Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Клим Еуджениу
Căutare avansată
foto: zdg.md

Mînăscurtă Igor

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 30.12.1997

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 129-VIII din 11 aprilie 2017, domnul  Igor Mînăscurtă a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 203/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus, repetat, Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Igor MÎNĂSCURTĂ, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a înaintat Preşedintelui Republicii Moldova propunerea de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, a domnului Igor Mînăscurtă.

Data numirii în funcție: 30.12.1997

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 129-VIII din 11 aprilie 2017, domnul  Igor Mînăscurtă a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 203/10 din 14 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus, repetat, Preşedintelui Republicii Moldova, numirea domnului Igor MÎNĂSCURTĂ, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a înaintat Preşedintelui Republicii Moldova propunerea de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, a domnului Igor Mînăscurtă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 778-III din 12 iulie 2002 numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 428-II din 30 decembrie 1997 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria municipiului Bălți.

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 105/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărârile judecătorului Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Mînăscurtă Igor, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 56, menținute 46 - 82,14%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 78, menținute 56 - 71,79%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 106, menținute 79 - 74,52%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 392, casate 7 - 1,8%;
2012 - cauze examinate 425, casate 17 - 4,0%;
2013 - cauze examinate 573, casate 21 - 3,66%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 929/38 din 27 decembrie 2016,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Mînăscurtă Igor (Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău), în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 105/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 125/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului MÎNĂSCURTĂ Igor pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii de Apel Chisinău.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărârii nr. 274/20 din 07 iunie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 105/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărârile judecătorului Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, Mînăscurtă Igor, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 56, menținute 46 - 82,14%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 78, menținute 56 - 71,79%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 106, menținute 79 - 74,52%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 392, casate 7 - 1,8%;
2012 - cauze examinate 425, casate 17 - 4,0%;
2013 - cauze examinate 573, casate 21 - 3,66%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 929/38 din 27 decembrie 2016,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Mînăscurtă Igor (Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău), în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

Prin Hotărârea nr. 105/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 125/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului MÎNĂSCURTĂ Igor pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de judecător al Curţii de Apel Chisinău.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform Hotărârii nr. 274/20 din 07 iunie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

 

Hotărârea nr. 929/38 din 27 decembrie 2016

Hotărârea nr. 125/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr. 105/7 din 23 mai 2014

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Hotărârea nr. 274/20 din 07 iunie 2011

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 105/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Mînăscurtă Igor".

Prin Hotărârea 265/9 din 03 Septembrie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Gociu Vasile, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 14 iunie 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău – Igor Mînăscurtă, Clima Vladislav, Malîi Ala. 

Potrivit Hotărârii nr. 85/8 din 08 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Romanciuc Ivan împotriva deciziei Inspecției judiciare din 30 septembrie 2015 de respingere a sesizărilor acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău, Daguța Sergiu și Mînăscurtă Igor.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 7/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Andrei Cozma împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 123 p/m din 27 ianuarie 2015 adoptată în urma examinării sesizării depusă de reprezentantul Federației Naționale de Taekwon-do S. Sloninov privitor la acțiunile care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Ciocana, Igor Mînăscurtă. În sesizare se afirmă că judecătorul la examinarea cauzei a încălcat obligația de imparțialitate care constituie o abatere disciplinară prevazută de art. 22 alin. 1 lit a) și k) din Legea cu privire la Statutul Judecătorului.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 9 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 105/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Mînăscurtă Igor".

Prin Hotărârea 265/9 din 03 Septembrie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Gociu Vasile, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 14 iunie 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău – Igor Mînăscurtă, Clima Vladislav, Malîi Ala. 

Potrivit Hotărârii nr. 85/8 din 08 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Romanciuc Ivan împotriva deciziei Inspecției judiciare din 30 septembrie 2015 de respingere a sesizărilor acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău, Daguța Sergiu și Mînăscurtă Igor.

Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 7/3 din 20 februarie 2015 a respins contestația depusă de Andrei Cozma împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 123 p/m din 27 ianuarie 2015 adoptată în urma examinării sesizării depusă de reprezentantul Federației Naționale de Taekwon-do S. Sloninov privitor la acțiunile care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Ciocana, Igor Mînăscurtă. În sesizare se afirmă că judecătorul la examinarea cauzei a încălcat obligația de imparțialitate care constituie o abatere disciplinară prevazută de art. 22 alin. 1 lit a) și k) din Legea cu privire la Statutul Judecătorului.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 9 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea 265/9 din 03 Septembrie 2018

Hotărârea nr. 85/8 din 08 aprilie 2016

Hotărârea nr. 7/3 din 20 februarie 2015

Știri
  • DOC/ Cum (nu) a examinat CSM relaţia ascunsă dintre un avocat şi un judecător

    Un complet de admisibilitate din cadrul Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins sesizarea depusă de o familie din Chişinău care a demonstrat anterior, cu probe audio şi video, relaţia de rudenie dintre un avocat – reclamant într-un dosar şi un judecător ajuns între timp la Curtea de Apel Chişinău. În contestaţia depusă, aceştia au prezentat mai multe dovezi, printre care declaraţiile mamei judecătorului, dar şi declaraţia fiicei avocatului, care, fiind înregistrate pe ascuns, au admis că cele două familii sunt în relaţii de rudenie. Membrii completului de admisibilitate nu au făcut însă referire la aceste probe şi au respins demersul, ca fiind neîntemeiat, pe motiv că autorul nu ar fi adus „argumente suplimentare”.

    În august 2018, ZdG scria că familia Gociu, din Chişinău, a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani la rând de către judecătorul Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi Vladimir Volcov, un avocat cu o vastă experienţă în domeniu. Menţionam atunci că Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată de mama judecătorului, care, într-un dialog înregistrat de familia Gociu, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu, care a fost implicată într-un litigiu cu avocatul Vladimir Volcov, examinat de către judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Un complet de admisibilitate din cadrul Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins sesizarea depusă de o familie din Chişinău care a demonstrat anterior, cu probe audio şi video, relaţia de rudenie dintre un avocat – reclamant într-un dosar şi un judecător ajuns între timp la Curtea de Apel Chişinău. În contestaţia depusă, aceştia au prezentat mai multe dovezi, printre care declaraţiile mamei judecătorului, dar şi declaraţia fiicei avocatului, care, fiind înregistrate pe ascuns, au admis că cele două familii sunt în relaţii de rudenie. Membrii completului de admisibilitate nu au făcut însă referire la aceste probe şi au respins demersul, ca fiind neîntemeiat, pe motiv că autorul nu ar fi adus „argumente suplimentare”.

    În august 2018, ZdG scria că familia Gociu, din Chişinău, a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani la rând de către judecătorul Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi Vladimir Volcov, un avocat cu o vastă experienţă în domeniu. Menţionam atunci că Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată de mama judecătorului, care, într-un dialog înregistrat de familia Gociu, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu, care a fost implicată într-un litigiu cu avocatul Vladimir Volcov, examinat de către judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Completul de admisibilitate nu face referire la probele audio şi video

    Iniţial, pe 14 iunie 2018, Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM constata că informaţiile despre relaţia de rudenie dintre avocatul Volcov şi judecătorul Mânăscurtă nu s-a confirmat, fiind prezentată o declaraţie pe proprie răspundere a judecătorului, care afirma că nu este rudă cu avocatul. Ulterior, însă, familia Gociu le-a găsit şi înregistrat audio pe mama judecătorului, iar ulterior, pe fiica lui Vladimir Volcov, Vera, şi ea avocată. Ambele au declarat că familiile Mânăscurtă şi Volcov sunt rude. Toate materialele au fost remise în adresa CSM pentru a fi verificate.

    Constestaţia a fost examinată de Completul de Admisibilitate nr. 1, format din judecătorii Elena Cobzac, Aliona Miron şi Liliana Ţurcan. La 3 septembrie 2018, cei trei au decis să respingă constestaţia familiei Gociu pe motiv că „sunt invocate fapte similare celor din sesizare, fără ca autorul să fi adus argumente suplimentare”. În motivarea hotărârii, analizată de ZdG, nu se face vreo referire la înregistrările audio şi video prezentate de familia Gociu, în care mama judecătorului şi fiica avocatului admit relaţia de rudenie dintre ei, făcând trimitere doar la articole din legi.

     

    Igor Mânăscurtă a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în anul 2017. La scurt timp, a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, entitate abilitată să examineze abaterile magistraților

    Am încercat să discutăm cu cei trei judecători care fac parte din Completul de Admisibilitate nr.1 despre acest aspect, dar, fără succes. Oxana Tocari, secretara Colegiului Disciplinar, ne-a spus că nu ne poate oferi datele de contact ale membrilor completului de admisibilitate, iar ea nu poate vorbi despre hotărârea luată de ei, îndemnându-ne să ne adresăm în instanţele unde activează judecătorii care fac parte din acel complet. „Hotărârea e publicată pe site. La revedere”, ne-a zis Tocari şi a închis telefonul.

    Am telefonat la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) pentru a discuta cu Elena Cobzac, preşedinta Completului de Admisibilitate nr 1. Aici ni s-a cerut să adresăm întrebările prin email. La scurt timp după ce i-am adresat întrebările Elenei Cobzac, CSJ ne-a anunţat că demersul nostru a fost redirecţionat către CSM, de unde ar trebui să primim un răspuns.

     

    „Nu prea, dar…, când ne întâlnim la judecată, măcar discutăm”

    În înregistrările audio prezentate ZdG de familia Gociu, pe lângă discuţia cu mama judecătorului, pe care le-am publicat anterior, descoperim şi înregistrarea unei convorbiri cu fiica avocatului Vladimir Volcov. Vasile şi Daniel Gociu s-au prezentat la Vera Volkova în calitate de clienţi, spunându-i că au nevoie de serviciile unui avocat, apelând la ea la recomandarea mamei judecătorului Mânăscurtă.

    Printre alte discuţii, Vera Volkova le-a zis celor doi că familia sa este rudă cu judecătorul Mânăscurtă. Ea a admis că a absolvit Facultatea de Drept în acelaşi an cu judecărorul Mânăscurtă, „în grupe paralele”, precizând că nu prea menţine legătura cu magistratul. „Nu prea, dar…, când ne întâlnim la judecată, măcar discutăm”, le-a zis Vera Volkova familiei Gociu.

     

    Am telefonat-o pe aceasta, ca să o întrebăm despre circumstanţele discuţiei cu familia Gociu şi despre relaţia de rudenie dintre familiile Mânăscurtă şi Volcov, doar că Volkova a refuzat să discute cu noi. „Sunt în concediu medical. Nu pot vorbi. Nu am nicio atribuţie la acest caz. La revedere”, ne-a replicat aceasta.

    Reacţia avocatului Vladimir Volcov

    Într-o discuţie cu ZdG, Vladimir Volcov s-a arătat nemulţumit de informaţiile pe care le-am prezentat în articolul „O relaţie ascunsă din justiţie, negată de judecător, dar deconspirată de… mama sa”, în care acesta a refuzat să vorbească. Volcov a admis că sora sa a fost căsătorită cu fratele soţului mamei judecătorului Mânăscurtă, dar a precizat că, după decesul acestuia, de aproximativ 20 de ani, cele două familii nu mai menţin legături.

    Volcov a punctat, totodată, că această relaţie, de care nici măcar „nu-şi aduce aminte” nu a influenţat în vreun fel deciziile luate în litigiul dintre el şi Vasile Gociu, examinate de judecătorul Igor Mânăscurtă. „El (Vasile Gociu, n.r.) a provocat. Nu avea voie să discute cu ea (mama judecătorului, n.r.). A fost o provocare. I-au pus întrebările în aşa fel, încât să obţină răspunsurile pe care le doresc”, a menţionat Volcov, cu referire la discuţia dintre familia Gociu şi mama judecătorului Mânăscurtă.

    Volcov ne-a trimis mai multe acte referitoare la litigiul pe care îl are cu familia Gociu (inclusiv o copie a contractului nerecunoscut de Vasile Gociu), documente care, în opinia sa, demonstrează că ar avea dreptate. În unul din aceste documente, Vasile Gociu  susținea că este dispus să achite onorariul de succes după ce-şi va recupera cheltuielile de judecată printr-o altă hotărâre judecătorească.

    UpdateFamilia Gociu ține să precizeze că documentele la care face referire avocatul Vladimir Volcov nu ar fi autentice, veridicitatea lor fiind contestată. 

     

    Avocatul a mai precizat că litigiul dintre el şi familia Gociu este „absurd” şi că el i-a reprezentat corect interesele lui Vasile Gociu, câştigând două dosare în care acesta a fost implicat. Volcov a ţinut să precizeze că şi-a făcut meseria de avocat corect, iar datoria de o mie de euro pe care a solicitat-o de la Vasile Gociu prin intermediul instanţei de judecată este una „reală, corectă şi echitabilă”.

    Precizăm, în context, că articolul din ZdG nu a vizat legalitatea relaţiilor contractuale dintre avocatul Vladimir Volcov şi clientul său, Vasile Gociu, ci relaţia de rudenie dintre avocat şi judecătorul Igor Mânăscurtă.

    Judecătorul Igor Mânăscurtă, care anterior a negat veridicitatea relaţiei de rudenie dintre familia sa şi familia Volcov, a refuzat să facă precizări la acest subiect. Conform magistrat.md, Igor Mânăscurtă este judecător din 1997, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Bălţi. Din 2018, Igor Mânăscurtă este membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM, organ abilitat să pedepsească judecătorii care comit abateri de la lege.
    Sursa: zdg.md
     

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • AUDIO/ O relaţie ascunsă din justiţie, negată de judecător, dar deconspirată de… mama sa

    O familie din Chişinău a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani în şir de către un judecător de la Curtea de Apel Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi un avocat cu o experienţă de peste 15 ani în domeniu. Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată chiar de către mama judecătorului, care, într-o convorbire înregistrată, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. Printr-un răspuns remis Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi printr-un mesaj trimis în adresa ZdG, magistratul neagă relaţia de rudenie cu avocatul Volcov, care a fost reclamant pe dosar și căruia i-a dat dreptate într-un litigiu civil pe care l-a examinat.

    O familie din Chişinău a reuşit să obţină confirmarea unei relaţii de rudenie ascunse ani în şir de către un judecător de la Curtea de Apel Chişinău, promovat în 2017 de la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana, şi un avocat cu o experienţă de peste 15 ani în domeniu. Agenţia Servicii Publice, Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele de judecată, fie au refuzat să ofere informaţii la subiect, fie au negat veridicitatea relaţiei de rudenie. Aceasta a fost însă confirmată chiar de către mama judecătorului, care, într-o convorbire înregistrată, a oferit detalii despre relaţia „secretă” dintre judecător şi avocat. Printr-un răspuns remis Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi printr-un mesaj trimis în adresa ZdG, magistratul neagă relaţia de rudenie cu avocatul Volcov, care a fost reclamant pe dosar și căruia i-a dat dreptate într-un litigiu civil pe care l-a examinat.

    În 2014, Vasile Gociu l-a angajat în calitate de avocat într-un litigiu civil pe Vladimir Volcov.Ulterior, însă, chiar cei doi au ajuns să se judece. Iniţial, părţile au semnat un contract de asistenţă juridică pentru suma de o mie de euro. După ce a obţinut câştig de cauză pe acel dosar, avocatul Volcov a cerut de la Vasile Gociu încă o mie de euro, „onorariu de succes”, făcând referire la un contract pe care Vasile Gociu susține că nu l-a semnat și în care nu era prevăzută clauza suplimentară pentru „onorariu de succes”. Pentru că Vasile Gociu a refuzat să plătească, susţinând că semnătura de pe acel contract nu-i aparţine, fiind falsă, părţile au ajuns în judecată. Vasile Gociu precizează că lui nu i-a fost eliberat un exemplar al contractului, fapt recunoscut și de Vladimir Volcov în ședințele de judecată ulterioare,. Volcov a declarat în fața judecătorilor că avocatul nu este obligat să elibereze un al doilea exemplar al contractului clientului său.

    Cu excepţia CSJ, toate instanţele i-au dat dreptate avocatului

    Dosarul a fost repartizat prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) judecătorului Igor Mânăscurtă, pe atunci magistrat la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana. În mai 2017, Mânăscurtă a admis cererea depusă de avocatul Volcov şi a dispus încasarea de la Vasile Gociu a sumei de o mie de euro, şi a dobânzii de întârziere în sumă de 176,4 euro. Totodată, s-a dispus încasarea de la familia Gociu  a sumei de 9,74 mii de lei,  cheltuieli de judecată pe care le-a suportat Volcov, care, deși este avocat cu stagiu, și-a angajat un alt apărător care să-i reprezinte interesele în acel proces.  Magistratul Igor Mânăscurtă nu a ţinut cont de faptul că, în perioada examinării dosarului, Vasile Gociu a depus o cerere, solicitând numirea unei expertize pentru a stabili autenticitatea semnăturii din contract. Cu două luni mai devreme, prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Igor Mânăscurtă a fost promovat la Curtea de Apel (CA) Chişinău. A rămas însă la Judecătoria Chişinău pentru a finaliza dosarele pe care le avea în procedură.

    La CA Chişinău, dosarul a ajuns la judecătorii Ana Panov, Liuba Pruteanu şi Vitalie Cotorobai.Aceştia au respins apelul lui Vasile Gociu, motivând că nu există în dosar o cerere privind efectuarea expertizei semnăturii. În aprilie 2018, însă, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), prin judecătorii Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic, Nicolae Craiu şi Ala Cobăneanu a casat decizia CA şi a trimis cauza la rejudecare, constatând necesitatea unei expertize care ar demonstra autenticitatea semnăturii lui Vasile Gociu, dar și că există în dosar o cerere de efectuare a expertizei.

    La CA Chişinău, dosarul a fost repartizat completului de judecată devenit celebru după anularea rezultatelor alegerilor locale din Chişinău: Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc şi Ala Malîi. Aceștia au respins cererea de efectuare a expertizei ca fiind neîntemeiată, iar ulterior au respins și apelul depus de Vasile Gociu, dosarul urmând să ajungă iarăşi la CSJ.

    Judecătorul informează CSM că avocatul „nu-mi este unchi ori altă rudă apropiată”

    Între timp, familia Gociu a aflat că judecătorul Igor Mânăscurtă ar fi rudă cu avocatul Vladimir Volcov, căruia i-a dat dreptate pe când făcea justiţie la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana. Pentru a confirma relaţia de rudenie dintre cei doi, familia a venit cu un demers în adresa Agenţiei Servicii Publice, cerând confirmarea relației de rudenie dintre judecătorul Igor Mânăscurtă şi avocatul Vladimir Volcov. Instituţia, însă, a refuzat în două rânduri să ofere asemenea informaţii, făcând referire la confidenţialitatea datelor cu caracter personal și redirecționându-i la CSM. Totodată, demersuri similare au fost adresate şi la CSM, dar și la CA Chisinau.

    La 24 mai 2018, printr-o notă informativă, judecătorul Igor Mânăscurtă a informat CSM că nu se află în relaţii de rudenie cu avocatul Vladimir Volcov. „La examinarea cauzei, m-am condus doar de prevederile legale, nu am încălcat careva drepturi şi interese ale justiţiabililor, în special ale petiţionarului Gociu Vasile. Cu referire la imputarea încălcării principiului independenţei şi imparţialităţii vis-a-vis de cele invocate de petiţionarul Gociu Vasile, declar cu toată responsabilitatea că Volcov Vladimir, reclamant pe cauza menţionată mai sus, nu-mi este unchi ori altă rudă apropiată, iar mama mea nu este sora acestuia. Alte temeiuri de a-mi declara abţinerea de la examinarea cauzei nu am avut. Consider că sesizarea făcută de petiţionarul Gociu cu referire la lipsa de imparţialitate, obiectivitate şi comportament demn, care contravine normelor de conduită profesională din partea mea la examinarea cauzei cu implicarea acestuia, o consider neîntemeiată, din care motiv solicit respingerea acesteia”, se spune în răspunsul oferit de judecător.

    Ulterior, la 13 iunie 2018, prin altă notă informativă, judecătorul Mânăscurtă a informat repetat CSM că mama sa nu este sora lui Volcov, precum invoca iniţial familia Gociu, până la căsătorie, ea având numele de familie Cazacu, fiind născută în satul Ciutuleşti, r. Floreşti. Bazându-se pe aceste declaraţii, la 14 iunie 2018, Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM a respins solicitarea familiei Gociude a-l pedepsi disciplinar pe judecătorul Mânăscurtă, dar şi pe alţi doi magistraţi care au examinat acest dosar, Vladislav Clima şi Ala Malîi, foşti colegi ai lui Mânăscurtă la Judecătoria Chişinău, oficiul Ciocana.

    Mama judecătorului confirmă relaţiile de rudenie: „Ei ţin legăturile astea”

    Finalul nu a fost însă aici. Familia Gociu nu a renunţat la ideea de a demonstra că între judecătorul Mânăscurtă şi avocatul Volcov există, totuşi, o relaţie de rudenie. Astfel, având la bază informaţia furnizată de judecător în nota informativă adresată CSM, Vasile Gociu, însoţit de fiul său, a plecat la Ciutuleşti, r. Fălești, iar de acolo, în or. Fălești. Cei doi au găsit-o pe Iulia Mânăscurtă, mama judecătorului Igor Mânăscurtă. Sub pretextul că au nevoie de serviciile avocatului Vladimir Volcov, aceştia au purtat un dialog cu mama magistratului, care a confirmat relaţia de rudenie dintre familia sa şi cea a avocatului Volcov.

    Femeia le-a spus celor doi că fratele soţului ei, decedat între timp, e căsătorit cu sora avocatului Vladimir Volcov. „E cumnatul nostru, dar trăieşte în Chişinău. Fratele soţului meu o ţine pe sora lui…. Volodea e în Chişinău. E un avocat foarte bun… Noi suntem rude apropiate”, le-a spus Iulia Mânăscurtă, fiind înregistrată audio, iar ulterior şi video de către familia Gociu.

    „În procesul ista de lucru, ei ţin legăturile astea, că în procesul de lucru Volcov de multe ori are dosare prin Igor, prin Igor are diferite dosare şi atunci îl ia pe dânsul ca apărător. Dar, n-are voie să-l ia ca avocat. Judecătorul e tras la răspundere dacă…. Dar, ei se înţeleg. Dacă este posibilitate bine, dacă nu, nu…”, le-a mai zis mama magistratului.

    Judecătorul refuză să discute la subiect. „Mă aflu în concediu”

    Pe Igor Mânăscurtă nu l-am găsit la sediul CA Chişinău, acesta fiind în concediu. Contactat telefonic, după ce a auzit subiectul la care dorim să discutăm, ne-a anunţat că nu poate vorbi, cerându-ne să revenim mai târziu. Ulterior, nu a mai răspuns la apeluri. Printr-un sms i-am relatat circumstanţele cazului şi l-am rugat să se pronunţe. În răspunsul primit nu se face însă vreo referire la relaţia de rudenie cu avocatul Vladimir Volcov. „Mă aflu în concediu până pe 10 septembrie. Când revin la serviciu, o să mă expun la subiectele abordate prin intermediul purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel”.

    Ulterior, după ce am insistat, judecătorul ne-a trimis un alt sms prin care neagă, din nou, relaţia de rudenie cu avocatul Volcov. „Nu sunt rudă cu Volcov Vladimir, nu am colaborat şi nu mă aflu în nicio relaţie cu acesta”, ne-a transmis Mânăscurtă. Întrebat despre faptul că mama sa a vorbit despre relaţiile lor de rudenie, judecătorul a menţionat că „nu putea mama să spună ceea ce nu este adevărat”. Ulterior, după ce i-am propus să ne întâlnim pentru a-i arăta înregistrările, judecătorul a mai revenit cu un mesaj. „La moment, mă aflu la tratament şi nu sunt în posibilitatea să vin la întâlniri. Totodată, mama nu a făcut careva declaraţii oficiale pe subiectele abordate. În situaţia în care familia Gociu a obţinut, clandestin, prin încălcare de lege (a dreptului la viaţa privată şi a dreptului de proprietate) anumite înregistrări video şi audio, acestea nu pot fi puse la baza unor investigaţii şi concluzii care se pretind a fi obiective şi întemeiate”zice Mânăscurtă.

    Conform magistrat.md, Igor Mânăscurtă este judecător din 1997, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Bălţi. A fost promovat la Chişinău, iar în 2002 a fost numit vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, instanţă de unde a fost promovat la CA Chişinău în martie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce CSM l-a propus repetat.

    ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana, instanţă unde a activat timp de 15 ani judecătorul Igor Mânăscurtă. Tatăl soţiei judecătorului, Ghenadie Pascari, este şi el avocat în acelaşi birou. Din 2018, Igor Mânăscurtă este membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM, organ abilitat să pedepsească judecătorii care comit abateri de la lege. Conform Legii cu privire la statutul judecătorului, acesta trebuie „să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor”.

    Avocatul întrerupe discuţia când este întrebat despre sora sa. „Asta este murdărie”

    Şi Vladimir Volcov a refuzat să discute cu noi la subiectul relaţiei de rudenie dintre el şi judecătorul Mânăscurtă. Deşi în urmă cu aproximativ două luni ne convingea că nu ar fi în relaţii de rudenie cu magistratul, acum, acesta a închis telefonul când i-am oferit detalii despre legăturile dintre familiile Volcov-Mânăscurtă. „Nu sunt rudă”, ne-a zis, iniţial, Volcov. Când l-am întrebat despre sora sa, Irina, acesta a sistat discuţia. „Vă spun sincer că asta este murdărie şi nu are rost să vorbim la telefon”, a punctat avocatul, după care a închis.

    Am revenit, iar Vladimir Volcov a precizat că „nu sunt în Chişinău, sunt în concediu, în primul rând. Eu vă spun că tema nu este de perspectivă, că este murdară şi nu este adevărată”. După ce am început să-l întrebăm, repetat, despre sora sa, avocatul a întrerupt apelul şi a deconectat telefonul. Nu a răspuns nici la sms-ul pe care i l-am trimis cu explicarea cazului şi solicitarea poziţiei sale. Conform informaţiilor de pe portalul Uniunii Avocaţilor, Vladimir Volcov, în vârstă de 71 de ani, deţine licenţă de avocat din 2002. El deține titlul de decan al avocaturii și este membru al grupului de fondatori ai Asociației “Decanilor și Veteranilor al Avocaturii din R.Moldova”.
    Sursa: zdg.md

  • CV-urile judecătorilor învingători fără concurenţă

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Moştenire de 518 mii de lei şi o casă în Chişinău

    Pentru funcţia de membru al Colegiului Disciplinar, buletinele de vot conţineau numele unui singur candidat, Igor Mânăscurtă, propus de Curtea de Apel (CA) Chişinău. La final, acesta a acumulat 381 de voturi, obţinând fotoliul fără a avea vreun concurent. Potrivit magistrat.md, Mânăscurtă a ajuns la CA Chişinău prin decretul preşedintelui R. Moldova din 11 aprilie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus repetat. ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat la acelaşi birou.

    Pentru cele cinci funcţii de membri supleanţi în Colegiul disciplinar au candidat patru persoane. Iniţial, pentru cele două locuri vacante din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi-au depus candidaturile magistraţii Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Ultima, însă, şi-a retras candidatura „din motive personale”, iar Bejenaru a fost ales, din partea CSJ, cu 326 voturi. Acesta este judecător la CSJ din 2008. În 2016, Bejenaru a primit, prin testament, 518 mii de lei şi o casă de locuit în Chişinău. ZdG a scris anterior că Bejenaru locuia în acel imobil încă înainte de a-l primi drept donaţie de la mama sa.

    Judecătoarea cu Porsche şi cu soţ de la vamă reţinut de procurori

    Pentru cele două locuri din partea Curţilor de Apel au fost doi candidaţi: Iurie Cotruţă, votat ulterior de 288 de colegi, şi Angela Bostan, susţinută cu 236 de voturi. Cotruţă a fost numit la CA Chişinău în 2012. În 2016, soţia judecătorului a primit o donaţie de 277 de mii de lei de la mama sa. Cotruţă, împreună cu alţi patru colegi, a fost urmărit penal în 2015, după demersul fostului preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Ulterior, procurorii au clasat dosarul. Angela Bostan este judecătoare la CA Chişinău din 2015. Ruxanda Pulbere a fost singura candidată din partea judecătoriilor pentru singurul loc vacant de membru supleant în cadrul Colegiului Disciplinar pentru instanţele de fond. Ea a obţinut 287 de voturi. Pulbere este judecătoare din 2011. Magistrata conduce un Porsche Cayenne, fabricat în 2011 şi cumpărat în acelaşi an cu 1,2 milioane de lei. În 2017, ea a intrat în posesia unui BMW X4, dar şi în proprietatea unui apartament de 209 m.p.. Magistrata este soţia lui Marcel Pulbere, şef-adjunct, Departament antifraudă şi conformare al Serviciului Vamal. În ianuarie 2018, ZdG a scris că acesta a fost reţinut într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie.

    Tatăl unui ministru va evalua performanţele judecătorilor

    Pentru funcţia de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pentru singurul loc vacant a candidat un judecător de la CSJ – Iurie Diaconu. El a fost ales cu 319 voturi. Diaconu este judecător la CSJ din 2008. În 2017, el a făcut parte din completul de judecători care a pus punct în dosarul fostului premier, Vlad Filat. În buletinul de vot pentru funcţia de membru permanent al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor erau înscrişi doi candidaţi propuşi de CA Chişinău. Fotoliul a fost adjudecat de Xenofon Ulianovschi, care a obţinut 170 de voturi. Contracandidata acestuia a fost Maria Guzun, colega sa de la CA Chişinău. Ulianovschi este tatăl ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Din 2006, el este judecător la CA Chişinău.

    Tot săptămâna trecută, Angela Otean, secretară generală a Federaţiei Sindicatelor din Moldova, „Sindlex”, şi Stela Botnaru, conferenţiară universitară la Departamentul Drept Penal al Universităţii de Stat, au devenit membre ale Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul societăţii civile.
    Sursa: zdg.md 

  • Șase candidați la funcția de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul CSM. Cine sunt aceștia

    Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

    Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

    Șase judecători candidează la funcţia de membri ai Colegiului disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 23 martie, în cadrul Adunării generale a judecătorilor. Unii candidați au fost anterior sancționați de Colegiul disciplinar, iar alții au probleme de integritate, fiind vizați în investigații jurnalistice.

    Igor Mînăscurtă de la Curtea de Apel este singurul candidat la funcția de membru permanent al Colegiului. Magistratul a obținut funcția pe care o deține în prezent acum un an, chiar dacă președintele Igor Dodon a respins inițial candidatura sa, invocând că nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Ulterior, Inspecția Judiciară a verificat judecătorul prin prisma integrității și nu a identificat factori de risc, iar CSM a propus repetat candidatura lui Mînăscurtă la Curtea de Apel. Presa a scris că magistratul, alături de alți colegi din sistem, a examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie ale mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. 

    În cursa pentru funcția de membru supleant în Colegiul disciplinar s-au înscris cinci candidați: Angela Bostan și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru de la Curtea Supremă de Justiție, precum și Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Primii doi au fost propuşi de instanţele în care activează, în timp ce ceilalți şi-au înaintat singuri candidaturile. 

    Galina Stratulat de la CSJ se numără printre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Raportul Inspecției Judiciare pentru 2015 arată că pe numele Galinei Stratulat au fost depuse 33 de sesizări, dintre care 21 au fost respinse, iar în baza a opt sesizări au fost întocmite rapoarte.

    Alături de colegul său de la CSJ, Iurie Bejenaru, care de asemenea candidează pentru funcția de membru supleant al Colegiului disciplinar, Galina Stratulat a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

    Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

    Colegiul disciplinar examinează cazurile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Mandatul membrilor organului respectiv este de șase ani și aceștia nu pot fi aleși sau numiți pentru două mandate consecutive.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Șase judecători vor să devină membri ai Colegiului disciplinar. Cine sunt aceștia

    Igor Mînăscurtă, judecător la Curtea de Apel Chișinău, ar putea deveni membru permanent al Colegiului disciplinar, care este subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. El este unicul candidat înscris în concurs pentru această funcție.

    Magistratul și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Acesta are o experiență în funcția de judecător de 20 de ani, activând la Judecătoria Bălți, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Curtea de Apel Chișinău.

    Igor Mînăscurtă, judecător la Curtea de Apel Chișinău, ar putea deveni membru permanent al Colegiului disciplinar, care este subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. El este unicul candidat înscris în concurs pentru această funcție.

    Magistratul și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Acesta are o experiență în funcția de judecător de 20 de ani, activând la Judecătoria Bălți, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Curtea de Apel Chișinău.

    Totodată, în concursul pentru ocuparea funcției de membru supleant în Colegiul disciplinar s-au înscris cinci candidați. Printre magistrații care opează pentru acest post sunt doi judecători de la Curtea Supremă de Justiție, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru. De asemenea, la concurs s-au înscris doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, Angela Bostan și Iurie Cotruță, precum și magistratul Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău, sediul Central.

    Numirea noilor membri ai Colegiul disciplinar va avea loc în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 23 martie.

    Potrivit Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul examinează cazurile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Mandatul noilor membri va fi de șase ani, iar împuternicirile pot fi exercitate cel mult două mandate consecutiv.
    Sursa: bizlaw.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Un judecător de la Curtea de Apel Chișinău vrea să devină avocat. Se judecă cu UAM

    Magistratul de la Curtea de Apel Chișinău, Igor Mânăscurtă, vrea să devină avocat. Acesta a dat în judecată Uniunea Avocaților din Moldova și, implicit Comisia de licențiere, pentru că cererea sa, de a fi admis în avocatură, a fost respinsă. Judecătorul s-a adresat în instanță, iar Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat câștig de cauză.

    Mai exact, a fost anulată hotărârea Comisiei de licențiere a UAM, prin care a fost respinsă cererea solicitantului. La fel, instanța de fond a obligat Comisia de licențiere să emită actul administrativ, prin care să accepte cererea de admitere în profesia de avocat.

    Magistratul de la Curtea de Apel Chișinău, Igor Mânăscurtă, vrea să devină avocat. Acesta a dat în judecată Uniunea Avocaților din Moldova și, implicit Comisia de licențiere, pentru că cererea sa, de a fi admis în avocatură, a fost respinsă. Judecătorul s-a adresat în instanță, iar Judecătoria sectorului Râșcani i-a dat câștig de cauză.

    Mai exact, a fost anulată hotărârea Comisiei de licențiere a UAM, prin care a fost respinsă cererea solicitantului. La fel, instanța de fond a obligat Comisia de licențiere să emită actul administrativ, prin care să accepte cererea de admitere în profesia de avocat.

    UAM a depus apel și a cerut casarea deciziei primei instanțe. În urma solicitării UAM, președintele Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi, a solicitat Curții Supreme de Justiție strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. Și asta pentru că reclamantul activează la Curtea de Apel Chișinău, ceea ce ar putea influența decizia magistraților. În urma examinării cauzei, CSJ a admis solicitarea venită și a strămutat cauza spre examinare la Curtea de Apel Bălți.

    Igor Mânăscurtă a fost numit în calitate de judecător în decembrie 1997, pe un termen de cinci ani, la Judecătoria Bălți. Ulterior, în 2002 a fost numit, pe un termen de patru ani, în calitate de vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Ciocana. În martie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus șefului statului, repetat, pentru numirea în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
    sursa: bizlaw.md

  • Magistrați respinși de Dodon, propuși repetat pentru numire în funcție la Curtea de Apel Chișinău. Ce avere au

    Curtea de Apel (CA) Chișinău va avea doi judecători noi. Este vorba despre Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă. Aceștia urmează a fi numiți în funcție de către șeful statului, după ce în ședința din 14 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înaintarea repetată a celor două candidaturi pentru numirea în funcție. La 20 februarie, Igor Dodon a respins propunerea CSM de a numi magistrații respectivi la CA Chișinău, invocând că aceștia nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Inspecția Judiciară însă a verificat judecătorii prin prispa integrității și nu a identificat factori de risc.  Potrivit legislației, Igor Dodon nu poate refuza decât o singură dată candidaturile, respectiv, Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă urmează a fi numiți la CA Chișinău.

    În Notele informative referitor la respingerea celor doi magistrați de către președintele țării, Inspecția Judiciară a stipulat că argumentele expuse de Igor Dodon sunt „superficiale”, iar verificările au constatat lipsa factorilor de risc și a conflictelor de interese în activitatea lui Igor Mânăscurtă și a lui Ion Bulhac.

    Curtea de Apel (CA) Chișinău va avea doi judecători noi. Este vorba despre Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă. Aceștia urmează a fi numiți în funcție de către șeful statului, după ce în ședința din 14 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înaintarea repetată a celor două candidaturi pentru numirea în funcție. La 20 februarie, Igor Dodon a respins propunerea CSM de a numi magistrații respectivi la CA Chișinău, invocând că aceștia nu ar avea „cunoștințe” și „competențe” necesare, care ar corespunde cu „standardele internaționale”. Inspecția Judiciară însă a verificat judecătorii prin prispa integrității și nu a identificat factori de risc.  Potrivit legislației, Igor Dodon nu poate refuza decât o singură dată candidaturile, respectiv, Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă urmează a fi numiți la CA Chișinău.

    În Notele informative referitor la respingerea celor doi magistrați de către președintele țării, Inspecția Judiciară a stipulat că argumentele expuse de Igor Dodon sunt „superficiale”, iar verificările au constatat lipsa factorilor de risc și a conflictelor de interese în activitatea lui Igor Mânăscurtă și a lui Ion Bulhac.

    Întrebat dacă nu s-a simțit „frustrat” de faptul că șeful statului respins ambele candidaturi printr-un singur răspuns, fără a formula separat argumentele de refuz, Igor Mânăscurtă a declarat că „nu au fost indicate motive sprijinite de fapte concrete”. Inspecția Judiciară a stipulat că Igor Mânăscurtă are o activitate de 19 ani în sistemul judecătoresc, dosarele examinate de acesta nu au fost vizate la CtEDO, iar în 2012 i-a fost înmânată Diploma de Onoare a CSM pentru atitudine conștiincioasă în executarea obligațiilor de serviciu.

    Numele lui Ion Bulhac și Igor Mânăscurtă, ambii magistrați la Judecătoria sect. Ciocana, au ajuns în vizorul presei în 2010, când pe numele acestora au fost depuse plângeri precum că, alături de alți colegi din sistem, au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    „Judecătorul Igor Mînăscurtă, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în zilele de 9 – 10 aprilie 2009 în incinta Comisariatului de Poliţie sect Ciocana a aplicat arest administrativ pentru 10 zile lui Tudorache Mihai, i-a dat amendă administrativă în mărime de 100 lei lui Chisiliuc Andrei, la moment minor (17 ani) şi arest penal pe un termen de 30 zile lui Moroi Liviu, la moment minor (17 ani).

    Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău,  în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru 4 zile lui Chilari Andrei Hisan, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta însuşi a Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    Ion Bulhac este unul dintre Judecătorii care la 24 iulie 2014 a dictat șentința motivată în dosarul judecătoarei de la Criuleni Elena Roibu şi al avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov, reţinute în flagrant pe 24 octombrie 2013 cu 2 mii de euro. În urmă cu o lună, pe 26 iunie 2014, cele două au fost condamnate la 8 şi, respectiv, 7,5 ani de închisoare, sentinţa fiind executorie din momentul pronunţării. Atunci, însă, în momentul în care completul de judecători care a examinat dosarul, Vladislav Clima, Ion Bulhac şi Oxana Robu, s-au retras pentru deliberare, Roibu şi Mostovoi au plecat din sala de judecată, nefiind găsite nici până astăzi.

    Potrivit ultimei declarații de avere, cea pentru 2015, familia Bulhac a avut un venit de peste 233 de mii de lei, format din salariul de judecător a lui Ion Bulhac și depozitele sale bancare, dar și salariul soției la Teatrul Național „M. Eminescu” și Primăria com. Cruzești.

    Familia deține în proprietate o casă de locuit de 159,3 m.p. cu o valoare cadastrală de 606 086 de lei, un apartament de 57,5 m.p., dobândit prin contract de privatizare în 1998, un teren pentru costrucții de 0,101 ha și o construcție auxiliară de 19,2 m.p. Magistratul conduce un Land Rover Freelander din 2008, cumpărat în 2012 cu 166 500 de lei și  declară că în 2013 a vândut un Mercedes-180, dar că un contract nu a fost întocmit, deoarece asupra automobilului era aplicat un sechestru de către  Judecătoria Bălți.

    Magistratul mai indică patru conturi de depozite bancare pe care, la momentul completării declarației de avere pe 2015, deținea 27 de mii de euro și opt mii USD.

    În declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2015, Igor Mânăscurtă indică un venit de 155 774 de lei din salariul de magistrat la Judecătoria sect. Ciocana,  5 mii de lei drept remunerație în calitate de expert și consultant la Institutul Național al Justiției și AO Reprezentanța Asociației Barourilor Americane Inițiativa pentru Supremația Legii din Moldova. Soția sa, care este avocată, declară un salariu de 12 100 de lei.

    Magistratul conduce un BMW fabricat în 1999 și cumpărat în 2009 cu 60 de mii de lei. Acesta declară și un Audi din 2004, pe care îl conduce din 2012 prin mandat.

    Judecătorul nu deține niciun imobil, dar indică un contract de investiții în construcția unui bloc locativ, semnat în 2014 pentru care până în 2016 urma să achite 31 500 de euro. Anterior, RISE a scris că Igor Mânăscură figurează în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus.
    sursa: zdg.md

  • Șase judecători noi la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

    Consiliul Superior al Magistraturii a examinat astăzi candidaturile pentru suplinirea celor șase funcții vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, au fost desemnați la funcția de judecător a CA trei magistrați de la Judecătoria Ciocana – Vladislav Clima, Igor Mânăscurtă și Ion Bulhac, și câte un magistrat de la Judectăria Centru – Alexandru Gafton, Judecătoria Buiucani – Aliona Danilov, și Judecătoria Râșcani – Ludmila Ursu. Candidaturile acestora urmează să fie propuse președintelui țării pentru numirea în funcție.

    Activitatea magistratului Vladislav Clima a fost apreciată cu calificativul „excelent” de către Colegiul de evaluare. Clima a devenit judecător în anul 2006, iar în 2014 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Ciocana, pentru un mandat de patru ani.

    Acum un an, despre judecătorul Igor MânăscurtăRISE Moldova scria că ar fi în lista magistraților care urmează să beneficieze de apartamente la preț redus. El este judecător din 1997. Atât Igor Mânăscurtă, cât și Ion Bulhac au apărut în vizorul presei după evenimentele din 7 aprilie 2009. Pe numele ambilor judecător au fost depuse plângeri precum că au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    În luna iunie, Ion Bulhac și Alexandru Gafton au candidat pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Doar că atunci, CSM a decis că această funcție va fi ocupată de contracandidatul lor, Evgheni Sanduța, care la acel moment era președintele Judecătoriei Criuleni.

    Și magistrata Aliona Danilov de la Judecătoria Râșcani apare în lista judecătorilor care au solicitat apartamente. RISE Moldova scria că ea deține un apartament și un lot de teren pentru construcții. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Aliona Danilov, au fost obiect de examinare la CtEDO. Ea este judecătoare din 1996, iar în 2014 a fost numită în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani.

    Ludmila Ursu este o altă judecătoare care va beneficia de aprtament la preț redus. Potrivit aceleiași investigații RISE Moldova, aceasta ar fi solicitat spațiu locativ pentru copilul minor aflat la întreținere. Ludmila Ursu este judecătoare din 2006.

    Pentru funcțiile vacante de la instanța de apel și-au depus candidaturile 10 magistrați, dintre care un judecător de la Judecătoria Grigoriopol.

    Amintim că, la începutul acestei luni, mai mulți judecători și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor din sistem ar fi reforma sistemului de pensii.

    sursa:BizLaw
  • IDOM и Promo-Lex требуют отставки восьми судей, рассматривавших дела в помещении комиссариатов полиции в апреле 2009 года

    Жалобы были поданы против судей Олега Мелиньчука, Михаила Дьякону, Игоря Ворническу, Георге Морозана, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый и Людмилы Черней. 
    "Эти восемь судей выносили вердикты об административном аресте в отношении лиц с очевидными следами избиения, несовершеннолетних", - заявила в ходе пресс-конференции в четверг, 1 апреля, юрист ассоциации „Promo-Lex” Дойна Иоана Стрэистяну, эксперт в области прав человека. 

    Жалобы были поданы против судей Олега Мелиньчука, Михаила Дьякону, Игоря Ворническу, Георге Морозана, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый и Людмилы Черней. 
    "Эти восемь судей выносили вердикты об административном аресте в отношении лиц с очевидными следами избиения, несовершеннолетних", - заявила в ходе пресс-конференции в четверг, 1 апреля, юрист ассоциации „Promo-Lex” Дойна Иоана Стрэистяну, эксперт в области прав человека. 

     

  • Реванш Муруяну и компании

    Председатель ВСМ Думитру Вистерничану зачитал решение, согласно которому некоторые факты, содержащиеся в жалобах против судей Олега Мельничука, Игоря Ворническу, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый, Людмилы Черней и касающиеся рассмотрения административных дел 7, 8 и 9 апреля 2009 года, не подтвердились. В отношении судей Георге Морозана, Михаила Дьякону и Анатолие Галбена констатированы дисциплинарные отклонения, однако в инициировании дисциплинарной процедуры было отказано, поскольку истек срок давности этих случаев.

    Председатель ВСМ Думитру Вистерничану зачитал решение, согласно которому некоторые факты, содержащиеся в жалобах против судей Олега Мельничука, Игоря Ворническу, Игоря Мынэскуртэ, Иона Булхака, Аллы Малый, Людмилы Черней и касающиеся рассмотрения административных дел 7, 8 и 9 апреля 2009 года, не подтвердились. В отношении судей Георге Морозана, Михаила Дьякону и Анатолие Галбена констатированы дисциплинарные отклонения, однако в инициировании дисциплинарной процедуры было отказано, поскольку истек срок давности этих случаев.

  • 8 judecători trecuţi cu vederea

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009 unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane.

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vicepreședintele judecătoriei sectorului Rîșcani mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009 unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane.

    Astfel de exemplu, lui Obadă Ion Serghei i-a dat arest administrativ pentru 2 zile; lui Buzică Andrei Valentin - arest administrativ pentru 3 zile, lui Renchez Sergiu Ion - arest administrativ de 15 zile, lui Tîrsîna Dumitru Nicolai - arest administrativ de 15 zile, lui Munteanu Serghei Evghenii - arest administrativ de 3 zile, lui Nacu Alexandru Andrei- arest administrativ de 2 zile, lui Nacu Serghei Andrei - arest administrativ de 2 zile, lui Chercheja Serghei Gheorghe - arest administrativ de 2 zile.

  • ВСМ рассматривает сегодня жалобы против судей, которые судили молодых людей в комиссариатах полиции

    Игорь Мынэскуртэ из суда сектора Чокана 9 и 10 апреля 2009 года в помещении комиссариата полиции сектора Чокана вынес решение о 10-дневном административном аресте в отношении молодого человека, о штрафе в размере 100 леев в отношении 17-летнего подростка и о 30-дневном уголовном аресте в отношении другого подростка того же возраста.

    Игорь Мынэскуртэ из суда сектора Чокана 9 и 10 апреля 2009 года в помещении комиссариата полиции сектора Чокана вынес решение о 10-дневном административном аресте в отношении молодого человека, о штрафе в размере 100 леев в отношении 17-летнего подростка и о 30-дневном уголовном аресте в отношении другого подростка того же возраста.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU