o profundă criză morală, generată de corupție şi lipsa de responsabilitate în fața societăţii”. Muruian a mai declarat că „Guvernul trebuie să găsească bani pentru a investi in justiție, la fel cum caută bani pentru drumuri”.

    Schimb dur de replici la Adunarea Generală a Judecătorilor, care are loc azi, 13 februarie. Ion Muruian, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, a declarat că „mass-media este un câine turbat, periculos pentru întreaga societate”. În replică, Alexandru Tănase, Ministrul Justiției, a subliniat că „justiția moldovenească traversează o profundă criză morală, generată de corupție şi lipsa de responsabilitate în fața societăţii”. Muruian a mai declarat că „Guvernul trebuie să găsească bani pentru a investi in justiție, la fel cum caută bani pentru drumuri”.

    Ulterior, judecătorul Anatol Galben a declarat că a primit ordin de la președintele judecătoriei Buiucani, ca să meargă și să judece în comisariatele de poliție. În acest sens, ministrul Justiției, Alexandru Tănase, a răspuns: „Dle judecător, nu există scuze pentru ceea ce ați făcut!”

  • 7 aprilie: Coşmarul prin care a trecut Anatol Mătăsaru

    Dacă ar fi însufleţite, coridoarele de la Comisariatul General de Poliţie din Chişinău ar povesti că în aprilie 2009 au văzut atâtea, câte n-au văzut în ultimii zeci de ani. Într-un concurs al coridoarelor, ar concura, probabil, cu coridoarele NKVD. Coridorul în care s-au întâlnit paşii lui Mătăsaru cu cei ai judecătorului Galben ar putea scrie o nuvelă. Dar coridorul prin care a trecut Anatol Mătăsaru tace. Anatol Mătăsaru s-a întâlnit cu tizul său, judecătorul Anatol Galben, la 11 aprilie 2009 la Comisariatul General de Poliţie. Mătăsaru îşi aminteşte cu durere chipul acestui judecător. Durerea era cauzată de capul umflat de bătăi, de coastele rupte şi de injustiţie.

    Dacă ar fi însufleţite, coridoarele de la Comisariatul General de Poliţie din Chişinău ar povesti că în aprilie 2009 au văzut atâtea, câte n-au văzut în ultimii zeci de ani. Într-un concurs al coridoarelor, ar concura, probabil, cu coridoarele NKVD. Coridorul în care s-au întâlnit paşii lui Mătăsaru cu cei ai judecătorului Galben ar putea scrie o nuvelă. Dar coridorul prin care a trecut Anatol Mătăsaru tace. Anatol Mătăsaru s-a întâlnit cu tizul său, judecătorul Anatol Galben, la 11 aprilie 2009 la Comisariatul General de Poliţie. Mătăsaru îşi aminteşte cu durere chipul acestui judecător. Durerea era cauzată de capul umflat de bătăi, de coastele rupte şi de injustiţie.

    Judecătorul Galben i-a auzit doar paşii lui Mătăsaru, nu şi vocea. În momentul procesului-fulger în timpul căruia l-a condamnat la 30 de zile, judecătorul nu l-a întrebat nimic. Orele de aşteptare a procesului, stând în picioare, flămând şi frământat de durerile traumelor, îi cauzau lui Anatol Mătăsaru un vuiet supărător în urechi. În minte îi stăruia răcnetul grosolan al unui poliţist: «Matasaru pid…z!!!», care a răsunat în acelaşi coridor cu 3 zile înainte.

    Atunci, după aproape o oră de bătăi primite chiar în biroul unui şef de subdiviziune a Comisariatului în cauză, Anatol a fost aruncat din acel birou direct în «coridorul morţii», fiind «îmbrăţişat» de pumnii şi picioarele autorilor răguşiţi ai noţiunii de «pi…z». A primit nenumărate lovituri în cap, în coaste, în gât. Dacă ar fi putut, dacă ar fi ştiut cum, s-ar fi bucurat enorm în momentul în care a leşinat şi nu a mai văzut, auzit, simţit nimic. S-a trezit după asta cu capul inflamat, cu dureri la respiraţie. Nu ştia că avea o coastă ruptă, nu ştia că avea comoţie cerebrală. Ştia doar că îi este frig şi că nu ştie nimic de soţia sa Julieta, care aştepta cel de-al doilea copil. Julieta, în acele momente, vizitase comisariatul de 3 ori pentru a primi aceeaşi minciună: «Mătăsaru nu e aici».

  • «Обмен любезностями» вместо подведения итогов

    Судья по уголовному преследованию Анатолий Галбен (суд сектора Рышкань, Кишинева) привел еще один довод: большое число задержанных и высокая вероятность новых столкновений во время их перевозки. Некоторые судьи выразили недовольство тем, что их вызывает на беседу председатель парламентской комиссии по расследованию апрельских событий Виталий Нагачевский.

    Судья по уголовному преследованию Анатолий Галбен (суд сектора Рышкань, Кишинева) привел еще один довод: большое число задержанных и высокая вероятность новых столкновений во время их перевозки. Некоторые судьи выразили недовольство тем, что их вызывает на беседу председатель парламентской комиссии по расследованию апрельских событий Виталий Нагачевский.

  • Judecarea tinerilor in comisariatele de politie a fost un lucru normal si perfect legal, declaratie

    Judecarea tinerilor in comisariatele de politie dupa evenimentele din 7 aprilie a fost un lucru normal si perfect legal. De aceasta parere este unul dintre judecatorii din sectorul Rascani, care a instrumentat cazuri in comisariat. Anatol Galben este cel care a emis mandat de arest si pe numele lui Matasru, dar nu a putut spune de ce nu a luat masuri atunci cand acesta avea urme vizibile de lovituri. Nemultumirea judecatorului de la Rascani a venit dupa ce presedintele interimar si ministrul Justitiei au criticat modul in care unii magistrati si-au facut datoria in timpul evenimentelor din aprilie. In ceea ce priveste maltratarile din comisariatele de politie, judecatorul de instructie

    Judecarea tinerilor in comisariatele de politie dupa evenimentele din 7 aprilie a fost un lucru normal si perfect legal. De aceasta parere este unul dintre judecatorii din sectorul Rascani, care a instrumentat cazuri in comisariat. Anatol Galben este cel care a emis mandat de arest si pe numele lui Matasru, dar nu a putut spune de ce nu a luat masuri atunci cand acesta avea urme vizibile de lovituri. Nemultumirea judecatorului de la Rascani a venit dupa ce presedintele interimar si ministrul Justitiei au criticat modul in care unii magistrati si-au facut datoria in timpul evenimentelor din aprilie. In ceea ce priveste maltratarile din comisariatele de politie, judecatorul de instructie

    Andrei Galben afirma ca fiecare persoana a fost asistata de un avocat si i s-a respectat toate drepturile. Totodata Galben a decalarat ca nicio persoana care a ajuns in fata sa nu s-a plans de acest lucru, cu exceptia lui Anatol Matasaru.Retinut dupa 7 aprilie, Anatol Matasaru s-a plans de nenumarate ori ca ar fi fost maltratat de politisti. In imaginile care fusesera filmate pe ascuns, Matasaru avea fata plina de vanatai. Consiliul superior al Magistraturii a anuntat ca va studia toate sentintele emise de judecatori in perioada evenimentelor din aprilie.

    Dupa protestul din 7 aprilie, sute de tineri au fost retinuti in Comisariatele de Politie din capitala, unde au fost maltratati si torturati. Tot in comisariate, au fost si judecati, actiune despre care ministrul Justitiei spune ca este absolut ilegala. Din aceasta cauza, un judecator a fost demis, iar altuia nu i s-a prelungit mandatul.

  • Judecătorul din iad (IV)

    Dacă ar fi însufleţite, coridoarele de la Comisariatul General de Poliţie din Chişinău ar povesti că în aprilie 2009 au văzut atâtea, câte n-au văzut în ultimii zeci de ani. Într-un concurs al coridoarelor, ar concura, probabil, cu coridoarele NKVD. Coridorul în care s-au întâlnit paşii lui Mătăsaru cu cei ai judecătorului Galben ar putea scrie o nuvelă. Dar coridorul prin care a trecut Anatol Mătăsaru tace. Anatol Mătăsaru s-a întâlnit cu tizul său, judecătorul Anatol Galben, la 11 aprilie 2009 la Comisariatul General de Poliţie.

    Dacă ar fi însufleţite, coridoarele de la Comisariatul General de Poliţie din Chişinău ar povesti că în aprilie 2009 au văzut atâtea, câte n-au văzut în ultimii zeci de ani. Într-un concurs al coridoarelor, ar concura, probabil, cu coridoarele NKVD. Coridorul în care s-au întâlnit paşii lui Mătăsaru cu cei ai judecătorului Galben ar putea scrie o nuvelă. Dar coridorul prin care a trecut Anatol Mătăsaru tace. Anatol Mătăsaru s-a întâlnit cu tizul său, judecătorul Anatol Galben, la 11 aprilie 2009 la Comisariatul General de Poliţie.

    Mătăsaru îşi aminteşte cu durere chipul acestui judecător. Durerea era cauzată de capul umflat de bătăi, de coastele rupte şi de injustiţie. Judecătorul Galben i-a auzit doar paşii lui Mătăsaru, nu şi vocea. În momentul procesului-fulger în timpul căruia l-a condamnat la 30 de zile, judecătorul nu l-a întrebat nimic. Orele de aşteptare a procesului, stând în picioare, flămând şi frământat de durerile traumelor, îi cauzau lui Anatol Mătăsaru un vuiet supărător în urechi. În minte îi stăruia răcnetul grosolan al unui poliţist: „Matasaru pid…z!!!”, care a răsunat în acelaşi coridor cu 3 zile înainte.

    Atunci, după aproape o oră de bătăi primite chiar în biroul unui şef de subdiviziune a Comisariatului în cauză, Anatol a fost aruncat din acel birou direct în „coridorul morţii”, fiind „îmbrăţişat” de pumnii şi picioarele autorilor răguşiţi ai noţiunii de „pi…z”. A primit nenumărate lovituri în cap, în coaste, în gât. Dacă ar fi putut, dacă ar fi ştiut cum, s-ar fi bucurat enorm în momentul în care a leşinat şi nu a mai văzut, auzit, simţit nimic.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU