Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Niculcea Andrei
Căutare avansată

Ghervas Maria

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 22.06.1987

Prin Hotărîrea Parlamentului RM nr. 139 din 11 iulie 2014 numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul nașterii 1960

Instruire / Diplome
1978 - 1984 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Data numirii în funcție: 22.06.1987

Prin Hotărîrea Parlamentului RM nr. 139 din 11 iulie 2014 numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul nașterii 1960

Instruire / Diplome
1978 - 1984 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1977 - 1984 Grefier, Judecătoria r. Octombrie Chişinău
1984 - 1987 Consultant, Curtea Supremă de Justiţie
2002 - 2006 preşedintele Judecătoriei Botanica, Decret nr. 408-III din 26 decembrie 2001
2000 - numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, Decret nr. 1528-II din 19 iunie 2000
1987 - 2013 judecător, Judecătoria Botanica mun. Chişinău
2014 - judecător la Curtea Supremă de Justiție

Activitatea juridică non-judiciară
2007 - 2011 Membrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei
2010 - prezent Formator la Institutul Naţional al Justiţiei

Publicaţii
Coautor al manualului ,,Ghidul grefierului", anul ediţiei 2010, editura ,,Nova Imprim"
Adopția, pas cu pas” - editată în cadrul proiectului TACIS, anul 2007
Copii neantului”  - editată în cadrul proiectului ”Amici dei bambini” Italia, anul 2005
Articole publicate: ”Justiția penală adaptată minorilor”, revista ”THEMIS” nr. 2 anul 2013; ”Reforma sistemului judecătoresc în Republica Moldova, realizări și prespective” revista ”THEMIS” nr. 1 anul 2011; ”Modul de pregătire, transmitere și păstrare a dosarelor în arhivă”, revista INJ nr. 3, anul 2008; ”Încheiere interlocutorie în cauza penală Lalac Eugen” revista AVOCATUL POPORULUI, nr. 7 anul 2006; ”Încheiere interlocutorie în cauza penală Rîjac Iu.” revista AVOCATUL POPORULUI, nr. 4 anul 2006

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 67/9 din 05 Iulie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr.36/3 din 03 iunie 2006 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Ghervas Maria nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 14/2 din 26 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărârile judecătoarei Ghervas Maria nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012
, 81,03 %, din 74 hotărâri/sentinţe/încheieri contestate au fost 14 casate. Pe cauze penale, din 30 sentințe contestate 2 au fost casate - 94,1%. Ce ține de cauze contravenționale, din 89 hotarâri contestate 13 au fost casate - 84,38%;
2013, din 965 de cauze examinate, 18 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,86%;
2014, din 537 de cauze examinate, 15 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,79%.
Rata de soluționare a dosarelor:
2016 a examinat 579 cauze din 605 repartizate, ceea ce constituie 95,70%;
2017 a examinat 489 cauze din 504 repartizate, ceea ce constituie 97,02%;
2018 a examinat 451 cauze din 481 repartizate, ceea ce constituie 93,76%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 67/9 din 05 Iulie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătoarei Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 puncte.

Prin Hotărârea nr.36/3 din 03 iunie 2006, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 88 de puncte.
 
Prin Hotărârea nr. 2/2 din 03 februarie 2014 a fost admisă candidatura judecătorulului Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău Ghervas Maria, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.
Prin Hotărârea nr. 14/2 din 26 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Decan al autorității judecătorești, judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Ghervas Maria.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Conform Hotărârii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 253/14 din 02 Iulie 2019, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție, în calitate de formator și unii judecători, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri, pentru participare la Școala de vară cu privire la rolul judecătorilor și procurorilor în asigurarea răspunsului la cazurile de violență în familie, ce se va desfășura în perioada 22-24 iulie 2019, or. Vadul lui Vodă, complexul hotelier Vatra, cu începere de la ora 10.00.

Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Prin Hotărârea nr. 100/5 din 12 Martie 2019, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie pentru participare în calitate de formator la activităţile de instruire în domeniul traficului de fiinţe umane, ce se vor desfăşura în perioadele 18-19 martie 2019 şi 11- 12 aprilie 2019.

Prin Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la seminarele de instruire pentru judecători, asistenți judiciari, grefieri și sefi ai secretariatelor, ce se vor desfăşura la 17, 18, 19 și 21 decembrie 2018 la INJ, după cum urmează:
- Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 17-18 și 21 decembrie 2018;
- Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 19 decembrie 2018;
- Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău pentru data de 21 decembrie 2018.

Prin Hotărârea nr. 514/24 din 13 Noiembrie 2018, se deleagă doamna Maria Ghervas, judecător la Curtea Supremă de Justiție, la atelierul de lucru transnațional privind preluarea bunelor practici în domeniul compensării victimelor traficului de ființe umane, în perioada 12 – 15 decembrie 2018, în Lisabona, Portugalia.

Prin Hotărârea nr. 247/12 din 08 mai 2018, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru participare în calitate de formator la trainingurile cu genericul ”Combaterea traficului de ființe umane”, ce se vor desfășura în perioadele 28-29 mai 2018 în or. Turkmenbași și 31 mai-01 iunie 2018 în or. Mary, Turkmenistan.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Maria GHERVAS de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 14 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Prin Hotărârea nr. 710/31 din 31 octombrie 2017, se autorizează delegarea judecătorului Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare la atelierul de lucru cu tematica “Consolidarea cooperării internaţionale în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane”, în perioada 7 - 9 noiembrie 2017 în oraşul Sofia, Bulgaria.

În conformitate cu Hotărârea nr. 756/33 din 14 noiembrie 2017, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare în calitate de formator, la masa rotundă referitoare la aspectele procedurale ale aplicării Legii nr. 45 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, care va avea loc la 16 noiembrie 2017, în or. Comrat.

Potrivit Hotărârii nr. 622/28 din 22 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Maria Ghervas, judecător de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare în calitate de formator la seminarele cu genericul „Măsuri de ocrotire a persoanelor fizice adulte” și „Implementarea legislației Republicii Moldova cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie”, care se vor desfășura la 15, 21, 28 septembrie, 05, 26 octombrie, precum și 16 și 30 noiembrie în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1; 

Prin Hotărârea nr. 337/16 din 23 mai 2017, se deleagă judecătorul Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul cu genericul ”Consolidarea capacităților procurorilor din procuraturile teritoriale la aplicarea legislației de combatere a TFU și TC”, care va avea loc la 25-26 mai 2017, hotelul ”IT Ralax”, Vadul-lui-Vodă.

Conform Hotărârii nr. 304/15 din 02 mai 2017, se deleagă judecătorul Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul cu genericul ”Aspecte privind investigarea și judecarea crimelor de trafic de ființe umane: tehnici de audiere a victimelor/martorilor traficului de ființe umane”, care se va desfășura la 2-3 mai 2017, în sediul Centrului pentru Combaterea Traficului de ființe umane (mun. Chișinău, str. V. Alecsandri 1). 

Potrivit Hotărârii nr. 246/12 din 28 martie 2017,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 11 aprilie, 8-9 iunie 2017 și Ion Chirtoacă de la Judecătoria Chișinău pentru data de 10-11 aprilie 2017, în scopul participării în calitate de formatori la seminarul cu genericul „Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, și ”Examinarea cauzelor legate de violența în familie”.

Potrivit Hotărârii nr. 20/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturi a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas pentru participare la trainingul cu genericul „Lupta împotriva traficului de ființe umane”, care se va desfășura în perioada 18 – 20 ianuarie 2017, în oraşul Kemin, Republica Kârgâzstan.

Prin Hotărârea nr. 126/6 din 14 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare, în calitate de formator, la seminarele cu genericul ”Convenția Europeană a Drepturilor Omului: aspecte civile” care se va desfășura în perioada 16-17 februarie 2017 și la seminarul “Particularitățile investigării și judecării infracțiunilor legate de trafic de persoane și elemente corporale”, care se va desfășura în perioada 20-21 februarie 2017 și la 27 martie 2017, la Institutul Național al Justiției.

Conform Hotărârii nr. 788/32 din 22 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Maria Ghervas (Curtea Supremă de Justiție), în calitate de formator, la seminarul cu tema: “Protecția victimei în procesul penal”, care se va desfășura la data de 02 decembrie 2016, la Ministerul Justiției.

Potrivit Hotărârii nr. 660/27 din 04 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare în calitate de formator la seminarele de instruire privind examinarea cazurilor de violență în familie și traficul de ființe umane, care vor avea loc pe 17 și 18 noiembrie 2016, la Institutul Național al Justiției.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 67/9 din 05 Iulie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr.36/3 din 03 iunie 2006 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile judecătoarei Ghervas Maria nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 14/2 din 26 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărârile judecătoarei Ghervas Maria nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012
, 81,03 %, din 74 hotărâri/sentinţe/încheieri contestate au fost 14 casate. Pe cauze penale, din 30 sentințe contestate 2 au fost casate - 94,1%. Ce ține de cauze contravenționale, din 89 hotarâri contestate 13 au fost casate - 84,38%;
2013, din 965 de cauze examinate, 18 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,86%;
2014, din 537 de cauze examinate, 15 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,79%.
Rata de soluționare a dosarelor:
2016 a examinat 579 cauze din 605 repartizate, ceea ce constituie 95,70%;
2017 a examinat 489 cauze din 504 repartizate, ceea ce constituie 97,02%;
2018 a examinat 451 cauze din 481 repartizate, ceea ce constituie 93,76%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 67/9 din 05 Iulie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătoarei Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 puncte.
Prin Hotărârea nr.36/3 din 03 iunie 2006, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 88 de puncte.
 

Prin Hotărârea nr. 2/2 din 03 februarie 2014 a fost admisă candidatura judecătorulului Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău Ghervas Maria, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 14/2 din 26 aprilie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Decan al autorității judecătorești, judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție, Ghervas Maria.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Conform Hotărârii nr. 99/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 253/14 din 02 Iulie 2019, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție, în calitate de formator și unii judecători, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri, pentru participare la Școala de vară cu privire la rolul judecătorilor și procurorilor în asigurarea răspunsului la cazurile de violență în familie, ce se va desfășura în perioada 22-24 iulie 2019, or. Vadul lui Vodă, complexul hotelier Vatra, cu începere de la ora 10.00.

Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Prin Hotărârea nr. 100/5 din 12 Martie 2019, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie pentru participare în calitate de formator la activităţile de instruire în domeniul traficului de fiinţe umane, ce se vor desfăşura în perioadele 18-19 martie 2019 şi 11- 12 aprilie 2019.

Prin Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de formatori la seminarele de instruire pentru judecători, asistenți judiciari, grefieri și sefi ai secretariatelor, ce se vor desfăşura la 17, 18, 19 și 21 decembrie 2018 la INJ, după cum urmează:
- Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 17-18 și 21 decembrie 2018;
- Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 19 decembrie 2018;
- Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău pentru data de 21 decembrie 2018.

Prin Hotărârea nr. 514/24 din 13 Noiembrie 2018, se deleagă doamna Maria Ghervas, judecător la Curtea Supremă de Justiție, la atelierul de lucru transnațional privind preluarea bunelor practici în domeniul compensării victimelor traficului de ființe umane, în perioada 12 – 15 decembrie 2018, în Lisabona, Portugalia.

Prin Hotărârea nr. 247/12 din 08 mai 2018, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru participare în calitate de formator la trainingurile cu genericul ”Combaterea traficului de ființe umane”, ce se vor desfășura în perioadele 28-29 mai 2018 în or. Turkmenbași și 31 mai-01 iunie 2018 în or. Mary, Turkmenistan.

Prin Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Maria GHERVAS de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 14 mai, pentru participare în calitate de formator la unele seminare incluse în Planul de formare continuă în cadrul Institutului Național al Justiției.

Prin Hotărârea nr. 710/31 din 31 octombrie 2017, se autorizează delegarea judecătorului Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare la atelierul de lucru cu tematica “Consolidarea cooperării internaţionale în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane”, în perioada 7 - 9 noiembrie 2017 în oraşul Sofia, Bulgaria.

În conformitate cu Hotărârea nr. 756/33 din 14 noiembrie 2017, se deleagă judecătorul Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare în calitate de formator, la masa rotundă referitoare la aspectele procedurale ale aplicării Legii nr. 45 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, care va avea loc la 16 noiembrie 2017, în or. Comrat.

Potrivit Hotărârii nr. 622/28 din 22 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Maria Ghervas, judecător de la Curtea Supremă de Justiție, pentru participare în calitate de formator la seminarele cu genericul „Măsuri de ocrotire a persoanelor fizice adulte” și „Implementarea legislației Republicii Moldova cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie”, care se vor desfășura la 15, 21, 28 septembrie, 05, 26 octombrie, precum și 16 și 30 noiembrie în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1; 

Prin Hotărârea nr. 337/16 din 23 mai 2017, se deleagă judecătorul Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul cu genericul ”Consolidarea capacităților procurorilor din procuraturile teritoriale la aplicarea legislației de combatere a TFU și TC”, care va avea loc la 25-26 mai 2017, hotelul ”IT Ralax”, Vadul-lui-Vodă.

Conform Hotărârii nr. 304/15 din 02 mai 2017, se deleagă judecătorul Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare, în calitate de formator, la seminarul cu genericul ”Aspecte privind investigarea și judecarea crimelor de trafic de ființe umane: tehnici de audiere a victimelor/martorilor traficului de ființe umane”, care se va desfășura la 2-3 mai 2017, în sediul Centrului pentru Combaterea Traficului de ființe umane (mun. Chișinău, str. V. Alecsandri 1). 

Potrivit Hotărârii nr. 246/12 din 28 martie 2017,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiție pentru data de 11 aprilie, 8-9 iunie 2017 și Ion Chirtoacă de la Judecătoria Chișinău pentru data de 10-11 aprilie 2017, în scopul participării în calitate de formatori la seminarul cu genericul „Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, și ”Examinarea cauzelor legate de violența în familie”.

Potrivit Hotărârii nr. 20/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturi a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas pentru participare la trainingul cu genericul „Lupta împotriva traficului de ființe umane”, care se va desfășura în perioada 18 – 20 ianuarie 2017, în oraşul Kemin, Republica Kârgâzstan.

Prin Hotărârea nr. 126/6 din 14 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare, în calitate de formator, la seminarele cu genericul ”Convenția Europeană a Drepturilor Omului: aspecte civile” care se va desfășura în perioada 16-17 februarie 2017 și la seminarul “Particularitățile investigării și judecării infracțiunilor legate de trafic de persoane și elemente corporale”, care se va desfășura în perioada 20-21 februarie 2017 și la 27 martie 2017, la Institutul Național al Justiției.

Conform Hotărârii nr. 788/32 din 22 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătoarei Maria Ghervas (Curtea Supremă de Justiție), în calitate de formator, la seminarul cu tema: “Protecția victimei în procesul penal”, care se va desfășura la data de 02 decembrie 2016, la Ministerul Justiției.

Potrivit Hotărârii nr. 660/27 din 04 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, pentru participare în calitate de formator la seminarele de instruire privind examinarea cazurilor de violență în familie și traficul de ființe umane, care vor avea loc pe 17 și 18 noiembrie 2016, la Institutul Național al Justiției.

 

 

Hotărârea nr. 253/14 din 02 Iulie 2019

Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019

Hotărârea nr. 67/9 din 05 Iulie 2019

Hotărârea nr. 100/5 din 12 Martie 2019

Hotărârea nr. 593/27 din 11 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 514/24 din 13 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 247/12 din 08 mai 2018

Hotărârea nr. 228/11 din 25 aprilie 2018

Hotărârea nr. 841/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 710/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 756/33 din 14 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 622/28 din 19 septembrie 2017

Hotărârea nr. 337/16 din 23 mai 2017

Hotărârea nr. 304/15 din 02 mai 2017

Hotărârea nr. 246/12 din 28 martie 2017

Hotărârea nr. 20/1 din 10 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 126/6 din 14 februarie 2017

Hotărârea nr. 788/32 din 22 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 660/27 din 04 octombrie 2016

Hotărârea nr. 36/3 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 2/2 din 03 februarie 2014

Hotărârea nr. 14/2 din 26 aprilie 2013

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Hotărârea nr. 99/5 din 02 aprilie 2009

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința Judecătoarei Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelo Judecătorilor nr.36/3 din 03 iunie 2006, "de Colegiul Disciplinar în perioada anului 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Maria Ghervas".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelo Judecătorilor, nr. 14/2 din 26 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Ghervas Maria".

Potrivit Hotărîrii nr. 98/9 din 15 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Grigoras Vladimir, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 20 octombrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 15 octombrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, Ghervas Maria.

Prin Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătoarei Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 32 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013 - 2015 nu a fost înregistrată nici o petiţie.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010 - 2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 33 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința Judecătoarei Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelo Judecătorilor nr.36/3 din 03 iunie 2006, "de Colegiul Disciplinar în perioada anului 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Maria Ghervas".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelo Judecătorilor, nr. 14/2 din 26 aprilie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Ghervas Maria".

Potrivit Hotărîrii nr. 98/9 din 15 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Grigoras Vladimir, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 20 octombrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 15 octombrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, Ghervas Maria.

Prin Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătoarei Maria Ghervas de la Curtea Supremă de Justiţie, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 32 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2013 - 2015 nu a fost înregistrată nici o petiţie.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010 - 2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 33 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărîrea nr. 98/9 din 15 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Știri
  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Undă verde în dosarele penale ale judecătorilor

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    La 15 decembrie 2016, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chișinău este urmărită penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, în mai 2016, după o sesizare depusă de procurorul general Eduard Harunjen. Manole este învinuită de faptul că, ilegal, a decis anularea unei hotărâri a primei instanțe și a dat undă verde organizării de către Platforma „Demnitate și Adevăr” a unui referendum pentru alegerea directă a șefului statului. Ulterior, hotărârea ei a fost anulată de CSJ ca fiind ilegală.

    Argumentele CSJ: Poate fi utilizat abuziv pentru exercitarea presiunilor asupra judecătorilor

    În cadrul acestui dosar, CSJ a cerut Curții Constituționale (CC) ca art. 307, Cod Penal, în baza căruia Manole, dar și alți zeci de judecători au fost urmăriți penal în ultimii ani, să fie declarat neconstituţional, pentru că acesta ar încălca mai multe articole din Constituție și nu s-ar regăsi în legislația penală a altor state europene, cu excepția Germaniei. „Colegiul CSJ observă, de exemplu, că dacă o sentinţă atacată cu apel este casată de instanţa superioară, judecătorul care a pronunţat sentinţa poate fi urmărit şi condamnat în baza art. 307, Cod penal. Alineatul 1 al acestui articol prevede ca element material al infracţiunii pronunţarea, cu bună știință, de către judecător, a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. E greu de imaginat un judecător care pronunţă o sentinţă altfel decât cu „bună ştiinţă”. Totuşi, termenul poate fi aplicat și în mod imprevizibil. Prin urmare, judecătorii ale căror sentinţe au fost casate de instanţe superioare după verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora, adică judecătorii care au greşit în interpretarea legii, pot fi sancţionaţi penal. Această soluţie conduce la situaţia în care sistemul judiciar din R. Moldova ar putea rămâne fără o parte din judecători, întrucât, deseori, adevărul judiciar nu este unul singur”, se spune în argumentele Colegiului CSJ.

    În fața CC, cauza a fost susținută de Iulia Sârcu, președinta Colegiului. „CSJ consideră că art. 307, Cod Penal, nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea lor funcțională. Prevederile vagi, imprecise și larg formulate în acest articol care definește răspunderea penală a judecătorilor pot manifesta un sentiment de inhibiție în privința interpretării independente și imparțiale a dreptului, a stabilirii faptelor și a cântăririi probelor de către judecători. Poate fi utilizat abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivită asupra judecătorilor”, a declarat Iulia Sârcu în fața completului de la CC. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parlamentului au susținut că prevederea este constituțională.

    CC: Trebuie demonstrată intenția

    Iar CC, prin judecătorii Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțâru, Victor Popa și Veaceslav Zaporojan, le-a dat, parțial, dreptate, stabilind că articolul din Codul Penal contestat este constituțional, însă a atras atenția, în special CSM-ului, că acordul privind începerea urmăririi penale pe numele unui judecător trebuie tratat în mod special. Curtea a menționat, cu titlu de principiu, că responsabilitatea de a nu recurge nejustificat la aplicarea art. 307, Cod Penal, împotriva judecătorilor şi de a evita un efect stigmatizant asupra acestora, ţine nu doar de procurorul general şi instanţele de judecată, ci, în special, de CSM, în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti.

    „Prin urmare, CSM, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza art. 307, Cod Penal, este obligat să ţină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Trebuie să se analizeze, de fiecare dată, dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. Curtea a constatat că „judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru această componență de infracțiune exclusiv în cazul în care este demonstrată intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentinţa, decizia sau încheierea contrar prevederilor legale, iar remediul principal pentru corectarea erorilor judiciare constă în exercitarea căilor de atac, casarea unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri de către instanțele superioare nefiind temei în sine pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului”.

    Totuși, Curtea a subliniat și faptul că „independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia, ea fiind realizată sub rezerva unei prudenţe determinate de necesitatea garantării libertăţii depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse”.

    Art. 307, Cod Penal: 30 de judecători urmăriți penal în ultimii doi ani și jumătate

    Datele statistice ale CSM arată că, începând cu 2015, procurorul general a venit cu 32 de sesizări prin care a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele a nu mai puțin de 36 de magistrați. CSM a acceptat 26 de sesizări, în care au fost vizați 30 de foști sau actuali judecători. Acum, aceste dosare, majoritatea dintre ele aflându-se în instanța de judecată, pot fi finalizate. Totuși, așa cum ZdG a scris anterior, art. 307, Cod Penal, declarat constituțional de către CC, se regăsește în lista infracțiunilor care sunt pasibile de a fi amnistiate conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial pe 9 septembrie 2016. Astfel, toți judecătorii cercetați penal pentru comiterea acestei infracțiuni, dacă-și recunosc vina, pot fi amnistiați. În decembrie 2016, Andrei Balan, care a fost judecător la Judecătoria Rezina, urmărit penal în baza acestui articol, a scăpat de dosar, fiind amnistiat, după ce a fost acuzat că ar fi emis o încheiere ilegală prin care Vitalie Proca, reținut ulterior pentru tentativă de omor, a fost eliberat din pușcărie înainte de termen.

    16 din cei 30 de judecători urmăriți penal în 2015-2017 în baza art. 307 din Codul Penal figurează în dosarul spălării celor 20 de miliarde USD din Rusia, prin intermediul unor încheieri emise de ei. Astăzi, dosarele în privința a 14 din cei 16 magistrați sunt trimise în judecată. În gestiunea procurorilor anticorupție se află dosarul lui Victor Orândaș, anunțat în căutare, iar dosarul ex-judecătorului Iurie Țurcan nu poate avea o finalitate pentru că acesta a decedat. Art. 307, Cod Penal, incriminează pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Comiterea ei se pedepsește cu amendă sau cu închisoare de până la 5 ani. În varianta sa agravată, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

    Avocat: Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere

    „Hotărârea CC e una echilibrată. Nu cred că ea se va răsfrânge asupra dosarelor care sunt deja intentate pe numele judecătorilor. Poate, pe viitor, CSM va fi mai reticent atunci când se va cere acordul privind urmărirea penală a unui judecător. Să nu uităm că, prin modul în care a fost structurată sesizarea, se crea impresia că se încerca scoaterea judecătorilor de sub acțiunea legii, astfel încât ei să nu răspundă pentru activitatea lor. Adică, eu decid așa și lăsați-mă în pace. Dar, nu e corect. Fiecare dintre noi trebuie să răspundă pentru ce face. Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere. În dependență de gravitatea abaterii, trebuie să porți răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală. Hotărârea, repetat, accentuează că judecătorii, totuși, sunt și trebuie să fie responsabili de activitatea pe care o prestează”, afirmă Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

    „Decizia CC nu ne influențează. Asta spunea și norma penală. CC nu ne-a spus nimic nou, decât ce spunea legea. Societatea nu înțelegea esența normei penale care prevedea răspunderea penală pentru o decizie cu bună știință, intenționat ilegală. Norma penală era însă foarte clară. Judecătorul putea și poate fi pedepsit doar dacă se demonstrează intenția și rea-credința”, comentează decizia CC Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție. „Judecătorii nu sunt oameni simpli, din câteva considerente. Ei au câteva bariere de protecție. Urmărirea penală în privința lor se pornește doar cu acceptul CSM. Până la pornirea urmăririi penale este necesară inițierea unui anchete de serviciu, care trebuie să constate bănuiala rezonabilă. Totodată, pornirea urmăririi penale e posibilă doar de către procurorul general, nu de alt procuror, iar în final, cauzele penale în privința judecătorilor sunt examinate tot de către judecători, nu de procurori sau polițiști. Tot de colegii lor. E mai democratic decât în democrație”, susține Morari. Procurorul a pus creșterea numărului de dosare penale în privința judecătorilor deschise conform art. 307, Cod Penal, pe seama dosarului deschis pentru spălarea celor 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova. „Eu îmi cer scuze, dar cu „Laundromatul” a fost argumentat. Ce vină am eu că 14 judecători, examinând în procedură specială, au emis hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale, nu au respectat procedura și au admis o neglijență gravă? Ce puteam eu să fac ca procuror?”, conchide Morari.

    sursa: zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • O judecătoare de la CSJ a obținut prin instanță o PENSIE de 15 mii de lei

    Magistrata Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, a câștigat procesul intentat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), care a fost obligată să-i recalculeze pensia, care va ajunge la 15 mii de lei pe lună.

    Judecătoarea a ieșit la pensie în ianuarie 2010, pe când era preşedinte al Judecătoriei Botanica. CNAS i-a calculat atunci o pensie de 4 440 de lei lunar, luînd în consideraţie vechimea în muncă a magistratei de 22 de ani și șase luni și salariul de funcție pe care îl avea.

    Magistrata Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, a câștigat procesul intentat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), care a fost obligată să-i recalculeze pensia, care va ajunge la 15 mii de lei pe lună.

    Judecătoarea a ieșit la pensie în ianuarie 2010, pe când era preşedinte al Judecătoriei Botanica. CNAS i-a calculat atunci o pensie de 4 440 de lei lunar, luînd în consideraţie vechimea în muncă a magistratei de 22 de ani și șase luni și salariul de funcție pe care îl avea.

    Trei ani mai târziu, după ce au fost majorate esențial salariile judecătorilor, CNAS i-a recalculat Mariei Ghervas pensia, care în prezent constituie 10 410 lei lunar.

    Între timp, Maria Ghervas a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție și a cerut CNAS-ului să-i fie recalculată pensia în baza salariului magistraților de la CSJ și nu în baza salariului pa care îl avea în calitate de președinte al Judecătoriei Botanica.

    În iulie 2015, Judecătoria sectorului Centru a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei Mariei Ghervas, ținând cont de salariul de funcție al judecătorului Curții Supreme de Justiție. Din11 iulie 2014 și până la 31 martie 2015, salariul a fost de 16 900 lei, iar începând cu 1 aprilie 2015 - 18 774 lei.

    Potrivit legislației, pensia pentru vechime în muncă este în mărime de 80% faţă de salariul de funcţie. Respectiv, Maria Ghervas ar urma să ridice lunar o pensie de peste 15 mii de lei.

    Ulterior Curtea de Apel Chișinău a respins recursul făcut de CNAS și a menținut în vigoare decizia primei instanțe, iar pe 23 martie curent, recursul CNAS a fost respins și de Curtea Supremă de Justiție. Dosarul a fost examinat de judecătorii Ion Druță, Iurie Bejenaru și Tamara Chișca-Doneva. Încheierea este irevocabilă. 

    Ziarul NAȚIONAL a scris anterior despre pensiile „de lux” pe care le ridică șeful statului Nicolae Timofti, care este fost judecător, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Nichifor Corochii și actualul membru al CSM, Dumitru Visterniceanu.
    sursa: ziarulnational.md

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
    sursa: zdg.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • Judecătorii sunt chemați astăzi la o nouă adunare. IATĂ cine luptă pentru ultimul fotoliu la CSM

    Astăzi, magistraţii sunt chemaţi la Adunarea Generală a Judecătorilor din RM, unde vor alege un membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată în cursă s-au înscris patru magistraţi. Este vorba de Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica şi Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. 
    Maria Ghervas este magistrată din 1987 şi a activat în acest răstimp la Judecătoria Botanica. Aceasta a fost evaluată de către CEPJ în aprilie 2013, primind calificativul „foarte bine”. În februarie 2014, Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor a solicitat să fie promovată la CSJ, subliniind că aceasta corespunde tuturor cerinţelor pentru a participa la concursul pentru funcţia de judecător la CSJ.

    Astăzi, magistraţii sunt chemaţi la Adunarea Generală a Judecătorilor din RM, unde vor alege un membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată în cursă s-au înscris patru magistraţi. Este vorba de Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica şi Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. 
    Maria Ghervas este magistrată din 1987 şi a activat în acest răstimp la Judecătoria Botanica. Aceasta a fost evaluată de către CEPJ în aprilie 2013, primind calificativul „foarte bine”. În februarie 2014, Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor a solicitat să fie promovată la CSJ, subliniind că aceasta corespunde tuturor cerinţelor pentru a participa la concursul pentru funcţia de judecător la CSJ.

  • Почему в Республике Молдова люди годами обивают пороги судов?

    С другой стороны, судьи жалуются на относительно невысокую зарплату, а также на нехватку кадров вспомогательного персонала.  Секретарь суда, к примеру, на подготовку которого нужно не менее 2-3 лет, получает зарплату менее тысячи леев. В этих условиях очень сложно найти людей на постоянную работу, говорит Мария Гервас из Суда сектора Ботаника мун. Кишинева.

    С другой стороны, судьи жалуются на относительно невысокую зарплату, а также на нехватку кадров вспомогательного персонала.  Секретарь суда, к примеру, на подготовку которого нужно не менее 2-3 лет, получает зарплату менее тысячи леев. В этих условиях очень сложно найти людей на постоянную работу, говорит Мария Гервас из Суда сектора Ботаника мун. Кишинева.

    Она уточняет, что судьи вынуждены затрачивать много часов на составление и написание решений, на секретарскую работу, вместо того, чтобы заниматься рассмотрением доказательств.   

     

  • Moldova nu are tribunale pentru copii

    Judecatorul Maria Ghervas de la Judecatoria Botanica, municipiul Chişinău, recunoaşte că magistraţii au nevoie de specializare în domeniul drepturilor copilului. „Prin instanta noastra trec minori-infractori, dar si minori-victime, si martori de diferite varste. Am avut un proces de viol în care parte vatamata era un copil de 4 ani. Ca sa comunic cu un asemenea copil, trebuia sa cobor la nivelul lui de comunicare, sa ma joc, ca sa-l aduc la situatia sa spuna ce s-a intamplat totusi cu el. E un proces complicat si in cazul judecatorilor tineri, care nu au familie, care nu au educat un copil, fiindca e mai dificil pentru ei sa stabileasca o punte de comunicare cu un minor”, spune Maria Ghervas.

    Judecatorul Maria Ghervas de la Judecatoria Botanica, municipiul Chişinău, recunoaşte că magistraţii au nevoie de specializare în domeniul drepturilor copilului. „Prin instanta noastra trec minori-infractori, dar si minori-victime, si martori de diferite varste. Am avut un proces de viol în care parte vatamata era un copil de 4 ani. Ca sa comunic cu un asemenea copil, trebuia sa cobor la nivelul lui de comunicare, sa ma joc, ca sa-l aduc la situatia sa spuna ce s-a intamplat totusi cu el. E un proces complicat si in cazul judecatorilor tineri, care nu au familie, care nu au educat un copil, fiindca e mai dificil pentru ei sa stabileasca o punte de comunicare cu un minor”, spune Maria Ghervas.

    Republica Moldova, deşi s-a angajat prin ratificarea mai multor convenţii internaţionale, să asigure prioritar interesele copilului aflat în justiţie, nu are, deocamdată tribunale pentru copii, aşa cum există în multe ţări europene. De asemenea, din instanţe lipsesc încăperi prietenoase copilului, unde acesta ar putea fi audiat în condiţii de securitate şi confort psihologic. De multe ori copilul este nevoit să stea alături sau faţă în faţă cu agresorul. 

  • Кандидаты в члены Высшего совета магистратуры обещают приумножить блага судей за счет государства

    Судья суда сектора Ботаника Мария Гервас – одна из соискательниц должности в Высшем совете магистратуры – обещает, что в случае назначения обеспечит «достойную оплату труда судей, и пакет социальных гарантий, таких как жилье, медицинское лечение и отдых судей в санаториях с покрытием за счет государства».

    Судья суда сектора Ботаника Мария Гервас – одна из соискательниц должности в Высшем совете магистратуры – обещает, что в случае назначения обеспечит «достойную оплату труда судей, и пакет социальных гарантий, таких как жилье, медицинское лечение и отдых судей в санаториях с покрытием за счет государства».

     

  • Lupta pentru ultimul fotoliu la CSM

    Cursa pentru ultimul fotoliu din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii continuă. În cel de-al cincilea tur de scrutin, Adunarea Judecătorilor trebuie să aleagă un membru dintre patru candidaţi. Printre magistraţii care vor să fie promovaţi se numără şi unul dintre judecătorii din iad, care în aprilie 2009 a examinat cauze contrar legii, în incinta comisariatelor de poliţie. Vorbim despre judecătorul Ghenadie Morozan, care este şi cumnatul prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc.Pentru singurul fotoliu vacant din CSM concurează patru magistraţi de la prima instanţă: Ghenadie Morozan, Gheorghe Balan, Victor Boico şi Maria Ghervas. Ghenadie Morozan este judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei şi unul dintre cei opt magistraţi supranumiţi de presă "din iad". După ce în aprilie 2009 a judecat zeci de tineri în comisariatele de poliţie, cumnatul controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc, a scăpat basma curată şi a rămas în funcţie. În declaraţia sa de avere, Morozan a indicat o casă de 428 de metri pătraţi cu o valoare cadastrală de aproape 3 milioane de lei şi un apartament de 66 de metri pătraţi. Un alt candidat este magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria sectorului Botanica, care candidează pentru a patra oară la funcţia de membru al Consiliului.

    Cursa pentru ultimul fotoliu din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii continuă. În cel de-al cincilea tur de scrutin, Adunarea Judecătorilor trebuie să aleagă un membru dintre patru candidaţi. Printre magistraţii care vor să fie promovaţi se numără şi unul dintre judecătorii din iad, care în aprilie 2009 a examinat cauze contrar legii, în incinta comisariatelor de poliţie. Vorbim despre judecătorul Ghenadie Morozan, care este şi cumnatul prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc.Pentru singurul fotoliu vacant din CSM concurează patru magistraţi de la prima instanţă: Ghenadie Morozan, Gheorghe Balan, Victor Boico şi Maria Ghervas. Ghenadie Morozan este judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei şi unul dintre cei opt magistraţi supranumiţi de presă "din iad". După ce în aprilie 2009 a judecat zeci de tineri în comisariatele de poliţie, cumnatul controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc, a scăpat basma curată şi a rămas în funcţie. În declaraţia sa de avere, Morozan a indicat o casă de 428 de metri pătraţi cu o valoare cadastrală de aproape 3 milioane de lei şi un apartament de 66 de metri pătraţi. Un alt candidat este magistratul Gheorghe Balan, de la Judecătoria sectorului Botanica, care candidează pentru a patra oară la funcţia de membru al Consiliului.

    Magistratul, care la adunările precedente a acumulat puţine voturi, este cunoscut opiniei publice mai ales pentru declaraţiile sale critice faţă de corupţia din sistemul judecătoresc. Tot de la Judecătoria Botanica este şi magistrata Maria Ghervas, care anterior a candidat şi ea, dar nu a acumulat un număr suficient de voturi. Şi magistratul Victor Boico, de la judecătoria sectorului Buiucani vrea să ajungă în CSM. Boico este magistratul care recent l-a condamnat la 7 ani de închisoare pe judecătorul din Teleneşti, Gheorghe Popa, care a fost prins cu mită de 200 de dolari. Precizăm că din 12 membri ai CSM, trei sunt din oficiu, iar alţi trei au fost numiţi de Parlament din mediul academic. Este vorba de Gheorghe Avornic şi Violeta Cojocaru, care sunt rude, dar şi Teodor Cârnaţ - consilier local în capitală ajuns în CMC pe listele PL-ului, ca ulterior să devină neafiliat. Alţi şase membri sunt votaţi de Adunarea Judecătorilor. În celelalte patru tururi de scrutin au fost aleşi cinci membri - Dumitru Visternicean, care este preşedinte interimar al CSM, Anatolie Ţurcan, de la Curtea de Apel Chişinău, Tatiana Răducanu, de la Curtea Supremă de Justiţie, Victor Micu, de la judecătoria sectorului Râşcani şi Vera Toma, de la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea adunare a judecătorilor va avea loc la sfârşitul lunii, pe 30 mai. 

  • Судьи выбрали лишь одного из двух членов ВСМ

    Дата следующего - уже пятого, собрания судей пока неизвестна. Вакантным осталось лишь место для служителей первых инстанций. Сегодняшние кандидаты - Георгий Балан и Мария Гервас из суда Ботаники и Виктор Бойко из Буюканского суда - не набрали нужного количества голосов.
    Процедура голосования так затянулась впервые в истории Высшего совета магистратуры. Объяснение этому не дает никто.

    Дата следующего - уже пятого, собрания судей пока неизвестна. Вакантным осталось лишь место для служителей первых инстанций. Сегодняшние кандидаты - Георгий Балан и Мария Гервас из суда Ботаники и Виктор Бойко из Буюканского суда - не набрали нужного количества голосов.
    Процедура голосования так затянулась впервые в истории Высшего совета магистратуры. Объяснение этому не дает никто.

     

  • Судья из Бельц избрана членом Высшего Совета Магистратуры

    Кроме Иона Муруяну и Веры Томы на пост представителя первых инстанций претендовали двое судей сектора Ботаника Кишинева – Георге Балан и Мария Гервас. Еще один кандидат – судья сектора Буюканы Виктор Бойко, который ранее был избран членом дисциплинарной коллегии.

    Кроме Иона Муруяну и Веры Томы на пост представителя первых инстанций претендовали двое судей сектора Ботаника Кишинева – Георге Балан и Мария Гервас. Еще один кандидат – судья сектора Буюканы Виктор Бойко, который ранее был избран членом дисциплинарной коллегии.



     

     

  • Только пять судей выставили свои кандидатуры на должность члена ВСМ

    Только пять судей различных инстанций подали заявления на участие в конкурсе на должность члена Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это судьи суда сектора Ботаника столицы Георге Балан и Мария Гервас, судья Апелляционной палаты Бэлць Вера Тома, судья сектора Буюкань Кишинева Виктор Бойко и судья Апелляционной палаты Кишинева Ион Муруяну. Последний трижды пытался стать членом ВСМ. Ранее, на шесть вакантных постов членов ВСМ претендовали от 7 до 14 судей.

    Только пять судей различных инстанций подали заявления на участие в конкурсе на должность члена Высшего совета магистратуры (ВСМ). Это судьи суда сектора Ботаника столицы Георге Балан и Мария Гервас, судья Апелляционной палаты Бэлць Вера Тома, судья сектора Буюкань Кишинева Виктор Бойко и судья Апелляционной палаты Кишинева Ион Муруяну. Последний трижды пытался стать членом ВСМ. Ранее, на шесть вакантных постов членов ВСМ претендовали от 7 до 14 судей.

    Без особого успеха прошли четыре Республиканских собраний судей (РСС), после которых вакансии остались заполненными не полностью. Очередное РСС назначено на 14 марта.

     

  • Judecători cu punctaje minime de la Colegiul de selecţie, învestiţi la CSJ

    Judecătorul Ion Guzun, de la Curtea de Apel Bender, a fost ales în funcţia de magistrat al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de eliberare din funcţie a magistratului Andrei Harghel de la CSJ, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. În şedinţa de marţi a CSM, membrii Consiliului urmau să aleagă un judecător care să înlocuiască un post vacant de magistrat al CSJ. La concurs şi-au depus dosarele cinci judecători: Dina Rotarciuc, de la Curtea de Apel Chişinău, Maria Ghervas şi Victoria Puică, de la Judecătoria Botanica, Aliona Dănilov, de la Judecătoria Buiucani, şi Ion Guzun, de la Curtea de Apel Bender.

    Judecătorul Ion Guzun, de la Curtea de Apel Bender, a fost ales în funcţia de magistrat al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de eliberare din funcţie a magistratului Andrei Harghel de la CSJ, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă. În şedinţa de marţi a CSM, membrii Consiliului urmau să aleagă un judecător care să înlocuiască un post vacant de magistrat al CSJ. La concurs şi-au depus dosarele cinci judecători: Dina Rotarciuc, de la Curtea de Apel Chişinău, Maria Ghervas şi Victoria Puică, de la Judecătoria Botanica, Aliona Dănilov, de la Judecătoria Buiucani, şi Ion Guzun, de la Curtea de Apel Bender.

    Deşi magistratul Ion Guzun a acumulat cel mai mic punctaj dintre candidaţi, acordat de Colegiul de selecţie din cadrul CSM, Consiliul a hotărât să-l aleagă pe el în calitate de magistrat al CSJ. Săptămâna trecută, CSM a ales doi judecători la CSJ care acumulaseră cel mai mic punctaj oferit de Colegiul de selecţie. Dumitru Visternicean, preşedintele interimar al CSM, a declarat pentru ZdG că judecătorii au fost aleşi în ultimă instanţă de Consiliu, prin votare, dezbateri şi o analiză în baza documentelor pe care le-au prezentat, inclusiv a materialelor de la Colegiul de evaluare şi de la Colegiul de selecţie. „Nu contează care are cel mai mare punctaj de la Colegiul de evaluare sau de selecţie. Consiliul ţine cont în ansamblu de toate circumstanţele care caracterizează persoana sub toate aspectele. Sunt criterii obiective, strict stabilite de lege”, a precizat Visternicean.

  • Что говорят судьи об ужесточении санкций и повышении зарплат

    У судьи Марии Гервас 26-летний стаж работы в судебной системе. Ее зарплата - чуть больше четырех с половиной тысяч леев в месяц, и по ее словам, этого слишком мало, чтобы содержать семью.
    «Не будем говорить о зарплате в 20, 14, 10 тысяч, или об окладе в три тысячи леев, сколько мы сейчас получаем. Главное, чтобы эта зарплата обеспечила бы судье финансовую и моральную независимость от любых искушений, существующих в обществе», - отметила она.

    У судьи Марии Гервас 26-летний стаж работы в судебной системе. Ее зарплата - чуть больше четырех с половиной тысяч леев в месяц, и по ее словам, этого слишком мало, чтобы содержать семью.
    «Не будем говорить о зарплате в 20, 14, 10 тысяч, или об окладе в три тысячи леев, сколько мы сейчас получаем. Главное, чтобы эта зарплата обеспечила бы судье финансовую и моральную независимость от любых искушений, существующих в обществе», - отметила она.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU