Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Rusu Ion
Căutare avansată

Gheorghieş Alexandru

Curtea de Apel Bălţi, Președinte

Date biografice

Membru detașat al Consiliului Superior al Magistraturii

Prin Hotărârea nr. 120/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat retragerea cererii de demisie din funcție a judecătorului Alexandru Gheorghieș de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărîrea CSM nr. 66/6 din 16 aprilie 2020 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea de demisie a magistratului, propunînd Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție a acestuia, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Alexandru GHEORGHIEȘ, judecător la Curtea de Apel Bălți, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 16 martie 2018, până la 16 martie 2022, inclusiv.

Prin Hotărârea nr. 766/34 din 28 noiembrie 2017,  Consiliul Superior al Magistraturii suspendă activitatea administrativă a judecătorului Alexandru Gheorghieș, începând cu data detașării în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2193-VII din 11 iulie 2016, numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți.

Membru detașat al Consiliului Superior al Magistraturii

Prin Hotărârea nr. 120/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat retragerea cererii de demisie din funcție a judecătorului Alexandru Gheorghieș de la Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărîrea CSM nr. 66/6 din 16 aprilie 2020 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea de demisie a magistratului, propunînd Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție a acestuia, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Alexandru GHEORGHIEȘ, judecător la Curtea de Apel Bălți, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 16 martie 2018, până la 16 martie 2022, inclusiv.

Prin Hotărârea nr. 766/34 din 28 noiembrie 2017,  Consiliul Superior al Magistraturii suspendă activitatea administrativă a judecătorului Alexandru Gheorghieș, începând cu data detașării în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 2193-VII din 11 iulie 2016, numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți.

Conform Hotărîrii nr. 372/17 din 31 mai 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Alexandru Gheorghieș, în funcţia de preşedinte al Curții de Apel Bălți, pe un termen de 4 ani.

Potrivit Hotărîrii nr. 399/17 din 31 mai 2016, Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe judecătorul Gheorghieș Alexandru, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Curții de Apel Bălți, începînd cu 09 iunie 2016, pînă la suplinirea funcției vacante în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr.102-VII din 01 iunie 2012 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți.

Anul naşterii: 1964

Instruire/Diplome
1987 - 1993 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1990 - 1992 consultant juridic în colhozul „Gagarin”
1992 - 1995 Inspector vamal, Vama Costeşti
1996 - 1999 ajutorul procurorului, procuratura r-lui Glodeni
1999 - 2002 primarul satului Fundurii Vechi, judeţul Bălţi

26.11.2002 numit în funcţie de judecător la Judecătoria Glodeni, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 978-III)
25.10.2006 numit în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Glodeni, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 818-IV)
26.09.2007 numit în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 1310-IV)
31.05.2012 numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi (Decret nr. 98-VII)
01.06.2012 numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, pe un termen de 4 ani (Decret nr. 102-VII)

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 18/3 din 22 Martie 2019, Hotărârile judecătorului Gheorghieș Alexandru de la Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni), nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărârii nr. 4/1 din 25 februarie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosarele examinate de judecătorul Gheorghieș Alexandru nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 1/1 din 21 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosarele examinate de judecătorul Gheorghieș Alexandru nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 12, menținute 8 - 66,66%;
2012 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 2, menținute 2 - 100%;
2013 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 37, menținute 26 - 70,27%;
2014 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 25, menținute 19 - 76%;
2015 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 31, menținute 22 - 70,96%;
2016 au fost contestate în total 44 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 39, ceea ce constituie 88,33%;
2017 au fost contestate în total 43 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 88,37%;
2018 nu au fost contestate careva hotărâri, sentințe şi încheieri.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 267, hotărîri/sentințe/încheieri casate 4 - 1,49%;
2012 - cauze examinate 32, hotărîri/sentințe/încheieri casate 0 - 100%;
2013 - cauze examinate 96, hotărîri/sentințe/încheieri casate 7 - 7,29%;
2014 - cauze examinate 60, hotărîri/sentințe/încheieri casate 6 - 10%;
2015 - cauze examinate 147, hotărîri/sentințe/încheieri casate 9 - 6,12%;
2016, din 140 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%;
2017, din 149 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,35%;
2018, din 15 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 33/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Alexandru Gheorghieș pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la curțile de apel (Chișinău, Cahul, Comrat) cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 32/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Alexandru Gheorghieș pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 77 (șaptezeci și șapte) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 31/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Alexandru Gheorghieș pentru promovare în funcţia administrativă – vicepreședinte/președinte la Curtea de Apel Chișinău/Curtea Supremă de Justiție cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis cererea judecătorului Alexandru Gheorghieș cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor pentru efectuarea procedurilor de rigoare privind accederea la o funcție administrativă, promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară sau transferul la o instanță judecătorească de același nivel.

Prin Hotărârea nr. 19/3 din 22 Martie 2019, Colegiul de Evaluare a acordat președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieş, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor calificativul Excelent acumulînd un total de 67 de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 18/3 din 22 Martie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat calificativul Excelent, acumulînd un total de 88 de puncte în urma susținerii evaluării performanțelor, domnului Gheorghieș Alexandru, președinte al Curții de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 25 martie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulînd un total de 93 de puncte.

Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, prin Hotărârea nr. 5/1 din 25 martie 2016, a acordat calificativul Excelent, în urma susținerii evaluării performanțelor, domnului Gheorghieș Alexandru, președinte al Curții de Apel Bălți. 

Prin Hotărârea nr. 2/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativulExcelent, acumulând un total de 68 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii CSM nr. 374/16 din 19 mai 2015, i s-a conferit gradul I (întîi) de calificare.

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014, i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 217/15 din 11 mai 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 574/26 din 04 Decembrie 2018, se deleagă președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, pentru participare la atelierul de lucru, organizat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului Față de Copii, ce se va desfășura în perioada 14-15 decembrie 2018 la pensiunea „Butuceni”. 

Potrivit Hotărârii nr. 399/20 din 02 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat membrul CSM, Alexandru Gheorghieș, în calitate de membru al Comitetului de Coordonare a Proiectului ”Sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției”.

Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău; 
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți; 
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; 
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 238/12 din 08 mai 2018, se deleagă membrul CSM, Alexandru Gheorghieș, în perioada 16-18 mai 2018, pentru participare la Întâlnirea Profesională a Tribunalelor 2018, ce se va desfășura la Tîrgu Jiu, România.

Prin Hotărârea nr. 675/30 din 10 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizeazat delegarea domnului Alexandru Gheorghieş, pentru participare la seminarul „Termenul rezonabil în materie civilă. Gestionarea programelor informatice. Asistenţa judiciară în materie penală”, care va avea loc în perioada 12-13 octombrie 2017, la Iaşi, România.

Conform Hotărârii nr. 776/34 din 28 noiembrie 2017, se deleagă judecătorii de la Curtea de Apel Bălți pentru participare la seminarul de formare profesională cu genericul ”Statutul judecătorilor în România şi Republica Moldova’’, care se va desfășura în perioada 07 - 08 decembrie 2017 în România, la sediul Palatului de Justiție din Iași, str. Elena Doamna nr. 1A, după cum urmează:
- Alexandru Gheorghieș, președinte, Curtea de Apel Bălți;
- Vera Toma, judecător, Curtea de Apel Bălți și membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Aliona Corcenco, vicepreședinte, Curtea de Apel Bălți; - Ion Talpa, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Stela Procopciuc, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Ana Albu, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Elena Grumeza, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Diana Stănilă, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Oleg Moraru, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Aurelia Toderaș, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Svetlana Șleahtițchi, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Eugeniu Bejenaru, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Adriana Garbuz, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Natalia Chircu, judecător, Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Alexandru Gheorghieș, membrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 192/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei INJ pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și de procuror, în perioada 13 – 31 martie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 923/37 din 20 decembrie 2016, domnul Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți a fost numit membru în Grupul de lucru la elaborarea Studiului privind încrederea în sistemul judecătoresc.

În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Alexandru Gheorghieș (Curtea de Apel Bălți) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 18/3 din 22 Martie 2019, Hotărârile judecătorului Gheorghieș Alexandru de la Judecătoria Hîncești (sediul Ialoveni), nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit Hotărârii nr. 4/1 din 25 februarie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosarele examinate de judecătorul Gheorghieș Alexandru nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 1/1 din 21 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosarele examinate de judecătorul Gheorghieș Alexandru nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 12, menținute 8 - 66,66%;
2012 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 2, menținute 2 - 100%;
2013 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 37, menținute 26 - 70,27%;
2014 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 25, menținute 19 - 76%;
2015 - hotărîri/sentințe/încheieri contestate 31, menținute 22 - 70,96%;
2016 au fost contestate în total 44 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 39, ceea ce constituie 88,33%;
2017 au fost contestate în total 43 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 38, ceea ce constituie 88,37%;
2018 nu au fost contestate careva hotărâri, sentințe şi încheieri.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 267, hotărîri/sentințe/încheieri casate 4 - 1,49%;
2012 - cauze examinate 32, hotărîri/sentințe/încheieri casate 0 - 100%;
2013 - cauze examinate 96, hotărîri/sentințe/încheieri casate 7 - 7,29%;
2014 - cauze examinate 60, hotărîri/sentințe/încheieri casate 6 - 10%;
2015 - cauze examinate 147, hotărîri/sentințe/încheieri casate 9 - 6,12%;
2016, din 140 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,57%;
2017, din 149 cauze examinate, 5 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,35%;
2018, din 15 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 33/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Alexandru Gheorghieș pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la curțile de apel (Chișinău, Cahul, Comrat) cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 32/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Alexandru Gheorghieș pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 77 (șaptezeci și șapte) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 31/05 din 05 Iunie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Alexandru Gheorghieș pentru promovare în funcţia administrativă – vicepreședinte/președinte la Curtea de Apel Chișinău/Curtea Supremă de Justiție cu 80 (optzeci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis cererea judecătorului Alexandru Gheorghieș cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor pentru efectuarea procedurilor de rigoare privind accederea la o funcție administrativă, promovarea la o instanță judecătorească ierarhic superioară sau transferul la o instanță judecătorească de același nivel.

Prin Hotărârea nr. 19/3 din 22 Martie 2019, Colegiul de Evaluare a acordat președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieş, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor calificativul Excelent acumulînd un total de 67 de puncte.

Prin Hotărârea Nr. 18/3 din 22 Martie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat calificativul Excelent, acumulînd un total de 88 de puncte în urma susținerii evaluării performanțelor, domnului Gheorghieș Alexandru, președinte al Curții de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 25 martie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulînd un total de 93 de puncte.

Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, prin Hotărârea nr. 5/1 din 25 martie 2016, a acordat calificativul Excelent, în urma susținerii evaluării performanțelor, domnului Gheorghieș Alexandru, președinte al Curții de Apel Bălți. 

Prin Hotărârea nr. 2/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativulExcelent, acumulând un total de 68 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 1/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărîrii CSM nr. 374/16 din 19 mai 2015, i s-a conferit gradul I (întîi) de calificare.

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014, i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărîrii nr. 217/15 din 11 mai 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 574/26 din 04 Decembrie 2018, se deleagă președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, pentru participare la atelierul de lucru, organizat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului Față de Copii, ce se va desfășura în perioada 14-15 decembrie 2018 la pensiunea „Butuceni”. 

Potrivit Hotărârii nr. 399/20 din 02 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat membrul CSM, Alexandru Gheorghieș, în calitate de membru al Comitetului de Coordonare a Proiectului ”Sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției”.

Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău; 
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți; 
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; 
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 238/12 din 08 mai 2018, se deleagă membrul CSM, Alexandru Gheorghieș, în perioada 16-18 mai 2018, pentru participare la Întâlnirea Profesională a Tribunalelor 2018, ce se va desfășura la Tîrgu Jiu, România.

Prin Hotărârea nr. 675/30 din 10 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizeazat delegarea domnului Alexandru Gheorghieş, pentru participare la seminarul „Termenul rezonabil în materie civilă. Gestionarea programelor informatice. Asistenţa judiciară în materie penală”, care va avea loc în perioada 12-13 octombrie 2017, la Iaşi, România.

Conform Hotărârii nr. 776/34 din 28 noiembrie 2017, se deleagă judecătorii de la Curtea de Apel Bălți pentru participare la seminarul de formare profesională cu genericul ”Statutul judecătorilor în România şi Republica Moldova’’, care se va desfășura în perioada 07 - 08 decembrie 2017 în România, la sediul Palatului de Justiție din Iași, str. Elena Doamna nr. 1A, după cum urmează:
- Alexandru Gheorghieș, președinte, Curtea de Apel Bălți;
- Vera Toma, judecător, Curtea de Apel Bălți și membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Aliona Corcenco, vicepreședinte, Curtea de Apel Bălți; - Ion Talpa, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Stela Procopciuc, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Ana Albu, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Elena Grumeza, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Diana Stănilă, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Oleg Moraru, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Aurelia Toderaș, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Svetlana Șleahtițchi, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Eugeniu Bejenaru, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Adriana Garbuz, judecător, Curtea de Apel Bălți;
- Natalia Chircu, judecător, Curtea de Apel Bălți.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Alexandru Gheorghieș, membrul Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 192/9 din 07 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea președintelui Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei INJ pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și de procuror, în perioada 13 – 31 martie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 923/37 din 20 decembrie 2016, domnul Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți a fost numit membru în Grupul de lucru la elaborarea Studiului privind încrederea în sistemul judecătoresc.

În conformitate cu Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Alexandru Gheorghieș (Curtea de Apel Bălți) pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 05-09 decembrie 2016, la Bonn, Germania.

 

 

Hotărârea nr. 33/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 32/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 31/05 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 120/10 din 26 Mai 2020

Hotărârea nr. 131/10 din 26 Mai 2020

Hotărârea nr. 19/3 din 22 Martie 2019

Hotărârea nr. 18/3 din 22 Martie 2019

Hotărârea nr. 574/26 din 04 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 399/20 din 02 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 238/12 din 08 mai 2018

Hotărârea nr. 675/30 din 10 octombrie 2017

Hotărârea nr. 776/34 din 28 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 192/9 din 07 martie 2017

Hotărârea nr. 923/37 din 20 decembrie 2016

Hotărârea nr. 734/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 4/1 din 25 martie 2016

Hotărârea nr. 5/1 din 25 martie 2016

Hotărârea CSM nr. 374/16 din 19 mai 2015

Hotărârea nr. 1/1 din 21 februarie 2014

Hotărârea nr. 2/1 din 21 februarie 2014

Hotărârea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014

Hotărârea nr. 217/15 din 11 mai 2010

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 18/3 din 22 Martie 2019, "pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Gheorghieș Alexandru nu au fost intentate proceduri disciplinare".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor 4/1 din 25 martie 2016, "în perioada anilor 2013-2015 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghieș Alexandru".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 1/1 din 21 februarie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghieș Alexandru".

Prin Hotărârea nr. 24/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Alexeiciuc Veronica, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1365s-1643p/m din 25 Noiembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 07 Noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Balan Eduard de la Judecătoria Bălți, sediul Central și Gheorghieș Alexandru de la Curtea de Apel Bălți.

La data de 16 iulie 2014 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorilor Colegiului civil si de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, Ala Rotaru și Natalia Chircu. În dispoziția de intentare a procedurii disciplinare semnată de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cîrnaț, se invocă comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 22 alin. (1) lit. b), k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, adică, constituie abatere disciplinară - aplicarea neuniformă a legislației, intenționat sau din neglijență gravă, dacă acest fapt a fost constatat de instanța ierarhic superioară și a condus la casarea hotărîrii defectuoase (lit.b) - încalcarea normelor Codului de etică al judecătorului (lit.k). Prin Hotărârea nr. 12/1 din 30 ianuarie 2015, procedura disciplinară a fost sistată.

La Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 66 p/m din 15.01.2015 a fost înregistrată o sesizare prin care cetățeanul Bucatca Eduard a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, Natalia Chircu și Ana Albu care, în mod repetat au adoptat contrat prevederilor legale, încheierea din 30.10.2014, prin care au restitut cererea de apel declarată de el, fară a examina apelul în fond, prin care au încălcat prevederile art. 369, 377, 380 Cod de procedură Civilă. Prin Hotărîrea nr. 16/3 din 27 martie 2015, Colegiul disciplinar a încetat procedura disciplinară în privința  judecătorilor Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, Natalia Chircu și Ana Albu în temeiul art. 36 alin. (1) lit. c) dinLegea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărârea nr. 504/20 din 30 iunie 2015, Consiliut Superior al Magistraturii a menținut fără modificări hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 16/3 din 27 martie 2015, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş, Natalia Chircu şi Ana Albu.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința ei, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 15 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului au fost depuse 12 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului în perioada anilor 2013-2015 au fost depuse 14 petiţii neîntemeiate și 6 sesizări respinse ca neîntemeiate de către Colegiul de Admisibilitate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor Nr. 18/3 din 22 Martie 2019, "pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Gheorghieș Alexandru nu au fost intentate proceduri disciplinare".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor 4/1 din 25 martie 2016, "în perioada anilor 2013-2015 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghieș Alexandru".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 1/1 din 21 februarie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghieș Alexandru".

Prin Hotărârea nr. 24/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Alexeiciuc Veronica, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1365s-1643p/m din 25 Noiembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 07 Noiembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Balan Eduard de la Judecătoria Bălți, sediul Central și Gheorghieș Alexandru de la Curtea de Apel Bălți.

La data de 16 iulie 2014 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorilor Colegiului civil si de contencios administrativ al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, Ala Rotaru și Natalia Chircu. În dispoziția de intentare a procedurii disciplinare semnată de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cîrnaț, se invocă comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 22 alin. (1) lit. b), k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, adică, constituie abatere disciplinară - aplicarea neuniformă a legislației, intenționat sau din neglijență gravă, dacă acest fapt a fost constatat de instanța ierarhic superioară și a condus la casarea hotărîrii defectuoase (lit.b) - încalcarea normelor Codului de etică al judecătorului (lit.k). Prin Hotărârea nr. 12/1 din 30 ianuarie 2015, procedura disciplinară a fost sistată.

La Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 66 p/m din 15.01.2015 a fost înregistrată o sesizare prin care cetățeanul Bucatca Eduard a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, Natalia Chircu și Ana Albu care, în mod repetat au adoptat contrat prevederilor legale, încheierea din 30.10.2014, prin care au restitut cererea de apel declarată de el, fară a examina apelul în fond, prin care au încălcat prevederile art. 369, 377, 380 Cod de procedură Civilă. Prin Hotărîrea nr. 16/3 din 27 martie 2015, Colegiul disciplinar a încetat procedura disciplinară în privința  judecătorilor Curții de Apel Bălți Alexandru Gheorghieș, Natalia Chircu și Ana Albu în temeiul art. 36 alin. (1) lit. c) dinLegea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Prin Hotărârea nr. 504/20 din 30 iunie 2015, Consiliut Superior al Magistraturii a menținut fără modificări hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 16/3 din 27 martie 2015, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş, Natalia Chircu şi Ana Albu.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința ei, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 15 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului au fost depuse 12 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului în perioada anilor 2013-2015 au fost depuse 14 petiţii neîntemeiate și 6 sesizări respinse ca neîntemeiate de către Colegiul de Admisibilitate.

 

Hotărârea nr. 24/1 din 31 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 12/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 16/3 din 27 martie 2015

Hotărârea nr. 504/20 din 30 iunie 2015

Știri
  • Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că magistrata a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

    Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie. Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, judecătoarea are în proprietate nouă loturi agricole, trei terenuri intravilane și unul extravilan, trei case de locuit cu acareturi, două moștenite în 2015, respectiv 2016 și a treia, de 344,5 metri pătrați, construită în 2012 și evaluată la 1,5 milioane de lei. Magistrata a procurat în 2010 un Range Rover în valoare de 288 de mii de lei.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nelea Budăi au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

    Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În prezent este la al doilea mandat. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

    Sergiu Furdui și-a început cariera de judecător în 1995. În cei 25 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

    Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

    În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

    Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

    În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

    Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

    Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

    În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

    În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale

    Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

    Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

    La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. La 24 septembrie, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

    Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

    Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

    Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

    Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

    Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

    Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008 la Judecătoria Botanica din Capitală, unde activează și în prezent.

    Și Dimitriu a fost vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că la sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Dmitrii Fujenco a fost numit în funcția de judecător la instanța de fond din Cahul în 2007. Trei ani mai târziu a fost avansat în funcția de vicepreședinte al judecătoriei, iar în 2015, în cea de președinte al instanței. În 2018 a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat.

    Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

    Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”. „Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSM a refuzat să acorde Ordinul „Gloria Muncii” judecătorului Alexandru Gheorghieş. Scandalurile în care a fost implicat magistratul

    Consiliul Superior al Magistraturii a respins demersul colectivului Curţii de Apel Bălţi, referitor la conferirea distincţiei de stat Ordinul „Gloria Muncii” judecătorului Alexandru Gheorghieş, președintele instanței de apel din nordul țării. Decizia a fost luată de membrii CSM la ședința de marți a Consiliului. Gheorghieș este unul dintre magistrații care în toamna lui 2019 a încercat să saboteze activitatea CSM.

    Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

    Consiliul Superior al Magistraturii a respins demersul colectivului Curţii de Apel Bălţi, referitor la conferirea distincţiei de stat Ordinul „Gloria Muncii” judecătorului Alexandru Gheorghieş, președintele instanței de apel din nordul țării. Decizia a fost luată de membrii CSM la ședința de marți a Consiliului. Gheorghieș este unul dintre magistrații care în toamna lui 2019 a încercat să saboteze activitatea CSM.

    Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

    Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

    În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

    În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

    Ulterior, ședințele CSM au fost amânate în repetate rânduri, din lipsă de cvorum, iar conducerea de atunci a CSM acuza că ședințele sunt intenționat boicotate și „se încearcă blocarea activității organului de autoadministrare judecătorească”.
    S
    ursa: anticoruptie.md

  • Tabloul pentru 2019 al justiției prin prisma salariilor și cumpărăturilor făcute de șefii instanțelor

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Din salariu și pensie, președinta interimară a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la CSJ, Tamara Chișca-Doneva, a avut anul trecut venituri de 483 226 de lei. În același timp, judecătoarea a contractat anul trecut o datorie de 24 750 de lei.

    Iurie Diaconu, președinte interimar al Colegiului penal al instanței, nu a făcut vreo tranzacție anul trecut. Acesta trece în actul de avere un salariu de 379 484 de lei, adică peste 31 de mii d elei lunar, și pensia de 162 240 de lei.

    Conform declarațiilor de avere și interese prezentate la Autoritatea Națională de Integritate, nici șefia Curții de Apel Chișinău nu a făcut tranzacții importante în 2019.

    Lidia Bulgac, președintă interimară a instanței de apel din Chișinău din august 2019, a avut venituri salariale lunare de peste 29 de mii de lei și o pensie de 129 792 de lei pe parcursul anului trecut. Totodată, aceasta a încasat și 1 200 de lei drept alocație pentru deținerea Ordinului Gloria Muncii.

    Vicepreședinta CA Chișinău Nelea Budăi a fost remunerată în funcția de judecător și cea administrativă deținută cu un salariu mediu lunar de 32 300 de lei. Aceasta a beneficiat și de o pensie generoasă: 287 562 de mii de lei.

    Un alt vicepreședintele Curții de Apel Chișinău Iurie Iordan a ridicat un salariu mediul lunar de 31 200 de lei.

    Familia acestuia a vândut în 2019 două automobile, Toyota Rav 4 din 2007 și Toyota Corolla din 2006, tranzacții din care a obținut venituri de 255 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului a achiziționat o nouă bijuterie pe patru roți, o Toyota Rav 4 fabricată în 2019, despre care susține că a costat 500 966 de lei. În același an însă, familia Iordan a contractat o datorie de 249 452 de lei cu o rată a dobânzii de 24,60%, pe care urmează să o întoarcă până în 2021.

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a ridicat anul trecut un salariu brut de 448 154 de lei și a primit, drept donație, un apartament de 74,3 m.p. și un garaj. Acesta indică în actul de avere că valoarea totală a acestor bunuri este de 247 890 de lei.

    Președintele Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov, a avut un salariu mediu lunar de 26 890 de lei, pe când președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, a fost remunerat lunar cu un salariu mediu de 25 300 de lei.

    În iunie 2019, toată șefia Judecătoriei Chișinău a fost „înlăturată” din funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Președintele instanței, Radu Țurcanu, a obținut însă în judecată anularea punctului din hotărârea CSM prin care a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative, pe când în privința vicepreședinților Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, Dorin Dulghieru, Corneliu Guzun și Vitalie Stratan, hotărârea a rămas în vigoare, aceștia fiind înlocuiți cu interimari.

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ridicat un salariu mediu lunar de peste 28 de mii de lei, iar alți 54 821 de lei i-a obținut în 2019 din activitatea didactică. Judecătorul a mai avut venituri de 130 de mii de lei din vânzarea unui automobil și 11 625 din darea în chirie a unui spațiu. Anul trecut familia președintelui Judecătoriei Chișinău a devenit proprietara unei Toyota Rav4 fabricată în 2017. Judecătorul susține în actul de avere că mașina costă 330 000 de mii de lei.

    Dorin Dulghieru a avut în 2019 un salariu mediu lunar de peste 23 de mii de lei și venituri de 30 de mii de euro în urma unui contract de cesiune.

    Anul trecut, acesta a primit drept donație șapte terenuri agricole și a intrat în posesia unui automobil Volkswagen Passat fabricat în 2018, despre care afirmă că are o valoare de 21 500 de euro. Automobilul a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de cinci mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing.

    Ghenadie Pavliuc, a ridicat lunar un salariu de peste 24 de mii de lei pentru activitatea de înfăptuire a justiției, iar cu 15 mii de lei a fost remunerat pentru activitatea didactică la USM, USEM și INJ.

    Familia judecătorului a avut însă venituri de aproape două milioane de lei în urma mai multor tranzacții. La începutul acestui an, judecătorul a vândut un apartament cu 35 de mii de euro și un BMW X3 cu 420 de mii de lei. Anul trecut, judecătorul a vândut o Toyota RAV4 cu 353 de mii de lei, iar în urma a două contracte de cesiune, a înstrăinat două automobile, raportând venituri de  23 633 de euro.

    În schimb, în primele luni ale lui 2020, judecătorul a completat garajul cu alte două achiziții: Renault Kadjar fabricat în 2016 și Lexus NX 300h fabricat în 2017. Cele două bijuterii pe patru roți au costat magistratul aproape 751 de mii de lei.

    Familia mai raportează în 2019 venituri de peste 132 de mii de lei drept moștenire după decesul părinților.

    Un salariu mai modest în 2019 a avut Corneliu Guzun. Acesta, potrivit declarației de avere și interese, a ridicat lunar un salariu mediu de 19 650 de lei. În același act magistratul trece donații de 13 mii de euro, pe care familia sa le-a primit anul trecut de la părinți. Deși nu a făcut cumpărături în 2019, judecătorul a contractat o datorie de jumătate de milion de lui, cu o rată a dobânzii de 11,11%, pe care urmează să o returneze până în 2029.

    Vitalie Stratan raportează un salariu de peste 23 de mii de lei lunar.

    Nici președinții instanțelor de fond din raioane nu s-au remarcat în 2019 prin achiziții semnificative. În schimb, aceștia au fost remunerați pentru înfăptuirea justiției și administrarea instanțelor cu salarii între 19 și 34 de mii de lei.

    Printre cei care au făcut cumpărături în 2019 se numără președintele Judecătoriei Căușeni Sergiu Pleșca a vândut anul trecut o mașină de model Toyota Avensis, fabricată în 2005, cu 75 de mii de lei, și a cumpărat două alte două automobile: Toyota Aygo (2008), pentru care a plătit 55 de mii de lei, și Kia Sportage (2013), care l-a costat 253 de mii de lei. Familia judecătorului, care până în 2023 trebuie să întoarcă o datorie de 100 de mii de lei, a contractat o datorie de 200 de mii de lei în 2019, scadentă în 2024. Între timp, Sergiu Pleșca a ridicat un salariu mediul lunar de 29 400 de lei.

    Igor Botezatu, vicepreședintele Judecătoriei Comrat, a fost remunerat cu 373 065 de lei în funcția de magistrat, adică cu un salariu lunar nu mai mic de 31 de mii de lei. Peste 139 de mii de lei, judecătorul a primit și drept remunerare pentru activitatea didactică la universitățile din Comrat și Cahul.

    Anul trecut, prin certificate de moștenitor și adeverințe succesoriale, magistratul a devenit proprietarul a cinci terenuri agricole, intravilane și extravilane, dar și a unei case cu garaj și alte construcții accesorii.

    Unul dintre cele mai mari salarii în rândul șefilor instanțelor raionale încasează președinta Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan. Cel puțin acest lucru denotă din actul de avere completat de magistrată, unde trece o remunerare de 415 210 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 34 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

     

     

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Președintele Curții de Apel Bălți, apreciat cu ”excelent”. Ce reușite a remarcat Colegiul de evaluare

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a primit calificativul ”excelent” din partea Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. În cadrul procedurii de evaluare ordinară acesta a obținut în total 67 de puncte.

    Potrivit hotărârii publicate recent pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiul de evaluare a stabilit că magistratul a demonstrat în activitatea sa ”calităţi şi aptitudini ale unui manager de succes”. În special, este remarcat faptul că Curtea de Apel Bălți a fost instanță pilot și a implementat mai multe proiecte privind consolidarea sistemului judecătoresc, utilizarea sistemului de video conferință și altele.

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a primit calificativul ”excelent” din partea Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor. În cadrul procedurii de evaluare ordinară acesta a obținut în total 67 de puncte.

    Potrivit hotărârii publicate recent pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiul de evaluare a stabilit că magistratul a demonstrat în activitatea sa ”calităţi şi aptitudini ale unui manager de succes”. În special, este remarcat faptul că Curtea de Apel Bălți a fost instanță pilot și a implementat mai multe proiecte privind consolidarea sistemului judecătoresc, utilizarea sistemului de video conferință și altele.

    Cât ține de activitatea curentă a instanței, Colegiul a spus că nu au fost stabilite încălcări la gestionarea mijloacelor financiare, iar majoritatea obiectivelor stabilite au fost atinse. De asemenea, Curtea de Apel Bălți aplică Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, iar informații sunt actualizate la timp pe pagina web.

    Menționăm că, Alexandru Gheorghieș a fost numit judecător în anul 2002, la instanța din Glodeni, unde a deținut și funcția de președinte timp de două mandate consecutive. La Curtea de Apel, magistratul a fost numit prin transfer, în anul 2012. Din același an, Alexandru Gheorghieș deține funcția de președinte al instanței, deja pentru al doilea mandat.

    Între timp, magistratul a fost ales, în anul 2016, membru al Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor, iar un an mai târziu și în funcția de membru al Colegiului Superior al Magistraturii. Peste aproximativ opt luni, Alexandru Gheorghieș a renunțat la funcția din cadrul CSM și a revenit la Curtea de Apel Bălți.
    Sursa: bizlaw.md

  • Activitatea a doi președinți de instanță, în vizorul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor

    Doi președinți de instanță urmează să treacă prin procedura de evaluare ordinară. Potrivit ordinii de zi a ședinței Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de vineri, 22 martie, este vorba despre președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și președintele Judecătoriei Anenii Noi, Ghenadie Mîra.

    Alexandru Gheorghieș activează în funcția de magistrat din anul 2002. Acesta a fost președinte al Judecătoriei Glodeni, iar din anul 2012 conduce Curtea de Apel Bălți. În anul 2017, Alexandru Gheorghieș a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii, funcția din care și-a dat demisia la sfârșitul anului trecut.

    Doi președinți de instanță urmează să treacă prin procedura de evaluare ordinară. Potrivit ordinii de zi a ședinței Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de vineri, 22 martie, este vorba despre președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, și președintele Judecătoriei Anenii Noi, Ghenadie Mîra.

    Alexandru Gheorghieș activează în funcția de magistrat din anul 2002. Acesta a fost președinte al Judecătoriei Glodeni, iar din anul 2012 conduce Curtea de Apel Bălți. În anul 2017, Alexandru Gheorghieș a fost numit membru al Consiliului Superior al Magistraturii, funcția din care și-a dat demisia la sfârșitul anului trecut.

    Cel de-al doilea președinte care va fi evaluat, Ghenadie Mîra, activează în funcția de judecător mai puțin de opt ani. Acesta a fost magistrat la Judecătoria Soroca, iar ulterior a fost transferat la instanța de prim nivel din Anenii Noi. Ghenadie Mîra a fost numit președinte al Judecătoriei în septembrie 2017.

    Totodată, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, prin procedura de evaluare ordinată vor mai trece:

    • Liudmila Caraianu, de la Curtea de Apel Comrat;
    • Lucia Bagrin, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru;
    • Aurelia Pleșca, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender;
    • Ana Cucerescu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;
    • Ion Cotea, de la Judecătoria Cahul, sediul central;
    • Victor Olărescu, de la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni;
    • Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni;
    • Vasile Stihi, de la Judecătoria Orhei, sediul Telenești.

    Evaluarea ordinară a judecătorilor are loc o dată la trei ani, conform orarului stabilit de către Colegiul de evaluare. Termenul de trei ani se calculează de la ultima evaluare ordinară sau extraordinară a magistratului. Evaluarea activităţii preşedintelui sau vicepreşedintelui de instanţă are loc concomitent cu evaluarea periodică a activităţii acestuia în calitate de judecător.
    Sursa: bizlaw.md

  • Un membru al CSM a demisionat. Cine pleacă și cine ar putea să îi ia locul

    Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a demisionat. Este vorba despre Alexandru Gheorghieș, care a depus mandatul în ședința de astăzi a Consiliului. Alexandru Gheorghieș a preluat mandatul, cu durata de patru ani, la mijlocul lunii martie a acestui an. Gheorghieș este judecător la Curtea de Apel Bălți și activează în funcția de magistrat de aproximativ 16 ani.

    Locul acestuia în cadrul CSM ar putea să fie ocupat de Anatolie Pahopol, judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    CSM este unicul organ constituit pentru autoadministrarea judecătorească, fiind independent şi format pentru organizarea, funcţionarea şi asigurarea independenţei sistemului judecătoresc în Republica Moldova.

    Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a demisionat. Este vorba despre Alexandru Gheorghieș, care a depus mandatul în ședința de astăzi a Consiliului. Alexandru Gheorghieș a preluat mandatul, cu durata de patru ani, la mijlocul lunii martie a acestui an. Gheorghieș este judecător la Curtea de Apel Bălți și activează în funcția de magistrat de aproximativ 16 ani.

    Locul acestuia în cadrul CSM ar putea să fie ocupat de Anatolie Pahopol, judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    CSM este unicul organ constituit pentru autoadministrarea judecătorească, fiind independent şi format pentru organizarea, funcţionarea şi asigurarea independenţei sistemului judecătoresc în Republica Moldova.

    Pentru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul are competenţe referitor la cariera judecătorilor, instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti, respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor, administrarea instanţelor judecătoreşti, alte atribuţii în condiţiile legii.

    Din componenţa actuală a Consiliului Superior al Magistraturii fac parte 12 membri.

    Sursa: bizlaw.md

  • Un membru CSM, nemulțumit că primește salariu de 27 de mii, în loc de 28 de mii de lei. Leafa îi va fi recalculată

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Alexandru Gheorghieș a solicitat menținerea, în perioada 16 martie – 26 noiembrie 2018, a condițiilor de salarizare în calitate de președinte al Curții de Apel Bălți, funcție din care a fost detașat la CSM.

    Conform informațiilor prezentate, Alexandru Gheorghieș, în calitate de președinte al Curții de Apel Bălți avea o leafă de 28.172,70 lei lunar, iar salariul de funcție în calitate de membru al CSM este de 27.346 lei. Astfel, magistratul a invocat prevederile articolului 72 aliniatul (2) din Codul muncii, care stipulează că dacă la noul loc de muncă condiţiile de salarizare sau timpul de odihnă diferă de cele de care beneficia salariatul la unitatea care a dispus detaşarea, salariatului i se vor aplica condiţiile mai favorabile.

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Alexandru Gheorghieș a solicitat menținerea, în perioada 16 martie – 26 noiembrie 2018, a condițiilor de salarizare în calitate de președinte al Curții de Apel Bălți, funcție din care a fost detașat la CSM.

    Conform informațiilor prezentate, Alexandru Gheorghieș, în calitate de președinte al Curții de Apel Bălți avea o leafă de 28.172,70 lei lunar, iar salariul de funcție în calitate de membru al CSM este de 27.346 lei. Astfel, magistratul a invocat prevederile articolului 72 aliniatul (2) din Codul muncii, care stipulează că dacă la noul loc de muncă condiţiile de salarizare sau timpul de odihnă diferă de cele de care beneficia salariatul la unitatea care a dispus detaşarea, salariatului i se vor aplica condiţiile mai favorabile.

    Plenul CSM a decis să admită cererea lui Alexandru Gheorghieș și a dispus efectuarea calculelor necesare pentru a fi menținut salariul primit în calitate de președinte al instanței de apel, în perioda 16 martie – 26 noiembrie 2018. În hotărârea publicată, recent, pe pagina web oficială, Plenul CSM reține că, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (2) din Legea privire la Consiliul Superior al Magistraturii, membrii Consiliului detaşaţi din rândul judecătorilor sunt salarizaţi la nivelul salariului de funcţie al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie stabilit la articolul 4 aliniatul (4) litera a) din Legea privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor.

    Totodată, conform prevederilor art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor, judecătorul detaşat în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, beneficiază, pe perioada detaşării, de toate drepturile salariale prevăzute de lege pentru funcţia în care este detaşat. În cazul în care salariul prevăzut pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este mai mic, judecătorul beneficiază de salariul stabilit pentru funcţia din care a fost detaşat.
    Sursa: bizlaw.md

  • Cinci membri CSM, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor veghea respectarea eticii și conduitei profesionale a judecătorilor

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Petru Moraru este magistratul care în 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI.

    Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM. Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală. Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

    În 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

    În 2011, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, care asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

    În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Anatolie Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”. Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

    În luna mai, Plenul CSM a abrogat vechiul Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorului și a aprobat o nouă variantă a documentului. Atribuția prioritară a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor este emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor și/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. Acestea vor reprezenta soluții directoare pentru o conduită corespunzătoare.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Averile membrilor CSM în 2017 // Imobile, automobile și datorii de mii de euro

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    Tranzacțiile cu mașini și imobile ale judecătorilor Dorel Musteață și Alexandru Gheorghieș

    Magistratul Dorel Musteață, un alt membru al CSM, și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota RAV 4. Mașina este fabricată în 2011 și valorează 8.200 de euro. Tot anul trecut Musteață s-a despărțit de un alt automobil, de model Honda CRV, pe care îl cumpărase un an mai devreme. Judecătorul a vândut și un apartament cu două odăi din sectorul Centru. Potrivit declarației de avere și interese personale a lui Dorel Musteață, imobilul ar fi fost vândut cu circa 510 mii de lei, în timp ce oficial, apartamentul este evaluat cadastral la peste 537 de mii de lei. În 2017, în bugetul familiei judecătorului au intrat venituri de aproape 400.000 de lei și peste 4.100 de euro, din salariul său de la CSM și de la INJ, cel al soției, care este avocat, darea în locațiune a terenurilor agricole și îndemnizații. 

    Magistratul Alexandru Gheorghieș a vândut în 2017 o casă de locuit situată în orașul Glodeni, și terenul aferent acesteia, contra sumei de 58.800 de lei. Potrivit declarației de avere și interese, alte 396 de mii de lei au intrat în bugetul familiei judecătorului de la Curtea de Apel Bălți de la fosta Întreprindere de Stat CRIS Registru, locul de muncă al soției sale.

    Apartamentul și datoriile de mii de euro ale judecătorului Petru Moraru

    Magistratul Petru Moraru a primit în 2017 o donație generoasă - un apartament de 74 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 505 mii de lei. Tot anul trecut judecătorul și-a cumpărat, cu 30.000 de lei, un spațiu comercial de 4,7 metri pătrați. Moraru mai este proprietar al trei case de locuit și două apartamente. El a declarat venituri de 320 mii de lei în 2017, din salariu și îndemnizații. Alte 101 mii de lei au fost obținute din darea în locațiune a unui imobil, iar 160.000, din vânzarea unui bun, fără a specifica despre care anume este vorba. Magistratul a luat și trei împrumuturi în 2017, în sumă totală de 5.500 de euro, cu rata dobânzii zero. Anterior, Moraru a luat împrumutat 38 de mii de euro, bani pe care trebuia să îi întoarcă până în 2017. Alte trei credite, în sumă totală de 230.000 de lei, urmează să fie stinse până în 2018, respectiv 2019.

    Casă, automobil și venituri de sute de mii de lei pentru Mariana Timotin

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru Mariana Timotin, membră a CSM din partea societății civile. Aceasta a declarat o casă de locuit de 152 de metri pătrați, evaluată cadastral la peste jumătate de milion de lei. De asemenea, Timotin a devenit proprietara unui automobil de model Peugeot, fabricat în 2005, pe care l-a procurat cu 4.300 de euro. Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2017, Mariana Timotin a încasat venituri de 101 mii de lei. Peste un milion de lei a adus în familie soțul membrei CSM, care este administrator certificat în cadrul Asociaţiei Lichidatorilor şi Administratorilor din R. Moldova, find desemnat, în 2013, administratorul insolvabilităţii companiei SA Aroma, deţinută de stat.

    Mașini noi pentru membrii CSM din partea societății civile

    Cu un automobil nou s-a ales, în 2017 și Ion Postu, membru CSM din partea societății civile. Acesta a intrat în posesia unui Jeep Grand Cherokee, a cărui valoare nu o declară. Acum un an, Postu a încasat venituri modeste, comparativ cu colegii săi, de doar 95 de mii de lei.

    Serghei Țurcan și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota Prius pentru care a achitat, potrivit declarației de avere și interese personale, 70.000 de lei, ceea ce reprezintă mai bine de jumătate din veniturile de 121 de mii de lei ale lui Țurcan în 2017. Alte 226 de mii a adus în familie soția membrului CSM.

    Ceilalți membri ai Consiliului, procurorul general Eduard Harunjen, Victor Micu, președintele CSM, judecătoarea Nina Cernat și Victoria Iftodi, ministra Justiției, nu au făcut achiziții importante anul trecut. Eduard Harunjen a declarat 528 de mii de lei din salariul său și al soției sale, care activează la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional. Potrivit declarației de avere și interese, Victor Micu a încasat anul trecut venituri de peste 456 de mii de lei, din salariul de la CSM, cel de la ULIM, USM și INJ, reprezentanța unei companii, darea în arendă a terenurilor agricole, precum și drepturile de autor. Nina Cernat a obținut venituri de 339 de mii de lei din salariu și o pensie de 148 de mii de lei. Victoria Iftodi, ministra Justiției, a adunat circa 403 mii de lei din salariul obținut la Curtea Constituțională în 2017 și onorariile din activitatea notarială.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii au ales șase membri noi ai CSM. Victor Micu NU pleacă

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Ceilalți doi judecători care și-au depus dosarele de participare la concurs din proprie inițiativă, Viorica Puică și Gheorghe Balan, au luat numai câte 146 și, respectiv, 57 de voturi. 

    De altfel, aceștia, magistrați la Judecătoria Botanica, au fost unicii care au criticat, la Adunarea Generală a Judecătorilor, activitatea din ultimii ani a CSM. În timp ce Puică a sesizat mai multe acțiuni menite să inducă frica în rândul judecătorilor pentru a-i putea „manipula”, Balan a spus că independența justiției a fost „mimată” și supusă intereselor guvernării. 

    Mandatul noilor membri ai CSM va fi de patru ani.

    La Adunarea Judecătorilor au fost aleși și doi membri supleanți ai CSM - Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (298 și, respectiv, 256 de voturi). Gheorghe Balan a luat aici 89 de voturi, ceea ce nu a fost suficient. 

    Totodată, în calitate de membri ai Consiliului disciplinar au fost aleși Ala Cobăneanu și Nadejda Toma din partea CSJ, Irina Cobzac și Anatolie Minciună din partea curților de apel și Aliona Miron din partea judecătoriilor.
    Sursa: ziarulnational.md

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • APARTAMENT NEDECLARAT AL PREȘEDINTELUI CURȚII DE APEL BĂLȚI, ALEXANDRU GHEORGHIEȘ

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.

    Referitor la acest apartament, primarul de la Bălți, Renato Usatîi, declara în august 2015 că judecătorul ar fi încercat să se eschiveze de la plăţile pentru privatizarea lui, care ar fi în valoare de 400 de mii de lei. În acest scop, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș, şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, adică i-a luat la întreținere și costul de privatizare al apartamentului a scăzut la 19 mii de lei. Atunci magistratul afirma că a întocmit corect pachetul de documente.

    Solicitat de Moldova Curată, judecătorul și-a reiterat poziția și a spus că documentele prezentate pentru privatizarea apartamentului i-au fost verificate și de CNA. Între timp, privatizarea încă nu a avut loc, iar magistratul încă așteaptă să îi fie verificate documentele.

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, locuiește într-un apartament pe care nu îl indică în declarația sa de avere. Magistratul spune că îl închiriază, fiindu-i repartizat de Consiliul municipal Bălți atunci când s-a mutat cu traiul la Bălți, în 2012. Deși potrivit legii judecătorul ar fi trebuit să declare și apartamentul în care stă, chiar dacă nu îi aparține, ci doar îl folosește, el argumentează că nu era obligat să îl declare.

    Referitor la acest apartament, primarul de la Bălți, Renato Usatîi, declara în august 2015 că judecătorul ar fi încercat să se eschiveze de la plăţile pentru privatizarea lui, care ar fi în valoare de 400 de mii de lei. În acest scop, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș, şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, adică i-a luat la întreținere și costul de privatizare al apartamentului a scăzut la 19 mii de lei. Atunci magistratul afirma că a întocmit corect pachetul de documente.

    Solicitat de Moldova Curată, judecătorul și-a reiterat poziția și a spus că documentele prezentate pentru privatizarea apartamentului i-au fost verificate și de CNA. Între timp, privatizarea încă nu a avut loc, iar magistratul încă așteaptă să îi fie verificate documentele.

    Judecătorul mai deține o casă în valoare de 51 994 lei, cu o suprafața de 98 m. p., la Glodeni, pe care a cumpărat-o în 2011, iar în 2015 a vândut cu 71 mii lei un apartament deținut în Glodeni. Întrebat de ce valoarea casei este atât de mică, magistratul a spus că imobilul este vechi și în stare nu prea bună. ”Să vă fac o poză și să v-o trimit?”, a întrebat judecătorul.

    I-a cumpărat fiicei apartament

    Cu toate acestea, judecătorul afirmă că anume din venitul obținut din vânzarea unei casei de la Glodeni a reușit să-i cumpere fiicei sale un apartament în Chișinău, în valoare de 256 de mii de lei, cu o suprafață de 45 m. p. Fiica magistratului, Iulia Gheorghieș, a fost angajată în calitate de șef al Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției, în ianuarie 2013. În declarația sa de avere indică faptul că deține două apartamente, cel din Chișinău, achiziționat în 2010 și altul, despre care tatăl său ne-a spus că se află în Glodeni și că l-ar fi moștenit de la bunei. În declarația de venituri și proprietăți a Iuliei Gheorghieș este indicat însă că apartamentul este cumpărat în 2005 și are o suprafață de 38 m. p. Nu este clar dacă este vorba despre același apartament pe care magistratul l-a vândut sau despre altul.

    Poate să-și cumpere și 10 apartamente!

    Întrebat despre apartamentele fiicei sale și despre veniturile sale, magistratul a mai ținut să sublinieze că ea a fost angajată la NORLAM ”și poate să-și cumpere 10 apartamente”. Totuși, ea a lucrat acolo după ce a fost angajată la Ministerul Justiției, iar apartamentul a fost achiziționat în 2010. Iuliana Gheorghieș mai are în proprietate o construcție comercială în valoare de 1000 de lei, cumpărată în 2005 și un lot de teren pe care este situată clădirea. În 2013 ea și-a cumpărat un automobil, BMW X3, în valoare de 264 mii lei. Venitul său anual la Ministerul Justiției se ridica la 123 de mii de lei. Mai menționăm, însă, că în același an ea a vândut un alt automobil Toyota Rav 4 cu 125 mii lei, pe care și-l achiziționase în 2009.

    Alexandru Gheorghieș a fost transferat la Curtea de Apel Bălți la 31 mai 2012 de la Judecătoria Glodeni și chiar a doua zi, la 1 iunie, a fost numit președinte al acestei instanțe. Anterior, în perioada 1999 - 2002 judecătorul Gheorghieș a fost primarul satului Fundurii Vechi, judeţul Bălţi.

    Magistratul mai deține în proprietate un teren intravilan, cumpărat în 2011, unul extravilan, atribuit în 2005, trei terenuri agricole atribuite în 2001 și unul pe care l-a primit în calitate de donație în 2011. Judecătorul mai declară că deține 256 acțiuni la S.A. ”DAAC-HERMES”.

    În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

    La sfârșitul anului 2016, președintele Curții de Apel Bălți și-a prezentat cererea de demisie la Consiliul Superior al Magistraturii, dar examinarea solicitării a fost amânată.

    sursa: moldovacurata.md
  • Unde activează cei mai mulţi judecători vizaţi în proceduri disciplinare

    Conform datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii din 21 de instanțe au fost vizaţi, anul trecut, în proceduri disciplinare. Cele mai multe proceduri au fost, însă, intentate în privinţa magistraților de la judecătoriile Râşcani şi Buiucani din municipiul Chişinău. Cele două instanţe deţin întâietatea în această privinţă.

    Din datele publicate de Colegiul Disciplinar se atestă faptul că cei mai mulţi judecători vizaţi în proceduri disciplinare activează în instanţele de primul nivel. În cazul magistraţilor de la judecătoriile Râșcani și Buiucani au fost intentate câte opt proceduri disciplinare. La Judecătoria sectorului Centru şi la Curtea Supremă de Justiţie au revenit câte patru proceduri disciplinare, iar Judecătoriile Leova, Soroca, Orhei, Căuşeni, Curtea de Apel Chişinău şi Curtea de Apel Bălţi – câte două sancţiuni disciplinare. Potrivit CSM, cele mai multe sancţiuni vizează judecătoriile unde magistraţii au un volum prea mare de muncă.

    Conform datelor Colegiului Disciplinar de le lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii din 21 de instanțe au fost vizaţi, anul trecut, în proceduri disciplinare. Cele mai multe proceduri au fost, însă, intentate în privinţa magistraților de la judecătoriile Râşcani şi Buiucani din municipiul Chişinău. Cele două instanţe deţin întâietatea în această privinţă.

    Din datele publicate de Colegiul Disciplinar se atestă faptul că cei mai mulţi judecători vizaţi în proceduri disciplinare activează în instanţele de primul nivel. În cazul magistraţilor de la judecătoriile Râșcani și Buiucani au fost intentate câte opt proceduri disciplinare. La Judecătoria sectorului Centru şi la Curtea Supremă de Justiţie au revenit câte patru proceduri disciplinare, iar Judecătoriile Leova, Soroca, Orhei, Căuşeni, Curtea de Apel Chişinău şi Curtea de Apel Bălţi – câte două sancţiuni disciplinare. Potrivit CSM, cele mai multe sancţiuni vizează judecătoriile unde magistraţii au un volum prea mare de muncă.

    Unii judecători au fost vizaţi în două cauze disciplinare concomitent – Liuba Pruteanu şi Maria Muruianu, ambele de la Judecătoria Buiucani, Serghei Papuha, de la Judecătoria Râşcani, Alexandru Gheorghieş şi Natalia Chircu, ambii de la Curtea de Apel Bălţi, Marian Matcovschi, Judecătoria Leova şi Ion Cotea, de la Judecătoria Cahul.

    Cele mai aspre sancţiuni au fost aplicate judecătorilor Marian Matcovschi şi Liliei Vasilevici. Matcovschi s-a ales cu mustrare aspră, după ce o procedură a fost intentată de președintele CSJ, Mihai Poalelungi. Colegiul ar fi stabilit că acesta a avut o atitudine nedemnă faţă de colegii săi, dar şi față de participanţii la un proces. În cazul judecătoarei Lilia Vasilevici a fost propusă eliberarea din funcţie, pentru abateri grave de la legislaţie. Colegiul a stabilit că judecătoarea ar fi aplicat pedeapsa condiţionată cu eliberarea de sub arest în cauza penală dosarul Ciornîi, care era învinuit de circulaţie ilegală a substanţelor narcotice şi care risca de la 7 la 15 ani de închisoare. Vasilevici a atacat decizia la CSJ, însă cererea ei a fost respinsă.

    În total, 8 judecători au fost avertizaţi, 6 au primit mustrare, doi s-au ales cu mustrare aspră, iar în privinţa a 21 de judecători procedurile au fost încetate. De asemenea, au fost sistate şi respinse procedurile disciplinare în privinţa a patru judecători.

    Amintim că procedura de sancţionare discplinară a judecătorilor este una foarte greoaie. Sesizările sunt analizate de către cinci structuri – Inspecţia Judiciară, Colegiul Disciplinar, cele două complete de admisibilitate CSM şi în final CSJ.
    sursa: bizlaw.md

  • Primarul Renato Usatîi vs judecătorul Alexandru Gheorghieș

    Renato Usatîi, primarul orașului Bălți susține că, pentru a se eschiva de plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susține că nu înțelege ce urmărește edilul prin aceste acuzații, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea.

    Într-un comunicat de presă distribuit de Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, primarul orașului Bălți se mai spune că, în baza certificatelor medicale privind starea lor de sănătate, eliberate de medicul din satul Fundurii Vechi, costul apartamentului s-a micşorat de la 400 de mii de lei la 19 mii Renato Usatîi a precizat că nu ar fi împotriva privatizării apartamentelor, dacă sunt respectate toate procedurile legale. Acesta a adăugat, însă, că nu va permite niciun fel de scheme dubioase şi mașinării în acest proces. „S-au terminat apartamentele „magice” din Bălţi pentru judecători”, a adăugat Renato Usatîi.

    Renato Usatîi, primarul orașului Bălți susține că, pentru a se eschiva de plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieș şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susține că nu înțelege ce urmărește edilul prin aceste acuzații, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea.

    Într-un comunicat de presă distribuit de Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, primarul orașului Bălți se mai spune că, în baza certificatelor medicale privind starea lor de sănătate, eliberate de medicul din satul Fundurii Vechi, costul apartamentului s-a micşorat de la 400 de mii de lei la 19 mii Renato Usatîi a precizat că nu ar fi împotriva privatizării apartamentelor, dacă sunt respectate toate procedurile legale. Acesta a adăugat, însă, că nu va permite niciun fel de scheme dubioase şi mașinării în acest proces. „S-au terminat apartamentele „magice” din Bălţi pentru judecători”, a adăugat Renato Usatîi.

    Solicitat de ZdG, Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți susține că nu înțelege ce urmărește Renato Usatîi prin aceste acțiuni. „Aștept și eu să văd ce nu este în regulă. Nu sunt careva presiuni asupra mea. Eu întradevăr am depus actele pentru a privatiza un apartament primit în 2012. Eu ce să fac? S-o ucid pe soacră-mea dacă ea trăiește cu mine? La fel și cu tatăl meu, Dzeu să-l ierte. Nu știu ce e la mijloc, dar am să solicit să fiu informat despre tot ce se întâmplă, pas cu pas. Până la urmă, dacă au considerat că actele nu sunt în regulă, trebuia să emită o hotărâre de respingere și gata, dar așa…. Nu înțeleg de ce trebuia să facă un așa circ din toată treaba asta. Eu sunt cunoscut în țară și mi-am făcut un bun nume singur, fără să fiu ajutat de cineva. Chiar nu înțeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute și mii de apartamente cu toți membrii familiei și nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți”.
    sursa: zdg.md

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

  • Alexandru Gheorghieș: „Noi trebuie să fim cei care să facem regulă la noi acasă”

    Interviu cu Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi.
     - CV-ul dvs. arată că aţi ajuns de la primar într-un sat la funcţia de judecător. De ce aţi decis să lăsaţi o funcţie de conducere pentru una de justiţiar?
    -  De fapt, activitatea mi-am început-o în calitate de jurist într-o gospodărie agricolă, după care am fost şi ajutorul procurorului. În ajunul alegerilor locale din 1999 mi s-a făcut o ofertă din partea cetăţenilor. Mi s-a propus să candidez pentru funcţia de primar. Era o perioadă cam complicată pentru localităţile rurale şi am acceptat, în principiu, să fac ceva pentru localitatea în care m-am născut. Astfel, din 1999 până în 2003 (adică nu mi-am exercitat mandatul până la sfârşit), am fost primar. Apoi mi s-a propus să candidez pentru funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni. Am acceptat cu plăcere, reieşind din faptul că încă din tinereţe mi-am dorit, într-un fel sau altul, să contribui la înfăptuirea justiţiei. În noiembrie 2002, prin decretul preşedintelui, am fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni, unde, de fapt, am activat până în 31 mai 2012, adică aproape 10 ani. Apoi am devenit preşedinte, iar în 2012 am ajuns la Curtea de Apel Bălţi, fiind numit la scurt timp tot în calitate de preşedinte.

    Interviu cu Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi.
     - CV-ul dvs. arată că aţi ajuns de la primar într-un sat la funcţia de judecător. De ce aţi decis să lăsaţi o funcţie de conducere pentru una de justiţiar?
    -  De fapt, activitatea mi-am început-o în calitate de jurist într-o gospodărie agricolă, după care am fost şi ajutorul procurorului. În ajunul alegerilor locale din 1999 mi s-a făcut o ofertă din partea cetăţenilor. Mi s-a propus să candidez pentru funcţia de primar. Era o perioadă cam complicată pentru localităţile rurale şi am acceptat, în principiu, să fac ceva pentru localitatea în care m-am născut. Astfel, din 1999 până în 2003 (adică nu mi-am exercitat mandatul până la sfârşit), am fost primar. Apoi mi s-a propus să candidez pentru funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni. Am acceptat cu plăcere, reieşind din faptul că încă din tinereţe mi-am dorit, într-un fel sau altul, să contribui la înfăptuirea justiţiei. În noiembrie 2002, prin decretul preşedintelui, am fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni, unde, de fapt, am activat până în 31 mai 2012, adică aproape 10 ani. Apoi am devenit preşedinte, iar în 2012 am ajuns la Curtea de Apel Bălţi, fiind numit la scurt timp tot în calitate de preşedinte.

    - În toată această perioadă, şi la Glodeni, şi la Bălţi instanţele au fost renovate.
    - Desigur că, şi în Judecătoria Glodeni, mi-am adus contribuţia la crearea unor condiţii bune pentru angajaţii Judecătoriei. S-a făcut reparaţie şi s-au investit aproape 4 mln. de lei. În acest moment, putem spune că este o judecătorie cu condiţii foarte bune. Fără să mă laud, pot afirma chiar că Judecătoria Glodeni este o instanţă exemplu pentru sistemul judecătoresc. La Curtea de Apel Bălţi, când am venit, era deja iniţiat un proiect de reparaţie, pe care eu doar l-am pus în practică şi l-am finalizat. Din 1 februarie 2015, toţi judecătorii vor avea birouri noi, renovate, cu mobilier nou şi condiţii foarte bune pentru a-şi putea face meseria. La Curtea de Apel Bălţi, pentru renovarea instanţei au fost cheltuiţi aproximativ 11 milioane de lei. Avem şi cameră pentru audierea minorilor, camere pentru avocaţi şi procurori, unde aceştia îşi pot schimba hainele. A fost renovat capital şi izolatorul instituţiei, acolo unde sunt deţinuţi inculpaţii înainte de a ajunge în faţa judecătorului.
     
    - Reparaţie s-a făcut şi se face în multe instanţe. Actul de justiţie, însă, mai lasă mult de dorit. Oamenii rămân nemulţumiţi de calitatea justiţiei. De ce?
     - Credibilitatea instanţelor de judecată este totuşi în creştere, şi datorită faptului că se creează condiţii mai bune pentru judecători. În ceea ce priveşte actul de justiţie, da, este o problemă, pe care eu cred că o vom rezolva. Pe parcursul ultimilor doi ani, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) face nişte recomandări pe diferite situaţii. Aceste recomandări sunt plasate pe site-ul CSJ, iar judecătorii iau cunoştinţă de ele la examinarea litigiilor.

     - Este vorba despre acea practică judiciară despre care se tot discută la noi…
     - Da, e nevoie de uniformizarea practicii judecătoreşti. Este foarte urât când pe una şi aceeaşi fabulă, pe unul şi acelaşi fapt se pronunţă, practic, două decizii contradictorii.

     - Ce nu merge bine în justiţie? De ce există judecători care nu-şi fac meseria? Pentru că ei există, trebuie să recunoaştem acest lucru.
     - Marea majoritate a judecătorilor sunt judecători oneşti. O parte mai mică, da, nu sunt – cred că e vorba de nişte persoane care au nimerit întâmplător în sistemul judecătoresc şi pur şi simplu nu-şi doresc să-şi exercite meseria de judecător în conformitate cu legislaţia. Da, cred că nu-şi doresc, pentru că noi avem condiţii, inclusiv prin perfecţionarea continuă în care sunt angrenaţi judecătorii.

     - Aţi fost, ca de altfel mulţi alţi judecători, în străinătate, pentru a vedea cum se face justiţie acolo. Ce trebuie şi putem aduce în R. Moldova?
     - De la fiecare vizită noi încercăm să învăţăm ceva şi să implementăm la noi. Inclusiv Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor este o investiţie pe care am preluat-o din alte ţări. La fel e şi cu înregistrarea şedinţelor de judecată, idee pe care am preluat-o din Lituania. Se spunea iniţial că asta îi ordonează pe judecători. Eu aş spune altfel. Chiar îi şi protejează. Dacă cineva dintre participanţi se comportă neadecvat sau în cazul unor plângeri pe acţiunile judecătorului, se ascultă înscrierile şedinţelor şi totul se rezolvă.

     - Se simte mărirea salariilor pentru judecători?
     - Evident că se simte. Poate că, reieşind din majorarea de preţuri, nu este ce ar trebui să fie, dar, suntem conştienţi că salariul este majorat, în comparaţie cu celelalte profesii care sunt în R. Moldova.

     - În ultimii doi ani, au fost reţinuţi în flagrant câţiva judecători, iar ulterior chiar condamnaţi. Vreo 45 de judecători au plecat din sistem doar în ultimii ani. Aceste acţiuni ale organelor de drept, ale CSM-ului pun presiune pe judecători?
     -  Odată cu venirea în funcţia de judecător, toată lumea trebuie să înţeleagă ce presupune această funcţie. Acest statut îţi dă multe drepturi, dar şi multe obligaţii şi responsabilităţi. Îmi pare foarte rău când unii judecători intră în cârdăşie cu părţile din proces. Da, pe mulţi, aceste acţiuni îi fac mai responsabili, dar marea majoritate a magistraţilor aşa au şi fost, responsabili. Probabil, pentru judecătorii care nu-şi fac meseria corect, este o presiune în plus, dar pentru cei oneşti, nu.

    - Dar cum poate scăpa sistemul de judecătorii neoneşti? Poate veni curăţarea sistemului din interior?
    - Desigur că poate. Nu trebuie tolerată situaţia când unii dintre judecători nu-şi onorează obligaţiunile. Totodată, o altă posibilitate este evaluarea continuă a judecătorilor. Sunt multe pârghii prin care ne putem despărţi de acei colegi care nu-şi fac meseria.

    - Totuşi, există o solidaritate între judecători, aşa cum, de fapt, există în toate profesiile. Nu cred că un judecător, chiar dacă ştie că are un coleg corupt, va merge vreodată să-l denunţe.
    - Dacă e să vorbim despre solidaritate, nu ştiu dacă există sau nu. Cert este că nu am văzut vreun judecător care să-şi denunţe un coleg pentru acte de corupţie. Dar, vedeţi, noi avem sentinţe pronunţate de judecători împotriva judecătorilor. Pe când, dacă am vorbi de solidaritate… Eu, când vorbesc de solidaritate, mă gândesc tot timpul la medici. Acolo există într-adevăr o solidaritate ieşită din comun. La noi, chiar dacă şi este, ea nu este atât de pronunţată. Noi casăm hotărârile instanţelor inferioare şi spunem că acel judecător a greşit, pe când un medic care face o a doua operaţie nu va admite niciodată că cel care a făcut prima operaţie a greşit.

     - În timpul reformei, le-a fost redusă imunitatea judecătorilor. Cum este să lucrezi în aceste condiţii?
     - Nu cred că imunitatea este atât de importantă pentru judecători, deşi mulţi s-au plâns. Eu, de exemplu, niciodată nu am simţit o diferenţă între ce era atunci şi ce este acum. În acest caz totul depinde de cultura celorlalte organe cărora li s-au dat atribuţii. Judecătorii se tem ca ei să nu facă abuz de aceste împuterniciri. Noi încă nu suntem la etapa finală de maturizare juridică pentru a ne dezice total de imunitatea judecătorească. La noi, provocările încă nu pot fi excluse.

     - De multe ori, atunci când un dosar nu este finalizat cu o condamnare, se spune că judecătorul este vinovat. Dar, sunt sigur că de multe ori vedeţi că dosarele care ajung în instanţă nu sunt pregătite corect şi, deşi credeţi că o persoană este vinovată, în lipsa probelor, sunteţi nevoiţi s-o achitaţi fiindcă avocatul sau procurorul nu şi-au făcut bine meseria. Este adevărat?
     - Îmi pare foarte bine că vedeţi problema din acest punct de vedere. Ea într-adevăr există. E clar că, dacă nu sunt acumulate probe, nu poţi face nimic. Nu este o regulă, dar la noi ajung dosare neprobate, în care sunt puse sub învinuire nişte persoane doar în baza unor presupuneri. Evident că în acest caz te conduci de lege şi achiţi acea persoană. Eu am fost tot timpul adeptul reformei Procuraturii. Procurorii, pentru a fi competitivi, trebuie să primească statutul de magistrat. Atunci el va fi independent. Atâta timp cât va fi scara ierarhiei, el nu poate fi independent. Atâta timp cât nu va fi independenţa procurorilor, o să avem, cu părere de rău, cazuri când procurorii vin în instanţă şi văd că nu e aşa cum zic ei, dar, dacă au indicaţii, trebuie să facă aşa.

     - Poate fi reformată justiţia în lipsa reformei procuraturii, avocaturii, care tot frânează?
     - La noi, când se vorbeşte despre justiţie, totul se limitează la instanţele de judecată şi se uită că sistemul de justiţie începe de la poliţistul de sector şi se termină cu CSJ. Desigur că nu poţi ajunge la rezultatele dorite în reforma justiţiei fără o reformă a poliţiei şi a procuraturii.

     - În multe judecătorii din raioane există locuri vacante de judecător. Cum e la dvs.?
     - În principiu, avem doar o funcţie vacantă, dar avem persoana propusă preşedintelui pentru a fi numită. Nu ne confruntăm cu o lipsă de cadre la CA Bălţi. În judecătoriile din circumscripţie, avem probleme la Briceni, unde 3 persoane au demisionat pe parcursul anului. S-a anunţat concurs şi cred că se va rezolva.

     - Dar, oricum, în raioane instanţele se confruntă cu lipsa judecătorilor, pentru că marea lor majoritate preferă să activeze în Chişinău…
     - Da, există problema. Încerc să caut o explicaţie, dar nu o găsesc. Nu înţeleg de ce tinerii vor anume în Chişinău, unde lipsesc condiţiile de muncă, iar volumul de lucru este exagerat de mare. Nu ştiu. Cred că, până la urmă, problema e că cei care vor în Chişinău s-au stabilit acolo. Abrogarea legii cu privire la asigurarea judecătorilor cu spaţiu locativ cred că a influenţat decizia lor. Acum, celor care vin în raioane nu li se plăteşte nici măcar chiria spaţiului locativ. Au doar salariu şi trebuie să-şi închirieze din banii proprii o locuinţă sau să facă zilnic naveta.

     - În ultima perioadă se tot vorbeşte că ar putea fi aduşi străini în funcţii importante din organele de drept. Cum vedeţi dvs. aceste propuneri?
     - Sunt categoric împotrivă. Noi trebuie să fim cei care să facem regulă la noi acasă. Cu siguranţă, putem face regulă. Problema este selectarea persoanelor potrivite pentru ocuparea funcţiilor administrative. Nu trebuie să promovăm persoane pe criterii de rudenie şi mai ales pe criterii politice.

     - Se vorbeşte nu doar despre un şef din străinătate la procuratură, dar şi de judecători asistaţi de străini.
     - Care ar fi rolul unui judecător asistent alături de un judecător din R. Moldova?

     - Să-l îndrume, să-l facă să gândească altfel.
     - Nu, noi trebuie să avem judecători care să merite să ocupe funcţia şi să facă justiţie. Bine. Să presupunem că noi suntem 3 judecători în Colegiu. Şi vine un alt judecător, din altă ţară. Şi? Noi vorbim despre independenţa judecătorului. Legea spune că el este independent. Da, el poate fi consilierul meu, al preşedintelui, dar nu altceva. Da, noi avem nevoie de asistenţă internaţională, dar nu în sensul înfăptuirii justiţiei. Nu poate veni un procuror din altă ţară care să ne spună: uite, tu trebuie să faci aşa, iar tu aşa.

     - Sunt influenţaţi judecătorii?
     - Eu, atât timp cât am fost la Glodeni şi acum, când sunt la CA Bălţi, vă spun cu toată sinceritatea: nu am primit niciun telefon de la cineva, cu vreo rugăminte sau cu vreo încercare de a mă influenţa.

    - Când, totuşi, am putea avea o justiţie în care oamenii ar avea încredere?
     - Nu depinde asta doar de noi, judecătorii, ci de toţi participanţii la proces şi de toţi factorii de decizie. Şi de putere, evident. Deoarece, dacă vor fi adoptate nişte legi bune, lucrurile se vor schimba. Cu o bază legală perfectă, în care legea nu oferă posibilităţi de manevră şi interpretare, putem avea rezultate.

     -  Vă mulţumim!

    Sursa: www.zdg.md

  • Judecători de milioane

     În martie, Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, s-a adresat CSM-ului, întrebând de unde să ia 1,16 mln. de lei pentru a plăti indemnizaţiile a patru magistraţi demisionari: Ninei Matveeva – 175,7 mii de lei, Valentinei Tripăduş şi lui Valeriu Ciornea – 334, 2 mii de lei, şi regretatului Mihail Nicolaev – 383, 6 mii de lei.

     În martie, Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, s-a adresat CSM-ului, întrebând de unde să ia 1,16 mln. de lei pentru a plăti indemnizaţiile a patru magistraţi demisionari: Ninei Matveeva – 175,7 mii de lei, Valentinei Tripăduş şi lui Valeriu Ciornea – 334, 2 mii de lei, şi regretatului Mihail Nicolaev – 383, 6 mii de lei.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU