Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cotea Ion
Căutare avansată

Guzun Ion

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 03.11.1993 - 22.07.2003, 31.05.2012

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 4  din 14 februarie 2014 numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

01.03.1993 - 22.07.2003 - judecător, Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău
31.05.2012 - judecător la Curtea de Apel Bender, Decret nr. 99-VII din 31 mai 2012

Data numirii în funcție: 03.11.1993 - 22.07.2003, 31.05.2012

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 4  din 14 februarie 2014 numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

01.03.1993 - 22.07.2003 - judecător, Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău
31.05.2012 - judecător la Curtea de Apel Bender, Decret nr. 99-VII din 31 mai 2012

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 39/4 din 21 iunie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosare examinate de judecătorul Guzun Ion nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor a constatat că majoritatea hotărârilor adoptate de  judecătorul Guzun Ion, au fost menținute de către Curtea Supremă de Justiție.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 46/9 din 18 decembrie 2013 a fost admisă candidatura domnului Ion Guzun, judecător la Curtea de Apel Bender, la concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 45/9 din 18 decembrie 2013 a fost admisă candidatura domnului Ion Guzun, judecător la Curtea de Apel Bender, la concursul pentru numirea în funcţie de preşedinte de instanţă la Curtea de Apel Bender.

Prin Hotărârea nr.39/4 din 21 iunie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 82 de puncte.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 39/4 din 21 iunie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosare examinate de judecătorul Guzun Ion nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor a constatat că majoritatea hotărârilor adoptate de  judecătorul Guzun Ion, au fost menținute de către Curtea Supremă de Justiție.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 46/9 din 18 decembrie 2013 a fost admisă candidatura domnului Ion Guzun, judecător la Curtea de Apel Bender, la concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 45/9 din 18 decembrie 2013 a fost admisă candidatura domnului Ion Guzun, judecător la Curtea de Apel Bender, la concursul pentru numirea în funcţie de preşedinte de instanţă la Curtea de Apel Bender.

Prin Hotărârea nr.39/4 din 21 iunie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 82 de puncte.

Hotărârea nr. 39/4 din 21 iunie 2013

Hotărîrea nr. 45/9 din 18 decembrie 2013

Hotărîrea nr. 46/9 din 18 decembrie 2013

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 39/4 din 21 iunie  2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Ion Guzun".

La data de 29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de catre membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu in baza art.10 alin.(1), art. 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încalcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art. 449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărîrea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată.  Prin Hotărîrea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment

La data de 11 iulie 2013 a fost intentată procedura disciplinară nr. 39 și nr. 47 la 09 august 2013 în privința judecătorului Curții de Apel Bender, Ion Guzun în baza art. 9 alin. (1), 10 alin. (1), 11 și 12 al Legii cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 35/12 din 01 noiembrie 2013 procedurile disciplinare au fost sistate în virtutea netemeiniciei tragerii judecătorului la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 92/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 35/12 din 01 noiembrie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Guzun, au fost depuse 3 petiţii/plîngeri. 

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 39/4 din 21 iunie  2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Ion Guzun".

La data de 29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de catre membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu in baza art.10 alin.(1), art. 12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încalcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art. 449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărîrea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată.  Prin Hotărîrea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment

La data de 11 iulie 2013 a fost intentată procedura disciplinară nr. 39 și nr. 47 la 09 august 2013 în privința judecătorului Curții de Apel Bender, Ion Guzun în baza art. 9 alin. (1), 10 alin. (1), 11 și 12 al Legii cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 35/12 din 01 noiembrie 2013 procedurile disciplinare au fost sistate în virtutea netemeiniciei tragerii judecătorului la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 92/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 35/12 din 01 noiembrie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Guzun, au fost depuse 3 petiţii/plîngeri. 

Hotărîrea nr. 35/12 din 01 noiembrie 2013

Hotărîrea nr. 92/3 din 28 ianuarie 2014

Hotărîrea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 137/7 din 03 martie 2015

Știri
  • Cine sunt judecătorii care au pus punct în dosarul Filat

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Apelat de ZdG pentru a solicita un comentariu al fostului premier referitor la decizia CSJ, avocatul Igor Popa nu a răspuns la telefon. Cu o zi înainte de a se pronunța instanța supremă de justiție, apărătorul declara într-un interviu pentru ZdG că în cazul unei astfel de decizii, „Filat îşi va găsi dreptatea la CtEDO”.

    În același interviu, Igor Popa declara că avocații nu au cunoscut până în ultimul moment numele judecătorilor de la CSJ în gestiunea cărora se afla dosarul.

    „Este o practică vicioasă creată în instanțele din R. Moldova. Or, conform jurisprudenței CtEDO, avocații trebuie să cunoască numele și prenumele judecătorilor, care vor constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare. Dacă am ști cine sunt judecătorii care examinează cererea și ar apărea anumite semne de întrebare legate de integritatea lor, ne-am rezerva dreptul să îi recuzăm”, declara la 11 decembrie avocatul lui Vlad Filat.

    ZdG a scris anterior despre averile judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și imobilele în care aceștia locuiesc, constatând că majoritatea dintre aceștia preferă să locuiască în case la sol, multietajate

    În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri.

    Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.

    Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere.

    Judecătoarea Elena Covalenco locuiește la bloc. Aceasta declară un apartament de 73 m. p.,
    Sursa: Zdg.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Anul 2015: Judecătorii la cumpărături

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    Înce­pem de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot anul tre­cut, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri nelo­ca­tive, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

    Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, a cum­pă­rat, în 2015, două auto­mo­bile, un BMW fabri­cat în 1993, cu apro­xi­ma­tiv 50 mii de lei, şi un Volvo din 2012, cu 313 mii de lei. Şi Ion Guzun, care acti­vează la CSJ din 2014, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Volvo XC70, fabri­cat în 2011, cu 255 mii de lei. Soţia sa este jude­că­toa­rea de la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, Maria Guzun. Cei doi îşi con­stru­iesc acum o casă în comuna Tru­şeni, mun. Chi­şi­nău. Jude­că­to­rul Iurie Beje­naru a inves­tit 23 mii de euro, prima tranşă, într-o con­stru­cţie care urmează să fie ter­mi­nată la finele anu­lui 2016. Tot într-un apar­ta­ment a inves­tit, anul tre­cut, şi colega lui Beje­naru, Elena Cova­lenco. Aceasta însă nu indică suma pe care a scos-o din buzu­nar pen­tru această achi­zi­ţie. Ghen­a­die Nico­laev a pri­mit cu titlu de dona­ţie 1/2 dintr-un apar­ta­ment în or. Cri­u­leni, dar şi o parte dintr-un teren din ace­laşi oraş. Oleg Ster­ni­oală a decla­rat că în 2015, soţia sa a pri­mit de la părinţi o dona­ţie în valoare de 10 mii de euro. Anul tre­cut, magis­tra­tul a obţi­nut în „folo­sinţă” şi un apar­ta­ment de 89 m. p.. Nadejda Toma susţine că anul tre­cut şi-a cum­pă­rat un Peu­geot 307 cu doar 15 mii de lei, pro­dus în 2004.

    Toţi jude­că­to­rii de la CSJ au ridi­cat, în 2015, sala­rii de peste 250 mii de lei, majo­ri­ta­tea pri­mind şi pen­sii de 10 mii de lei pe lună.

    Ciugureanu şi Clim, judecătorii de la CA Chişinău, în case noi

    2015 a fost pros­per şi pen­tru unii jude­că­tori de la CA Chi­şi­nău. Mihail Ciu­gu­reanu s-a mutat anul tre­cut în casă nouă, de lux, cu o valoare cadas­trală de 4,5 mili­oane de lei. El menţio­nează în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 că a obţi­nut casa în schim­bul unui teren esti­mat la 3,8 mili­oane de lei. Şi Euge­niu Clim a intrat, la înce­put de 2016, în casă nouă. El declară că şi-a cum­pă­rat casa şi tere­nul afe­rent, aflate în Chi­şi­nău, cu doar 850 mii de lei. Sve­tlana Bal­muş a obţi­nut anul tre­cut un spa­ţiu loca­tiv în r. Stră­şeni, cu doar 6 mii de lei. Colega sa, Angela Bos­tan, şi-a cum­pă­rat o Honda CRV, fabri­cată în 2009, cu 175 mii de lei. Tot în 2015, ea a con­trac­tat un cre­dit de 100 mii de lei.Nelea Budăi a obţi­nut drept moş­te­nire o casă cu teren afe­rent la Edi­neţ. Jude­că­toa­rea şi soţul său au deve­nit, în ace­laşi an, pro­pri­e­ta­rii unui apar­ta­ment cu o valoare de 1 milion de lei, în con­di­ţi­ile în care fami­lia deţine deja o casă de lux.

    Magis­tra­tul de la CA Chi­şi­nău, Iurie Melin­teanu, a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui teren pen­tru con­stru­cţii de 520 m. p.. Ana­to­lie Min­ciună şi-a cum­pă­rat o Skoda Fabia, plă­tind 90 mii de lei. Ghen­a­die Moro­zan şi-a pro­cu­rat un Ford Ran­ger, fabri­cat în 2004, iar Ana Panov a achi­zi­ţio­nat nu mai puţin de 20 ha de teren agri­col la Cău­şeni, în con­di­ţi­ile în care avea deja alte câteva zeci de hec­tare. În 2015, jude­că­toa­rea a şi vân­dut 67 ha cu 1,1 mili­oane de lei, cumpărându-şi o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2011 cu 345 mii de lei. Dina Rotar­ciuc şi-a cum­pă­rat în 2015 un teren pen­tru con­stru­cţii cu 80 de mii de lei, iar magis­trata Elena Cob­zac a pri­mit o dona­ţie de la fiica sa, aflată în Emi­ra­tele Arabe Unite, în valoare de 8 mii USD. În 2015, ea şi-a pro­cu­rat o Mazda 2 din 2007 cu doar 15 mii de lei şi a inves­tit 26,2 mii de euro în con­stru­cţia unui apar­ta­ment cu două camere. Ste­lian Tele­ucă a pri­mit de la mama sa, sta­bi­lită în stră­i­nă­tate, 4 mii de euro, fami­lia sa cumpărându-şi un apar­ta­ment de 51 m. p. anul tre­cut. În 2015, Tele­ucă a con­trac­tat un cre­dit de 900 mii de lei. Mama jude­că­to­ru­lui Iurie Ior­dan i-a trans­fe­rat aces­tuia, din Ita­lia, trei mii de euro anul tre­cut, an în care jude­că­to­rul şi-a cum­pă­rat o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2007. Oxana Robu a obţi­nut, prin con­tracte de dona­ţie, o căsuţă de 65 m. p. şi un teren pen­tru con­stru­cţii în mun. Chi­şi­nău.

    Cumpărături modeste la Curţile de Apel din afara Chişinăului

    Jude­că­toa­rea Ruslana Bur­de­niuc de la CA Bălţi a moş­te­nit, în 2015, două apar­ta­mente şi două tere­nuri. Ea şi-a cum­pă­rat cu 160 mii de lei şi o maşină, doar că a blu­rat mode­lul, asta deşi legea spune că această infor­ma­ţie nu conţine date cu carac­ter per­so­nal. Şi cole­gii săi, Tatiana Duca, Ghen­a­die Liulca, Ghe­or­ghe Scu­tel­nic, Aure­lia Tode­raş sau Sve­tlana Şli­a­h­ti­ţki, şi-au luat, în 2015, maşini, blu­rând însă denu­mi­rile lor.

    Ion Dănă­ilă de la CA Cahul şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Yeti nouă, din 2015, cu 473 mii de lei. Colega sa, Tatiana Timi­tri­adi, a obţi­nut un teren, din dona­ţie, dar şi o casă de locuit, în urma unui con­tract de întreţi­nere pe viaţă. Gri­gore Colev de la CA Ben­der a cum­pă­rat anul tre­cut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar cole­gul său, Şte­fan Star­ciuc, un Opel Vec­tra din 1997 cu 20 mii de lei.

    Judecătoarea Carpenco/Costiuc, casă de 1 milion la Stăuceni

    Dorin Dul­ghi­eru, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Buiu­cani, a înca­sat anul tre­cut 30 mii de euro, în urma unui „con­tract de dona­ţie con­di­ţio­nată”. Cole­gul său, Ghen­a­die Pav­liuc, a intrat anul tre­cut în pose­sia unui Vol­s­kwa­gen Tiguan Uni­ver­sal din 2010, cumpărându-l cu 130 mii de lei. Liuba Pru­teanu a achi­zi­ţio­nat în 2015 două tere­nuri pen­tru con­stru­cţii, iar colega sa, Corina Ursachi, a obţi­nut un BMW 520 D, fabri­cat în 2013, gra­tuit, prin con­tract de como­dat. Ciprian Valah, care este jude­că­tor din ianu­a­rie 2015, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Room­ster cu 120 mii de lei.

    Ale­xan­dru Arhip de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a obţi­nut în 2015 450 mii de lei de la o „cere­mo­nie civilă”, achi­zi­ţionând tot­o­dată un apar­ta­ment de 103 m. p. prin con­tract de como­dat. Colega sa,Elena Cos­tiuc, fostă Car­penco, şi-a cum­pă­rat o căsuţă în comuna Stă­u­ceni cu aproape un milion de lei. Djeta Chis­tol a cum­pă­rat, cu 10 mii de euro, un auto­mo­bil, nespe­ci­fi­când însă marca aces­tuia. Irina Maxim împre­ună cu soţul său au achi­zi­ţio­nat două tere­nuri şi o casă de locuit în comuna Dăn­ceni, r. Ialo­veni, iar cole­gul aces­teia, Dorin Mun­teanu, şi-a luat un auto­mo­bil, o Honda Insi­ght, cu 50 mii de lei. Ser­giu Stra­tan a inves­tit într-un apar­ta­ment de 42 m. p., Inga Veş­ti­man a obţi­nut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar Sve­tlana Vâşcu – mai multe tere­nuri agri­cole. Anul tre­cut, magis­tra­tul Ser­giu Bularu a pri­mit 18 mii de euro prin trans­fer ban­car din Ita­lia.

    Donaţii impresionante la Judecătoria Râşcani

    Ala Malîi, de la Jude­că­to­ria Cio­cana, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Che­vro­let Cap­ti­via, fabri­cat în 2013, cu doar 110 mii de lei, deşi un ase­me­nea auto­mo­bil, la preţul de piaţă, costă de aproape trei ori mai mult. Jude­că­toa­rea pare însă „spe­cia­li­zată” în ast­fel de tranza­cţii. Anul tre­cut, ea spune că a vân­dut un Hyun­dai Santa Fe cu doar 10 mii de lei, deşi o ase­me­nea maşină ar costa cel puţin 10 mii de euro, la mâna a doua. Colega ei, Vic­to­ria Sârbu, şi-a pro­cu­rat un Nis­san X-Trail cu aproape 200 mii de lei. Ea a con­trac­tat anul tre­cut şi două cre­dite în valoare de 80 mii de lei.

    La Jude­că­to­ria Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, în 2015, au fost la modă dona­ţi­ile. Ast­fel, Tatiana Vasi­lică, prin inter­me­diul soţu­lui său, Petru, a pri­mit o dona­ţie de 60 mii de euro de la părinţi (!). Ste­lla Bleş­ceaga a pri­mit o dona­ţie de 14,5 mii de euro de la sora sa, Ina, din Franţa, Cor­ne­liu Guzun, prin inter­me­diul soţiei, o dona­ţie de 10361 de euro, iar Vero­nica Jomiru-Niculiţă – două tere­nuri în r. Flo­reşti. Magis­trata şi-a cum­pă­rat anul tre­cut şi un apar­ta­ment de 70 m. p. pe str. Igor Vieru din Chi­şi­nău. Anul tre­cut, nu mai puţin de 10 jude­că­tori de la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani au inves­tit în con­stru­cţia de apar­ta­mente, în cadrul unui pro­iect ini­ţiat de Oleg Mel­ni­ciuc, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani. Blo­cu­rile sunt ridi­cate de com­pa­nia Exfac­tor Grup, pe str. Hristo Botev din Chi­şi­nău.

    Oleg Mel­ni­ciuc a pri­mit şi el, anul tre­cut, 150 mii de lei drept dona­ţie de la mama sa, pen­sio­nară, des­pre care ZdG scria ante­rior că este mili­o­nară, fiind pro­pri­e­tara în acte a mai mul­tor con­stru­cţii nelo­ca­tive din Chi­şi­nău, asta deşi femeia locu­ieşte în s. Mân­dâc, Dro­chia. În 2015, după dez­vă­lu­i­rile ZdG, inclu­siv SIS a soli­ci­tat Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate să inves­ti­gheze aceste aspecte, însă insti­tu­ţia nu a găsit nicio încăl­care. Anul tre­cut, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui spa­ţiu nelo­ca­tiv de 81 m. p. în blo­cul con­struit în cadrul pro­iec­tu­lui ini­ţiat de el.

    Con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2015, jude­că­to­rii de la Jude­că­to­ria Bota­nica, nu au făcut achi­zi­ţii în 2015. Un alt aspect inte­re­sant pe care l-am reţi­nut se referă la jude­că­toa­rea Nata­lia Ber­bec, pro­mo­vată în fun­cţie după mai multe scan­da­luri. Jude­că­toare la Hân­ceşti, aceasta susţine că anul tre­cut copi­lul ei minor a pri­mit 800 mii de lei pen­tru „întreţi­nere” de la tatăl aces­tuia.
    sursa: zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    continuarea: zdg.md

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
    sursa: zdg.md

  • Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

     
  • Eliberatorii lui Druţă, avertizaţi

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    în primăvara anului 2014, magistraţii de la CSJ l-au eliberat pe Vanea Pisateli, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor. Singurul judecător din complet care a avut o opinie separată a fost Ion Arhiliuc, care a considerat că Druţă trebuia să rămână după gratii, întrucât potrivit lui, probele au demonstrat incontestabil vinovăţia acestuia. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu a solicitat ca magistrații Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Ion Guzun să fie trași la răspundere disciplinară. Cei trei judecători nu s-au prezentat la şedinţă pentru a-şi expune poziţia şi au solicitat ca subiectul să fie examinat în lipsa lor. 

    Amintim că Ion Druță, alias Vanea Pisateli este judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. Potrivit poliţiei, victimele au fost răpite de un alt interlop, Robert Gârleanu, care la ordinul lui Druță le-a executat într-o locuință din Ialoveni. Cadavrele au fost îngropate într-o pădure de pe traseul Chişinău-Hânceşti și descoperite opt ani mai târziu. Druță a fost reţinut în toamna anului trecut, fiind învinuit, într-un alt dosar, de trafic de arme.  

     
  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • ВСП «В ЗАКОНЕ»

    Депутат ПКРМ Александр Петков от лица фракции потребовал аннулировать постановление парламента и заявил, что данное «требование мотивировано тем, что стали известны новые факты, которые ставят под сомнение качества судьи Иона Гузуна, утвержденного в должности магистрата ВСП».

    Депутат ПКРМ Александр Петков от лица фракции потребовал аннулировать постановление парламента и заявил, что данное «требование мотивировано тем, что стали известны новые факты, которые ставят под сомнение качества судьи Иона Гузуна, утвержденного в должности магистрата ВСП».

     

  • Judecători cu punctaje minime de la Colegiul de selecţie, învestiţi la CSJ

    Judecătorul Ion Guzun, de la Curtea de Apel Bender, a fost ales în funcţia de magistrat al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de eliberare din funcţie a magistratului Andrei Harghel de la CSJ, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

    Judecătorul Ion Guzun, de la Curtea de Apel Bender, a fost ales în funcţia de magistrat al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de eliberare din funcţie a magistratului Andrei Harghel de la CSJ, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

  • Un nou magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Vezi ce avere are

    Judecătorul Curții de Apel Bender, Ion Guzun, care lucrează în sistem de 11 ani, a fost transferat la Curtea Supremă de Justiție. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii. Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM a apreciat activitatea lui Ion Guzun cu 57 de puncte. Rezultatul este mai modest în comparație cu alți judecători care au participat la concursul pentru ocuparea funcției libere de la CSJ. Printre concurenți s-a numărat și Dina Rotarciuc de la Curtea de Apel Chișinău. Aceasta a primit 94 de puncte la evaluare. Ion Guzun se numără printre judecătorii care dețin mai multe proprietăți imobiliare. Potrivit declarației pe venit, magistratul are două loturi agricole și trei terenuri pentru construcții, unul fiind achiziționat în 2012 cu peste 205 mii de lei. În același an, Ion Guzun și-a achiziționat un apartament de 71 metri pătrați care l-ar fi costat 414 mii de lei. Judecătorul mai deține o casă de 140 de metri pătrați care a fost evaluată la 48 de mii de lei.

    Judecătorul Curții de Apel Bender, Ion Guzun, care lucrează în sistem de 11 ani, a fost transferat la Curtea Supremă de Justiție. O decizie în acest sens a fost adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii. Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM a apreciat activitatea lui Ion Guzun cu 57 de puncte. Rezultatul este mai modest în comparație cu alți judecători care au participat la concursul pentru ocuparea funcției libere de la CSJ. Printre concurenți s-a numărat și Dina Rotarciuc de la Curtea de Apel Chișinău. Aceasta a primit 94 de puncte la evaluare. Ion Guzun se numără printre judecătorii care dețin mai multe proprietăți imobiliare. Potrivit declarației pe venit, magistratul are două loturi agricole și trei terenuri pentru construcții, unul fiind achiziționat în 2012 cu peste 205 mii de lei. În același an, Ion Guzun și-a achiziționat un apartament de 71 metri pătrați care l-ar fi costat 414 mii de lei. Judecătorul mai deține o casă de 140 de metri pătrați care a fost evaluată la 48 de mii de lei.

    La capitolul bunuri mobile, Ion Guzun indică un autoturism de model BMW, produs în 2003, dar cumpărat în 2009 cu 160 de mii de lei. În anii 2007-2008 judecătorul a reușit să facă și economii. Și-a deschis două depozite bancare în care păstrează circa 287 de mii de lei.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU