Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Мунтяну Дорин
Căutare avansată
foto: captura imagini video jurnaltv.md

Lîsîi Ghenadie

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Prin Decretul Președintelui RM nr. 362-IV din 16 decembrie 2005 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 343-III din 23 noiembrie 2001, a fost numit, în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 304 din 8 octombrie 1996 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător al Judecătoriei sectorului Botanica, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1959

Instruire/Diplome
1985 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Data numirii în funcție: 08.10.1996

Prin Decretul Președintelui RM nr. 362-IV din 16 decembrie 2005 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 343-III din 23 noiembrie 2001, a fost numit, în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 304 din 8 octombrie 1996 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător al Judecătoriei sectorului Botanica, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1959

Instruire/Diplome
1985 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1997 - 1977 Lăcătuş la "Vibropribor"
1977 - 1979 Serviciul militar în termen
1985 - 1986 Stagiar, procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău
1986 - 1990 Anchetator, ajutor al procurorului, procuratura s. Botanica, mun. Chişinău
1990 - 1994 Şef-adjunct de secţie, Procuratura RM
1994 - 1996 Consilier relaţii de drept externe, şef adjunct secţia juridică BCA Moldinconbank
1996 - 1996 Specialist coordonator Ministerul Justiţiei
1996 Judecător, Judecătoria Botanica, mun. Chişinău (Decretul nr. 304 din 8 octombrie 1996)
2001 Numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 343-III din 23.11.2001)
2002 Vicepreşedinte, pe un termen de patru ani, Judecătoria Botanica (Decret nr. 600-III din 09.04.2002)
2005 Judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 362-IV din 16.12.2005)

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 109/6 din 21 August 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Ghenadie Lîsîi de la Curtea de Apel Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 133/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, există trei hotărîri în care figurează judecătorul Ghenadie Lîsîi, care au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ghenadie Lîsîi, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Vasiliciuc c. Moldoveihotărârea din 02/05/2017, numărul cererii 15944/11, violarea art. 5.1 CEDO - detenția reclamantului nu putea fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate.
Curtea a considerat că instanțele naționale urmau să demonstreze în mod convingător că detenția era necesară. În cazul când autoritățile dispun arestarea preventivă pe motivul omiterii de a da curs citației, acestea urmează să se asigure că persoana respectivă a fost citată corespunzător și că a dispus de timp suficient să se conformeze și că s-au întreprins măsuri rezonabile pentru a verifica dacă aceasta de fapt se ascunde. De fapt acesta nu a fost cazul din speță, unde autoritățile au ales o abordare formalistică a chestiunii citării reclamantului și când reclamantul nu a apărut au concluzionat că acesta se ascunde.
În cererea sa habeas corpus reclamantul a invocat că ea nu a fost citată la procuratură și s-a obligat să se prezinte și a predat pașaportul. Refuzul autorităților naționale de a verifica argumentele reclamantului privind citarea necorespunzătoare și de a-i acorda posibilitatea de a apărea în fața autorităților a convins Curtea că detenția reclamantului nu poate fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate în sensul Articolului 5 § 1 (c) din Convenție .
FERARU c. Moldovei, hotărârea din 24/01/2012, cererea nr. 55792/08, violarea art. 3 CEDO, violarea art. 5.3 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO.
HYDE PARK c. Moldovei (5 si 6), hotărârea din 14.09.2010, cererea nr. 6991/08; 15084/08, violarea art. 11 al Conventiei (libertatea de întrunire şi de asociere).
MUSUC c. Moldovei, hotărârea din 06/11/2007, cererea nr. 42440/06, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (motivarea detenţiei); violarea art. 5 § 4 al Convenţiei (garanţii în cazul lipsirii de libertate).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2017 au fost contestate în total 36 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 27 ceea ce constituie 75%;
2018 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26 ceea ce constituie 70,27%;
2019 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2017, din 318 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,83%;
2018, din 1500 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,73%;
2019, din 1493 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 109/6 din 21 August 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Ghenadie LÎSÎI de la Curtea de Apel Chişinău, atribuindu-i calificativul Excelent”.

Prin Hotărîrea nr. 133/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022, se conferă titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătorului Ghenadie Lîsîi de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Ghenadie Lîsîi.

Prin Hotărîrea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 109/6 din 21 August 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Ghenadie Lîsîi de la Curtea de Apel Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 133/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, există trei hotărîri în care figurează judecătorul Ghenadie Lîsîi, care au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ghenadie Lîsîi, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Vasiliciuc c. Moldoveihotărârea din 02/05/2017, numărul cererii 15944/11, violarea art. 5.1 CEDO - detenția reclamantului nu putea fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate.
Curtea a considerat că instanțele naționale urmau să demonstreze în mod convingător că detenția era necesară. În cazul când autoritățile dispun arestarea preventivă pe motivul omiterii de a da curs citației, acestea urmează să se asigure că persoana respectivă a fost citată corespunzător și că a dispus de timp suficient să se conformeze și că s-au întreprins măsuri rezonabile pentru a verifica dacă aceasta de fapt se ascunde. De fapt acesta nu a fost cazul din speță, unde autoritățile au ales o abordare formalistică a chestiunii citării reclamantului și când reclamantul nu a apărut au concluzionat că acesta se ascunde.
În cererea sa habeas corpus reclamantul a invocat că ea nu a fost citată la procuratură și s-a obligat să se prezinte și a predat pașaportul. Refuzul autorităților naționale de a verifica argumentele reclamantului privind citarea necorespunzătoare și de a-i acorda posibilitatea de a apărea în fața autorităților a convins Curtea că detenția reclamantului nu poate fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate în sensul Articolului 5 § 1 (c) din Convenție .
FERARU c. Moldovei, hotărârea din 24/01/2012, cererea nr. 55792/08, violarea art. 3 CEDO, violarea art. 5.3 CEDO, violarea art. 5.4 CEDO.
HYDE PARK c. Moldovei (5 si 6), hotărârea din 14.09.2010, cererea nr. 6991/08; 15084/08, violarea art. 11 al Conventiei (libertatea de întrunire şi de asociere).
MUSUC c. Moldovei, hotărârea din 06/11/2007, cererea nr. 42440/06, violarea art. 5 § 1 al Convenţiei (legalitatea detenţiei); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (motivarea detenţiei); violarea art. 5 § 4 al Convenţiei (garanţii în cazul lipsirii de libertate).

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2017 au fost contestate în total 36 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 27 ceea ce constituie 75%;
2018 au fost contestate în total 37 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 26 ceea ce constituie 70,27%;
2019 au fost contestate în total 2 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 100%
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2017, din 318 cauze examinate, 9 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 2,83%;
2018, din 1500 cauze examinate, 11 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,73%;
2019, din 1493 cauze examinate, 0 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 109/6 din 21 August 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Ghenadie LÎSÎI de la Curtea de Apel Chişinău, atribuindu-i calificativul Excelent”.

Prin Hotărîrea nr. 133/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022, se conferă titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătorului Ghenadie Lîsîi de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Ghenadie Lîsîi.

Prin Hotărîrea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul II (doi) de calificare.

 

Hotărârea nr. 69/6 din 15 aprilie 2022

Hotărârea nr. 109/6 din 21 August 2020

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârea nr. 133/11 din 20 decembrie 2013

Cauze CtEDO Lîsîi Gh.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Ghenadie Lîsîi nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 133/11 din 20 decembrie 2013 "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Lîsîi Ghenadie".

Prin Hotărârea nr. 176/9 din 22 septembrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 481s-601p/m din 14 iunie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 16 mai 2022 și 19 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Papuha Serghei și Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Teleucă Stelian, Chiroșca Igor, Gafton Alexandru, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 166/8 din 19 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația cet. Murzakoi Nadejda împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 337s-565p/m din 01 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 05 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorului Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 49/3 din 26 martie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 17s-23p/m din 05 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 13 ianuarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie, Chiroșca Igor de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 232/9 din 24 Noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mereuța Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 847s-1273p/m din 24 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) și Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 163/07 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația avocatului Croitor Alexei în interesele lui Scobin Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 451s - 621p/m din 26 iunie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 18 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Damaschin Constantin de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 128/5 din 11 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Țurcanu Liliana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 260s-343p/m din 27 martie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Melinteanu Iurie, Lîsîi Ghenadie, Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 17/6 din 22 Iunie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Vignan Igor și se menține Hotărârea nr.111/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ Victor Rațoi și a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Ludmila Ursu, Ion Bulhac, Iurie Melinteanu, Ghenadie Lîsîi şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca.

Conform Hotărârii nr. 215/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Petru Rusu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 16 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Veniamin Chihai şi Curţii de Apel Chişinău, Iurie Iordan, Ghenadie Lîsîi şi Silvia Vrabii.

Prin Hotărârea nr. nr. 138/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de dl Mițcul Alexandru la 21.01.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 05.01.2016, prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Mițcul Alexandru la 30.12.2015, prin care solicită tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chisinău Ghenadie Lîsii, Iurie Iordan și Silvia Vrabii. 

Potivit Hotărârii nr. 144/13 din 05 mai 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația declarată de către cet.Sobieski-Camerzan Ghenadie, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 decembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 decembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Iordan Iurie, Vrabii Silvia și Lîsîi Ghenadie.

La data de 18 martie 2015 cet. Ion Siman a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare cu privire la inițierea procedurii disciplinare în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Elena Cobzac, Ghenadie Lîsii, Silvia Vrabie, Borislav Babenco indicînd că, la 28 ianuarie 2015, a declarat recurs asupra încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2015, recursul find repartizat spre examinare judecătorului Curții de Apel Chișinău Borislav Babenco, din complet făcând parte și judecătorii Elena Cobzac și Gheorghe Iovu. Prin Hotărârea nr. 76/14 din 19 iunie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Ion Liman privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curtii de Apel Chișinău, Elena Cobzac, Ghenadie Lisii, Silvia Vrabie, Borislav Babenco. 

La data de 06.06. 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău  Lîsîi Ghenadie, Micu Tudor, Ulianovschi Xenofon cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin.(1) lit. a), f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 264/10 din 18 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 17 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse  9 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Ghenadie Lîsîi nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 133/11 din 20 decembrie 2013 "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Lîsîi Ghenadie".

Prin Hotărârea nr. 176/9 din 22 septembrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 481s-601p/m din 14 iunie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 16 mai 2022 și 19 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Papuha Serghei și Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Teleucă Stelian, Chiroșca Igor, Gafton Alexandru, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 166/8 din 19 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația cet. Murzakoi Nadejda împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 337s-565p/m din 01 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 05 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorului Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 49/3 din 26 martie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Paraschiv Filip împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 17s-23p/m din 05 februarie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 13 ianuarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie, Chiroșca Igor de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 232/9 din 24 Noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Mereuța Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 847s-1273p/m din 24 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 septembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Ciobanu Sergiu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) și Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 163/07 din 01 Septembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația avocatului Croitor Alexei în interesele lui Scobin Serghei împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 451s - 621p/m din 26 iunie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 18 mai 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Damaschin Constantin de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Negru Maria, Bulhac Ion, Lîsîi Ghenadie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 128/5 din 11 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Țurcanu Liliana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 260s-343p/m din 27 martie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 27 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Melinteanu Iurie, Lîsîi Ghenadie, Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 17/6 din 22 Iunie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Vignan Igor și se menține Hotărârea nr.111/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ Victor Rațoi și a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Ludmila Ursu, Ion Bulhac, Iurie Melinteanu, Ghenadie Lîsîi şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca.

Conform Hotărârii nr. 215/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Petru Rusu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 16 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Veniamin Chihai şi Curţii de Apel Chişinău, Iurie Iordan, Ghenadie Lîsîi şi Silvia Vrabii.

Prin Hotărârea nr. nr. 138/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de dl Mițcul Alexandru la 21.01.2016, privind dezacordul cu Decizia Inspecției Judiciare din 05.01.2016, prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Mițcul Alexandru la 30.12.2015, prin care solicită tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chisinău Ghenadie Lîsii, Iurie Iordan și Silvia Vrabii. 

Potivit Hotărârii nr. 144/13 din 05 mai 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația declarată de către cet.Sobieski-Camerzan Ghenadie, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 decembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 decembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Iordan Iurie, Vrabii Silvia și Lîsîi Ghenadie.

La data de 18 martie 2015 cet. Ion Siman a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare cu privire la inițierea procedurii disciplinare în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Elena Cobzac, Ghenadie Lîsii, Silvia Vrabie, Borislav Babenco indicînd că, la 28 ianuarie 2015, a declarat recurs asupra încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2015, recursul find repartizat spre examinare judecătorului Curții de Apel Chișinău Borislav Babenco, din complet făcând parte și judecătorii Elena Cobzac și Gheorghe Iovu. Prin Hotărârea nr. 76/14 din 19 iunie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea cet. Ion Liman privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curtii de Apel Chișinău, Elena Cobzac, Ghenadie Lisii, Silvia Vrabie, Borislav Babenco. 

La data de 06.06. 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău  Lîsîi Ghenadie, Micu Tudor, Ulianovschi Xenofon cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 22 alin.(1) lit. a), f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 264/10 din 18 martie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 17 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse  9 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 176/9 din 22 septembrie 2022

Hotărârea nr. 166/8 din 19 octombrie 2021

Hotărârea nr. 232/9 din 24 Noiembrie 2020

Hotărârea nr. 163/07 din 01 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 128/5 din 11 Iunie 2020

Hotărârea nr. 17/6 din 22 Iunie 2018

Hotărârea nr. 215/8 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 138/9 din 25 aprilie 2016

Hotărârea nr. 144/13 din 05 mai 2016

Hotărârea nr. 76/14 din 19 iunie 2015

Hotărîrea nr. 264/10 din 18 martie 2014

Hotărârea nr. 40/13 din 29 noiembrie 2013

Știri
  • Demisii în rândul judecătorilor. Cine sunt și cu ce averi pleacă din sistem

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Într-o investigație realizată în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, jurnaliștii scriau despre împrumuturile de milioane contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL), la care feciorul magistratului, Igor, deţine acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. 

    În august 2017, portalul Anticoruptie.md scria că Ion Pleşca se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, magistratul solicitând în instanţă obligarea instituţiei să-i recalculeze pensia. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei. Judecătorul a explicat că ar trebui să aibă o pensie de 13.370 de lei. Judecătoria Chişinău i-a admis cererea de chemare în judecată. Ion Pleşca a făcut trimitere la Legea cu privire la statutul judecătorului potrivit căreia ar trebui să beneficiaze de pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul lunar în exerciţiul funcţiei. Reprezentanţii instituţiei i-au răspuns că nu există temei pentru recalcularea pensiei. Totuși, magistrata Maria Ţurcan de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis integral cererea de chemare în judecată a lui Ion Pleşca şi a dispus ca CNAS să recalculeze pensia preşedintelui Curţii de Apel Chişinău. Casa Naţională de Asigurări Sociale a contestat hotărârea, iar Curtea Supremă de Justiţie a admis demersul lui Ion Pleşca, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad. Magistraţii CSJ au dispus ca această cauză să fie judecată la Curtea de Apel Comrat. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 s-a respins apelul declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău. În noiembrie 2017, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. La 23 mai 2018, printr-o decizie irevocabilă, CSJ a declarat inadmisibil recursul înaintat de CNAS.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, Ion Pleșca a raportat venituri de 578 de mii de lei, din salariul de magistrat, onorariul de avocată al soției, pensie și activitatea didactică. Pleșca pleacă din funcția de magistrat cu un teren intravilan de opt ari, evaluat la 708 mii de lei, un apartament, o casă de 237 de metri pătrați și un spațiu de 34,8 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor se cifrează la 2,8 milioane de lei. La bancă Pleșca depozitează 8.000 de euro. 

    Anatolie Pahopol este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică. Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. Anatolie Pahopol a avut în 2019 un salariu de peste 343 de mii de lei, iar soţia sa, avocată, peste 147 de mii de lei. Alţi 459 de mii de lei au constituit pensia magistratului. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au în proprietate două vile. 

    Iurie Melinteanu este judecător din 1987. Până în iulie 1994 a activat la Judecătoria Dondușeni, după care a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Capitală. În august 1996 este numit judecător la Curtea de Apel.

    Despre Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­cătorii din instanța în care activează tatăl său.

    Iurie Melinteanu a declarat pentru 2019 venituri de 294 de mii de lei din salariu și 139 de mii din pensie. Soția sa a completat bugetul familiei cu 201 mii de lei. Magistratul pleacă din funcție cu două terenuri extravilane de patru ari fiecare, casa de locuit evaluată la 1,3 milioane de lei și un depozit bancar de 70 de mii de lei.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele lui Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2019 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Judecătorul pleacă din funcție cu un teren intravilan de 10 ari, trei loturi agricole, o casă de locuit cu acareturi, un apartament și un automobil Land Rover. La bancă Bulhac păstrează 27 de mii de euro și opt mii de dolari.

    Ghenadie Lîsîi a fost numit judecător în octombrie 1996. În decembrie 2005 a fost numit, prin transfer, în funcția de magistrat la Curtea de Apel Chișinău. 

    A ajuns în atenția opiniei publice după ce, alături de alți doi judecători, a decis, în decembrie 2015, să menţină decizia Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei prin care fostul deputat democrat Valeriu Guma a scăpat de pușcărie, fiind condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, infracţiuni comise pe teritoriul României. Asta după ce Guma a fost condamnat anterior de justiţia din România la patru ani de închisoare cu executare. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, judecătorul a indicat venituri în mărime de 293 de mii de lei din salariu, la care se adaugă salariul soției, de 74 de mii, 100 de mii de lei din vânzarea unui bun și pensia în mărime de 188 de mii. Lîsîi pleacă din funcția de magistrat cu un apartament și o mașină procurată în 2019 cu 265 de mii de lei.

    Maria Iftodi este magistrată la Judecătoria Edineț din 1991. Ea a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse.

    Magistrata pleacă din funcție cu o casă de locuit de 130 de metri pătrați, un spațiu de 600 de metri pătrați și un automobil. Veniturile acumulate împreună cu soțul său anul trecut se cifrează la 506 mii de lei.

    Valeriu Arhip a fost numit în iulie 1994 judecător popular la Judecătoria Strășeni. În 2000 a ajuns magistrat la Tribunalul Chișinău, iar trei ani mai târziu a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până în noiembrie 2006, când este transferat la Curtea Supremă de Justiție, unde activează până în decembrie 2012. Este demis de Parlament, după ce un raport al Serviciului de Informații și Securitate arăta că el nu și-a declarat mai multe proprietăți ale familiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcția deținută. După o pauză de șapte ani, în decembrie 2019 îmbracă din nou roba de magistrat. fiind numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2019 Arhip a încasat venituri de peste un milion de lei din salariul său și al soției, pensie și înstrăinarea unor bunuri moștenite. Judecătorul are în proprietate un automobil Land Rover, opt loturi agricole și două intravilane, două case de locuit cu acareturi, pe care le-a moștenit, un apartament de 103 metri pătrați, precum și o altă casă, construită în anii 90. La bancă magistratul păstrează 50 de mii de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Motivarea impunităţii lui Valeriu Guma

    Judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Ghenadie Lîsîi, Iurie Iordan şi Silvia Vrabii au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, prin care fostul deputat Valeriu Guma a scăpat de închisoare. Decizia magistraţilor de la Apel este definitivă şi irevocabilă. Procurorii susţin că după ce vor citi motivarea ei, o vor ataca cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiţie. Pentru ca acest recurs să prindă contur, este însă nevoie ca el să fie semnat de procurorul general al R. Moldova, singurul care poate semna un asemenea act.

    La doar trei săptămâni de la pronunţarea încheierii primei instanţe, prin care Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani, decidea suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe numele ex-deputatului Valeriu Guma, emisă de organele de drept din România, judecătorii de la Curtea de Apel (CA) Chişinău au recidivat. La prima şedinţă de pe dosar programată, aceştia au respins demersul procurorilor Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie şi au menţinut încheierea emisă de Ghenadie Pavliuc. Magistraţii care l-au salvat pe Valeriu Guma de închisoare sunt Ghenadie Lîsîi, Silvia Vrabii şi Iurie Iordan.

    Judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Ghenadie Lîsîi, Iurie Iordan şi Silvia Vrabii au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, prin care fostul deputat Valeriu Guma a scăpat de închisoare. Decizia magistraţilor de la Apel este definitivă şi irevocabilă. Procurorii susţin că după ce vor citi motivarea ei, o vor ataca cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiţie. Pentru ca acest recurs să prindă contur, este însă nevoie ca el să fie semnat de procurorul general al R. Moldova, singurul care poate semna un asemenea act.

    La doar trei săptămâni de la pronunţarea încheierii primei instanţe, prin care Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani, decidea suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe numele ex-deputatului Valeriu Guma, emisă de organele de drept din România, judecătorii de la Curtea de Apel (CA) Chişinău au recidivat. La prima şedinţă de pe dosar programată, aceştia au respins demersul procurorilor Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie şi au menţinut încheierea emisă de Ghenadie Pavliuc. Magistraţii care l-au salvat pe Valeriu Guma de închisoare sunt Ghenadie Lîsîi, Silvia Vrabii şi Iurie Iordan.

    Familia şi starea de sănătate, motivele suspendării pedepsei

    Pe site-ul Judecătoriei Buiucani, nici la peste trei săptămâni de la încheierea emisă de Ghenadie Pavliuc, aceasta nu a fost făcută publică, deşi legea obligă magistratul să facă acest lucru. Am găsit însă, prin intermediul CA Chişinău, încheierea motivată a judecătorului Pavliuc. Aceasta conţine mai multe trimiteri la legislaţie, inclusiv internaţională, însă magistratul îşi bazează decizia de a suspenda executarea pedepsei cu închisoare emisă anterior pe numele lui Guma prin faptul că „este posibilă corectarea şi reeducarea lui Guma fără izolarea de societate cu aplicarea art. 90, prin care pedeapsa este suspendată condiţionat”. Judecătorul şi-a mai motivat soluţia prin faptul că Valeriu Guma, „fiind căsătorit, are loc de trai, la întreţinere un copil minor, totodată, fiind diagnosticat cu o afecţiune care se califică ca fiind gravă, iar concluzia consiliului medical din iunie 2015 indică asupra faptului imposibilităţii tratamentului în locurile de detenţie”. Guma, conform motivării lui Pavliuc, a susţinut în faţa judecătorului că starea sănătăţii sale este precară şi că diagnosticul ce i s-a stabilit nu îi permite să se afle în detenţie.

    În prima instanţă, procurorul Igor Balmuş a declarat însă că în acest dosar nu pot fi aplicate prevederile art. 90 din Codul Penal al R. Moldova, aplicate ulterior de Pavliuc. Acesta însă a menţionat că „referitor la argumentele procurorului precum că prevederile art. 90 nu sunt aplicabile situaţiei date, instanţa de judecată crede că au un caracter pripit”.

    Ministerul Justiţiei nu s-a prezentat la proces

    În recursul lor, procurorii au precizat că motivarea instanţei de respingere a argumentelor expuse de procuror în şedinţa din prima instanţă ca fiind „unele pripite” sunt „improprii şi declarative”. Suntem în prezenţa unei revizuiri ilegale şi neîntemeiate a condamnării, prin care se încalcă prevederile Convenţiei”. Procurorii au cerut reţinerea lui Guma din sala de judecată. Judecătorii Ghenadie Lîsîi, Silvia Vrabii şi Iurie Iordan au respins însă acest recurs. Vitalie Bordea, şeful Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Procuraturii Generale (PG), care s-a arătat total surprins de decizia judecătorilor, precizând că ar fi, de fapt, o premieră, când R. Moldova intervine în pedeapsa aplicată de un alt stat, ne-a spus că, după ce va avea motivarea deciziei judecătorilor de la CA Chişinău, va putea ataca decizia cu un recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justiţie, care însă se depune, conform legii, doar cu aprobarea procurorului general al R. Moldova.

    Precizăm că reprezentantul Ministerului Justiţiei, instituţie care a revenit Partidului Democrat, partid din care a făcut parte şi Valeriu Guma, nu a fost prezent în şedinţa de marţi, 15 decembrie, pe motiv că persoana responsabilă de caz ar fi fost plecată în deplasare, iar o alta, pentru a reprezenta interesele Ministerului, nu a fost delegată. Nici condamnatul Valeriu Guma nu s-a prezentat în şedinţa de judecată. Avocaţii săi, Iurie Tabarcea şi Iulian Balan, au solicitat examinarea cazului în lipsa clientului, pe motiv că acesta ar fi internat în spital. Avocaţii au calificat decizia judecătorului Pavliuc drept una legală, care ar respecta prevederile art. 558, 559 ale Codului de Procedură Penală. Avocaţii au invocat prevederile art. 92 ale „Tratatului între R. Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală”, care stipulează adaptarea deciziilor pronunţate de instanţele de judecată străine la normele procesual penale ale statului. „Instanţa de fond a menţinut hotărârea instituţiei din România în aceeaşi formă şi în aceiaşi termeni”, susţin avocaţii. Apărarea a refuzat să ofere declaraţii şi să comenteze starea de sănătate a lui Valeriu Guma, afirmând că a prezentat magistraţilor certificatul medical al clientului.

    Judecătorii care l-au salvat pe Guma

    Cei trei judecători de la CA Chişinău care au pus practic punctul final în dosarul Guma activează în sistemul judecătoresc de cel puţin 10 ani. Cel mai vechi este Ghenadie Lîsîi, judecător din 1996, iar la CA Chişinău este din 2005. Iniţial, Lîsîi a fost lăcătuş. Conform Hotărârii nr. 133/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, există trei hotărâri în care figurează judecătorul Ghenadie Lîsîi, care au fost obiect de examinare la Curtea Europeană şi în urma cărora R. Moldova a fost condamnată.

    Iurie Iordan este judecător din 2001, fiind din 2008 la CA Chişinău. Anterior, ZdG scria că Iordan, până a ajunge la CA, a fost respins, în noiembrie 2006, de Vladimir Voronin, care era pe atunci preşedinte. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoştinţe medii, poate fi influenţată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguinţă şi perseverenţă, nu se bucură de stimă şi autoritate, pune interesele personale mai presus de obligaţiile funcţionale, este orgolios şi încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Ulterior însă, Iordan, care respinge catalogările preşedintelui Voronin, a ajuns totuşi la CA Chişinău.

    Silvia Vrabii este magistrată din 2006, iar din 2014 a fost promovată la CA Chişinău după lichidarea Curţii de Apel Bender, catalogată o instituţie coruptă. Vrabii a fost unul dintre puţinii magistraţi ai acelei instanţe care a fost păstrat în sistem. Conform site-ului magistrat.md, în anii 90, aceasta a fost profesoară, iar ulterior, translatoare la Procuratura din Anenii Noi. A intrat la facultatea de drept la 22 de ani. Până în 2006 a fost procuror.
    sursa: zdg.md

  • Cine sunt magistratii care urmeaza sa decida daca ramane sau nu in arest Vlad Filat - CV si declaratiile de avere

    Magistratii Curtii de Apel Chisinau urmeaza sa decida vineri, 23 octombrie, daca ramane sau nu in arest pe Vlad Filat.
    Judecatorii examineaza contestatia depusa de avocatii politicianului, arestat la sfarsitul saptamanii trecute pentru 30 de zile.
    Potrivit anticoruptie.md, cei trei judecatori care urmeaza sa ia o decizie sunt Iurie Iordan, Silvia Vrabii si Ghenadie Lasai.

    VEZI AICI CV SI DECLARATIA DE AVERE A MAGISTRATULUI IURIE IORDAN
    VEZI AICI CV SI DECLARATIA DE AVERE A MAGISTRATULUI SILVIA VRABII
    VEZI AICI CV SI DECLARATIA DE AVERE A MAGISTRATULUI GHENADIE LASAI 

    Magistratii Curtii de Apel Chisinau urmeaza sa decida vineri, 23 octombrie, daca ramane sau nu in arest pe Vlad Filat.
    Judecatorii examineaza contestatia depusa de avocatii politicianului, arestat la sfarsitul saptamanii trecute pentru 30 de zile.
    Potrivit anticoruptie.md, cei trei judecatori care urmeaza sa ia o decizie sunt Iurie Iordan, Silvia Vrabii si Ghenadie Lasai.

    VEZI AICI CV SI DECLARATIA DE AVERE A MAGISTRATULUI IURIE IORDAN
    VEZI AICI CV SI DECLARATIA DE AVERE A MAGISTRATULUI SILVIA VRABII
    VEZI AICI CV SI DECLARATIA DE AVERE A MAGISTRATULUI GHENADIE LASAI 

    Joi, 15 octombrie, cu votul a 79 de deputati, liberal-democratului Vlad Filat i s-a ridicat imunitatea parlamentara.

    Votul a fost deschis, desi in regulament se indica fatul ca votul trebuia sa fie secret. Toate fractiunile prezente au votat pentru a vota in mod deschis.

    Vlad Filat va fi judecat. Asta a hotarat plenul Parlamentului, in absenta deputatilor PLDM. Asta dupa ce Corneliu Gurin i-a adus invinuiri precum ca ar fi primit bani de la Ilan Shor pentru a-l ajuta pe acesta sa ajunga in posesia actiunilor la BEM.
    sursa: protv.md

     

  • Как под видом борьбы с коррупцией в Молдове "кошмарят" инвесторов

    К сожалению, судьи Апелляционной Палаты Кишинэу: Геннадие Лысый, Юрие Иордан и Силвия Врабий, рассматривавшие законность определения суда Буюкань, приняли сторону работников Центра и еще больше усложнили ситуацию, необоснованно отклонив кассационное заявление, поданное компанией «Online IPS» SRL на определение суда Буюкань от 07 мая 2015 года.

    К сожалению, судьи Апелляционной Палаты Кишинэу: Геннадие Лысый, Юрие Иордан и Силвия Врабий, рассматривавшие законность определения суда Буюкань, приняли сторону работников Центра и еще больше усложнили ситуацию, необоснованно отклонив кассационное заявление, поданное компанией «Online IPS» SRL на определение суда Буюкань от 07 мая 2015 года.

  • Individ cercetat pentru viol, a abuzat din nou o fată de doar 14 ani

    Caz greu de imaginat. Un bărbat învinuit că a violat o minoră acum jumătate de an, a comis un nou viol. S-a întâmplat după ce individul, a fost eliberat din arest preventiv de magistraţii Curţii de Apel: Xenofon Ulianovschi, Iurie Melinteanu şi Ghenadie Lîsîi. 

    Caz greu de imaginat. Un bărbat învinuit că a violat o minoră acum jumătate de an, a comis un nou viol. S-a întâmplat după ce individul, a fost eliberat din arest preventiv de magistraţii Curţii de Apel: Xenofon Ulianovschi, Iurie Melinteanu şi Ghenadie Lîsîi. 

  • JUDECĂTORI CU CASE „FĂRĂ PREŢ” ŞI PĂMÂNTURI „FĂRĂ VALOARE”

    Colegul său, judecătorul Ghenadie Lîsîi, este titularul unui apartament dobândit în anul 1991, care tot nu are indicată vreo valoare.

    Colegul său, judecătorul Ghenadie Lîsîi, este titularul unui apartament dobândit în anul 1991, care tot nu are indicată vreo valoare.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU