Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Mînăscurtă Igor
Căutare avansată
foto: csm.md

Micu Victor

Curtea Supremă de Justiţie, Judecător

Date biografice

detașat la Consiliul Superior al Magistraturii

Data numirii în funcție: 30.04.1998

Prin Hotărârea nr. 37/3 din 23 ianuarie 2018, se consideră ales în calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, membrul CSM, judecătorul Victor Micu cu un număr de 11 voturi.

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Victor MICU, judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 19 ianuarie 2018, până la 19 ianuarie 2022, inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 380/18 din 06 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea domnului Victor Micu în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă – 65 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1218-III din 8 aprilie 2003, numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Data naşterii: 25 februarie 1967

detașat la Consiliul Superior al Magistraturii

Data numirii în funcție: 30.04.1998

Prin Hotărârea nr. 37/3 din 23 ianuarie 2018, se consideră ales în calitate de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, membrul CSM, judecătorul Victor Micu cu un număr de 11 voturi.

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Victor MICU, judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 19 ianuarie 2018, până la 19 ianuarie 2022, inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 380/18 din 06 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea domnului Victor Micu în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă – 65 ani. 

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1218-III din 8 aprilie 2003, numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Data naşterii: 25 februarie 1967

Experienţa profesională
17 iunie 2014 – preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detaşat al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău
18 ianuarie 2014 – membru al Consiliului Superior al Magistraturii
2010 – preşedinte interimar al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău
2006-2010 – preşedinte al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău
2002-2006 – vicepreşedinte al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău
1998-2003 – judecător al Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău

1996-1998 – consultant superior la Curtea Supremă de Justiţie
1994-1996 – lector la Facultatea de Drept, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Activităţi extrajudiciare:
2014 – participarea la întrevederea cu consultantul internaţional şi membrii OHCHR
2014 – participarea la şedinţele Grupului de lucru privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf)
2013 – participarea la seminarul internaţional ,,Lupta împotriva corupţiei în Moldova: promovarea bunelor practici din Italia, România şi Statele Unite ale Americii. Provocări, realizări şi lecţii învăţate”
2013 – membru al Comisiei pentru conferirea titlurilor onorifice şi decernarea Diplomei de onoare a Consiliului Superior al Magistraturii
2011 – preşedinte al Comisiei pentru examenele de licenţă la specialitatea/ domeniul de formare profesională ,,Drept”, promoţia – 2011, ciclul I, licenţă, la Academia de Studii Economice din Moldova
2010 – participarea la seminarul de instruire în dreptul Refugiaţilor, Odessa, Ucraina 2008 – participarea la seminarul de lucru ,,Teoria şi practica jurisdicţiei contenciosului administrativ”, Fischbachau, Germania
2008 – participarea la Reuniunea plenară a Reţelei Tribunalelor Pilot, Catania, Italia,
2006 – participarea la seminarul ,,Instruirea privind legislaţia pentru refugiaţi”, Predeal, România 2006 – participarea la Congresul ,,Justiţia şi legislaţia electronică – noi soluţii ale tehnologiilor informaţionale pentru instanţele judecătoreşti, administrarea justiţiei şi sistemele juridice informaţionale”, Viena, Austria Studii 1994 – Ştiinţe juridice, drept
 

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 45/5 din 14 august 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Victor Micu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Micu Victor, a fost obiect de examinare la CtEDO.

OSTROVAR c. Moldovei, cererea nr. 35207/03, hotărârea din 13.09.2005, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – condiţiile de detenţie din Penitenciarul nr. 13 din mun. Chişinău; violarea art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectul vieţii private) – dreptul de a avea întrevederi cu membrii familiei şi cenzurarea corespondenţei; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) combinat cu art. 3 al Convenţiei – imposibilitatea de a se opune efectiv tratamentului la care a fost supus.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
În anul 2013 au fost contestate 113 hotărâri/sentințe/încheieri, find menținute 62 hotărâri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 54,86%.
Indicii privind hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate în anul 2013 sunt următorii - 50 de hotărâri/sentințe/încheieri casate din 612 cauze examinate, ceea ce constituie 8,16%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Conform Hotărârii nr. 309/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea membrilor CSM, Victor Micu, Dorel Musteață și Anatolie Galben, pentru participare la cea de-a V-a Sesiune a Comisiei Interguvernamentale Republica Moldova – România pentru Integrare Europeană, ce se va desfăşura la 25 iunie 2018 la București, România.

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat pentru perioada 28 mai – 15 iunie 2018 în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență, ce va avea loc la sediul USEM (str. Iablocikin 2/1, mun. Chișinău) următorii judecători:
Victor Micu – judecător la Curtea Supremă de Justiție, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii;
Petru Moraru – judecător la Curtea Supremă de Justiție, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
Ion Pleșca – Președinte al Curții de Apel Chișinău;
Nelea Budăi – vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 152/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii deleagă Președintele Consiliului Superior al Magistraturii pentru participare la Conferința științifico-internațională pe probleme actuale ale dreptului, ce va avea loc la 23 aprilie 2018, Ucraina.

Prin Hotărârea nr. 674/30 din 10 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Preşedintelui CSM, Victor Micu, pentru participare la Masa rotundă „Cartografierea instanţelor: provocări şi cale de urmat”, care va avea loc în perioada 17-18 octombrie 2017, la Kiev, Ucraina.

Conform Hotărârii nr. 620/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat Președintele CSM, domnul Victor Micu, în calitate de membru permanent al Comitetului de conducere în cadrul Proiectului „Combaterea corupției prin aplicarea legii”.

Prin Hotărârea nr. 579/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Președintelui CSM, Victor Micu, și a membrului CSM, Dorel Musteață, pentru perioada 13-15 septembrie 2017, în vederea participării la vizita de studiu organizată de Programul pentru Justiție Transparență, care va avea loc în Odesa, Ucraina.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Conform Hotărârii nr. 528/24 din 01 august 2017, se desemnează Preşedintele CSM, Victor Micu, în calitate de reprezentant în componenţa Grupului de lucru de monitorizare a implementării Planului în scopul transparentizării procesului de construire a clădirilor noi şi/sau de renovare a clădirilor existente a instanţelor judecătoreşti.

Potrivit Hotărârii nr. 373/17 din 30 mai 2017, se autorizează delegarea preşedintelui CSM, Victor Micu, pentru participare în calitate de preşedinte al Comisiei pentru examenul de licenţă, care se va desfăşura în perioada 05-30 iunie 2017, în incinta Universității de Stat din Moldova. 

Prin Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017, se constituie Grupul de lucru pentru identificarea companiei de construcții care va fi contractată pentru edificarea blocurilor locative pentru angajații sistemului judecătoresc și aprecierea necesității îmbunătățirii condițiilor locative pentru selectarea angajaților sistemului judecătoresc care vor beneficia de apartamente la un preț preferențial în următoarea componență:
- Victor MICU, președintele Consiliului Superior al Magistraturii;
- Dorel MUSTEAȚĂ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Petru MORARU, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Valeriu EFROS, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Dumitru GHERASIM, președinte al Judecătoriei Bălți;
- Ludmila BUNĂCALE, șef direcție, Direcția justiție și organizare, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii – secretar al Grupului de lucru, fără drept de vot.

Potrivit Hotărârii nr. 925/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat domnul Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii responsabil de coordonarea domeniului ”Consolidarea integrității judecătorilor”.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 54/9 din 13 aprilie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Micu Victor pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

Conform Hotărârii nr. 229/11 din 21 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Chișinău, Victor Micu, cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea promovării la o instanță ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 45/5 din 14 august 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 45/5 din 14 august 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Victor Micu nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Micu Victor, a fost obiect de examinare la CtEDO.

OSTROVAR c. Moldovei, cererea nr. 35207/03, hotărârea din 13.09.2005, violarea art. 3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – condiţiile de detenţie din Penitenciarul nr. 13 din mun. Chişinău; violarea art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectul vieţii private) – dreptul de a avea întrevederi cu membrii familiei şi cenzurarea corespondenţei; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) combinat cu art. 3 al Convenţiei – imposibilitatea de a se opune efectiv tratamentului la care a fost supus.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
În anul 2013 au fost contestate 113 hotărâri/sentințe/încheieri, find menținute 62 hotărâri/sentințe/încheieri, ceea ce constituie 54,86%.
Indicii privind hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate în anul 2013 sunt următorii - 50 de hotărâri/sentințe/încheieri casate din 612 cauze examinate, ceea ce constituie 8,16%.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Conform Hotărârii nr. 309/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea membrilor CSM, Victor Micu, Dorel Musteață și Anatolie Galben, pentru participare la cea de-a V-a Sesiune a Comisiei Interguvernamentale Republica Moldova – România pentru Integrare Europeană, ce se va desfăşura la 25 iunie 2018 la București, România.

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat pentru perioada 28 mai – 15 iunie 2018 în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență, ce va avea loc la sediul USEM (str. Iablocikin 2/1, mun. Chișinău) următorii judecători:
Victor Micu – judecător la Curtea Supremă de Justiție, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii;
Petru Moraru – judecător la Curtea Supremă de Justiție, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
Ion Pleșca – Președinte al Curții de Apel Chișinău;
Nelea Budăi – vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 152/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii deleagă Președintele Consiliului Superior al Magistraturii pentru participare la Conferința științifico-internațională pe probleme actuale ale dreptului, ce va avea loc la 23 aprilie 2018, Ucraina.

Prin Hotărârea nr. 674/30 din 10 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Preşedintelui CSM, Victor Micu, pentru participare la Masa rotundă „Cartografierea instanţelor: provocări şi cale de urmat”, care va avea loc în perioada 17-18 octombrie 2017, la Kiev, Ucraina.

Conform Hotărârii nr. 620/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a desemnat Președintele CSM, domnul Victor Micu, în calitate de membru permanent al Comitetului de conducere în cadrul Proiectului „Combaterea corupției prin aplicarea legii”.

Prin Hotărârea nr. 579/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Președintelui CSM, Victor Micu, și a membrului CSM, Dorel Musteață, pentru perioada 13-15 septembrie 2017, în vederea participării la vizita de studiu organizată de Programul pentru Justiție Transparență, care va avea loc în Odesa, Ucraina.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Conform Hotărârii nr. 528/24 din 01 august 2017, se desemnează Preşedintele CSM, Victor Micu, în calitate de reprezentant în componenţa Grupului de lucru de monitorizare a implementării Planului în scopul transparentizării procesului de construire a clădirilor noi şi/sau de renovare a clădirilor existente a instanţelor judecătoreşti.

Potrivit Hotărârii nr. 373/17 din 30 mai 2017, se autorizează delegarea preşedintelui CSM, Victor Micu, pentru participare în calitate de preşedinte al Comisiei pentru examenul de licenţă, care se va desfăşura în perioada 05-30 iunie 2017, în incinta Universității de Stat din Moldova. 

Prin Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017, se constituie Grupul de lucru pentru identificarea companiei de construcții care va fi contractată pentru edificarea blocurilor locative pentru angajații sistemului judecătoresc și aprecierea necesității îmbunătățirii condițiilor locative pentru selectarea angajaților sistemului judecătoresc care vor beneficia de apartamente la un preț preferențial în următoarea componență:
- Victor MICU, președintele Consiliului Superior al Magistraturii;
- Dorel MUSTEAȚĂ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Petru MORARU, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Valeriu EFROS, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Dumitru GHERASIM, președinte al Judecătoriei Bălți;
- Ludmila BUNĂCALE, șef direcție, Direcția justiție și organizare, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii – secretar al Grupului de lucru, fără drept de vot.

Potrivit Hotărârii nr. 925/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat domnul Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii responsabil de coordonarea domeniului ”Consolidarea integrității judecătorilor”.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 54/9 din 13 aprilie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Micu Victor pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

Conform Hotărârii nr. 229/11 din 21 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Chișinău, Victor Micu, cu remiterea materialelor în privința candidaturii sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea promovării la o instanță ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 45/5 din 14 august 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

 

Hotărârea nr. 309/15 din 05 iunie 2018

Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017

Hotărârea nr. 152/8 din 20 martie 2018

Hotărârea nr. 37/3 din 23 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 674/30 din 10 octombrie 2017

Hotărârea nr. 620/28 din 19 septembrie 2017

Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 579/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr. 528/24 din 01 august 2017

Hotărârea nr. 373/17 din 30 mai 2017

Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017

Hotărârea nr. 54/9 din 13 aprilie 2017

Hotărârea nr. 229/11 din 21 martie 2017

Hotărârea nr. 925/37 din 20 decembrie 2016

Hotărârea nr. 45/5 din 14 august 2015

Cauze CtEDO Micu T.

Hotărârea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 45/5 din 14 august 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în anul 2013, în privința judecătorului Victor Micu nu au fost înregistrate și examinate proceduri discilplinare”.

Potrivit Hotărârii nr. 74/4 din 10 februarie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Viorica Zaharia-Manole, redactor-șef al portalului MoldovaCurata.md, editat de Asociația Presei Independente, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 decembrie 2016 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Melniciuc Oleg și Micu Victor. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în anul 2013, în privinţa judecătorului au fost depuse 3 petiții neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 45/5 din 14 august 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în anul 2013, în privința judecătorului Victor Micu nu au fost înregistrate și examinate proceduri discilplinare”.

Potrivit Hotărârii nr. 74/4 din 10 februarie 2017, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de către Viorica Zaharia-Manole, redactor-șef al portalului MoldovaCurata.md, editat de Asociația Presei Independente, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 decembrie 2016 de respingere a sesizării acesteia privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Melniciuc Oleg și Micu Victor. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în anul 2013, în privinţa judecătorului au fost depuse 3 petiții neîntemeiate.

Hotărârea nr. 74/4 din 10 februarie 2017

Știri
  • Promovarea membrilor CSM: între interese şi discriminare

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Musteaţă: „Legea nu interzice şi eu am depus cerere”

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedinte al Judecătoriei, iar în 2014 devine membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de şef de instanţă, iar în septembrie 2016, colegii săi din CSM decid numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste doar un an şi jumătate, fără să fi activat vreodată de facto la Judecătoria Chişinău, Dorel Musteaţă a fost înaintat de judecătorii acestei instanţe la funcţia de membru al CSM, iar acum, acesta îşi propune candidatura la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la CSJ. Membrul CSM îi are drept contracandidaţi pe Iurie Cotruţă şi Liubov Brânză, ambii judecători la CA Chişinău, Musteaţă fiind singurul dintre cei trei candidaţi care a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor calificativul „excelent”.

    În primul rând, legea nu interzice. În al doilea rând, despre mine s-a spus anterior că m-am promovat. Eu nu ştiu ce experţi au părerea asta, dar nu înţeleg cum m-am promovat de la instanţa din Anenii-Noi la cea din Chişinău, care e de acelaşi grad, acelaşi salariu. Promovare înseamnă atunci când eşti numit în funcţie administrativă sau la o instanţă de alt nivel, mai înalt. Atunci nu a fost nicio promovare. Ce fel de promovare dacă am devenit membru al CSM fiind preşedinte de instanţă? Totodată, când am ajuns membru al CSM, mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte. Am fost corect faţă de colegi”, precizează Dorel Musteaţă. „Cât despre acest concurs, asemenea lucruri au fost şi în trecut. Nu-i o problemă. Au fost colegi care nu au întrunit numărul de voturi, alţii fiind promovaţi. Legea nu interzice şi eu am depus cerere. Vă spun şi părerea mea personală. Am fost ales membru al CSM pentru patru ani şi, ulterior, pentru un alt mandat de patru ani. În acest răstimp, colegii mei îşi fac carieră, iar eu, reiese că, peste opt ani, urmează să revin acolo de unde am pornit. Se pare că funcţia de membru al CSM îmi face impedimente în cariera profesională”zice membrul CSM.

    Alţi doi membri ai CSM vor să fie promovaţi

    Petru Moraru, un alt membru al CSM, ales din partea judecătorilor instanţei supreme, vrea să devină vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului Penal. Moraru e judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat la CSJ. În anii 2010-2014, Moraru a fost preşedinte al Judecătoriei Cahul. Acesta a ajuns în CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din octombrie 2017. Moraru are în

    calitate de contracandidaţi un alt fost mebru al CSM, Anatolie Ţurcan. Mandatul de membru al CSM a lui Ţurcan a expirat în noiembrie 2017. Nadejda Toma și Liliana Catan sunt ceilalți doi judecător care s-au înscris în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului Penal. Catan are şi cel mai mare punctaj dintre cei patru candidaţi, 124 de puncte dintr-un maxim posibil de 125, punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Toţi cei patru judecători au primit calificativul „excelent” din partea Colegiului de Evaluare.

    Anatolie Galben, şi el membru al CSM de la sfârşit de 2017, votat de judecătorii din prima instanţă, aspiră la un fotoliu de magistrat la CA Chişinău. Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău, de unde a fost delegat în CSM. Anatolie Galben are 15 contracandidaţi, şapte dintre ei fiind de la Judecătoria Chişinău, iar opt, de la judecătoriile din raioane. Dintre participanţii la concurs, Galben are unul din cele mai mari punctaje, primind calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare şi 40 de puncte dintr-un maxim de 50 posibile din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Singurul judecător din concurs care a obţinut calificativul „excelent” este Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni. Petru Moraru şi Anatolie Galben nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta situaţia în care sunt implicați.

    Preşedintele CSM şi un fost membru au ajuns, anterior, la CSJ

    Concursurile organizate de CSM în care şi-au anunţat participarea şi trei membri ai CSM, cei care, de fapt, decid cine ar fi câştigătorii, nu sunt o premieră pentru R. Moldova. În ultimii ani, şi alţi membri ai CSM au candidat, iar ulterior, unii dintre ei au fost promovaţi de către colegii lor din CSM în funcţiile râvnite. De exemplu, Victor Micu, preşedintele CSM, care a obţinut al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat de 345 de colegi, a ajuns judecător la CSJ în iulie 2017, perioadă în care deţinea funcţia de preşedinte al CSM. Atunci, Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, anterior, îl desemnase pe Micu câştigător al concursului de suplinire a funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu.

    Şi Anatolie Ţurcan, alt membru din fosta componenţă a CSM, a fost promovat în perioada mandatului. Ţurcan, membru al CSM în perioada 2009-2017, a fost promovat de CSM, de la CA Chişinău la CSJ, în ianuarie 2015, candidatura sa fiind aprobată de Parlament peste un an şi jumătate. Ţurcan şi-a început activitatea la CSJ după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Anterior, ex-judecătorul Nichifor Corochii, fost membru şi preşedinte interimar al CSM în 2012-2013, a ajuns de la Judecătoria Edineţ la CA Chişinău, fiind promovat de foştii săi colegi la scurt timp după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Evaluarea lui Corochii de către Colegiile din subordinea CSM a avut loc în perioada în care acesta era preşedinte interimar al CSM. Chiar dacă procedura a fost contestată, CSJ a decis că nu au existat abateri de la legislaţie.

    MJ propune interzicerea promovărilor membrilor CSM. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM”

    În acest context, la început de iunie, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrată o iniţiativă legislativă de modificare a mai multor legi din domeniul justiţiei. Printre modificările propuse de Ministerul Justiţiei (MJ) se regăseşte şi aspectul care vizează promovarea membrilor CSM pe perioada exercitării mandatului. Astfel, MJ propune ca „participarea la concursul pentru promovarea într-o instanţă superioară, transferarea la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel a membrilor CSM din rândul judecătorilor, precum şi a judecătorilor detaşaţi la Institutul Naţional al Justiţiei şi Secretariatul CSM, se interzice pe perioada exercitării mandatului şi timp de şase luni după încetarea calităţii de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detaşat”. Propunerile care au fost transmise de Guvern pentru aprobare „în mod prioritar” se examinează de Legislativ în prima lectură. Conform notei informative a MJ, modificările propuse ar facilita „asigurarea obiectivităţii deciziilor CSM, a competivităţii în procedurile de promovare sau transferare a judecătorilor, precum şi excluderea interesului personal”.

    Victor Micu, preşedintele CSM, nu este de acord cu modificările propuse. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM. Da, e clar că membrul CSM nu trebuie să abuzeze de funcţie, dar atunci când sunt funcţii vacante, se face concurs şi nu înseamnă că dacă el este membru CSM, automat câştigă concursul. Membrul CSM este acelaşi judecător şi trebuie să beneficieze de dreptul la promovare”, susţine şeful CSM. „Prin această modificare, în funcţia de membru al CSM nu va dori să vină nimeni, iar dacă va dori cineva, vor fi persoane, aşa…. „Slab pregătite”? Da, cam aşa”, crede Micu, fiind sigur că membrii CSM sunt echidistanţi atunci când în concursuri participă colegii lor. „Chiar când am fost promovat eu, am fost la Colegiul de Selecţie şi nu mi s-a pus niciun punct în plus. Special am spus să fie foarte obiectivi. Atunci am avut cel mai mare punctaj dintre participanţii la concurs. Nu au fost cazuri când un judecător să fi fost discriminat în favoarea unui membru al CSM”, susţine Victor Micu.

    „Modificările prin care se interzice membrilor CSM să fie promovaţi îmi îngrădesc dreptul la o carieră profesională. Dacă ştiam că sunt interdicţiile astea, nu aş fi depus cerere pentru a candida la funcţia de membru al CSM. Cred că aceste modificări discriminează membrii CSM. În privinţa noastră, această lege, dacă va fi adoptată, este anticonstituţională. Colegii mei, care au început activitatea concomitent cu mine, au ajuns deja la CA şi depun cereri pentru a ajunge la CSJ. Reiese că eu, peste opt ani, trebuie să revin la acelaşi salariu din prima instanţă. Care-i sensul? Fiecare sergent visează să devină general. Pe viitor, dacă legea va fi adoptată, să vedeţi cine va candida la funcţia de membru în următorul CSM. Nicio persoană care deţine funcţie administrativă nu va depune, nicio persoană”, zice un alt membru al CSM, Dorel Musteaţă.

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM. „Din perspectiva evitării conflictelor de interese ar fi bine ca o astfel de iniţiativă să fie promovată. Bineînţeles, atunci când un judecător este membru al CSM, nu ar fi bine să existe impedimente în cariera sa profesională, dar, în principiu, a fi membru al CSM presupune o înaltă ţinută morală şi atunci, poate ar trebui ca ei să accepte acest sacrificiu. La un moment dat alegi. Aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM, pentru ca oamenii care candidează să ştie că există această limitare. Ar fi incorect ca modificările să vizeze şi actuala componenţă a CSM”, spune experta.

    Sursa: zdg.md

     

     

  • SALARIUL DE BUGETAR LA CSM: 34 DE MII DE LEI LUNAR PENTRU PREȘEDINTELE VICTOR MICU

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a avut anul trecut un venit lunar de circa 38 de mii de lei. În jur de patru mii de lei pe lună a obținut din activitatea didactică și din dreptul de autor, însă cea mai mare sumă a ridicat-o în calitate de președinte al CSM: circa 414 de mii de lei anual sau peste 34 de mii de lei lunar.

    Dacă în anul 2016 Victor Micu a ridicat un salariu de circa 22 de mii de lei lunar, anul trecut retribuția sa a crescut considerabil: a ridicat lunar peste 34 de mii de lei, aici adăugându-se și sporul salarial pentru nedivulgarea secretului de stat.

    Președintele CSM a mai avut venituri din activitatea didactică de la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, de la Institutul Național al Justiției, dar și de la Compania ”Milenium DPI Partners”.

    Victor Micu a beneficiat de un venit de peste 10 mii de lei de la Societatea pe Acțiuni ”Cartea”, în calitate de plată pentru dreptul de autor.

    Din arenda terenurilor agricole a obținut circa două mii de lei de la firma ”Popeșteanca” SRL.

    Președintele CSM nu indică însă care a fost venitul soției sale. Acesta a explicat pentru portalul Moldova Curată că soția sa nu a lucrat, din motive de sănătate, de aceea nu a avut nici un venit.

    Președinte CSM mai arată în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2017 cinci terenuri agricole, un apartament de 109 metri pătrați, dobândit în anul 2009, dar și un autoturism de model Volvo S 80. Mașina a fost cumpărată în anul 2011.

    Cu apartament nou la preț preferențial

    Victor Micu este beneficiarul unui apartament cumpărat la preț preferențial, într-un bloc în care sunt și alte apartamente pentru magistrații de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani). El nu indică acest apartament în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, însă la rubrica ”Datorii” este trecută suma de 28 440 de Euro, aceștia fiind banii investiți pentru procurarea noii locuințe. Blocul cu noua achiziție a familiei Micu se află pe strada Hristo Botev.

    Potrivit portalului Anticoruptie.md, Victor Micu a fost și președinte al Grupului de lucru care a selectat beneficiarii de aparatmente la preturi preferențiale. La întrebarea de ce a i s-a mai dat un apartament, dacă Victor Micu era deja în posesia unei locuințe în Chișinău, atunici, fostul președinte al instanței, Oleg Melniciuc, a răspuns: „Domnul Micu a fost ales de către colectivul Judecătoriei ca membru al grupului de lucru nu pentru că este președinte al CSM, ci pentru că este judecător al Judecătoriei sectorului Râșcani. El nu a depus solicitare, a fost propunerea mea, pe care am coordonat-o cu el, l-am întrebat dacă dorește sau nu, pentru că eu știu care este situația, el are două fete”, a specificat fostul președinte al instanței.

    În prezent Victor Micu este la al doilea mandat la CSM. El a venit la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii de la fosta Judecătorie Râșcani din municipul Chișinău, acolo fiind magistrat și președinte de instanță.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a avut anul trecut un venit lunar de circa 38 de mii de lei. În jur de patru mii de lei pe lună a obținut din activitatea didactică și din dreptul de autor, însă cea mai mare sumă a ridicat-o în calitate de președinte al CSM: circa 414 de mii de lei anual sau peste 34 de mii de lei lunar.

    Dacă în anul 2016 Victor Micu a ridicat un salariu de circa 22 de mii de lei lunar, anul trecut retribuția sa a crescut considerabil: a ridicat lunar peste 34 de mii de lei, aici adăugându-se și sporul salarial pentru nedivulgarea secretului de stat.

    Președintele CSM a mai avut venituri din activitatea didactică de la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, de la Institutul Național al Justiției, dar și de la Compania ”Milenium DPI Partners”.

    Victor Micu a beneficiat de un venit de peste 10 mii de lei de la Societatea pe Acțiuni ”Cartea”, în calitate de plată pentru dreptul de autor.

    Din arenda terenurilor agricole a obținut circa două mii de lei de la firma ”Popeșteanca” SRL.

    Președintele CSM nu indică însă care a fost venitul soției sale. Acesta a explicat pentru portalul Moldova Curată că soția sa nu a lucrat, din motive de sănătate, de aceea nu a avut nici un venit.

    Președinte CSM mai arată în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2017 cinci terenuri agricole, un apartament de 109 metri pătrați, dobândit în anul 2009, dar și un autoturism de model Volvo S 80. Mașina a fost cumpărată în anul 2011.

    Cu apartament nou la preț preferențial

    Victor Micu este beneficiarul unui apartament cumpărat la preț preferențial, într-un bloc în care sunt și alte apartamente pentru magistrații de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani). El nu indică acest apartament în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, însă la rubrica ”Datorii” este trecută suma de 28 440 de Euro, aceștia fiind banii investiți pentru procurarea noii locuințe. Blocul cu noua achiziție a familiei Micu se află pe strada Hristo Botev.

    Potrivit portalului Anticoruptie.md, Victor Micu a fost și președinte al Grupului de lucru care a selectat beneficiarii de aparatmente la preturi preferențiale. La întrebarea de ce a i s-a mai dat un apartament, dacă Victor Micu era deja în posesia unei locuințe în Chișinău, atunici, fostul președinte al instanței, Oleg Melniciuc, a răspuns: „Domnul Micu a fost ales de către colectivul Judecătoriei ca membru al grupului de lucru nu pentru că este președinte al CSM, ci pentru că este judecător al Judecătoriei sectorului Râșcani. El nu a depus solicitare, a fost propunerea mea, pe care am coordonat-o cu el, l-am întrebat dacă dorește sau nu, pentru că eu știu care este situația, el are două fete”, a specificat fostul președinte al instanței.

    În prezent Victor Micu este la al doilea mandat la CSM. El a venit la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii de la fosta Judecătorie Râșcani din municipul Chișinău, acolo fiind magistrat și președinte de instanță.

    Sursa: moldovacurata.md

  • Victor Micu: Urmeaza un val de plecări din sistem dacă va fi schimbată modalitatea de pensionare

    Judecătorii ar putea pleca din sistem dacă vor fi operate modificări în privința pensionării acestora. Declarația aparține președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, referitor la inițiativa legislativă a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecție Sociale. Aceasta prevede ca pensiile judecătorilor să fie stabilite în baza Legii privind sistemul public de pensii, așa cum și-au dorit anterior autoritățile, dar nu după o formulă specială cum vor judecătorii. Asta chiar dacă Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea potrivit căreia judecătorul are dreptul la pensie în condițiile Legii nr. 156-XIV din  14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

    Președintele CSM a declarat că subiectul va fi discutat în ședința de săptămâna viitoare a Consiliului, însă cert este că, dacă vor fi adoptate modificările propuse, va urma un nou val de eliberări din funcție.

    Judecătorii ar putea pleca din sistem dacă vor fi operate modificări în privința pensionării acestora. Declarația aparține președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, referitor la inițiativa legislativă a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecție Sociale. Aceasta prevede ca pensiile judecătorilor să fie stabilite în baza Legii privind sistemul public de pensii, așa cum și-au dorit anterior autoritățile, dar nu după o formulă specială cum vor judecătorii. Asta chiar dacă Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea potrivit căreia judecătorul are dreptul la pensie în condițiile Legii nr. 156-XIV din  14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

    Președintele CSM a declarat că subiectul va fi discutat în ședința de săptămâna viitoare a Consiliului, însă cert este că, dacă vor fi adoptate modificările propuse, va urma un nou val de eliberări din funcție.

    ”Noi și așa avem locuri vacante în sistemul judecătoresc. Anul trecut, cei 370 de judecători, care au activat nemijlocit, au examinat în jur de 250 de mii de dosare. Sarcina pe lună este de 70-80 de dosare finalizate per judecător dar, în general, pe zi se pun spre examinare 20-30 de dosare per judecător. Încărcătura este foarte mare, iar comparativ cu anul trecut volumul de muncă al judecătorilor a crescut cu 10 la sută”, a declarat Victor Micu.

    Președintele CSM a mai spus că dacă judecătorii vor părăsi sistemul, acest lucru va genera multe locuri vacante, dosarele vor fi tergiversate și, în final, va avea de suferit calitatea actului justiției. Victor Micu a mai precizat că în sistem activează în jur de 400 de magistrați, ceea ce reprezintă un număr mic de persoane cărora le va fi achitată pensia.

    Potrivit inițiativei legislative, sub pretexul că se dorește executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 27 iulie 2017, prin care a fost declarat neconstituțional articolul II din Legea nr. 290 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care prevede că judecătorul are dreptul la pensie în condițiile Legii privind sistemul public de pensii, Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale propune abrogarea acestui articol. Dar, în același timp, se propune o nouă redacție a articolului 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului. Astfel, acesta va prevedea că: ”Dreptul la pensie judecătorului i se acordă în conformitate cu condițiile Legii privind sistemul public de pensii”. Nu se precizează însă numărul legii și anul adoptării.

    Amintim că, pensiile judecătorilor urmau să fie micșorate de la începutul acestui an, dar președintele Curții Supreme de Justiție a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Acesta declara atunci că judecătorii au așteptarea legitimă să primească pensii după formula în vigoare acum, iar acest drept nu le poate fi încălcat. De asemenea, susținea că prin faptul că pensiile vor fi mai mici, judecătorilor le va fi afectat dreptul la proprietate prevăzut de articolul 46 din Constituție.

    Nu este pentru prima dată când autoritățile ignoră deciziile Curții Constituționale. La sfârșitul lunii decembrie 2017, Parlamentul a votat modificări la Codul de procedură penală. Mai exact, reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după scoaterea persoanei de sub urmărire şi/sau după clasarea cauzei, poate fi dispusă prin ordonanţă de către procurorul ierarhic superior. Autoritățile au revenit la o practică care a fost, anterior, declarată neconstituțională de Curtea Constituțională.
    Sursa: bizlaw.md

  • Victor Micu, reales președinte al CSM. Singurul candidat a fost votat unanim

    Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a fost reales în funcție. Micu a fost singurul candidat propus pentru șefia CSM, iar pentru el și-au dat votul toți cei 11 membri ai Consiliului.

    Candidatura lui Victor Micu a fost propusă de Petru Moraru, membru CSM din partea Curții Supreme de Justiție, instanța la care activează și președintele reales al CSJ. „Este modest, tolerant, specialist de talie înaltă”, a argumentat Moraru.

    Victor Micu este în al doilea mandat la CSM, alegerile în Consiliu fiind marcate de mai multe acuzații de lipsă de transparență. Micu a fost propus pentru noul mandat în Consiliu de colectivul Curții Supreme de Justiție, instanţă în care a fost promovat de CSM în iunie 2017, contrar criticilor societății civile și a presei care au semnalat probleme de moralitate în acest caz.

    Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a fost reales în funcție. Micu a fost singurul candidat propus pentru șefia CSM, iar pentru el și-au dat votul toți cei 11 membri ai Consiliului.

    Candidatura lui Victor Micu a fost propusă de Petru Moraru, membru CSM din partea Curții Supreme de Justiție, instanța la care activează și președintele reales al CSJ. „Este modest, tolerant, specialist de talie înaltă”, a argumentat Moraru.

    Victor Micu este în al doilea mandat la CSM, alegerile în Consiliu fiind marcate de mai multe acuzații de lipsă de transparență. Micu a fost propus pentru noul mandat în Consiliu de colectivul Curții Supreme de Justiție, instanţă în care a fost promovat de CSM în iunie 2017, contrar criticilor societății civile și a presei care au semnalat probleme de moralitate în acest caz.

    În 2014, atunci când a candidat pentru primul mandat în CSM, Micu a indicat în programul său de activitate că va contribui la întărirea integrității și a transparenței în sistemul judiciar, dar și că va susține organizarea evenimentelor publice și a campaniilor pentru întărirea încrederii în Justiție. Cu toate acestea, activitatea CSM în ultimii trei ani a fost marcată de critici, atât din interiorul, cât și din exteriorul sistemului, legate de lipsa de independență a Consiliului și a Justiției în general. Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii a fost acuzat de încercarea de a adopta un nou Regulament privind publicarea hotărârilor judecătorești care ar fi îngrădit accesul jurnaliștilor și al întregii societăți la aceste acte.

    În perioada primului mandat de președinte al CSM al lui Victor Micu, circa 110 judecători au demisionat sau au fost demiși din funcție, iar în privința a circa 40 de judecători și foști magistrați, Consiliul a dispus pornirea urmăririi penale. În 2014, Micu a expediat, din numele CSM, o plângere la Centrul Național Anticorupție împotriva președintei Colegiului civil al CSJ, Svetlana Filincova, pe care a acuzat-o de manipularea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Procurorii au pornit o cauză penală pe acest caz, dar până în prezent, magistrata, care și-a dat demisia din funcția de președintă a Colegiului, nu are nicio calitate procesuală în dosar.

    În perioada în care Victor Micu a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, în această instanță s-au produs mai multe încălcări grave. În 2009, câțiva magistraţi de la Râșcani au participat la examinarea demersurilor de arest în privința protestatarilor din 7 aprilie, iar ședințele de judecată au fost ținute la sediile comisariatelor de poliție.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2016, actualul președinte al CSM deține în proprietate un apartament de 109 metri pătrați, procurat prin contract de investiții în 2009, cu peste 729.000 de lei, patru terenuri agricole în Popești, raionul Drochia, obținute prin moștenire în 2016, și un automobil Volvo S80, procurat în 2011 cu 80.000 de lei. De asemenea, Micu indică o casă de 120 de metri pătrați, deținută în folosință. Aceasta pare să fie locuința socrilor magistratului, cea în care Micu a trăit o perioadă lungă.

    Președintele CSM a inclus în declarația de avere și o datorie de 28.440 de euro, asumată în 2016, pentru construcția unui apartament. Este vorba despre un imobil în blocul de pe strada Hristo Botev din Capitală, construit pentru angajații Judecătoriei sectorului Râșcani. Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, apartamentul i-ar fi fost alocat fără să fi existat o solicitare în acest sens din partea președintelui CSM. Victor Micu a condus grupul de lucru care a decis cine vor fi judecătorii beneficiari ai locuințelor din acest bloc. În prezent, procurorii au în lucru un dosar penal în privința ex-președintelui Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, bănuit de îmbogățire ilicită. În cadrul dosarul sunt examinate și mai multe încălcări legate de construcția blocului și repartizarea apartamentelor de pe str. Hristo Botev.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii au ales șase membri noi ai CSM. Victor Micu NU pleacă

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Ceilalți doi judecători care și-au depus dosarele de participare la concurs din proprie inițiativă, Viorica Puică și Gheorghe Balan, au luat numai câte 146 și, respectiv, 57 de voturi. 

    De altfel, aceștia, magistrați la Judecătoria Botanica, au fost unicii care au criticat, la Adunarea Generală a Judecătorilor, activitatea din ultimii ani a CSM. În timp ce Puică a sesizat mai multe acțiuni menite să inducă frica în rândul judecătorilor pentru a-i putea „manipula”, Balan a spus că independența justiției a fost „mimată” și supusă intereselor guvernării. 

    Mandatul noilor membri ai CSM va fi de patru ani.

    La Adunarea Judecătorilor au fost aleși și doi membri supleanți ai CSM - Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (298 și, respectiv, 256 de voturi). Gheorghe Balan a luat aici 89 de voturi, ceea ce nu a fost suficient. 

    Totodată, în calitate de membri ai Consiliului disciplinar au fost aleși Ala Cobăneanu și Nadejda Toma din partea CSJ, Irina Cobzac și Anatolie Minciună din partea curților de apel și Aliona Miron din partea judecătoriilor.
    Sursa: ziarulnational.md

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • VIZITA DE LUCRU A MEMBRILOR CSM LA ODESSA, UCRAINA

    În perioada 13-15 septembrie, reprezentanții instituțiilor din sectorul justiției participă la o vizită de studiu în regiunea Odessa, Ucraina.

    Membrii delegațiilor din cele două țări fac schimb de experiență cu privire la aspecte de funcționare a sectorului de justiție, în special punerea în aplicare a noilor tehnologii informaționale pentru a spori transparența, eficiența și optimizarea cheltuielilor bugetare în sistemul judecătoresc.

    În perioada 13-15 septembrie, reprezentanții instituțiilor din sectorul justiției participă la o vizită de studiu în regiunea Odessa, Ucraina.

    Membrii delegațiilor din cele două țări fac schimb de experiență cu privire la aspecte de funcționare a sectorului de justiție, în special punerea în aplicare a noilor tehnologii informaționale pentru a spori transparența, eficiența și optimizarea cheltuielilor bugetare în sistemul judecătoresc.

    Având în vedere că regiunea Odessa este în proces de pilotare a programului E-Dosar, delegația Republicii Moldova are oportunitatea să studieze experiența judecătoriilor din această regiune privind sistemul electronic de depunere a dosarelor, precum și alte instrumente inovative.

    Din delegația Republicii Moldova fac parte reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești și Centrului de Telecomunicații Speciale. Schimbul de experiență este organizat cu suportul Programului USAID pentru Justiție Transparentă.
    sursa: csm.md

  • VICTOR MICU: PERCEPȚIA CETĂȚEANULUI FAȚĂ DE SISTEMUL JUDECĂTORESC S-A ÎMBUNĂTĂȚIT, DAR MAI EXISTĂ CÂTE UN CAZ RĂSUNĂTOR CARE STRICĂ TOATĂ IMAGINEA.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre primul caz de cercetare a unui judecător pentru îmbogățire ilicită și despre averile pe care le deține. Victor Micu a mai subliniat că există unele dificultăți în cadrul procesului de reorganizare a rețelei de judecătorii, dar și despre obligațiile morale și de integritate ale magistraților.

    În contextul cercetării inițiate de procurori pe numele unui judecător, Oleg Melniciuc, pentru îmbogățire ilicită, am vrut să vă întrebăm în legătură cu donațiile pe care le declară acesta în declarațiile sale de avere, din partea mamei sale, care este în vârstă. De asemenea, mama sa, rudele sale au apartamente într-un bloc destinat judecătorilor, presa a scris despre asta de mai multe ori. De ce Consiliul Superior al Magistraturii nu a reacționat la aceste situații, dar, dimpotrivă, l-a avansat în funcția de vice-președinte al Judecătoriei Chișinău?

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre primul caz de cercetare a unui judecător pentru îmbogățire ilicită și despre averile pe care le deține. Victor Micu a mai subliniat că există unele dificultăți în cadrul procesului de reorganizare a rețelei de judecătorii, dar și despre obligațiile morale și de integritate ale magistraților.

    În contextul cercetării inițiate de procurori pe numele unui judecător, Oleg Melniciuc, pentru îmbogățire ilicită, am vrut să vă întrebăm în legătură cu donațiile pe care le declară acesta în declarațiile sale de avere, din partea mamei sale, care este în vârstă. De asemenea, mama sa, rudele sale au apartamente într-un bloc destinat judecătorilor, presa a scris despre asta de mai multe ori. De ce Consiliul Superior al Magistraturii nu a reacționat la aceste situații, dar, dimpotrivă, l-a avansat în funcția de vice-președinte al Judecătoriei Chișinău?

    Competența de a verifica bunurile și averile judecătorilor nu este a CSM, dar a Autorității Naționale de Integritate, care nu activează din august 2016. A fost depusă o plângere referitor la faptele date la procuratură. Procuratura a verificat circumstanțele și a adoptat o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale. Mă refer la casa destinată judecătorilor de la Râșcani și judecătorilor de la Curtea Constituțională, de pe strada Hristo Botev. Acolo a fost cu grup de lucru, este hotărârea Consiliului Municipal Chișinău, s-a făcut totul transparent. Acordarea spațiului locativ s-a făcut la un preț redus de 360 euro metrul pătrat. Ținând cont de prețurile care sunt pe piață, cred că nu este un preț așa de mic. Cineva în presă a scris că judecătorii sunt deja proprietari ai apartamentelor. De la contractul de investiții și până la dreptul de proprietate este foarte mult.

    Dumneavoastră tot aveți apartament acolo.

    Da, și eu am recunoscut. Și acum plătesc ratele și când o să le achit, atunci o să devin proprietar. Dacă n-o să-mi permită bugetul să achit, firma are dreptul să rezilieze contractul.

    Locuiți acolo?

    Nu locuiesc. Nu a fost dat în exploatare. Pot să vă spun că locuiesc în strada Drumul Crucii, am indicat și în declarația de avere, a fost publicat un articol de Ziarul de Gardă, când am fost numit în funcția de președinte al CSM. Locuiesc în casa socrilor din anul 1994. Este o casă rămasă prin succesiune de la bunelul soției mele și locuim acolo împreună. Casa este din 1962 sau 1964, nu mai țin minte. E clar că e făcută reparație. Dar am și apartament pe strada Miron Costin, apartamentul familiei, care a fost dobândit în perioada de când activez. Trebuia să trec cu traiul în apartament, dar ținând cont de unele circumstanțe, nu a fost posibil. Posibil că lunile viitoare o să trec cu totul în apartament. Am și un automobil, Volvo din anul 2008, este înregistrat în proprietatea mea din 2011, nu l-am schimbat până acum.

    Judecătorii, procurorii, cei care lucrează cu legea și o știu foarte bine, știu foarte bine, probabil, și cum să ocolească legile, mai ales că unele norme permit acest lucru. De exemplu, dacă o proprietate e scrisă pe numele surorii sau pe numele cumnatului, iar subiectul declarării locuiește acolo. Nu știu cum ar putea fi dovedit acest lucru în instanță.

    Dacă până acum era prevăzută declararea numai a ceea ce se deține în proprietate, acum este un aliniat unde se prevede că persoana trebuie să indice și adresa la care locuiește, chiar dacă nu este proprietar. Legea actuală, care a intrat în vigoare în august 2016 este mai restrictivă.

    Doar că până acum nu a fost aplicată.

    E clar că legea este foarte dură și noi, la Consiliul de Integritate am anunțat concurs, dar au fost puține rețineri. Dar, până la urmă competențele ANI vor fi foarte amănunțite, vor fi angajați inspectori de integritate, vor fi aleși președintele și vice-președintele și cred că efectul de la activitatea ANI, față de fosta CNI, va fi mai mare, așa sper eu. Legea oferă mai multe prerogative, drepturi, anume inspectorilor de integritate, care vor verifica averile demnitarilor și funcționarilor publici.

    Dar de ce durează atât ca ANI să devină funcțională? Dacă stăm să analizăm punct cu punct, înțelegem care au fost etapele și ne dăm seama care vă sunt argumentele, dar, totuși, de ce se tergiversează?

    A durat până au fost delegați reprezentanții societății civile. Oricum, exista numai legea și nimic altceva nu mai era. Noi am adoptat regulamentul cu privire la alegerea președintelui și vice-președintelui. Acum lucrăm asupra regulamentului Consiliului de Integritate. Sunt chestiuni de procedură prevăzute în lege și noi nu am putut să depășim cadrul legal. Ne-am străduit să grăbim situația, dar nu-i posibil să încalci legea și să grăbești lucrurile. Poate trebuia de prevăzut în legea actuală ca CNI să funcționeze până când vor fi aleși președintele și vice-președintele ANI și poate nu era timpul acesta pierdut. Dar așa, instituția nu funcționează de aproape un an.

    Credeți că cineva poate să profite de această perioadă, când nu sunt verificate declarațiile de avere și interese ale demnitarilor?

    Eu cred că perioada poate fi verificată după ce va fi ales președintele, vice-președintele și toate organele de control. Inspectorii de integritate vor avea dreptul și obligația să verifice averea funcționarilor publici pe anii precedenți. E clar că ar fi fost bine ca instituția să funcționeze, dar noi abia la la 1 ianuarie 2017 am început să adoptăm regulamente, o strategie referitoare la acțiunile noastre.

    Dumneavoastră veți mai rămâne în cadrul Consiliului de Integritate, odată cu numirea la Curtea Supremă de Justiție? Ca să completez întrebarea, probabil nu veți mai putea rămâne în cadrul CSM, care v-a desemnat la Consiliul de Integritate.

    În lege nu există incompatibilități referitoare la faptul dacă membrul CSM nu poate candida la o funcție de judecător în altă instanță. Având în vedere că mandatul meu de membru al CSM și de președinte îmi expiră la 1 ianuarie 2018, am hotărât să candidez la o funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Au mai candidat doi judecători și ținând cont de punctele acumulate la Colegiul de selecție, am fost propus pentru funcția de judecător la CSJ.

    Intenția mea este să-mi duc mandatul de membru al CSM și de președinte până la final. Așa este intenția mea, dar o să mă mai gândesc care va fi situația, mai am tot dreptul. Aș opta pentru finalizarea mandatului, pentru că mandatele tuturor membrilor CSM expiră în noiembrie, în decembrie și în ianuarie. Numai al unui membru CSM expiră mai târziu, pentru că a fost ales mai târziu, peste un an. Dacă aș pleca la CSJ, se va crea un vid la CSM.

    Înseamnă că rămâneți și membru al Consiliului de Integritate?

    Da, rămân. Deja, dacă o să plec la CSJ, se va soluționa chestiunea în cauză, dar în lege tot nu e prevăzut cum ar trebui de procedat. Judecătorul, conform legii, nu poate munci în alt domeniu, decât în justiție sau în domeniul didactic. Când va apărea problema, va fi soluționată de către CI.

    Doamna Iftodi a ales să plece. Dar situația tot nu era foarte clară.

    Da, dumneaei, pentru a nu lăsa loc de interpretări, a hotărât să depună cerere.

    Desemnarea dumneavoastră la Curtea Supremă de Justiție prin votul colegilor dumneavoastră, nu a fost o situație de conflict de interese? Poate nu e una clasică, strict reglementată de lege, dar dacă e să ne uităm la aspectul moral al acestei probleme?

    Faptul că suntem colegi nu înseamnă nimic. Noi avem diverse opinii. Ați văzut că la ședințele CSM nu se votează unanim. Sunt situații când se votează unanim, dar și situații foarte aprinse când sunt voturi și așa, și așa. Uneori conflictul de interese se interpretează… eu chiar mă mir. Nu poți să interpretezi conflictul de interese la nesfârșit. Există niște limite.

    Eu vă întrebam din punct de vedere al eticii, al moralității. Pentru că dumneavoastră fiind aici la CSM, șeful lor, în calitate de președinte al Consiliului, se poate întâmpla ca membrii CSM să aibă niște sentimente mai favorabile.

    Sentimente poate să aibă fiecare. Poate sunt favorabile, dar poate nu sunt favorabile. Deja fiecare se exprimă prin vot pro sau contra.

    Cum decurge procesul de reorganizare a instanțelor de judecată?

    Legea a ținut cont de unele circumstanțe, dar real, în practică, sunt multe dificultăți. Foarte mulți judecători, asistenți, grefieri pleacă din sistemul judecătoresc. Sunt dosare tot mai multe, exigențele față de judecători s-au mărit. A avut un impact și legea cu privire la pensionare. Dacă vorbim de asistenți și grefieri, salariul lor este foarte mic. Mai ales în raioane, practic, judecătorii îi roagă pe asistenți și grefieri să nu plece, că nu au cu cine lucra. Chiar și în Chișinău este problema aceasta, de exemplu, la Judecătoria Chișinău avem acum 80 de funcții vacante.

    Sunt și probleme legate de Programul integrat de gestionare a dosarelor. Era prevăzut ca toate dosarele puteau fi depuse la orice sediu al instanței, dar urmau să fie repartizate aleatoriu la toate instanțele. Înainte de anul nou s-a modificat legea și repartizarea se face între judecătorii care sunt în aceeași filială. E o problemă cu repartizarea aleatorie, dacă sunt 2-3 judecători la o filială. Altfel, dacă cetățeanul depunea cerere la Ocnița, dosarul putea să fie repartizat la Briceni, ar fi apărut o problemă de deplasare.

    Au venit și oameni noi în sistem.

    Dacă să vorbim despre ultimii ani, nu jumătate, dar aproape jumătate dintre judecători s-au schimbat, unii s-au eliberat, iar alții au venit în locul lor. Dar sunt raioane unde din 2014 noi anunțăm concurs, dar nu dorește niciun judecător să plece acolo.

    A schimbat acest lucru atmosfera din sistem? Pentru că sistemul de justiție nu este văzut foarte bine de populație, este în continuare perceput ca fiind cu un risc înalt de corupție.

    Sunt de acord, dar nu până la capăt. S-au făcut mai multe acțiuni pentru majorarea transparenței în sistem, dar nu întotdeauna se recunoaște. Este foarte complicat să vezi binele, este mai ușor să vezi răul. Dar sunt de acord că mai sunt probleme.

    E foarte complicat să schimbi percepția, dar, totuși, conform ultimelor sondaje, nu cu mult, dar s-a îmbunătățit percepția cetățeanului față de sistemul judecătoresc. Sunt de acord că mai există câte un caz răsunător care strică toată imaginea.

    La asta am vrut să mă și refer, la cazurile de rezonanță care sunt examinate cu ușile închise, când interesul public este foarte mare, cum a fost dosarul fostului premier Vlad Filat, sau când se dă o sentință de 7 ani și jumătate pentru o persoană care se presupune că a participat la o fraudă bancară uriașă pentru proporțiile noastre. Sunt situații care trezesc nedumeriri și neîncrederea populației.

    CSM, ca organ de autoadministrare, nu are dreptul să dea indicații dacă să se examineze în ședință închisă sau deschisă. Dacă s-a încălcat norma legală, lasă să depună plângere la CSM și Inspecția Judiciară va verifica dacă au fost încălcări sau nu.

    La capitolul îmbunătățirii actului de justiție, ținând cont de hotărârile Curții Supreme de Justiție, față de anul precedent, calitatea actului de justiție s-a îmbunătățit. Dar e foarte greu să se recunoască asta. Oricum, judecătorul este liber și trebuie să fie liber, și trebuie să adopte hotărârea în baza probelor care sunt prezentate, obiectiv și echidistant. Acesta este principiul de bază.

    Vrem să vă întrebăm și despre cercetarea penală a unor judecători. Mai mulți judecători spun că acel articol din legislație care permite cercetarea penală pentru adoptarea unei hotărâri ilegale trebuie eliminat.

    În unele țări nu există așa normă de incriminare. Articolul 307 din Codul penal al RM se referă la adoptarea unei încheieri, hotărâri vădit ilegale. Este cuvântul ”vădit” și aici apar interpretări. Oricum, cât există norma legală, e clar că procurorul are dreptul să înainteze învinuirea.

    Credeți că ar putea să urmeze alte dosare pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită? Presa a avut destule investigații pe numele judecătorilor, în care a arătat că au unele proprietăți care le depășesc veniturile legale.

    Este competența organelor procuraturii dacă se vor instrumenta asemenea cauze sau nu. A fost cazul dat pe care l-am examinat din toate punctele de vedere. Norma în cauză a intrat în vigoare în 2014, iar legea penală are efect retroactiv numai în cazul în care se ușurează pedeapsa. Dacă faptele au avut loc până în 2014, organele nu vor putea demonstra dacă este îmbogățire ilicită sau nu.

    Deci, cineva poate să stea liniștit.

    Nu poți să incriminezi unei persoane niște fapte înainte să fie intrată în vigoare norma  juridică.

    În prezent, activitatea unui judecător îi permite să ducă o viață integră, luând în calcul toate realitățile noastre?

    Odată ce ți-ai asumat rolul de judecător, trebuie să te limitezi în unele situații. Fiecare dintre noi ne dorim să trăim cât mai bine, dar oricum, funcția de judecător este interesantă, dar este și foarte responsabilă. Asta nu înseamnă că judecătorul trebuie să fie izolat de tot, să nu vorbească cu nimeni, să nu se ducă nici la o nuntă sau la o sărbătoare, dar trebuie să aibă un comportament adecvat. Cum ar fi ca un judecător să se ducă la o nuntă sau la o discotecă și să danseze așa, exagerat? Nu este corect. Noi avem și Codul de etică, și Codul cu privire la răspunderea disciplinară, care prevăd restricții față de judecători. Poți să mergi la o nuntă, dar nu poți să te duci la o nuntă la cineva care a fost parte într-un dosar examinat. Salariile judecătorilor poate sunt mai mari față de alți funcționari, dar ținând cont de restricțiile care se impun față de judecători, nu este foarte exagerat.
    sursa: moldovacurata.md

  • Victor Micu explică decizia CSM în cazul Domnicăi Manole: „S-a vehiculat că CSM a pus la bază exclusiv avizul SIS. Nu este adevărat”

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, explică motivele, care au stat la baza deciziei membrilor Consiliului privind declararea judecătoarei Domnica Manole incompatibilă cu funcția de magistrat, într-un interviu pentru Realitatea.md.

    În timp ce Domnica Manole a susținut, după ședința CSM, că instituția nu are competența de a elibera magistrați din funcție în baza unor avize ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Victor Micu precizează că membrii Consiliului au avut în vedere nu doar documentul, dar și alte informații acumulate anterior. „S-a vehiculat foarte mult că CSM a pus la bază exclusiv avizul Serviciului de Informații și Securitate. Nu este adevărat. Noi am pus la bază mai multe circumstanțe și mai multe informații. În ședința plenului CSM, e clar că s-a ținut cont și de avizul SIS, dar vreau să accentuez, că CSM are organele sale de verificare a judecătorilor. A fost propusă spre eliberare din cauza faptul că a încălcat articolul 8 din Legea cu privire la statului judecătorului. În articolul în cauză, se prevăd restricțiile judecătorului cu părțile”, a declarat președintele CSM.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, explică motivele, care au stat la baza deciziei membrilor Consiliului privind declararea judecătoarei Domnica Manole incompatibilă cu funcția de magistrat, într-un interviu pentru Realitatea.md.

    În timp ce Domnica Manole a susținut, după ședința CSM, că instituția nu are competența de a elibera magistrați din funcție în baza unor avize ale Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Victor Micu precizează că membrii Consiliului au avut în vedere nu doar documentul, dar și alte informații acumulate anterior. „S-a vehiculat foarte mult că CSM a pus la bază exclusiv avizul Serviciului de Informații și Securitate. Nu este adevărat. Noi am pus la bază mai multe circumstanțe și mai multe informații. În ședința plenului CSM, e clar că s-a ținut cont și de avizul SIS, dar vreau să accentuez, că CSM are organele sale de verificare a judecătorilor. A fost propusă spre eliberare din cauza faptul că a încălcat articolul 8 din Legea cu privire la statului judecătorului. În articolul în cauză, se prevăd restricțiile judecătorului cu părțile”, a declarat președintele CSM.

    „S-a evidențiat în mai multe situații. Prin anii 2008-2009, cazul a fost mediatizat de presă, când dădea consultații lui Mușuc, care era reprezentantul Partidului Comuniștilor, la părți pe dosar despre ce trebuia să facă. Un alt caz a fost când un avocat i-a reprezentat interesele Domnicăi Manole în Curtea Supremă de Justiție pe un dosar pornit împotriva CSM. Ulterior, Domnica Manole a participat în cadrul Curții de Apel ca judecător în care partea pe dosar era avocata. Aceasta restabilit-o în funcție, pe când trebuia să declare abținere”, a adăugat Victor Micu.

    Președintele CSM a amintit și de cazul din 2016, atunci când pe numele Domnicăi Manole a fost deschis un dosar penal, ea fiind suspectată de pronunțarea unei hotărâri contrare Legii, după ce magistrata a dispus anularea unei hotărârii a CEC-ului privind inițierea referendumului republican constituțional la inițiativa Platformei DA. „Domnica Manole a spus la ședință că a fost influențată, iar noi i-am adresat întrebarea: De ce nu ați declarat? Orice influență imediat organului de administrare judecătorească și, conform procedurii, se înregistrează în registru. Ea nu a întreprins nicio măsură în acest sens. Este o încălcare gravă din partea unui judecător când el declară public că a fost influențat și nu s-a întreprins nimic. A mai fost un caz examinat recent în 2017, unde judecătoarea a avut o opinie separată. Dacă judecătorul are o opinie separată, aceasta se anexează la materialele dosarului și nu se discută cu partea pe dosar. Este vorba despre dosarul Candu vs. Jurnal TV”, a explicat președintele CSM.

    Potrivit legii, Domnica Manole poate să conteste decizia CSM în termen de 15 zile la Curtea Supremă de Justiție. „Dacă CSJ va consideră că CSM a încălcat procedură, e clar că ne vom conforma deciziei în cauză. Vom vedea care este soluția”, a conchis Victor Micu.
    sursa: realitatea.md

  • Plângere penală împotriva lui Victor Micu și a mai multor membri ai CSM. Procuratura Generală are la dispoziție 30 de zile pentru a decide dacă pornește urmărirea penală

    Magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

    Magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției Oleg Efrim și fostul procuror general Corneliu Gurin.

    Plângerea penală împotriva membrilor CSM a fost depusă luni, 5 iunie, la Procuratura Generală. Astăzi, în cadrul ședinței Consiliului, Balan a cerut amânarea examinării chestiunii privind selectarea unui judecător la Curtea Supremă de Justiție până când procurorii nu se vor expune asupra plângerii pe care a depus-o. După ce au examinat solicitarea magistratului, membrii CSM au decis că aceasta este neîntemeiată.

    La 30 ianuarie 2014, în privința lui Gheorghe Balan a fost intentată o procedură disciplinară. Patru luni mai târziu, Colegiul disciplinar a decis să claseze procedura. Totuși, în iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat hotărârea Colegiului şi a emis una nouă cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghe Balan sub formă de „avertisment”.

    Magistratul a fost găsit vinovat de încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului. Balan a fost acuzat că, la emiterea sentinţei din 8 august 2013 pe cauza penală de învinuire a lui Maxim Scopenco, nu s-a expus asupra măsurii preventive aplicate inculpatului, încălcând astfel prevederile Codului de Procedură Penală care prevede că la adoptarea sentinţei instanţa de judecată urmează să soluţioneze chestiunea referitoare la revocarea, înlocuirea sau aplicarea măsurii preventive în privinţa inculpatului. Balan a contestat încă în 2014 la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, dar cererea acestuia a fost respinsă de instanță.

    Gheorghe Balan este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai critici magistrați față de problemele din sistemul judecătoresc. 
    s
    ursa: anticoruptie.md

  • Președintele CSM, Victor Micu, printre pretendenții la funcția de judecător la CSJ. Cine sunt ceilalți candidați

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Judecătoarea Viorica Puica activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Activitatea acesteia a fost evaluată cu calificativul ”excelent” și 80 de puncte. Viorica Puica este judecătoare din 2002, iar din 2009 este și formator la Institutul Naţional al Justiţiei.

    Cel de-al treilea candidat este Mihail Diaconu, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Acesta are cel mai mic punctaj dintre candidați – 72 de puncte și a fost evaluat cu calificativul ”foarte bine”. Diaconu este judecător din 2004. În 2014 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Buiucani, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017. Mihail Diaconu a apărut în vizorul presei încă din aprilie 2009, când a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP). La fel, el este unul dintre judecătorii care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul ”Spălătoria rusească” și a prelungit mandatul de arest al fostului premier Vlad Filat.
    sursa: bizlaw.md

  • Victor Micu: Judecătorii ar putea să plece din sistem. Care este motivul

    Judecătorii ar putea să plece din sistem, dacă salariile acestora vor fi micșorate. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, pentru Bizlaw.md, în contextul în care Ministerul Muncii a elaborat un proiect, prin care salariile judecătorilor, procurorilor, dar și altor angajați, prin care baza de calcul a salariilor de funcție să fie salariul mediu pe economie realizat în anul 2015 și nu cel din anul trecut, așa cum prevede Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor.

    În opinia președintelui CSM, judecătorii, comparativ cu alte profesii, au interdiția de a avea activitate economică și statul trebuie să le asigure un salariu decent.

    Judecătorii ar putea să plece din sistem, dacă salariile acestora vor fi micșorate. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, pentru Bizlaw.md, în contextul în care Ministerul Muncii a elaborat un proiect, prin care salariile judecătorilor, procurorilor, dar și altor angajați, prin care baza de calcul a salariilor de funcție să fie salariul mediu pe economie realizat în anul 2015 și nu cel din anul trecut, așa cum prevede Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor.

    În opinia președintelui CSM, judecătorii, comparativ cu alte profesii, au interdiția de a avea activitate economică și statul trebuie să le asigure un salariu decent.

    ”Dacă legea o să fie adoptată, s-ar putea ca judecătorii să plece din sistem. Nu avem mulți judecători în țară, sunt peste 400. Considerăm că trebuie să fie majorate salariile pentru alte categorii de angajați bugetari și nu să fie micșorate pentru judecători”, a declarat Victor Micu.

    Ministerul Muncii a elaborat proiectul de modificare a mai multor legi, motivând că prevederile actuale sunt inechitabile și favorizează judecătorii, procurorii și alți angajați pentru care sunt stabilite sporuri la salariu în cuantum față de salariu mediu pe economie.

    Astfel, dacă în anul 2016 salariile de funcție ale judecătorilor s-au calculat în cuantum de 3,0 – 5,0 salariu mediu pe economie realizat în anul 2015 (4.610 lei), atunci în anul 2017, salariile acestora urmează a fi majorate cu 10,2% (salariul mediu pe economie realizat în anul 2016 este de 5084 lei). Prin urmare, lefurile judecătorilor calculate ținând cont de salariul mediu pe economie în anul 2015 variază între 14 mii și 23 mii lei, în funcție de instanță și vechime în muncă. De la 1 aprilie salariile de funcție ale acestora ar fi trebuit să crească cu cel puțin 1,4 mii de lei, iar în unele cazuri – cu aproape 3 mii de lei.

    Autorii proiectului de lege susțin că judecătorii câștigă mai mult decât conducerea statului. Salariul de funcție al Președintelui Republicii Moldova constituie puțin sub 13.000 de lei, al Președintelui Parlamentului și al Prim-ministrului este de aproape 12.000 de lei, iar salariul unui deputat sau ministru este de aproape 9.600 de lei.

    Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători au plecat din sistem. Atunci, motivul a fost reforma sistemului de pensii.
    sursa: bizlaw.md

  • Președintele CSM își dorește o promovare. Micu ar putea candida pentru funcția de judecător la Curtea de Apel

    Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, își dorește să fie promovat în calitate de judecător la Curtea de Apel. Micu este în prezent magistrat la Judecătoria Chișinău, iar marți, 21 martie, CSM urmează să examineze solicitarea judecătorului de a fi verificat de către Colegiul de evaluare, Colegiul pentru selecție și Comisia unică a Institutului Național al Justiției în vederea promovării în instanța ierarhic superioară.

    Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, își dorește să fie promovat în calitate de judecător la Curtea de Apel. Micu este în prezent magistrat la Judecătoria Chișinău, iar marți, 21 martie, CSM urmează să examineze solicitarea judecătorului de a fi verificat de către Colegiul de evaluare, Colegiul pentru selecție și Comisia unică a Institutului Național al Justiției în vederea promovării în instanța ierarhic superioară.

    Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Victor Micu ne-a declarat că încă nu a decis sigur dacă va depune dosarul pentru promovare. „Anul acesta împlinesc vârsta pentru obținerea pensiei de judecător. Nu știu dacă voi decide să rămân în sistem. Încă nu am hotărât. Mandatul meu de membru al CSM expiră la începutul anului viitor și trebuie să iau o hotărâre ce fac mai departe. Nu cred că voi candida pentru un nou mandat. Dacă decid să rămân în sistem aș prefera să judec dosare. Munca la CSM este totuși diferită. Pot să vă asigur însă că indiferent de decizia pe care o voi lua, nu voi încălca nicio normă legală”, ne-a declarat președintele CSM.

    Micu nu este primul membru al Consiliului care a încercat să obțină un transfer sau o promovare în cariera de judecător în perioada în care a făcut parte din CSM. În toamna anului trecut, membrul CSM Dorel Musteață a obținut un transfer de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău.

    Un an mai devreme, în iunie 2015, CSM a adoptat o hotărâre privind propunerea de promovare a lui Anatolie Țurcan, membru al Consiliului, din funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău în cea de judecător al Curții Supreme de Justiție.

    Și fostul președinte interimar al CSM Nichifor Corochii a trecut testul de evaluare pentru promovarea la Curtea de Apel Chișinău în perioada în care se afla încă la Consiliu. Ce-i drept, promovarea propriu-zisă a avut loc abia după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM.  

    „Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la CSM nu interzice membrilor CSM sa fie evaluați pentru eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară. În Romania, pe parcursul mandatului și un termen după expirarea mandatului, membrii CSM nu au dreptul să participe la concursuri pentru o eventuală promovare. În Republica Moldova, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au o asemenea interdicție”, explică Ion Guzun, expert al Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Potrivit lui, practica din Republica Moldova a arătat că membrii CSM au fost evaluați pe parcursul mandatului său, iar ulterior promovați în instanțe ierarhic superioare sau în Judecătoria Chișinău, iar această practică nu este una bună, pentru că se creează impresia că membrii CSM își utilează funcția în scopul de promovare. Centrul de Resurse Juridice a propus modificarea legislației în acest sens, însă nu a fost acceptată.
    sursa: anticoruptie.md

  • Victor Micu: Rugăm asistenții și grefierii să devină judecători

    Calitatea actului justiției din țară s-a îmbunătățit, dar sistemul judecătoresc se confruntă cu un șir de probleme care par să nu aibă rezolvare. Judecătorii duc lipsă de magistrați, salariile mici alungă asistenții, traducătorii și grefierii din instanțe, iar schimbarea modalității de pensionare i-a cam pus pe gânduri pe cei care fac justiție în Moldova. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, susține că din cauza lipsei judecătorilor în instanțele din țară, va fi greu ca planul de specializare a magistraților să fie implementat, din 1 iulie, așa cum prevede noua lege. Victor Micu a răspuns la întrebările Bizlaw.md și a spus cum vor funcționa instanțele, de ce nu s-a găsit încă un conducător la Judecătoria Chișinău și ce soluții sunt pentru a îmbunătăți sistemul.

    Calitatea actului justiției din țară s-a îmbunătățit, dar sistemul judecătoresc se confruntă cu un șir de probleme care par să nu aibă rezolvare. Judecătorii duc lipsă de magistrați, salariile mici alungă asistenții, traducătorii și grefierii din instanțe, iar schimbarea modalității de pensionare i-a cam pus pe gânduri pe cei care fac justiție în Moldova. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, susține că din cauza lipsei judecătorilor în instanțele din țară, va fi greu ca planul de specializare a magistraților să fie implementat, din 1 iulie, așa cum prevede noua lege. Victor Micu a răspuns la întrebările Bizlaw.md și a spus cum vor funcționa instanțele, de ce nu s-a găsit încă un conducător la Judecătoria Chișinău și ce soluții sunt pentru a îmbunătăți sistemul.

    Bizlaw: Cum apreciați, la această etapă, calitatea muncii judecătorilor?

    Victor Micu: Calitatea muncii judecătorilor s-a îmbunătățit, în ultima perioadă. Dovadă este faptul că, conform statisticii pe anul precedent, mai puține horărâri au fost anulate de către instanțele superioare. Dar, oricum, întotdeauna este loc de mai bine. Ținând cont că la noi legislația se modifică în fiecare zi, sunt situații când hotărârea este corectă în esență, dar judecătorii au diverse interpretări. Cu certitudine, în ultima perioadă s-au întreprins măsuri în acest sens. Curtea Supremă de Justiție emite așa un fel de recomandări, care nu sunt obligatorii, dar prin care se recomandă judecătorilor să țină cont de ele pe unele chestiuni care sunt interpretabile. Se adoptă și hotărârile plenului, cum au fost și anterior, privind explicarea unei chestiuni care este interpretabilă. Dar, încă o dată vreau să spun că este loc de mai bine, privitor la adoptarea hotărârilor. Oricum, noi statistica o putem face după hotărârile CSJ. La moment, dvs. cunoașteți că lă CSJ este așa procedură, care se numește inadmisibilitatea, care se examinează de către trei judecători Dacă judecătorii consideră că cererea, recursul este admisibil, atunci se admite și se trasmite în complet de cinci de judecători. Vreau să vă spun că nu toate hotărârile sunt contestate. Până la urmă asta e situația. Hotărârea dacă este intrată în vigoare, devine irevocabilă, este executorie și este obligatorie pentru toți. Conform legii, indiferent dacă hotărârea este corectă sau nu, dar eu consider că dacă este adoptată trebuie să fie corectă, dacă ea este intrată în vigoare, trebuie să fie executată de toți participanții.

    Bizlaw: Șeful statului a respins o parte dintre candidaturile înaintate de CSM, invocând motive de integritate. Cum stă justiția moldovenească la capitolul integritate?

    Victor Micu: Aș vrea să vă spun că am primit refuzul în privința a 10 judecători care au fost candidați la funcția de președinte și vicepreședinte. Refuzul în cauză a fost publicat și anterior în presă. Este un refuz general, nu sunt invocate careva motive concrete față de anumiți judecători, care candidează la vice sau președinte. Orice judecător în timp de cinci ani, conform legii, urmează să fie recunoscut compatibil. Adică orice judecător care activează, o dată la cinci ani, trece așa o procedură prin care se verifică dacă el corespunde sau nu funcției pe care o deține, în cazul dat de judecător. Avizul în cauză se examinează la ședința CSM și se recunoaște compatibil sau incompatibil. Iar ca o statistică, anul trecut au fost recunoscute două persoane incompatibile. Ambele persoane au fost propuse președintelui pentru a fi eliberate din funcție. O persoană a fost deja eliberată, a mai rămas o persoană care a contestat hotărârea noastră și deja urmează să se expună CSJ, iar președintele să emită decretul privind eliberarea din funcție.

    Eu mă bazez mai mult pe statistică fiindcă este ușor să vorbesști la general, dar când până la urmă trebuie să vii cu dovezi nu este așa de ușor ca să demonstrezi. Noi examinăm persoanele privitor la compativbilitatea și vă spun că numai aceste cazuri sunt care întradevăr am constatat că judecătorii nu merită să dețină funcția de judecător. Este legea cu privire la verificare candidaților și funcționarilor la funcții publice, asta se referă nu numai la judecători, dar și la alte categorii de persoane.

    Bizlaw: În general, ce se întâmplă cu judecătorii respinși de șeful statului și dacă în asemenea cazuri este sesizată Inspecția Judiciară?

    Victor Micu: Odată ce refuzul în cauză este expediat CSM, se aduce la cunoștință judecătorilor. Judecătorii în cauză, candidații la funcția de judecător, funcția de trecere într-o altă instanță, trasfer sau funcție administrativă, dacă consideră că argumentele expuse în refuz nu sunt întemeiate și sunt unele generale, atunci pot depune o cerere și solicita CSM să fie propuși repetat. În cazul dat se întocmește o notă informativă de către Inspecția Judiciară, prin care sunt examinate argumentele respingerii președintelui. Nota informativă împreună cu refuzul se examinează în ședința plenului CSM și deja în rezultatul voturilor, dacă persoana întrunește cel puțin 8 voturi din 12, atunci este propus președintelui spre numire repetată. Conform Constituției și Legii cu privire la statului judecătorului, președintele este obligat să emită decret în privința persoanei în cauză.

     

    Bizlaw: Anul trecut, în 2016, în câte cazuri Inspecția Judiciară a fost sesizată și care au fost cele mai grave încălcări ale judecătorilor?

    Victor Micu: Au fost mai multe autosesizări. Recent, un judecător de la Drochia, în cazul căruia Inspecția Judiciară s-a autosesizat. Au fost expediate și plângeri de la părți vătămate, și judecătorul a fost propus spre eliberare din serviciu. Hotârârea Colegiului disciplinar încă nu este intrată în vigoare. Hotărârea urmează să fie adusă la cunoștință persoanei în cauză și, dacă judecătorul va dori să o conteste, deja o să vedem în cadrul plenului CSM, fiindcă hotărârile Colegiului disciplinar se contestă la CSM.  Dacă persoana interesată nu este de acord cu hotărârea CSM, ea se contestă la CSJ. Mai sunt două căi de atac.
    Au fost două mii și ceva de plângeri adresate în privința judecătorilor, dintre care în cazul a peste 100, Inspecția Judiciară a întocmit niște rapoarte.

    Bizlaw: Dar despre ce încălcare vorbiți?

    Victor Micu: A fost o încălcare ieșită din comun, dar nu vreau să mă expun fiindcă o să fie examinată în cadrul CSM și în cazul dat, dacă dumneaei va ataca hotărârea la CSM, o să aibă dreptul să-mi înainteze recuzare că m-am expus. Dar în general, cele mai multe pe anul precedent, după câte îmi amintesc, au fost două mii și ceva de plângeri adresate în privința judecătorilor, dintre care în cazul a peste 100 Inspecția Judiciară a întocmit niște rapoarte. Inspecția Judiciară a considerat că aceste peste 100 de plângeri sunt întemeiate, întocmește sesizările și consideră că există încălcare în privința judecătorului. Deja când hotărârea Colegiului disciplinar intră în vigoare, atunci se poate de vorbit că este sau nu vinovat judecătorul. Au fost foarte multe plângeri. Dacă ne raportăm la numărul de inspectori judiciari, că sunt doar cinci persoane, au efectuat un lucru enorm. Dar marea majoritate a plângerilor se referă la fondul cauzei. Ce înseamnă acest lucru? Că nu sunt de acord cu hotărârea emisă de către instanță, dar conform Legii cu privire la răspunderea disciplinară și, în general, conform Legii cu privire la CSM, noi nu suntem în drept să dăm apreciere unei hotărâri intrate în vigoare. Persoana poate considera că hotărârea este ilegală, dar dacă este intrată în vigoare, este obligatorie pentru toți. Atunci când scriu persoane care nu sunt juriști nu e o problemă. Dar, câteodată mă miră faptul că scriu plângeri persoane care cunosc, chiar avocați, și oricum ei depun cereri. Ei cunosc procedura, dar nu știu din ce considerente scriu plângeri. În cazul dat, Inspecția nu are dreptul să se expună asupra fondului, există instanțe ierarhic superioare. Poate spune dacă e corectă o hotărâre numai o instanță ierahic superioară. Dacă se referă la comportamentul judecătorului sau încălcarea procedurii, atunci Inspecția Judiciară poate să se expună, are dreptul să verifice o hotărâre.

    Judecătoria Chișinău este compusă din 800 de oameni, judecători, grefieri, asistenți, personal tehnic și este foarte complicat să dirijezi activitatea administrativă. Sunt persoane competente, dar nu prea doresc să acceadă în funcție, pentru a nu-și asuma responsabilitatea în primul rând.

    Bizlaw: Aș vrea să vorbim despre judecătoria Chișinău. De ce nu s-a găsit până acum un șef, candidații nu sunt suficient de pregătiți pentru a conduce judecătoria sau funcția implică un grad mai mare de responsabilitate?

    Victor Micu: Noi am fi vrut să fie mai mulți participanți, mai mulți doritori să acceadă în funcția în cauză, dar ați văzut că și la primul concurs a depus numai un candidat și la al doilea concurs tot el a depus. Nu doresc persoanele. În primul rând, este o mare responsabilitate pentru Judecătoria Chișinău, mai ales ținând cont de legea ce ține de optimizarea instanțelor judecătorești. Președintele Judecătoriei Chișinău va avea un lucru enorm. O activitate foarte vastă, ținând cont de legea aceasta, toate chestiunile care urmează să fie puse la punct. Judecătoria Chișinău este compusă din 800 de oameni, judecători, grefieri, asistenți, personal tehnic și este foarte complicat să dirijezi activitatea administrativă. Cred că din aceste considerente nu prea vor. Sunt persoane competente, dar nu prea doresc să acceadă în funcție, pentru a nu-și asuma responsabilitatea. În al doilea rând, într-adevăr, la început îți asumi o mare bătaie de cap, îți asumi o mare responsabilitate și cred că doresc să ducă o viață mai liniștită, o funcție de judecător fără ca să răspunzi. Oricum, președintele va examina și dosare. Va avea mai puține dosare, pentru că funcția administrativă implică foarte multe resurse, ținând cont de mijloace financiare, ținând cont că nu s-a construit clădirea Judecătoriei Chișinău, nu prea sunt cadre. Asistenți, grefieri, arhivari pleacă din sistemul judecătoresc, fiindcă este salariul foarte mic, dar responsabilitatea este mare și mult de lucru. Acum avem probleme, am discutat cu președinți ce să facem, pentru că nu doresc persoanele să vină în astfel de funcții. Le-am recomandat judecătorilor, președinților ca să-i mai convingă să mai rămână, dar până la urmă ei spun că activitatea este foarte mare. Vă dați seama, un arhivar, un lucrător tehnic primește în jur de 2.000 de lei.

    Bizlaw: Care ar fi soluțiile?

    Victor Micu: Soluția ar fi majorarea salariului, de unde avem, de unde nu avem. Din câte știu, se discută despre un proiect de a mări salariile funcționarilor de la așa nivel, dar nu l-am văzut încă. Un grefier primește puțin mai mult, dar oricum, trei mii și ceva nu este un salariu pentru municipiul Chișinău, mai ales dacă are familie, copii. Ei se mențin la lucru și lucrează crezând că pe viitor vor deveni judecători sau se vor duce la Institul Național al Justiției ca să absolvească. Cred că asta îi menține la serviciul în cauză. Munca unui grefier sau unui asistent în instanța de judecată implică foarte multă responsabilitate. Dacă procesul verbal este întocmit incorect, toată hotărârea se duce de râpă.

    Bizlaw: Cum vor funcționa judecătoriile din Capitală, până când va fi construit sediul Judecătoriei Chișinău? Se va merge pe specializare?

    Victor Micu: În Legea nr. 76 privind organizarea sistemului judecătoresc era prevăzut că din iulie 2017, instanțele judecătorești să fie specializate. În luna decembrie s-au operat modificări în legea în cauză. Repartizarea dosarelor prin programul Integrat de Gestionare a Dosarelor se face cum este la momentul actual, adică nu se va face pe toată circumscripția. De exemplu, în circumscripția Edineț intră Judecătoria Ocnița, Dondușeni și Judecătoria Edineț. Era prevăzut conform legii în cauză, până la modificare, ca dosarele care parvin să fie repartizate prin programul PIGD la toate filialele în cauză. La moment se primește că repartizarea în cauză se face numai între judecătorii din instanțe, cum au fost și anterior.

    Referitor la specializare, ea poate fi făcută când sunt 12 sau 15 judecători. La moment, cum au rămas câte doi-trei judecători în fiecare raion sau câte patru-cinci nu e posibil să faci specializarea. Ținând cont de situația în cauză, specializarea poate fi făcută numai în municipiul Chișinău și la Judecătoria Bălți. La moment deja funcționează specializarea magistraților. În 2014 am adoptat hotărârea CSM privind specializarea judecătorilor de la Judecătoria Buiucani, Râșcani și Bălți. Am ajuns la concluzia că specializarea judecătorilor duce la ridicarea calității actului judecătoresc și la micșorarea timpului de examinare a dosarelor. În toată lumea judecătorii sunt specializați. În Europa sunt specializați pe domenii mai înguste cum ar fi familial, impozite și tot așa. Noi am mers pe trei direcții: civil, penal și contencios administrativ. Am extins specializarea pe Chișinău la toate instanțele, la toate filialele mai bine spus. Vorbesc de Centru, Botanica și Ciocana. Judecătoria Bălți a rămas numai ea singură specializată, fiindcă în circumscripția Bălți intră Sângerei și Fălești. La Sângerei sunt trei persoane și la Fălești tot sunt trei persoane și este imposibil să faci specializarea. Eu vorbesc de specializarea pe judecători, nu pe instanțe. Pe judecători, asta înseamnă că într-o instanță activează mai multe colegii civil, penal și contencios. Pe instanțe înseamnă când instanța e specializată.

    Dvs. mi-ați adresat corect întrebarea, conform Legii în cauză, de la 1 iulie 2017, urmează să fie specializați judecătorii. Suntem în situația că singuri nu știm cum să procedăm, fiindcă în lege scrie că toți judecătorii din Republica Moldova să fie specializați, dar nu este posibil. E posibil să faci specializare, dar când există cinci sau până la 10 judecători nu poți să faci specializarea. O să vedem care va fi situația, încă nu am decis la CSM, dar conform legii, de la 1 iulie 2017 judecătorii vor fi specializați.

    Bizlaw: O specializare a judecătorilor va aduce mai multă calitate în actul justiției?

    Victor Micu: Am discutat cu președinții, chiar și cu judecătorii din Judecătoriile sectoarelor Râșcani, Buiucani și Bălți și toți am ajuns la o concluzie, cred că este și părerea unanimă a CSM, că judecătorul specializat adoptă o hotărâre mai corectă, într-un timp mai restrâns. Dacă este specializat el deja are o practică anume pe domeniul în cauză, cunoaște mai bine legislația. Când ai mai multe direcții este complicat să cunoști, în condițiile în care în municipiul Chișinău se examinează 20-30 de dosare pe zi. Acum am propus 27 de locuri pentru municipiul Chișinău, ca să micșorăm sarcina zilnică. În unele instanțe din raioane se examinau mai puține dosare, iar în Chișinău era foarte aglomerat. De aceea, am transferat locuri de judecător din raioane în Chișinău, pentru a face o balanță cât de cât corectă.

    Bizlaw: Care ar fi soluția ca instanțele din țară să nu ducă lipsă de judecători? De ce judecătorii evită anumite posturi vancante?

    Victor Micu: Dacă ați observat, în municipiul Chișinău și în muncipiul Bălți, poate în circumscripțiile în jurul Chișinăului, mai sunt candidați, dar în unele raioane e o problemă foarte mare. Cred că și exigențele sunt foarte mari, numărul de dosare s-a mărit, categoriile și complexitatea acestora. Viitorii judecătorii se gândesc ce doresc în viață: un serviciul la care să vină de dimineață până seara, iar sâmbăta și duminica să scrie hotărâri sau doresc un serviciu mai lejer, să lucreze în alt domeniu, privat, în care cred că salariul este mai mare ca la un judecător.
    Noi rugăm președinții de instanțe să le spună colegilor, care activează în calitate de grefieri, asistenți, persoane care se dedică justiției, să-și înainteze candidaturile pentru a accede în funcția de judecător, deoarece este o problemă în raioane.

    Bizlaw: Dar bătălia pentru funcția de judecător se dă pentru orașele mai mari…

    Victor Micu: Da, orașele mai mari. Fiindcă dvs. cunoașteți care este situația în Republica Moldova, în raioane este mai puțină populație, majoritatea vrea să locuiască în Chișinău, Bălți, Cahul – zone mai dezvoltate. Noi rugăm președinții de instanțe să le spună colegilor, care activează în calitate de grefieri, asistenți, persoane care se dedică justiției, să-și înainteze candidaturile pentru a accede în funcția de judecător, deoarece este o problemă în raioane. Chiar dacă abual 7-10 mii de juriști finalizează dreptul, sunt mai puțini care vor să activeze. Dacă vorbim așa concret, eu am fost anul trecut președinte la comisia de admitere la INJ și m-am uitat că nu prea au fost candidați, doar 64 de persoane la 20 de locuri la Institutul Național de Justiție, pentru a accede în funcția de judecător. Dacă să vorbim de procurori, acolo au fost 160, iar la judecători numai 64.

     

    Bizlaw: Funcția de procuror este mai atractivă decât cea de judecător?

    Victor Micu: Așa se primește și poate este și aici o explicație. Ca să accezi la Institut, la funcția de judecător, trebuie să ai o vechime de muncă de cel puțin doi ani, dar la procuror, direct de la facultate. Poate și asta e o explicație, dar, oricum, diferența este foarte mare, 100 de persoane.
    Vă spun sincer, chiar în unele raioane nici nu știm ce să mai întreprinderem ca să convingem persoanele. De exemplu, la Taraclia, activează la moment doi judecători de o perioadă îndelungată, fiindcă nu sunt persoane. La Leova au rămas numai două persoane. Și în judecătoria Orhei au rămas două persoane. Drept că ele sunt completate, dar sunt niște doamne care sunt plecate în concediu de îngrijire a copilului și pe perioada aceasta, cât judecătorul pleacă în concediu pentru îngrijirea copilului, este posibil de angajat o persoană numai pentru o perioadă, dar persoana trebuie să dorească. În Chișinău mai sunt doritori să activeze pe o perioadă determinată, cât doamna este plecată în concediu de îngrijire, dar în raioane nu prea doresc. Vă dați seama, din Chișinău se duce în raion, acolo trebuie să-i asigure cineva spațiu locativ, dacă are familie, copii, nu se merită.

    Bizlaw: Care este situația la capitolul repartizarea aleatorie a dosarelor. De exemplu, anul trecut Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor a dat eroare de peste o mie de ori? Va fi îmbunătățit cumva programul?

    Victor Micu: Inspecția Judiciară verifică lunar dacă dosarele nu au fost manipulate. Am fost invinuiți de presă că sunt multe blocări sau declarate persoane incompatibile, dar asta nu înseamnă că dosarul este manipulat. Judecătorul poate fi incompatibil fiindcă a fost recuzat sau și-a luat abținere și a fost acceptată recuzarea. Sunt mai multe situații. E clar că se face o informație generală. Da, sunt de acord cu dvs. că programul a fost solicitat. Dvs. aveți date de la Agenția de administrare judecătorească. Contractul de mentenanță între Centrul de Telecomunicații Speciale și Agenție, și CSM este așa… nu prea sunt de acord cu situația în cauză. CSM este organul de autoadministrare judecătorească și trebuie să fie răspunzător anume de asta. Așa s-a primit că, contractul de metenanță este încheiat între Agenție și CTS, și toate chestiunile care se referă la programul în cauză le soluționează CTS împreună cu Agenția. Pe noi, CSM, numai ne informează. Am fost informați de multiple ori, fiindcă programul, cum ați spus și dvs., nu este bun, este vizualizat sau a fost repartizat în altă parte. Se prevede, după câte cunosc, să fie un alt program. Nu prea știu detalii până la capăt, chiar dacă am fost asigurați de reprezentanții care, anterior, au propus programul, că în primăvară acesta va fi îmbunătățit, vor face altă versiune mai bună.  Este un pogram bun, dar oricum necesită a fi îmbunătățit. Sunt unele chestiuni care trebuie prevăzute, se modifică și legislația,  noi suntem de acord întotdeauna pentru soluții mai bune.

    Bizlaw: Recent, din sistemul judecătoresc au fost mai multe plecări din cauza noului sistem de pensionare. Poate fi și acesta un motiv pentru lipsa judecătorilor din instanțe? Au acceptat judecătorii faptul că, la capitolul pensie, vor fi egali cu celelalte categorii de cetățeni?

    Victor Micu: Dacă vorbesc de prima parte a întrebării, aveți dreptate și recunosc că au plecat multe persoane ținând cont de legea cu privire la pensionare. În unele raioane, au fost propuse și acceptate persoane pentru a-și da demisia, în altele deja s-a completat cu judecători. Totuși, în unele raioane au rămas locuri vacante. Dacă să mă refer la partea a doua a întrebării, dacă au acceptat sau nu, până la urmă fiecare persoană consideră așa cum poate. Părerea mea este că legea în cauză, nu vreau să spun nimic că judecătorul trebuie să primească o pensie mai mare, dar oricum. Aș dori ca toate categoriile de persoane să primească o pensie mai mare. Cred că pensia care e stabilită la judecători este meritată, ținând cont de efortul pe care îl depun toată viața. Judecătorul este privat de unele privilegii –  nu are dreptul să se ocupe cu activitate de antreprenoriat. El are dreptul ca să aibă activitate didactică, dar în rest nu are dreptul să se ocupe cu alte activități, pe când în alte profesii dreptul acesta este lăsat. Munca de judecător implică activitate cu persoane și cred că foarte mulți magistrați se consumă repede. Dacă vorbim așa ca statistică, poate nu este bună, dar foarte puțini judecători ajung la 70-80 de ani. Pot să vă dau statistica câți au decedat în ultima perioadă și să vă uitați la noi pe site tot condoleanțe și condoleanțe. Munca de judecător este o muncă care implică mult suflet. Judecătorii poate că nu s-au împăcat, legea e lege și până la urmă va fi executată, dar consider că pensia care este stabilită la moment, pentru judecători este bine meritată. Pentru judecători, legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, deja fiecare va hotărî soarta singur: pleacă cu totul din sistem sau rămâne să activeze în condițiile noii legi.

    Bizlaw: O altă problemă a sistemului judecătoresc este cea a lipsei traducătorilor în instanțele judecătorești. Multe instanțe duc lipsă de traducători. Cum va fi rezolvată această problemă?

    Victor Micu: Noi am discutat la CSM și s-a luat atitudine de demersurile mai multor instanțe  referitor la situația cu traducătorii. A fost stabilit spre examinare la o ședință, ulterior a fost amânat. Legea a fost adoptată și nu putem să ne dăm cu părerea, dar oricum putem să reacționăm la situația din sistemul judecătoresc și domnul ministru, după câte am înțeles, a spus că o să întreprindă măsuri în acest sens în privința situației cu traducătorii. Clar că mai este termen, până la sfărșitul anului, dar ați văzut și dvs., în instanțe sunt puțini traducători, salariul este mic. Traducătorul nu este funcționar public. Dacă nu o să fie întreprinse măsuri e posbil să rămânem fără traducători. Ca să găsești acum un traducător, așa cum scrie în lege, să aibă studii pedagogice… Majoritatea traducătorilor sunt juriști și activează în calitate de traducători că au acceptat. Am fost sesizați de instanțe că trebuie să întreprindem măsuri sau să amânăm implementarea legii. Ar fi o soluție până vor trece toți testarea, fiindcă nu o să reușească până la toamnă. Sau, să modifice legea, dar acest lucru ține de Parlament și Guvern, noi nu avem dreptul. Nu avem dreptul nici de inițiativă legislativă ca să facem o acțiune în acest sens. Ministrul ne-a asigura că se vor întreprinde măsuri.
    sursa: bizlaw.md

  • CSM, sesizat să verifice un posibil conflict de interese între Oleg Melniciuc și Victor Micu

    După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul Anticoruptie.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Jurnaliștii au solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc. 

    După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul Anticoruptie.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Jurnaliștii au solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc. 

    UPDATE Victor Micu a insistat să precizăm faptul că el nu este deocamdată proprietar al apartamentului, chiar dacă în baza de date de la Cadastru numele său figurează la rubrica "proprietarul". Președintele CSM spune că deocamdată nu a achitat locuința, ci doar a încheiat contractul de investiții cu antreprenorul. 

    Decizie cu erori grave a Inspecției Judiciare

    „În urma investigației realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice cu titlul „Apartamente la preț redus pentru mama și rudele magistratului Oleg Melniciuc, în blocul destinat judecătorilor”, publicate pe anticoruptie.md la 29 noiembrie 2016, a devenit cunoscut că președintele Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Melniciuc, i-a acordat o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. Și anume, dl. Melniciuc a solicitat în numele dlui Micu grupului de lucru responsabil de repartizarea apartamentelor să-i repartizeze și dlui Micu un apartament la preț preferențial. În urma acestui fapt, dl Victor Micu a procurat un apartament la preț mai mic decât cel de piață, în cadrul proiectului de asigurare cu locuințe, gestionat de Oleg Melniciuc.

    La 29 noiembrie 2016, în cadrul concursului pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, președintele CSM a participat la examinarea candidaturii lui Oleg Melniciuc. Considerăm că, reieșind din situația expusă în investigația Centrului de Investigații Jurnalistice, Victor Micu se află în conflict direct de interese cu Oleg Melniciuc și ar trebui să se abțină de la luarea oricăror hotărâri în privința ultimului. În lipsa abținerii din partea dlui Victor Micu și în lipsa stării de funcționalitate a Autorității Naționale de Integritate, Vă rugăm să examinați această chestiune în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii și să luați o hotărâre” - este textul sesizării portalului Moldova Curată expediate membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. 

    Sesizarea nu a ajuns la membrii CSM, fiind transmisă de către secretariat Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări. A doua zi de la recepționare, adică la 16 decembrie 2016, Inspecția a emis o decizie, în care citează explicațiile lui Micu și Melniciuc depuse 4 zile mai târziu, pe 20 decembrie! Decizia a fost pregătită de inspectorul judiciar Valeriu Catan și este semnată de șeful Inspecției Judiciare Nicolae Clima. 

    Nicolae Clima: „Este o eroare tehnică” 

    Șeful Inspecției Judiciare, Nicolae Clima, afirmă că în decizia pe care a semnat-o ar fi fost comisă o eroare tehnică. Solicitat de Moldova Curată, Nicolae Clima a declarat că s-a strecurat o eroare trehnică, argumentând că decizia ar fi trebuit datată cu 21 decembrie 2016. El a precizat că va fi emisă o încheiere de corectare a datei. Nu este clar cum a fost numerotată decizia respectivă în registrul Inspecției și în ce zi a fost trecută în Registru - la 16 decembrie sau la 21 decembrie. „S-a pus data imediată după recepționare, adică am înregistrat-o ca sesizare pe 15 decembrie, iar pe 16 decembrie a fost înregistrată ca decizie. Noi am avut o perioadă în care nu puteam să înregistrăm nicio sesizare, la noi a fost reparație, cam o săptămână nu funcționa nici programul, nimic. Recunoaștem că e o eroare și vom emite o încheiere de corectare a datei”, a declarat Nicolae Clima.

    El a explicat că sesizarea nu ar fi putut ajunge imediat pe agenda plenului CSM, deoarece asta e procedura de examinare a sesizărilor: „Orice corespondență adresată CSM care conține elementele unei sesizări, adică se invocă niște erori, încălcări comise de către un judecător, iau forma de sesizare, care în mod obligatoriu se expediază la Inspecția Judiciară”. Potrivit lui Nicolae Clima, dacă, în urma contestației noastre, Completul de Admisibilitate va considera sesizarea admisibilă, dosarul „poate ajunge” la Colegiul Disciplinar, care pornește o procedură disciplinară, iar rezultatul este discutat la ședința plenară a CSM.

    Victor Micu nu consideră că s-a aflat în conflict de interese

    În decizia Inspecției Judiciare (doc) se spune că Victor Micu nu vede existența unui conflict de interese în faptul că Oleg Melniciuc a solicitat pentru el un apartament la preț redus, iar apoi el, la rândul său, l-a votat ca vicepreședinte al noii instanțe. „Victor Micu a menționat următoarele: cu judecătorul Melniciuc nu este rudă, fiind doar colegi de serviciu; propunerea dlui Melniciuc din 27.07.2016 este una colegială și întemeiată, susținută de toți membrii grupului; pentru construcția apartamentelor în blocul locativ din str. Hristo Botev 6 mun. Chișinău toți angajații Judecătoriei Râșcani achităm sumele stabilite de antreprenor; este greșită și arbitrară afirmația autorului sesizării precum că propunerea dlui Melniciuc din 27.07.2015 are o influență asupra lui Victor Micu la soluționarea în Consiliul Superior al Magistraturii a chestiunilor legate de dl Melniciuc. Toate hotărârile emise au fost obiective, întemeiate și transparente”, se spune în decizia Inspecției Judiciare. 

    Oleg Melniciuc: „Am avut evaluare excelentă, oare mai pot apărea dubii în votul membrilor CSM?”

    Și Oleg Melniciuc, la rândul său, a depus explicații citate în decizie, dar ni le-a expediat și separat, într-un răspuns oficial, chiar dacă nu am solicitat acest lucru. „Conștientizați și singuri că Melniciuc susține că conform prevederilor legale nu este prezent nici un început de conflict de interese, iar în situația în care la cele 5 funcții de vicepreședinte candidau 6 judecători, judecătorul Oleg Melniciuc având evaluarea excelentă, cu un punctaj de 114, mai mare având doar judecătorul Luiza Gafton, în rest candidații având evaluare foarte bine și un punctaj de la 109 și mai mic, oare mai pot apărea careva dubii în votul membrilor CSM”, ne-a scris Oleg Melniciuc. 

    Nadejda Hriptievschi: "Sesizarea vizează comportamentul unui membru al CSM și nu al unui judecător, deci trebuia încadrată în altă lege"

    Bazându-se pe explicațiile celor doi magistrați, Inspecția Judiciară a concluzionat că sesizarea trebuie respinsă, deoarece faptele descrise nu se înscriu în prevederile Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. 
    Jurista Nadejda Hriptievschi susține că în lipsa unei Autorități Naționale de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să-și elaboreze reguli pentru uz intern referitoare la conflictele de interese

    Jurista Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, consideră că examinarea sesizării a fost încadrată greșit în prevederile Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, deoarece faptele vizate nu se referă la acțiunile unui judecător în exercițiul funcțiunii, ci la cele ale unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.  O astfel de încadrare ar vădi, în opinia sa, o încercare de a evita răspunderea. „Conform Legii nr. 947 cu privire la CSM, art. 11 alin. (1) lit g), membrul CSM are obligația: „g) să respecte prevederile legale privind conflictul de interese şi regimul juridic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor”. Victor Micu nu a respectat această obligație, iar sesizarea este anume despre aceasta. Este asta sau nu răspundere disciplinară? Nu, pentru că răspunderea disciplinară survine pentru activitatea de judecaător. Astfel, constatăm două chestiuni: 

    1) Nu avem prevederi legale cu privire la încălcarea de către membrii CSM a prevederilor din Legea nr. 947; 

    2) O aplicare incorectă a legislației – se transmite Inspecției, când de fapt CSM ar fi trebuit să examineze și să aplice prin analogie legislația ce ține de conflictul de interese. Cum se procedează când este un conflict de interese? El trebuie cel puțin constatat și abia după asta luată decizia față de hotărârea adoptată în prezența conflictului. În mod normal, astfel de chestiuni le examinează  ANI. Dar pentru că ANI deocamdată nu este funcțională, CSM ar fi putut cel puțin să-și facă niște reguli pe intern și să constate că pe viitor Victor Micu nu trebuie să participe la decizii în privința lui Oleg Melniciuc”.

    sursa: anticoruptie.md

  • Victor Micu: Noua hartă a instanţelor de judecată ar putea fi anulată săptămâna aceasta

    De câteva luni încoace, aproape la fiecare şedinţă a CSM sunt examinate cereri de demisie din partea judecătorilor. Îi sperie reforma pensiilor sau lupta anticorupţie? Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, explică acest fenomen într-un interviu acordat, în exclusivitate, portalului Deschide.MD. Discutăm cu Domnia sa şi despre noua harta a instanţelor judecătorești, care - spune el - ar putea fi anulată săptămâna aceasta. De asemenea, vorbim despre proiecte ce prevăd o nouă structură a CSM, despre bugetul şi problemele din sistem, dar şi despre comunicarea pe care o va stabili instituţia, pe care o conduce, cu noul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

    De câteva luni încoace, aproape la fiecare şedinţă a CSM sunt examinate cereri de demisie din partea judecătorilor. Îi sperie reforma pensiilor sau lupta anticorupţie? Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, explică acest fenomen într-un interviu acordat, în exclusivitate, portalului Deschide.MD. Discutăm cu Domnia sa şi despre noua harta a instanţelor judecătorești, care - spune el - ar putea fi anulată săptămâna aceasta. De asemenea, vorbim despre proiecte ce prevăd o nouă structură a CSM, despre bugetul şi problemele din sistem, dar şi despre comunicarea pe care o va stabili instituţia, pe care o conduce, cu noul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

    — De la o vreme încoace, nu avem nicio şedinţă a CSM la care nu să nu fie discutate cereri de demisie din partea judecătorilor. Cum explicaţi fenomenul?
    — Voi fi sincer cu Dvs. Ştiţi că există un proiect care prevede modificarea sistemului de pensii la funcţionarii de stat, printre care şi judecătorii. El a fost votat deja în prima lectură, în Parlament. Acest proiect prevede reducerea cuantumului pensiei, reducerea indemnizaţiilor pe care le primesc judecătorii la eliberare, dar şi majorarea vârstei de pensionare. Nu aş vrea să intru în foarte multe detalii, pentru că, despre acest proiect, s-a discutat destul de mult (este public), dar cert este că e în detrimentul mai multor categorii de funcţionari publici, printre care, spuneam, şi judecătorii. În plus, de la an la an, cerinţele faţă de judecători sunt din ce în ce mai mari, iar dosarele – mai multe şi mai complicate. Astfel, ei sunt puşi în situaţia în care trebuie să cântărească avantajele şi dezavantajele rămânerii în sistem, iar o parte ajunge la concluzia că e mai bine să plece. CSM nu are dreptul să le refuze cererile.

    — Bine, dar proiectul privind reforma sistemului de pensii este recent, pe când plecarea judecătorilor a început acum câteva luni...
    — Da, într-adevăr, şi eu am citit proiectul respectiv abia acum două săptămâni. Pe culoare, de ceva timp, se vehicula, însă, că el există. Unii l-au obţinut mai devreme de la cei care îl elaborau la Ministerul Muncii şi au luat decizia pe care au considerat-o mai avantajoasă.

    — Până la urmă, câţi judecători au plecat în această perioadă?
    — Din noiembrie până în prezent, au plecat 31 de judecători. O bună parte dintre cei care au dorit să plece şi-a retras cererea chiar şi după ce le-am aprobat în şedinţa CSM. Purtăm discuţii cu fiecare în parte şi îi rugăm să mai rămână sau, cel puţin, să mai aştepte. Pe unii reuşim să-i convingem. 

    — Unele voci vorbesc despre faptul că un motiv al acestor cereri de demisie ar fi şi frica de măsurile anticorupţie din ultima vreme. Dvs. admiteţi acest lucru?
    — Nu vă pot spune cu exactitate, dar, potrivit judecătorilor, condiţiile de lucru sunt din ce în ce mai exigente. Plecarea din sistemul judecătoresc, acum, este convenabilă judecătorilor din raioane, în mod special. Ei au locul de trai acolo, familia... Şi, în cazul în care se pensionează, pe lângă pensia pe care o vor primi, ei pot obține și alte câștiguri. De exemplu, ei se pot angaja în calitate de avocat sau pot face consultanţă jurdică la o societate comercială, primind un salariu echivalent celui de judecător. Evident, arestul unor judecători a avut o influenţă psihologică asupra colegilor din sistem (nici nu suntem foarte mulţi, vreo 430). Acest lucru nu poate însă afecta deciziile judecătoreşti, pentru că fiecare judecător răspunde pentru ce semnează. Şi nu doar răspunde, dar trebuie să şi argumenteze. Totuşi, n-aş zice că plecările sunt cauzate de acest motiv, fiindcă, dacă ai greșit, plecarea nu te scapă de urmărirea penală. Motivul principal este cel despre care am vorbit anterior: reforma sistemului de pensii.

    — Apropo, care este calitatea celor care pleacă?
    — Vreau să vă spun că pleacă foarte mulţi judecători buni şi foarte buni, inclusiv preşedinţi de judecătorii. De exemplu, la Făleşti, a plecat domnul Trișnevschi, la Căuşeni – domnul Sandu. La Bălţi, domnul preşedinte Gheorghieş a vrut să plece, dar l-am convins să-şi retragă cererea. Azi a fost, tot de la Bălţi, doamna Albu şi, iarăşi, am rugat-o să mai aştepte sau să se răzgândească. Înainte de a le examina cererile îi întreb, aşa mai personal, ce s-a întâmplat iar pe unii chiar îi rog să se mai gândească sau să mai aştepte, însă ei toţi cer de la mine garanţii că proiectul nu va trece în Parlament. Cum să le garantez eu asta, dacă el deja a fost votat în prima lectură?!

    Un alt caz avem la Judecătoria Rezina, unde, recent, am acceptat cererea doamnei Gangal, un alt judecător  este suspendat din cauza unui dosar penal şi, respectiv, acolo a rămas doar un singur judecător. Şi asta în condiţiile în care Judecătoria Rezina este foarte bună şi renovată. Evident că noi deja am anunţat concurs, dar, până vor trece toate etapele, lucrurile se tergiversează.

    — Dar aveţi cu ce suplini locurile vacante?
    — Candidaţi sunt, dar trebuie să recunosc că cei mai mulţi vor în oraşele mari: Chişinău, Bălţi, Cahul, Ialoveni, Străşeni, Anenii Noi...La INJ, anul acesta au absolvit 20 de judecători şi e clar că rotaţia lor va continua, dar, până se îndeplinesc toate formalităţile, mai trec câteva luni, iar sistemul va trebui să lucreze „în regim de  avarie”. Noi am redus 27 de funcţii de judecător în instanţele raionale şi încercăm să-i aducem pe cei „disponibilizaţi” la Chişinău, pentru că aici avem nevoie de ei, ca să echilibrăm volumul de muncă în toate cele cinci Judecătorii sectoriale.

    — Revenind la reforma sistemului de pensii. Am citit obiecţiile pe care CSM le-a formulat recent faţă de acest proiect, dar aş vrea să vă întreb cum vă apreciaţi poziţia din punct de vedere moral, când majoritatea pensionarilor din ţară au pensii mai mici decât minimul pentru existenţă... Cum rămâne cu echitatea la care face referire domnul prim-ministru?
    — Eu nu vreau să-i supraapreciez pe judecători. Munca aceasta te consumă însă foarte mult din punct de vedere psihologic. Nu spun că alte profesii sunt mai puţin obositoare sau mai puțin nocive. Responsabilitatea unui judecător care decide soarta oamenilor te consumă însă într-un mod aparte. Aşa-i în toată lumea: cei care decid soarta oamenilor sunt remuneraţi mai bine. În SUA, de exemplu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie are un salariu cu 100 de dolari mai mare decât cel al preşedintelui țării. E un gest simbolic, care arată că justiţia este deasupra tuturor. Chiar și în ţările vecine judecătorii primesc salarii şi pensii mai mari decât la noi. În România, pensia unui judecător este de 3-4 mii de euro. Judecătorii nu au dreptul să se implice în alte activităţi care să le aducă profit, decât în cele didactice. Dacă statul pune atâtea restricţii, trebuie să ofere și condiții în schimb. Din propria experienţă, vă pot spune că, uneori, nu poţi dormi noaptea când ai o anumită stare de incertitudine faţă de o anumită decizie. Cel puţin asta se întâmplă în cazul judecătorilor responsabili. Eu, de exemplu, când lucrez mult fizic, obosesc mai puţin decât atunci când am de rezolvat probleme de natură psihologică.

    — Noua harta a instanţelor judecătoreşti ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, 2017. Cât de pregătiţi sunteţi pentru asta?
    — Aici avem probleme. Mai întâi de toate trebuie să vedem dacă legea va fi votată în lectura a doua şi dacă va fi promulgată de preşedinte. Sunt zvonuri potrivit cărora legea ar putea fi suspendată sau amânată. Noi am făcut tot ce a depins de noi, dar sunt probleme de natură infrastructurală. De exemplu, Judecătoriile Donduşeni, Ocniţa, Briceni şi Edineţ sunt comasate în Judecătoria Edineţ. Dacă un cetăţean depune o cerere la Ocniţa, ea poate fi repartizată la Briceni. O depui la Briceni, dar poate fi repartizată la Donduşeni... Până vor fi construite judecătorii mari, regionale, care vor corespunde tuturor cerinţelor, aplicarea legii respective va crea bătăi de cap atât cetăţenilor, cât şi instanţelor care vor trebui, în fiecare zi, să trimită maşini care să repartizeze solicitările de la o instanţă la alta. În plus, se comasează instanţele de judecată, dar Inspectoratele de Poliţie şi procuraturile rămân pe aceeaşi hartă. Prin urmare, colaboratorii acestor instituţii vor suporta cheltuieli suplimentare pentru deplasare. Există un plan la Guvern, dar care nu a trecut încă în Parlament. El presupune construcţia de sedii centrale, dar, pentru că bugetul este auster, nu vor fi construite 15 instanţe într-un an, ci câte două-trei, anual, până în 2027.

    Nu mai vorbesc de alte probleme de ordin tehnic, să le zic aşa. De exemplu, noi avem sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor. La Vulcăneşti, însă, timp de trei ani, a lucrat un singur judecător. Despre care distribuire aleatorie mai poate fi vorba?! Acum sunt doi. Însă, conform legii noi, Judecătoria Vulcăneşti urmează să fie comasată cu cea de la Comrat, în ciuda faptului că, până la Comrat, sunt vreo 70 de kilometri. Noi suntem de părere că ea trebuie să fie comasată cu cea de la Cahul. Judecătoria Glodeni a fost pusă la Drochia, pe când ea trebuia să fie la Bălţi. L-am întrebat pe domnul Grebincea, unul dintre autorii activi ai proiectului, cum vede repartizarea dosarelor? La care el mi-a răspuns că o vor face atunci când vor fi create condiţii. Cum adică „când vor fi condiţii", dacă legea intră în vigoare din 1 ianuarie?! Cea mai mare problemă este, după cum spuneam, programul de distribuire a dosarelor: dacă faci distribuirea pe toate instanţele comasate, trebuie să se deplaseze maşinile în fiecare zi. Dacă faci repartizarea între judecătorii aceleiaşi instanţe, aşa cum este în prezent, atunci care este sensul acestei reforme? Mai cu seamă că, în unele instanţe, sunt doi, trei judecători.

    — Dar cum rămâne cu specializarea judecătorilor?
    — Într-adevăr, unul dintre scopurile acestui proiect a fost să putem specializa judecătorii pe domenii: civil, penal şi contencios. Dar această specializare o poţi face în cazul în care sunt mai mulți de 10 judecători. Dacă sunt doar 2-3, nu poţi face specializare. Ei spun că acest lucru va fi pus în aplicare pe parcurs. Până la urmă, s-au făcut studii, mese rontunde, întâlniri, s-au cheltuit bani, dar am ajuns de unde am pornit.

    Noi nu suntem împotriva acestei legi. CSM este doar PENTRU reforme. Am înaintat însă o listă de obiecţii tehnice, care, cu părere de rău, nu au fost luate în calcul. Cu toate acestea, CSM a întreprins toate acţiunile care au depins de noi. Am ales preşedinţi şi vicepreşedinţi, am redus locuri, am completat acolo unde era nevoie. Acum ne-a rămas să vedem dacă legea va trece, iar mai apoi, timp de două zile, să configurăm programul de distribuire aleatorie a dosarelor şi să vedem ce facem cu locurile vacante în Chişinău. Mai departe rămâne ca Ministerul Justiţiei să creeze condiţii.

    La Ministerul Justiţiei există un proiect privind implementarea dosarului electronic. Asta ar rezolva problema distribuirii fizice a dosarelor, dar cine ştie când va fi votat şi implementat acest proiect.

    — Până la urmă ce şanse sunt ca acest proiect privind noua hartă a instanţelor judecătoreşti să fie suspendat/anulat?
    — Există discuţii, dar oficial nu vă pot spune nimic. Oricum, decizia trebuie să fie luată în scurt timp, poate chiar săptămâna aceasta. Până atunci, suntem într-o situaţie ambiguă.

    — Cum staţi cu bugetul pentru 2017? Mai bine, mai rău decât anul acesta?
    — Ca de obicei: am cerut mai mult, ne-au dat mai puţin. Anul acesta, au fost efectuate nişte lucrări de reparaţie, iar pentru anul viitor n-a fost alocat niciun bănuț în acest sens. Am solicitat bani pentru raparația unui subsol, după care am cerut un automobil necesar inspecţiei judiciare care trebuie să se deplaseze în teritoriu pentru verificări. Avem doar două maşini, dintre care una ar trebui să fie a mea. Eu o dau însă la toată lumea. Ni s-au refuzat toate solicitările, dar nu am pretenţii. Înţeleg că statul nu are bani suficienţi niciodată. Eu vin şi plec la serviciu cu maşina proprie. În privința instanţelor, ştiu că au fost alocate mijloace financiare doar pentru finalizarea renovării Judecătoriei Ungheni, care va fi un model pentru toata ţara, după toate standardele ...

    — Am înţeles că există un proiect care să suspendeze calitatea de membru al CSM pentru procurorul general. E adevărat?
    — Da, există un astfel de proiect. Se referă la procurorul general şi la preşedintele CSJ. În general, recomandările GRECO spun că, în componenţa CSM, trebuie să fie şapte judecători aleşi. Noi suntem însă şase. Tot GRECO recomandă ca, la şedinţele CSM, să nu participe procurorul şi ministrul Justiţiei. Până la urmă, însă, proiectul la care v-aţi referit depinde de voinţa politică, pentru că impune modificarea Constituţiei.

    — Se mai spune că autoritățile intenționează să simplifice procedura de obținere a licenței de avocat pentru judecători și procurori. Mai exact: pentru a-și ridica licența de avocat, fără a participa la concurs, aceștia vor trebui să prezinte Comisiei de Admitere actele ce confirmă stagiul de muncă de cinci ani, iar procurorii — un stagiu de muncă de 10 ani. Cât adevăr e aici?
    — Nu am auzit despre un astfel de proiect.

    — Cum veţi comunica cu preşedintele Dodon? Aţi avut discuţii cu colegii privind adoptarea unei poziţii comune în raport cu această relaţie?
    —  Nu m-am întâlnit niciodată cu domnia sa. Eu cred că vom stabili o comunicare în limita competenţelor pe care le are fiecare dintre noi. De exemplu, dacă propunem o anumită candidatură pentru funcţia de judecător şi preşedintele o refuză, persoana respectivă îi poate contesta decizia. Apoi, este în drept să depună o nouă cerere, pe care suntem obligați să o examinăm. În cazul în care vom decide să o expediem preşedintelui pentru a doua oară, şeful statului este obligat să semneze decretul.

     Este clar însă că orice decizii, atât din partea noastră, cât şi din partea preşedintelui, trebuie să fie argumentate bine, în termeni concreţi. 
     Am avut situaţii în care preşedintele în exerciţiu a refuzat anumite candidaturi, prezentând argumente generale. În replică, făceam alte solicitări prin care i-am cerut să ne explice mai exact temeiul deciziei sale. Sau erau alte situaţii, când ni se invoca secretul de stat, deşi, în CSM, doar trei membri au acces la secretul de stat. Ceilalţi votau în funcție de încrederea în relatările generale pe care ni le făceau colegii noștri care citeau notele secrete respective. Există, de altfel, un proiect ce prevede accesul la secretul de stat pentru toţi membrii CSM. Noi l-am analizat şi am scris în aviz că trebuie ca toţi membrii să beneficieze de acest drept, fiindcă, de fapt, proiectul presupune ca acest drept să-mi fie acordat doar mie, în calitate de președinte al CSM. Nu ştim dacă se va lua act de avizul nostru...
    sursa: deschide.md

     

     

  • Reforma justiției: 1, 6 miliarde lei, 15 instanțe judecătorești și mai mulți angajați disponibilizați. Vezi ce spune șeful CSM

    Șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a susținut un briefing de presă. Acesta a încercat să explice în ce constă reforma instanțelor judecătorești, care se vor reduce la 15 unități în întreaga țară.

    Micu a recunoscut că legea are multe carențe, însă a stăruit asupra faptului că un plus al reformei va fi specializarea judecătorilor din instanțe pe cazuri civile și penale, lucru care nu a existat până acum.

    Potrivit președintelui CSM, 27 de state de judecători au fost transferate din raioane în Chișinău, pentru a optimiza munca magistraților din capitală. Micu admite însă că, odată cu implementarea legii, o parte din personalul tehnic și asistenții judecătorilor vor fi disponibilizați. 

    Șeful CSM a precizat că epartizarea judecătorilor la sediile noilor instanțe se va face de CSM. Totodată, edificiile judecătoriilor care vor fi lichidate, dar se află în stare bună, vor ajunge în proprietatea statului, care va dispune soarta lor.

    Amintim că, în această primăvară, Legislativul a votat în două lecturi reorganizarea instanțelor judecătorești. Astfel, în toată țara vor exista doar 15 judecătorii, față de cele 42 care funcționează acum. Guvernul a aprobat un plan, care prevede inclusiv construcția sau renovarea mai multor clădiri ale instanțelor din țară. Procesul urmează să coste statul 1,6 miliarde de lei. 
    sursa: evzmd.md

    Șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a susținut un briefing de presă. Acesta a încercat să explice în ce constă reforma instanțelor judecătorești, care se vor reduce la 15 unități în întreaga țară.

    Micu a recunoscut că legea are multe carențe, însă a stăruit asupra faptului că un plus al reformei va fi specializarea judecătorilor din instanțe pe cazuri civile și penale, lucru care nu a existat până acum.

    Potrivit președintelui CSM, 27 de state de judecători au fost transferate din raioane în Chișinău, pentru a optimiza munca magistraților din capitală. Micu admite însă că, odată cu implementarea legii, o parte din personalul tehnic și asistenții judecătorilor vor fi disponibilizați. 

    Șeful CSM a precizat că epartizarea judecătorilor la sediile noilor instanțe se va face de CSM. Totodată, edificiile judecătoriilor care vor fi lichidate, dar se află în stare bună, vor ajunge în proprietatea statului, care va dispune soarta lor.

    Amintim că, în această primăvară, Legislativul a votat în două lecturi reorganizarea instanțelor judecătorești. Astfel, în toată țara vor exista doar 15 judecătorii, față de cele 42 care funcționează acum. Guvernul a aprobat un plan, care prevede inclusiv construcția sau renovarea mai multor clădiri ale instanțelor din țară. Procesul urmează să coste statul 1,6 miliarde de lei. 
    sursa: evzmd.md

     

  • Victor Micu este noul membru al Autorității Naționale de Integritate

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a fost desemnat în calitate de membru al ANI din partea CSM. Această decizie a fost luată astăzi, în cadrul ședinței Consiliului.

    „Conform legii adoptate, cred că activitatea viitoarei Autorități va fi mai eficientă decât a CNI-ului care era în special, în ceea ce ține de verificarea averilor și a conflictelor de interese, pentru că se prevăd mai multe competențe, responsabilități, drepturi. Dar știți bine că de la lege și până la relizarea ei în practică este nevoie de timp, va dura”, a comentat Victor Micu pentru Anticoruptie.md.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a fost desemnat în calitate de membru al ANI din partea CSM. Această decizie a fost luată astăzi, în cadrul ședinței Consiliului.

    „Conform legii adoptate, cred că activitatea viitoarei Autorități va fi mai eficientă decât a CNI-ului care era în special, în ceea ce ține de verificarea averilor și a conflictelor de interese, pentru că se prevăd mai multe competențe, responsabilități, drepturi. Dar știți bine că de la lege și până la relizarea ei în practică este nevoie de timp, va dura”, a comentat Victor Micu pentru Anticoruptie.md.

    Consiliul de Integritate din cadrul ANI este format din 7 membri, care vor avea un singur mandat – de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv.

    Autoritatea Națională de Integritate este o instituție care se va forma în locul actualei Comisii Naționale de Integritate. Statutul Autorității a fost prevăzut în Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 iulie 2016. În termen de o lună de la publicarea legii, instituțiile responsabile urmează să asigure desemnarea sau, după caz, selecția reprezentanților în Consiliul de Integritate.

    Totodată, legea prevede că ANI nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privința persoanelor cu funcții publice.
    sursa:bizlaw.md

  • Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu: „Magistrat – Imparțial, Independent și Integru”

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu la data de 17 iunie 2016, a marcat 2 ani de cînd activează în această funcție.
    Cu această ocazie, demnitarul a acordat un interviu în care a vorbit despre realizări, perspective, provocările și realitățile din domeniu. 
    - Dle. Micu, de doi ani sunteți președinte al CSM. Cum a fost calea spre această funcție? 
    - Nu mi-am propus niciodată scopul de a deveni președinte al CSM, chiar și membru, însă așa au derulat lucrurile. La o întrunire a colectivului Judecătoriei Rîșcani, cînd s-a anunțat despre acest concurs, colegii mi-au propus să candidez la funcția respectivă și după cîteva ezitări, am acceptat. În urma desfășurării concursului, am obținut 281 de voturi din 370 de judecători prezenți. Astfel, am fost ales în calitate de membru al CSM din partea instanțelor de fond. Ulterior, la data de 17 iunie 2014, am fost ales în calitate de președinte al CSM de către membrii CSM. 

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu la data de 17 iunie 2016, a marcat 2 ani de cînd activează în această funcție.
    Cu această ocazie, demnitarul a acordat un interviu în care a vorbit despre realizări, perspective, provocările și realitățile din domeniu. 
    - Dle. Micu, de doi ani sunteți președinte al CSM. Cum a fost calea spre această funcție? 
    - Nu mi-am propus niciodată scopul de a deveni președinte al CSM, chiar și membru, însă așa au derulat lucrurile. La o întrunire a colectivului Judecătoriei Rîșcani, cînd s-a anunțat despre acest concurs, colegii mi-au propus să candidez la funcția respectivă și după cîteva ezitări, am acceptat. În urma desfășurării concursului, am obținut 281 de voturi din 370 de judecători prezenți. Astfel, am fost ales în calitate de membru al CSM din partea instanțelor de fond. Ulterior, la data de 17 iunie 2014, am fost ales în calitate de președinte al CSM de către membrii CSM. 

    - Ce s-a schimbat în activitatea CSM în această perioadă? 
    - La început, au fost propuse mai multe obiective spre realizare, însă din diverse motive, au fost realizate parțial, printre care se enumeră următoarele: au fost modificate statele de personal pînă la 50 de persoane, ceea ce a sporit semnificativ eficiența lucrului în cadrul CSM. Remarc faptul că, acum CSM are propriul buget, ceea ce permite gestionarea fondurilor în mod rațional. Un alt obiectiv prioritar, a fost transparentizarea ședințelor plenare, fapt realizat cu brio. Vă aducem la cunoștință, că la momentul actual, toate ședințele sunt transmise on-line pe pagina oficială a CSM www.csm.md, rubrica ședințe on-line. De asemenea, am pus la dispoziția publicului larg, precum și a jurnaliștilor, o sală special amenajată cu condițiile necesare pentru vizualizarea ședințelor CSM. Cu această ocazie, reamintesc faptul că toate ședințele de judecată sunt înregistrate audio prin intermediul programului FEMIDA, iar participanții interesați pot solicita copia înregistrării audio contra sumei de 20 lei. Pe plan internațional, CSM a obținut calitatea de observator în cadrul celei de-a XI-a Conferințe Internaționale a Rețelei Consiliilor Judiciare Balcane și euro-mediteraniene. Adică, CSM și-a extins cooperarea în domeniul juridic cu toate țările Balcane și cele euro-mediteraniene, avînd acum același drepturi și obligații ca și colegii săi din alte țări. Referitor la perfecționarea site-ului oficial al CSM, la momentul actual, suntem în așteptarea unui nou proiect pentru a ne asigura mijloacele financiare suficiente spre realizarea acestuia. O altă realizare de succes, a fost elaborarea unor broșuri informative și regulamente interne, cu privire la competențele Inspecției judiciare și a Colegiilor din cadrul CSM. CSM este organul responsabil de funcţionarea şi asigurarea independenţei sistemului judecătoresc în Republica Moldova. 
    - Cum își îndeplinește această misiune? 
    - Ca și în oricare instituții/activități, este loc și de mai bine. Sunt la curent de faptul că se vehiculează, precum că CSM este un organ parțial independent, și aici vin cu precizarea că în realitate, nu este așa. CSM este un organ independent în totalitate, conform Legii supreme (art. 116, alin.(1)), care stipulează expres, că judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili. Aceștia pronunță hotărîri, doar în numele legii. CSM este un organ colegial și toate hotărîrile sale, sunt adoptate în acest fel. 
    Continuarea
    sursa: csm.md

  • Președintele CSM răspunde oficialilor UE și ambasadorului SUA în cazul judecătoarei Domnica Manole

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a semnat o scrisoare deschisă adresată șefului Delegației UE, Pirkka Tapiola și ambasadorului SUA în Moldova, James Pettit, prin care a încercat să le transmită că nu au existat alte raționamente decât legale atunci când a fost votată ridicarea imunității judecătoarei Domnica Manole.

    Victor Micu a indicat în scrisoare că există motive suficiente pentru ipoteza că Domnica Manole a acționat cu rea credință și că CSM va face tot ce-i stă în puteri să asigure un proces transparent.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a semnat o scrisoare deschisă adresată șefului Delegației UE, Pirkka Tapiola și ambasadorului SUA în Moldova, James Pettit, prin care a încercat să le transmită că nu au existat alte raționamente decât legale atunci când a fost votată ridicarea imunității judecătoarei Domnica Manole.

    Victor Micu a indicat în scrisoare că există motive suficiente pentru ipoteza că Domnica Manole a acționat cu rea credință și că CSM va face tot ce-i stă în puteri să asigure un proces transparent.

    „Procurorul General a prezentat suficiente raționamente privind îngrijorarea rezonabilă privind prezența unei rele intenții a judecătorului Domnia Manole la etapa examinării și emiterii hotărârii. Consiliul Superior al Magistraturii este o instituție independentă, cu autonomie sporită, garantată prin Constituția Republicii Moldova”, se mai indică în scrisoare.

    „Singurul mecanism prin care poate fi verificată și demonstrată lipsa sau existența unei rele intenții este dovedirea nevinovăției sau a vinovăției persoanei acuzate în cadrul unui proces de investigație și de judecată legal, transparent, corect și neinfluențat de nimeni. Doresc să vă asigur că CSM va întreprinde și va veghea ca acest proces să fie unul cât se poate de transparent și echidistant, sistemul judecătoresc fiind deopotrivă interesat de o astfel de evoluție a lucrurilor”, a continuat Micu.

    Președintele CSM dă asigurări că va reacționa prin prin căi legale dacă vor exista semnale de presiune în acest dosar.

    Amintim că acceptul dat de CSM pentru urmărirea penală a magistratei Domnica Manole a atras atenția și oficialilor UE, a căror reacție nu s-a lăsat așteptată. Aceștia au solicitat autorităților să nu admită urmărirea penală și pedepsirea judecătorilor pentru interpretarea legii.
    sursa:  bizlaw.md

  • Averea din declaraţii a membrilor CSM

    Mem­brii Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii au ridi­cat sala­rii de peste 20 de mii de lei pe lună în 2015. Unii din­tre aceștia, pe lângă sala­ri­ile mult peste media buge­ta­ri­lor, au pri­mit și pen­sii care le depă­șesc pe cele ale majo­ri­tă­ţii pen­sio­na­ri­lor din R. Mol­dova.

    Decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pen­tru 2015 a opt din cei nouă mem­bri aleși în cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) sunt pos­tate pe site-ul insti­tu­ţiei. Sin­gura decla­ra­ţie lipsă e cea a Vio­le­tei Cojo­caru, aleasă mem­bru al CSM din par­tea pro­fe­so­ri­lor de drept.

    Mem­brii Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii au ridi­cat sala­rii de peste 20 de mii de lei pe lună în 2015. Unii din­tre aceștia, pe lângă sala­ri­ile mult peste media buge­ta­ri­lor, au pri­mit și pen­sii care le depă­șesc pe cele ale majo­ri­tă­ţii pen­sio­na­ri­lor din R. Mol­dova.

    Decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pen­tru 2015 a opt din cei nouă mem­bri aleși în cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) sunt pos­tate pe site-ul insti­tu­ţiei. Sin­gura decla­ra­ţie lipsă e cea a Vio­le­tei Cojo­caru, aleasă mem­bru al CSM din par­tea pro­fe­so­ri­lor de drept.

    Salarii de peste 20 de mii și pensii

    Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM, rapor­tează, pen­tru 2015, un sala­riu de 273 mii de lei din sala­riul de fun­cţie (22,7 mii de lei lunar). Alţi 30 mii de lei, Micu i-a acu­mu­lat din acti­vi­ta­tea didac­tică de la Uni­ver­si­ta­tea Sla­vonă, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Euro­pene și Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ). În rest, în 2015, Micu nu a acu­mu­lat careva pro­pri­e­tăţi, decla­rând ace­eași mașină, un Volvo S 80, fabri­cat în 2008 și cum­pă­rat în 2011 și un apar­ta­ment de 109 m.p., pro­cu­rat în 2009. În iunie 2014, atunci când a fost ales în fun­cţie, ZdG scria că jude­că­to­rul locuia într-o căsuţă modestă a socri­lor săi, din sect. Buiu­cani, iar șeful CSM spu­nea că va locui în acea casă până în momen­tul în care va finisa repa­ra­ţia în pro­priul apar­ta­ment.

    Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, mem­brul CSM, fost pre­șe­dinte inte­ri­mar, declară, pen­tru 2015, un sala­riu de 259 mii de lei (21,5 mii de lei lunar) din acti­vi­ta­tea la CSM și 80 mii de lei din acti­vi­tate didac­tică: INJ, Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Mol­dova (USM), Cen­trul de Resurse Juri­dice, unde a fost mem­bru al gru­pu­lui de lucru pen­tru ela­bo­ra­rea codu­ri­lor. Vis­ter­ni­cean a rapor­tat, pen­tru 2015, un venit din pen­sie în valoare de 194 mii de lei (16 mii de lei lunar). La fel ca și Micu, Vis­ter­ni­cean nu a cum­pă­rat anul tre­cut careva bunuri, el nea­vând mașină și locu­ind într-un apar­ta­ment de 118 m.p., dobân­dit în 2007.

    Ana­to­lie Ţur­can, un alt mem­bru al CSM, a avut un sala­riu anual de 248 mii de lei (20,6 mii de lei lunar) în 2015, dar și o pen­sie de 162 mii de lei (13,5 mii de lei pe lună). La fel ca și cole­gii săi, nici Ţur­can nu a făcut achi­zi­ţii anul tre­cut, el indi­când o casa cum­pă­rată în 2004 în Stă­u­ceni, mun. Chi­și­nău, și două auto­mo­bile, din­tre care un Mer­ce­des.

    Răducanu, credit de 100 de mii de lei în 2015

    Tatiana Rădu­can a ridi­cat un sala­riu simi­lar cu cel al cole­gu­lui Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, de 259 mii de lei pe an (21,5 mii de lei pe lună). Alţi 750 de lei magis­trata i-a pri­mit de la INJ, iar 160 mii de lei, din pen­sie. Soţul său, Vic­tor Rădu­canu, anga­jat în cadrul Între­prin­de­rii de Stat „Regis­tru” a av ut un sala­riu de 137 mii de lei și o pen­sie de 20 de mii anul tre­cut. Nici fami­lia Rădu­canu nu a făcut, în 2015, careva achi­zi­ţii, aceștia locu­ind într-o casă de lux în sect. Râș­cani, des­pre care ZdG a scris ante­rior. Anul tre­cut, soţii Rădu­canu au con­trac­tat un cre­dit de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 100 de mii de lei, cu o dobândă de 15% anual. Banii umează să fie întorși băn­cii până în 2017.

    Vera Toma, mem­bru al CSM din mar­tie 2014 a avut anul tre­cut un venit anual de 242 mii de lei (20 mii de lei lunar) din sala­riul de fun­cţie. Alţi 5,3 mii de lei, jude­că­toa­rea i-a obţi­nut din acti­vi­ta­tea de la INJ, iar 154 de mii de lei, din pen­sie. Nici Toma nu a făcut cum­pă­ră­turi impor­tante în 2015, aceasta decla­rând doar o casă în Bălţi, cum­pă­rată încă în 2005, dar și două auto­mo­bile, Toyota Sequ­oia și Hyun­dai Atos.

    Dorel Mus­teaţă, al șase­lea jude­că­tor din cadrul CSM a avut, în 2015, un venit din sala­riu 240 mii de lei (20 mii de lei pe lună). Alţi 25,8 mii de lei, Mus­teaţă i-a pri­mit de la INJ, unde a fost mem­bru al Comi­siei de Admi­tere. Soţia sa, avo­cata Rodica Bev­ziuc, a avut anul tre­cut un venit de 127 mii de lei și alţi 3,8 mii din darea în arendă a unor tere­nuri agri­cole. Cei doi soţi deţin, în pro­pri­e­tate, câteva hec­tare de tere­nuri agri­cole, majo­ri­ta­tea în r. Ște­fan Vodă. În 2015 și înce­pu­tul anu­lui 2016, magis­tra­tul Mus­teaţă și-a cum­pă­rat două auto­mo­bile, un UAZ 469 cu 10 mii de lei și o Honda CRV din anul 2000, pro­cu­rată în 2016 cu 3,3 mii de euro. Cei doi soţi din jus­ti­ţie deţin încă două mașini, o Mazda 3 și un Opel Cadett, două apar­ta­mente în Chi­și­nău și o casă în s. Palanca, r. Ște­fan Vodă.

    Contractele cu statul ale firmelor familiei Avornic în 2015

    Un an 2015 pros­per a avut și Ghe­or­ghe Avor­nic, ajuns mem­bru al CSM din rân­dul pro­fe­so­ri­lor de drept. Deși, de la CSM a ridi­cat un sala­riu de 105 mii de lei (8,7 mii lunar), acesta a mai avut un venit în valoare de 88 mii de lei de la USM, 27 de mii de la Uni­ver­si­ta­tea Con­stan­tin Stere și alte câteva mii de lei de la „Car­tea” SA „Pro-Noi” și „Mol­d­pres Grup” pen­tru acti­vi­tate ști­inţi­fică și didac­tică. În 2015, 700 mii de lei, fami­lia Avor­nic i-a obţi­nut drept divi­dende, de la firma SRL „Ber­hord”, care are în cali­tate de fon­da­tor pe Ana Avor­nic, soţia mem­bru­lui CSM. Firma se ocupă cu comer­ci­a­li­za­rea diver­se­lor tipur de teh­nică. Soţia lui Ghe­or­ghe Avor­nic a avut și ea un venit cumu­la­tiv din sala­rii de la mai multe com­pa­nii de peste 300 mii de lei. În 2015, fami­lia Avor­nic și-a cum­pă­rat, cu 30 de mii de USD, un auto­mo­bil nou, fabri­cat chiar în 2015, Toyota Land Cru­i­ser. Aceștia mai sunt pro­pri­e­ta­rii a două auto­mo­bile, dar și deţi­nă­to­rii a câtorva loturi de teren și con­stru­cţii în R. Mol­dova și Româ­nia, toate achi­zi­ţio­nate în peri­oada 1996 — 2010.

    Fami­lia Avor­nic ges­tio­nează și mai multe firme, din­tre care nu mai puţin de opt sunt active și cu un capi­tal social de mili­oane de lei. O parte din veni­tu­rile fir­me­lor au venit de pe urma unor con­tracte cu sta­tul. De exem­plu, „Casa Tra­di­ţiei” SRL, fon­dată de Liceul Lit­te­ra­rum, care apa­rţine fami­liei Avor­nic a vân­dut în 2014-2015 pro­duse ali­men­tare de aproape un milion de lei unor insti­tu­ţii de stat, în spe­cial Cen­tru­lui Repu­bli­can de Recu­pe­rare a Inva­li­zi­lor si Pen­sio­na­ri­lor „Spe­ranţa” din Vadul lui Vodă. Liceul Liter­ra­rum a fon­dat și firma SRL „Primavia-Exim” care, la fel, în 2015 și 2016 a câși­ti­gat aproape 20 de lici­ta­ţii publice orga­ni­zate de insti­tu­ţii ale sta­tu­lui pen­tru pro­duse ali­men­tare în sumă de peste 2 mili­oane de lei. Des­pre ave­rea lui Ghe­or­ghe Avor­nic, ZdG a scris în ianu­a­rie 2014, când menţio­nam că fami­lia Avor­nic ges­tiona 30 de firme, inclu­siv în Româ­nia, unde actu­a­lul mem­bru al CSM are și o vilă, donată fii­cei sale.

    Soţia ministrului Justiţiei, proprietara unei companii aeriene

    Teo Câr­naţ, un alt mem­bru al CSM din rân­dul pro­fe­so­ri­lor de drept a avut în 2015 un sala­riu de 105 mii de lei și 117 mii din sala­riu de la USM. 275 mii de lei, Câr­naţ i-a acu­mu­lat din darea în arendă a unui spa­ţiu loca­tiv în Chi­și­nău. Soţia sa a câști­gat anul tre­cut peste 50 mii de lei din îndem­ni­za­ţii pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui atât de la auto­ri­tă­ţile din R. Mol­dova, cât și de la cele din Româ­nia. În 2015, Câr­naţ și-a achi­zi­ţio­nat un Opel Vivaro. Acesta deţine mai multe clă­diri și tere­nuri în mun. Chi­și­nău, obţi­nute în peri­oada 2005-2013. Decla­ra­ţia de avere a mem­brei CSM, Vio­leta Cojo­caru lip­sește de pe site-ul CSM. În cea pe anul 2014, acesta raporta un sala­riu 138 mii de lei de la USM și de 98 de mii de la CSM, un apar­ta­ment în Chi­și­nău și o mașină, Hyun­dai Tuc­son.

    Cali­ta­tea de mem­bru al CSM din ofi­ciu o mai au pro­cu­ro­rul gene­ral, fun­cţie înde­pli­nită azi de Edu­ard Haru­n­jen, pre­șe­din­tele CSJ, Mihai Poa­le­lungi (astăzi, Petru Ursa­che deţine inte­ri­ma­tul fun­cţiei, până la apro­ba­rea can­di­da­tu­rii lui Mihai Poa­le­lungi) și minis­trul Jus­ti­ţiei, Vla­di­mir Cebo­tari. Până astăzi, doar acesta și-a făcut publică decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pe anul 2015. Din ea aflăm că anul tre­cut, minis­tru și mem­brul CSM a avut un sala­riu de 82 mii de lei din fun­cţia de minis­tru, pe care o deţine din iulie 2015. Anul tre­cut, minis­trul și-a cum­pă­rat un teren pen­tru con­stru­cţii, și și-a des­chis o nouă firmă, „Fly One” SRL, cea care, din mai 2016, va opera mai multe zbo­ruri, fiind, așa cum s-a anu­nţat, „o nouă com­pa­nie aeri­ană în R. Mol­dova”. Soţia minis­tru­lui are 40% din afa­cere, inves­tind 200 mii de lei. Fami­lia minis­tru­lui Jus­ti­ţiei deţine alte trei SRL-uri, des­chise între 2005 și 2014.
    sursa: zdg.md

  • Reconstrucţia Curţii de Apel Chişinău, o afacere între foşti colegi de partid

    Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

    Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

    Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

    Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

    Justificările lui Ion Pleşca

    În faţa membrilor CSM, Ion Pleşca a venit să-şi argumenteze demersul. Acesta a precizat că e nevoie de încă 18 milioane de lei pentru a finaliza lucrările. „Conform documentaţiei de proiect şi devizului de cheltuieli, în 2013, au fost evaluate lucrările la construcţia blocului nou şi a etajului suplimentar la 78 milioane de lei. La licitaţia care a avut loc atunci, antreprenorul care a câştigat-o a propus pentru lucrări 64 de milioane de lei. Dacă adăugăm cele 64 de milioane la acestea 18, sunt 82 de milioane. Iniţial, suma a fost de 78 de milioane, fără reţele exterioare, care nu intrau în preţ. Deci, nu suntem departe de suma evaluată la început”, a spus Pleşca. „Un motiv de majorare a costurilor se datorează necesităţii efectuării unor lucrări suplimentare la blocul existent, deoarece problemele au apărut odată cu demolarea acoperişului vechi. Ele nu au putut fi evaluate iniţial. S-au depistat unele straturi suplimentare care necesitau a fi demontate, iar unele porţiuni ale acoperişului, care urma să devină pardoseală pentru noul etaj, necesitau consolidate şi întărite suplimentar pentru a răspunde normelor existente în construcţii. Totodată, s-a creat necesitatea executării unei centuri suplimentare de beton. Aici sunt peste 4 milioane de lei în plus”, şi-a justificat Pleşca demersul.

    Victor Micu, preşedintele CSM, l-a completat, spunând că „dvs. aveţi şi un aviz al Inspecţiei de Stat în Construcţii, care a menţionat că într-adevăr sunt necesare mijloace suplimentare. Atunci când a fost calculat, preţul materialelor era altul, din cauza cursului valutar”. „Da, în 2013, 1 euro era 16 lei, acum e 22. Iar suma de 31 de milioane, prevăzută pentru 2015, deja a fost valorificată”, a continuat Pleşca.

    „Un ascensor e 1 milion şi ceva”

    „Am fost prezent acolo. Clar că e o investiţie foarte mare pentru bugetul R. Moldova, dar e una pe termen lung. Nu e simplă, dar e necesară, ţinând cont de faptul că instanţa e foarte aglomerată. Vor fi condiţii pentru mulţi ani înainte, nu doar pentru judecători, dar şi pentru justiţiabili”, a spus Micu, purtând un dialog cu şeful CA Chişinău. „În fiecare celulă pentru arestaţi va fi bloc sanitar cu lavoar”, i-a replicat Pleşca. „Pentru condiţii, am fost criticaţi de multe ori de CtEDO”, a suplimentat Micu. „Numai cu mansarda s-au dus vreo 7 milioane”, a calculat preşedintele CA Chişinău.

    Dialogul dintre cei doi a fost întrerupt de membrul CSM Dumitru Visternicean. Acesta s-a arătat interesat de perioada în care Ion Pleşca ar avea nevoie de cei 18 milioane de lei. „Cereţi aceste milioane pe 2015 sau 2016?” „Cerem o rectificare a bugetului pe 2015. Vrem să finisăm clădirea în acest an. Dacă nu o facem în 2015, nu ştiu când o vom mai face. Trebuie să instalăm uşile. Practic totul e gata. În octombrie, vrem să dăm în exploatare. Banii sunt mai mulţi pentru utilaj. Un ascensor e 1 milion şi ceva”, a replicat Pleşca, susţinut şi de procurorul Gurin, care a menţionat că e nevoie de finalizat lucrările. „Am discutat cu şeful statulului şi liderii politici şi ei au zis că o să mă susţină în acest demers cu alocarea suplimentară”, a concluzionat magistratul. După deliberări, membrii CSM au decis să aprobe cererea lui Pleşca. „Pe măsură ce identificăm mijloacele financiare… banii vor fi alocaţi. Că pe urmă va fi mai greu, dacă nu finalizăm”, a conchis Victor Micu.

    Fondator de firmă, un primar

    Unde urmează să ajungă cele 18 milioane suplimentare solicitate de Pleşca şi unde au ajuns deja cele 64 de milioane deja cheltuite? Conform informaţiilor de pe panoul instalat pe şantierul din str. Teilor, antreprenorul general al lucrărilor, respectiv, firma care gestionează procesul de construcţie şi renovare a clădirilor CA Chişinău, este „MCI & CO-Construct” SRL, implicată şi în alte proiecte imobiliare, în special în Chişinău. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, SRL-ul este administrat de un oarecare Valeriu Gherboveţ, dar fondat de o altă firmă, „Comprimenergo” SRL. La rândul său, acest SRL îl are în calitate de fondator pe Mihail Popovici şi familia sa, soţia Natalia şi fiul Dumitru, fiind înregistrat în satul Işcălău, r. Făleşti. SRL-ul este administrat de Natalia Popovici şi are activităţi declarate în comerţ, agricultură, în producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi nicidecum activităţi de construcţie.

    Mihail Popovici, fondatorul firmei, care este la rându-i fondatoarea agentului economic ce reconstruieşte CA Chişinău, este primarul de Catranâc, Făleşti, localitate vecină cu Işcălăul. Popovici a ajuns primar în 2011 pe listele PDM. A câştigat şi alegerile din 14 iunie 2015, din primul tur, reprezentând acelaşi partid. Iniţial am discutat cu Natalia Popovici, soţia edilului. Aceasta a recunoscut că nu cunoaşte prea multe, pasându-i telefonul soţului. Discuţia cu acesta a dezvăluit detalii în acest caz. L-am întrebat pe Mihail Popovici de ce ar fi nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Acesta ne-a spus că el nu a fost şi nu este implicat în această activitate. „Acolo este Caba Pavel Ivanovici. El e director. Eu nu am participat la licitaţie. Ei au participat. Asta nici nu este firma mea. Firma mea este fondatoare, pentru că apăruse o necesitate. Au fost nişte chestii… Ceva nu s-au înţeles şi s-au despărţit. Firma ca atare e a dlui Caba. Nici nu ştiu unde-i firma asta”, ni s-a destăinuit primarul de Catranâc. La scurt timp, a revenit cu un apel şi a precizat că deja firma sa nu ar mai fi fondatoare la „MCI & CO-Construct” SRL din 31 iulie 2015, după cum l-a informat contabila. I-am spus că datele de la CÎS spun că firma sa încă ar fi fondatoare, edilul precizând că, cel mai probabil, informaţiile din baza de date încă nu au fost actualizate. Totodată, Popovici ne-a spus că ar fi verişor cu Pavel Caba.

    Explicaţiile şi eschivările fostului coleg de partid

    Pavel Caba este fost consilier municipal din partea Alianţei Moldova Noastră (AMN). În 2010, acesta a aderat la PLDM, al cărui membru, anunţă site-ul formaţiunii, este şi astăzi. Din 2012, a fost consilier municipal din partea PLDM. Dar, până în 2010, Caba a fost coleg de partid cu Ion Pleşca, actualul preşedinte al CA Chişinău, instituţia care a organizat licitaţia privind desfăşurarea lucrărilor de reparaţie şi reconstrucţie a sediului instanţei. „Eu nu sunt directorul acestei firme, dar spuneţi care este problema, pentru că pot să vă răspund”. L-am întrebat de ce au fost nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a CA. „Asta trebuie să întrebaţi beneficiarul, nu antreprenorul. Nu antreprenorul solicită. El are proiectul de execuţie şi doar execută lucrările. Antreprenorul când participă la licitaţie calculează caietul de sarcini prezentat. Mai departe, când execută lucrările, vede dacă apar sau nu lucrări suplimentare. În acest caz, nu-i problema antreprenorului. Eu nu sunt directorul firmei, sunt proprietarul”, a explicat Caba.

    L-am întrebat ulterior dacă îl cunoaşte pe Ion Pleşca, cu care a fost coleg de partid, şi dacă da, în ce fel a influenţat asta câştigarea licitaţiei. „De unde să-l cunosc eu pe dl Pleşca? De fapt, eu cunosc multă lume. Şi de ce-mi daţi întrebarea asta? Corect. Vreţi să ştiţi? Dar ce aşteptaţi de la mine să vă spun? Eu nu sunt directorul firmei. Nu administrez eu firma. Ce înseamnă chestiunea asta? De ce-mi daţi întrebările astea? Întrebarea e simplă, dacă e simplă, atunci e simplă. De ce mi-o daţi mie?”. L-am întrebat cui atunci să le adresăm. „Păi, gândiţi-vă cui să le daţi, dar nu mie”, ne-a replicat Pavel Caba, eschivându-se de la dialog.

    Pleşca lăuda proiectul de reconstrucţie

    L-am sunat de mai multe ori pe Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, pentru a-l întreba despre necesitatea celor 18 milioane, relaţiile cu fostul coleg de partid Pavel Caba şi condiţiile în care a fost organizată licitaţia pentru reconstrucţia instanţei pe care o conduce. Acesta nu a răspuns la apelurile noastre repetate, şi nici la mesaje. Mai mulţi ex-membri ai AMN ne-au confirmat că Pleşca şi Caba nu aveau cum să nu se cunoască, din moment ce erau colegi de formaţiune.

    Anterior, în octombrie 2013, într-o discuţie cu ZdG, acesta lăuda proiectul care urma să demareze atunci. „Actuala clădire o modernizăm şi facem o anexă. Noua CA Chişinău va avea parcare subterană. La subsol, vor fi camerele pentru deţinuţi. Vedeţi şi în fotografii că vor fi condiţii bune. La primul etaj – sălile de judecată pentru dosarele penale. La etajul 2 – pentru cauzele civile. La etajele 3, 4 şi 5 — birouri pentru judecători. Un birou va avea în jur de 18 m.p.. Sălile vor fi mari, bine amenajate, dotate cu echipament tehnic. Judecătorii, când vor merge în sala de judecată, nu se vor întâlni cu părţile din dosar, ca până acum. Judecătorii vor merge separat, cetăţenii vor intra prin altă parte. Atât birourile magistraţilor, cât şi al şefului de instanţă vor fi dotate cu mobilier de lux, canapele căptuşite cu piele, iar sălile de judecată vor fi dotate cu 80 de scaune pentru participanţii la şedinţe… Pentru acest an avem alocaţi în jur de 4 milioane. Alte 31 de milioane ne-a promis Leancă. Şi o să-i dăm bătaie. Va fi cu 5 etaje, pe o suprafaţă de 6 mii m.p. De luna viitoare, încep lucrările. În 20 de luni trebuie să dăm clădirea în exploatare”, ne spunea atunci Pleşca. Lucrările au început atunci şi urmau, conform informaţiilor oficiale, să fie finalizate în iunie 2015, fapt care nu s-a produs.

  • Președintele CSM, Victor Micu și-a primit nota de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor a Judecătorilor

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu are o activitate profesională ireproșabilă în ultimii trei ani. Aceasta este concluzia evaluării ordinare a performanțelor judecătorești, făcute publice prin Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, din 14 august 2015. Colegiul de evaluare în frunte cu Svetlana Novac i-a acordat lui Victor Micu calificativul „excelent” și a stabilit că nu există deficiențe de ordin profesional, administrativ sau organizațional în activitatea judecătorului.

    Potrivit actului, Victor Micu a ocupat funcția de judecător la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău timp de 4 ani, din 1998. În 2002 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Râșcani, iar în 2006 a ocupat fotoliul de președinte al instituției. Din iunie 2014, Victor Micu este președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu are o activitate profesională ireproșabilă în ultimii trei ani. Aceasta este concluzia evaluării ordinare a performanțelor judecătorești, făcute publice prin Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, din 14 august 2015. Colegiul de evaluare în frunte cu Svetlana Novac i-a acordat lui Victor Micu calificativul „excelent” și a stabilit că nu există deficiențe de ordin profesional, administrativ sau organizațional în activitatea judecătorului.

    Potrivit actului, Victor Micu a ocupat funcția de judecător la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău timp de 4 ani, din 1998. În 2002 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Râșcani, iar în 2006 a ocupat fotoliul de președinte al instituției. Din iunie 2014, Victor Micu este președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

    Evaluarea a vizat activitatea sa de judecător din 2013 la Judecătoria Râșcani. Astfel, în anul 2013 judecătorul a examinat 612 cauze din 663 de cauze repartizate, ceea ce constituie circa 90%.
    Hotărârea constată că judecătorul a respectat termenele rezonabile în procesul de înfăptuire a justiției. Mai mult, judecătorul nu a avut în procedură nicio cauză mai mult de 24 de luni. Iar în cele 45 de cauze civile și penale, care s-au aflat în desfășurare mai mult de 12 luni, consiliul a stabilit că nu există cauze imputabile lui Micu. Termenul a fost tergiversat de complexitatea dosarelor sau amânarea ședințelor.

    În același timp 113 dintre sentințele contestate, 62 au fost menținute de instanțele superioare. În aceeași perioadă din cele 612 cauze examinate, 50 de hotărâri ale judecătorului au fost casate.
    Judecătorul a fost notat cu punctaj înalt și la capitolul publicării hotărârilor pe pagina web a judecătoriei Râșcani.

    Colegiul de evaluare a apreciat claritatea expunerii și motivării sentințelor, organizarea activității profesionale și pregătirea corespunzătoare a cauzelor pentru examinare. „Domnul Victor Micu respectă cu desăvirșire și abnegație principiile și exigențele eticii profesionale. Judecătorul Victor Micu are o reputație profesională ireproșabilă, iar pe parcursul activității s-a prezentat ca o personalitate cu o calificare profesională înalta și a dat dovadă de cunoștințe juridice profunde în ramurile de drept practicate, performanță, perseverență, conștiinciozitate, responsabilitate și principialitate. Magistratul nu a comis careva fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică al judecatorului, s-a condus doar de prevederile legislației în vigoare, asigurând onoarea și prestigiul funcției deținute.”, se punctează în Hotărâre.

    Unica recomandare a Colegiului sugerează magistratului în unele cazuri să fie mai insistent, mai ales când „se impune argumentarea unei poziții binevenite.” Victor Micu este președintele CSM din iunie 2014.
    sursa: zdg.md

  • Dosarul fraudelor de la CSJ, fără ex-vicepreşedintele instanţei

    Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), tot ea, fosta preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, acuzată deschis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu are încă niciun statut în dosarul penal gestionat de Procuratura Anticorupţie care vizează fraudarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Procurorul care instrumentează cazul susţine că magistrata nu a fost nici măcar audiată şi că nu se ştie dacă, până la urmă, acest lucru se va întâmpla sau nu. În acest dosar, trei angajaţi ai CSJ au statut de bănuiţi.

    Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), tot ea, fosta preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, acuzată deschis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu are încă niciun statut în dosarul penal gestionat de Procuratura Anticorupţie care vizează fraudarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Procurorul care instrumentează cazul susţine că magistrata nu a fost nici măcar audiată şi că nu se ştie dacă, până la urmă, acest lucru se va întâmpla sau nu. În acest dosar, trei angajaţi ai CSJ au statut de bănuiţi.

    În decembrie 2014, Victor Micu, preşedintele CSM, a expediat CNA o scrisoare care conţine mai multe acuzaţii în privinţa unor angajaţi ai CSJ, printre care şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta de atunci a instanţei. „În câteva dosare, toţi judecătorii au fost scoşi din program, rămânând dna Filincova singurul judecător care putea examina acel dosar. Astfel, dosarele au ajuns la ea. În alte câteva cazuri, dna vicepreşedintă, prin intermediul parolei sale, a repartizat unele dosare altor judecători”, explica Victor Micu.

    Scrisoarea preşedintelui CSM

    În scrisoarea adresată CNA şi semnată de Micu se precizează că, în baza unor informaţii remise CSM-ului de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale (CTS), instituţie care administrează Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), pe 17 decembrie 2014, la CSJ, s-a depistat influenţarea repartizării prin intermediul opţiunii de blocare a utilizatorilor. „În urma unei analize am constatat că, în cadrul CSJ, s-a utilizat neîntemeiat opţiunea de blocare (bifare) a rolurilor utilizatorilor din program pe 22 de dosare civile, acestea fiind repartizate prin manipulare vicepreşedintelui CSJ, Svetlana Filincova. Accentuez faptul că, în majoritatea acestor dosare, drept una din părţi figurează Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Biroul Vamal Chişinău şi alte birouri vamale din R. Moldova, precum şi alte instituţii de stat”, se spune, printre altele, în scrisoarea lui Micu, care conţinea şi numele dosarelor repartizarea cărora ar fi fost manipulată. Preşedintele CSM îi solicita lui Viorel Chetraru să ia atitudine şi să investigheze materialele prezentate conform Codului Penal.

    Ce s-a întâmplat după acest scandal cu iz penal? 16 organizaţii neguvernamentale au cerut, printr-o scrisoare publică adresată CSM, efectuarea unor controale în toate instanţele de judecată, iar rezultatele să fie publice. Solicitările, însă, nu s-au soldat cu succes. Iniţial, CSM a precizat că a luat act de solicitarea societăţii civile, ulterior, însă, la început de iunie, după un apel repetat al ONG-urilor, preşedintele CSM a anunţat că datele despre repartizarea dosarelor în instanţele din Chişinău au fost transmise Inspecţiei Judiciare, care urma să le analizeze şi să constate dacă au fost sau nu comise abateri în procesul de repartizare. De atunci, însă, nu s-a mai întâmplat nimic, iar reprezentanţii societăţii civile se pregătesc să revină cu un apel la început de septembrie, ca să solicite claritate în acest proces. Nu doar apelul ONG-urilor nu are finalitate, ci nici dosarul penal, iniţiat la sfârşit de 2014.

    De ce trenează dosarul?

    Octavian Iachimovschi, de la Procuratura Anticorupţie, cel care îl gestionează, ne-a spus că, în acest moment, trei persoane din cadrul CSJ au statut de bănuit. Şi, cel mai important. Svetlana Filincova, cea vizată în scrisoarea preşedintelui CSM, nici măcar nu a fost audiată. „Dna Filincova nu a fost audiată şi nu are niciun statut, or, legea nu ne permite să întreprindem măsuri speciale de investigaţii în acest dosar. Nu se ştie dacă va fi audiată sau nu. Pentru a audia o persoană, trebuie mai întâi să te apreciezi în ce calitate va fi audiată, ca martor sau ca bănuit… Atunci când audiezi o persoană în calitate de bănuit, trebuie să-ţi asumi nişte consecinţe. Iar atunci când o audiezi în calitate de martor, iar ulterior ea primeşte statut de bănuit, este protejată de lege”, menţionează procurorul.

    Despre implicarea fostei vicepreşedinte a CSJ în manipularea PIGD, acesta precizează că, până acum, nu există dovezi în acest sens. „Noi am primit un răspuns de la CSJ prin care am fost informaţi că mai multe persoane aveau acces la program, 7-8. Da, au fost cazuri când ei i-au fost repartizate unele dosare, fără ca ceilalţi judecători să se afle în incompatibilitate. Tot din răspunsul primit de la CSJ, reiese că dna Filincova nu putea să-şi repartizeze dosare”. Întrebat dacă Filincova, fiind vicepreşedinte, îi putea influenţa pe subalterni să-i repartizeze ei un anumit dosar, procurorul a subliniat că „în cadrul urmăririi penale noi nu putem opera cu supoziţii de genul ar fi putut să influenţeze, dacă nu există probe în acest sens”. Octavian Iachimovschi susţine că, în dosarele care au fost repartizate fraudulos Svetlanei Filincova, nu se desprinde o tendinţă clară, care să arate că aceasta ar fi luat decizii într-o singură direcţie. „În unele dosare au câştigat instituţiile statului, în altele, persoane fizice. Şi există doar 1-2 plângeri ale persoanelor figurante din acele dosare, nemulţumite de deciziile instanţei. Totodată, nu în toate cazurile dosarele au fost repartizate dnei Filincova. Noi investigăm atât repartizările cu bifarea judecătorului, cât şi repartizări manuale sau prin alte metode care au avut loc la CSJ. Iar în aceste cazuri, situaţia este şi mai complicată”, susţine procurorul, justificând mersul greoi al anchetei.

    „Încolţită” cu două dosare, şi-a dat demisia

    Victor Micu, preşedintele CSM, de la care a pornit practic acest dosar, ne-a spus că încearcă să nu se implice în mersul anchetei, pentru a nu fi acuzat că ar avea interese. „După ce am depus acea scrisoare, nu m-am mai implicat. Am fost doar informaţi că s-a pornit un proces penal. Întrebaţi la Procuratură de ce durează atât de mult. A trecut mai bine de jumătate de an şi cred că ar fi timpul să se ia o decizie, fie se confirmă cele scrise de mine, fie nu”, zice acesta. Svetlana Filincova, judecătoarea vizată în scrisoare, nu a răspuns la telefon pentru a-şi expune punctul de vedere, iar anterior, aceasta a fost laconică în declaraţii, lăsând însă să se înţeleagă că ar fi fost şantajată prin acest dosar.

    De precizat că, în timp ce dosarul se examina, Filincova şi-a prezentat demisia din funcţia de vicepreşedintă a CSJ şi preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, demisie acceptată de Parlament pe 9 aprilie 2015. De atunci, funcţia a rămas vacantă, iar concursurile anunţate de CSM nu au avut candidaţi. Recent, pe 11 august, CSM a anunţat din nou concurs pentru suplinirea funcţiilor la care a renunţat Filincova. Până la această oră, conform precizărilor CSM, nu a fost depus niciun dosar. Reprezentanţii CSM susţin că doritorii au la dispoziţie 30 de zile, din momentul în care anunţul va fi publicat în Monitorul Oficial.

    A obţinut o pensie mai mare cu ajutorul colegilor

    Mai menţionăm că, tot în decembrie 2014, Filincova a ajuns în atenţia CNI, care i-a verificat declaraţia de venituri şi proprietăţi. Rezultatele controlului, făcute publice pe 26 martie 2015, cu doar câteva zile înainte ca aceasta să-şi prezinte demisia din funcţia de vicepreşedinte al CSJ, membrii CNI au constatat că ea nu a declarat venituri salariale de aproximativ 13 mii de lei, veniturile soţului de 358 mii de lei, două automobile Porsche Cayenne şi Toyota Auris, utilizate de soţul său, dar şi o construcţie accesorie de 36 m.p., lângă casa sa din Chişinău. În aceste condiţii, actul de constatare a fost remis Procuraturii Generale pentru iniţierea unui alt dosar penal pe numele judecătoarei. Doar că şi acel dosar nu s-a mişcat din loc, pentru că, pe 25 iunie 2015, judecătorul Gheorghe Mâţu, de la Judecătoria Râşcani, printr-o încheiere, a decis să anuleze actul CNI, „ca fiind ilegal în fond şi emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

    Svetlana Filincova mai figurează şi în alt dosar. De astă dată, în calitate de victimă. La început de 2015, magistrata a acţionat în judecată Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), pe care a învinuit-o că nu i-a calculat corect pensia pentru vechimea în muncă, reieşind din mărimea salariului pe care l-a avut fiind vicepreşedinte al CSKJ. Pe rând, Judecătoria Centru, prin Liuba Brânză, după care judecătorii de la Apel, Nelea Budăi, Anatolie Minciună şi Ion Muruianu, i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i achite câte 621 de lei lunar în plus, începând cu 1 ianuarie 2014. Filincova este judecătoare din 1996. Potrivit informaţiilor plasate de „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, dosare pierdute de R. Moldova, în urma cărora statul a fost obligat să achite despăgubiri de aproape 120 mii de euro.
    sursa: www.zdg.md

     

  • Intrăm în mai, dar CSM încă tace…

    Acum o lună, Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se arăta aproape încrezut că, pe la începutul lui aprilie, va anunța public rezultatele controlului privind modul de distribuire a dosarelor în instanțele de judecată din mun. Chișinău, inclusiv la Curtea de Apel și la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  

    Acum o lună, Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se arăta aproape încrezut că, pe la începutul lui aprilie, va anunța public rezultatele controlului privind modul de distribuire a dosarelor în instanțele de judecată din mun. Chișinău, inclusiv la Curtea de Apel și la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  

     
     
  • Pavel Păduraru: Carul s-a urnit din loc? CSM verifică, în sfârșit, cum se împart dosarele în Chișinău

    Corectitudinea repartizării dosarelor în instanţele de judecată din RM este cuprinsă deocamdată de incertitudine, chiar dacă Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se arată în ultimul timp foarte interesat de această problemă. Puţini, însă, ştiu că ultimele declaraţii ale lui Micu au fost precedate de repetate solicitări ale colegului său din CSM, Dumitru Visterniceanu, de a se face ordine în sistem, însă, de fiecare dată şi fără explicaţii, acestea au fost refuzate.

    Corectitudinea repartizării dosarelor în instanţele de judecată din RM este cuprinsă deocamdată de incertitudine, chiar dacă Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se arată în ultimul timp foarte interesat de această problemă. Puţini, însă, ştiu că ultimele declaraţii ale lui Micu au fost precedate de repetate solicitări ale colegului său din CSM, Dumitru Visterniceanu, de a se face ordine în sistem, însă, de fiecare dată şi fără explicaţii, acestea au fost refuzate.

    continuare: timpul.md

     
  • Victor Micu, președinte CSM: „Un cetățean informat poate contribui la reformarea Justiției”

    „Datorită Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) s-au redus considerabil șansele ca un judecător sau un angajat să intervină pentru a repartiza un anumit dosar unui anumit judecător”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.
    Prezentă la dezbateri, vice-ministrul Justiției, Sabina Cerbu, a ținut să menționeze că, la etapa actuală, reforma Justiției este pe calea cea dreaptă, iar un element definitoriu al succesului reformei este voința politică.
    „Este evident că suntem pe drumul cel bun, iar datorită suportului oferit de SUA și UE, care ne-au ajutat să implementăm programele PIGD și Femida, ce  permite înregistrarea audio a ședințelor de judecată, autoritățile pot asigura acea transparență necesară în sistemul judecătoresc”, a spus în cadrul emisiunii Sabina Cerbu.

    „Datorită Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) s-au redus considerabil șansele ca un judecător sau un angajat să intervină pentru a repartiza un anumit dosar unui anumit judecător”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.
    Prezentă la dezbateri, vice-ministrul Justiției, Sabina Cerbu, a ținut să menționeze că, la etapa actuală, reforma Justiției este pe calea cea dreaptă, iar un element definitoriu al succesului reformei este voința politică.
    „Este evident că suntem pe drumul cel bun, iar datorită suportului oferit de SUA și UE, care ne-au ajutat să implementăm programele PIGD și Femida, ce  permite înregistrarea audio a ședințelor de judecată, autoritățile pot asigura acea transparență necesară în sistemul judecătoresc”, a spus în cadrul emisiunii Sabina Cerbu.

    Continuare: hotnews.md

     
  • Preşedintele CSM, nemulţumit de activitatea unor judecători: „Mai sunt rezerve”

    După ce în anul 2014, doi judecători au fost condamnaţi la închisoare pentru luare de mită, preşedintele CSM, Victor Micu, şi-a exprimat nemulţumirea că unii judecători nu respectă legea, dar totodată acesta speră că în viitor, asemenea situaţii nu se vor mai repeta. Declaraţia a fost făcută în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor.

    După ce în anul 2014, doi judecători au fost condamnaţi la închisoare pentru luare de mită, preşedintele CSM, Victor Micu, şi-a exprimat nemulţumirea că unii judecători nu respectă legea, dar totodată acesta speră că în viitor, asemenea situaţii nu se vor mai repeta. Declaraţia a fost făcută în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor.

     

     
  • Judecători, ați scăpat de poligraf. Deocamdată.

    Legea cu privire la aplicarea testării la poligraf a tinerilor judecători rămâne deocamdată doar pe hârtie. Asta pentru că în prezent Consiliul Superior al Magistraturii nu are bani pentru a procura un detector și pentru a instrui un profesionist capabil să opereze cu un asemenea aparat. Concluzia îi aparține președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.  
    „Pe anul acesta noi am prevăzut mijloace financiare să procurăm un poligraf separat pentru CSM.

    Legea cu privire la aplicarea testării la poligraf a tinerilor judecători rămâne deocamdată doar pe hârtie. Asta pentru că în prezent Consiliul Superior al Magistraturii nu are bani pentru a procura un detector și pentru a instrui un profesionist capabil să opereze cu un asemenea aparat. Concluzia îi aparține președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.  
    „Pe anul acesta noi am prevăzut mijloace financiare să procurăm un poligraf separat pentru CSM.

    Problema e în specialist. Nu orice poligrafist poate lucra cu orice fel de poligraf”, a declarat Victor Micu. Preşedintele CSM a mai adăugat că instruirea unui specialist poligraf peste hotare este o procedură deosebit de costisitoare. Mai mult, Victor Micu a subliniat că este important ca tinerii judecători să fie testați cu aparatul propriu al Consiliului și nu cu cel al altor instituții.

    „Orice candidat la funcția de judecător, trebuie să fie testat la noi, nu la CNA, și nu la SIS și nu la MAI. Specialistul nu știu dacă o să ne permitem să-l întreținem. La Ministerul de Interne, la SIS și la CNA sunt deja specialiști, dar nici aceia nu-s atestați încă”, susţine Micu. Magistrații au ajuns la concluzia că până va fi procurat poligraful și contractat specialistul, candidații care aspiră la funcția de judecător vor fi testați cu detectoarele pe care le dețin alte instituții. Magistrații au precizat că vor examina sesizarea cu privire la integritatea profesională și vor prezenta concluziile la una din ședințele viitoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
    Evenimentul Zilei precizează că o ședință la poligraf, la dorința unei persoane, costă în jur de 500 lei. Aceasta poate fi realizată și la domiciliu, prețul în acest caz fiind mai mare.
    sursa: evzmd.md

     

     

     

     
  • Magistratii vor fi testati cu detectorul de minciuni, insa nu se stie cand. Motivul pentru care sunt amanati

    Au gasit bani pentru poligraf insa nu si specialist care sa-l manuiasca. Consiliul Superior al Magistraturii cauta poligrafist care sa testeze viitorii judecatori. In sedinta de astazi, magistratii au decis ca vor angaja un specialist de la Ministerul de Interne sau CNA care sa lucreze prin cumul si la CSM.
    Victor MICU, PRESEDINTE CSM: „Problema este ca daca luam specialistul trebuie sa-l intrebam ce fel de specialist este pe ce fel de aparat ca sa putem procura aparatul.Nu ori specialist poate lucra pe orice fel de aparat.”

    Au gasit bani pentru poligraf insa nu si specialist care sa-l manuiasca. Consiliul Superior al Magistraturii cauta poligrafist care sa testeze viitorii judecatori. In sedinta de astazi, magistratii au decis ca vor angaja un specialist de la Ministerul de Interne sau CNA care sa lucreze prin cumul si la CSM.
    Victor MICU, PRESEDINTE CSM: „Problema este ca daca luam specialistul trebuie sa-l intrebam ce fel de specialist este pe ce fel de aparat ca sa putem procura aparatul.Nu ori specialist poate lucra pe orice fel de aparat.”

    De la 1 ianuarie viitorii candidati la judecatori urmau sa fie supusi unui test la detectorul de minciuni. Totusi, pana cand se va gasi un specialist care sa manuiasca poligraful, acestia nu vor putea fi deocamdata angajati. Si daca testul cu poligraful judecatorii nu pot sa o faca, atunci testarea integritatii profesionale efectuata de catre cei de la Anticoruptie nu vor sa o faca. Dupa ce Curtea Constitutionala le-a cerut parerea, membrii Consiliul Superior al Magistraturii au decis ca judecatorii nu trebuie sa fie testati de CNA, iar pentru asta au si o explicatie.
    Teo CIRNAT, MEMBRU CSM: “CNA se subordoneaza direct puterii executive si aceasta lege afecteaza direct separatia puterilor in stat.”
    Pana la urma, daca vor fi sau nu testati la integritate judecatorii, va decide Curtea Constitutionala. Legea testarii integritatii a fost contestata la Curtea Constitutionala in luna iunie anul trecut, de catre un grup de deputati comunisti. Drept raspuns, Curtea Constitutionala a decis sa consulte Comisia de la Venetia care a decis ca legea contravine independentei in sistemul judecatoresc si separarea puterilor.
    sursa: protv.md

     

     

     

     
  • „RAPORTUL SIS ÎN PRIVINȚA LUI HARMANIUC, COZMA ȘI CREȚU A FOST INCOMPLET”

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii explică într-un interviu pentru Moldova Curată de ce au fost acceptați în sistemul judecătoresc mai mulți candidați cu rapoarte negative la SIS și care au fost adevăratele motive pentru care a fost lichidată Curtea de Apel Bender.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii explică într-un interviu pentru Moldova Curată de ce au fost acceptați în sistemul judecătoresc mai mulți candidați cu rapoarte negative la SIS și care au fost adevăratele motive pentru care a fost lichidată Curtea de Apel Bender.

     
  • Качество правосудия повысилось, председатель ВСМ

    Bыступая в эфире передачи „Loc de dialog” („Место для диалога”) на общественной радиостанции „Radio Moldova”, Виктор Мику указал на проведённый опрос общественного мнения, респондентами которого стали участники различных судебных процессов. Результаты опроса показывают, что 70% из тех, кто имеет дело с судебной системой, доверяют ей. Обратное соотношение положительных и отрицательных оценок наблюдается при уличных опросах. „Не следует комментировать и оценивать состояние дел в той области, которая вам не знакома”, отреагировал на эти данные председатель органа судейского самоуправления.

    Bыступая в эфире передачи „Loc de dialog” („Место для диалога”) на общественной радиостанции „Radio Moldova”, Виктор Мику указал на проведённый опрос общественного мнения, респондентами которого стали участники различных судебных процессов. Результаты опроса показывают, что 70% из тех, кто имеет дело с судебной системой, доверяют ей. Обратное соотношение положительных и отрицательных оценок наблюдается при уличных опросах. „Не следует комментировать и оценивать состояние дел в той области, которая вам не знакома”, отреагировал на эти данные председатель органа судейского самоуправления.

     

     
  • Судья, посадивший мужчину за отсутствие медицинского полиса, может быть санкционирован

    «В ВСМ посчитали, что в действиях господина Плешки есть элементы дисциплинарных санкций», — заявил председатель Высшего совета магистратуры Виктор Мику.

    «В ВСМ посчитали, что в действиях господина Плешки есть элементы дисциплинарных санкций», — заявил председатель Высшего совета магистратуры Виктор Мику.

     

     
  • Casa soacrei în care locuieşte noul şef al judecătorilor

    Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ales în funcţie săptămâna trecută, locuieşte în casa soacrei sale. Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, acesta spunea că deţine un apartament în sectorul Rîşcani al Capitalei, dat în exploatare în 2009, dar că nu trăieşte în el, „pentru că, vă spun sincer, nu am avut bani să fac reparaţie. Acum fac reparaţie. Şi stau într-o casă de pe str. Drumul Crucii, construită în 1964. Ea a aparţinut bunelului soţiei mele. Apoi, a fost transmisă soacrei mele. Eu trăiesc pe capul lor acum”.

    Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ales în funcţie săptămâna trecută, locuieşte în casa soacrei sale. Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, acesta spunea că deţine un apartament în sectorul Rîşcani al Capitalei, dat în exploatare în 2009, dar că nu trăieşte în el, „pentru că, vă spun sincer, nu am avut bani să fac reparaţie. Acum fac reparaţie. Şi stau într-o casă de pe str. Drumul Crucii, construită în 1964. Ea a aparţinut bunelului soţiei mele. Apoi, a fost transmisă soacrei mele. Eu trăiesc pe capul lor acum”.

    Întrebat de ce nu a indicat-o în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi, Victor Micu a precizat că nu a făcut acest lucru pentru că imobilul nu este al său. „Eu trăiesc la ei. Casa e modestă, puteţi să vă duceţi s-o vedeţi”, declara atunci acesta. Jurnaliștii de la ZdG, au mers totuși pe str. Drumul Crucii, în sect. Buiucani pentru a vedea cum arată imobilul în care locuieşte noul şef al judecătorilor.

     
  • Пышная свадьба судьи ВСП Олега Стерниоалэ

    Среди гостей было много коллег из судебной системы – глава Высшего совета магистратуры Виктор Мику, глава Ассоциации судей и магистрат ВСП Ион Друцэ, глава Суда сектора Чеканы капитала Виктор Бурдух, Виктор Бойко и Геннадие Плэмэдялэиз Суда сектора Буюканы, и замминистра юстиции Владимир Гросу. 

    Среди гостей было много коллег из судебной системы – глава Высшего совета магистратуры Виктор Мику, глава Ассоциации судей и магистрат ВСП Ион Друцэ, глава Суда сектора Чеканы капитала Виктор Бурдух, Виктор Бойко и Геннадие Плэмэдялэиз Суда сектора Буюканы, и замминистра юстиции Владимир Гросу. 

     

     
  • Виктор Мику: Судьи знают, кто из их коллег берет взятки

    Судья Виктор Мику, недавно назначенный председателем Высшего совета магистратуры, намерен сотрудничать с прессой активнее, чем его предшественники, а также усилить борьбу с коррумпированными судьями. Об этом Виктор Мику заявил в интервью изданию «Ziarul de Garda».
    По словам председателя ВСМ, 90 процентов судей, служащих в настоящее время в Республике Молдова, выполняют свое дело честно. Что касается остальных 10 процентов, Виктор Мику уверяет, что в их отношении будут приняты суровые меры.

    Судья Виктор Мику, недавно назначенный председателем Высшего совета магистратуры, намерен сотрудничать с прессой активнее, чем его предшественники, а также усилить борьбу с коррумпированными судьями. Об этом Виктор Мику заявил в интервью изданию «Ziarul de Garda».
    По словам председателя ВСМ, 90 процентов судей, служащих в настоящее время в Республике Молдова, выполняют свое дело честно. Что касается остальных 10 процентов, Виктор Мику уверяет, что в их отношении будут приняты суровые меры.

     

     
  • Noul preşedinte al CSM, Victor Micu: "Trebuie de reformat nu doar sistemul judecătoresc, ci şi avocatura”

    În Republica Moldova, trebuie de reformat nu doar sistemul judecătoresc, dar şi avocatura. Declaraţia a fost făcută de către noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă. Potrivit acestuia, şi procurorii din ţara noastră au foarte multe probleme, iar de multe ori, aceştia chiar nici nu sunt pregătiţi eficient. „Judecătorul e doar un arbitru în examinarea unui dosar, actorii principali sunt avocaţii şi procurorii, în cauzele penale.

    În Republica Moldova, trebuie de reformat nu doar sistemul judecătoresc, dar şi avocatura. Declaraţia a fost făcută de către noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă. Potrivit acestuia, şi procurorii din ţara noastră au foarte multe probleme, iar de multe ori, aceştia chiar nici nu sunt pregătiţi eficient. „Judecătorul e doar un arbitru în examinarea unui dosar, actorii principali sunt avocaţii şi procurorii, în cauzele penale.

    Noi nu putem să ne implicăm, să cerem probe. Dacă într-un caz avocatul e mai deştept decât procurorul, sau invers, eu ce pot face?

    Cea mai mare problemă e imaginea justiţiei. Vreau să mă consult cu oamenii, cu specialiştii, pentru a încerca să arătăm şi lucrurile bune, şi cele rele din justiţie, dar obiectiv”, susţine Victor Micu.

     
  • Interviu cu Victor MICU, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

     - De ce aţi ales să veniţi în CSM?
     - Eram judecător simplu la Judecătoria Râşcani. Eu, vă spun sincer, nu tare, tare… Practic, colegii din Judecătorie m-au convins că am dreptul moral să candidez la funcţia de membru. Prima dată când am candidat, am luat 184 de voturi. Practic, nu mi-au ajuns 8-9 voturi. Apoi, iar colegii au insistat şi am depus încă o dată. Am spus că, dacă nu mai trec nici acum, înseamnă că nu voi mai candida, pentru că nu merit să fiu ales, dacă nu m-au votat. A doua oară a fost un vot surprinzător şi pentru mine. Au votat 281 de oameni din trei sute şi ceva.

     - De ce aţi ales să veniţi în CSM?
     - Eram judecător simplu la Judecătoria Râşcani. Eu, vă spun sincer, nu tare, tare… Practic, colegii din Judecătorie m-au convins că am dreptul moral să candidez la funcţia de membru. Prima dată când am candidat, am luat 184 de voturi. Practic, nu mi-au ajuns 8-9 voturi. Apoi, iar colegii au insistat şi am depus încă o dată. Am spus că, dacă nu mai trec nici acum, înseamnă că nu voi mai candida, pentru că nu merit să fiu ales, dacă nu m-au votat. A doua oară a fost un vot surprinzător şi pentru mine. Au votat 281 de oameni din trei sute şi ceva.

     
  • Cum a ajuns Victor Micu preşedintele CSM

    Victor Micu l-a învins pe Dumitru Visternicean şi va ocupa în următorii patru ani fotoliul de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Candidatura lui Micu, fost preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău, ales în cadrul CSM la începutul acestui an, cu voturile a 281 de judecători, a fost propusă de Teodor Cârnaţ, membru al CSM din partea profesorilor de drept, cel care anterior anunţa că va candida chiar el pentru această funcţie.

    Victor Micu l-a învins pe Dumitru Visternicean şi va ocupa în următorii patru ani fotoliul de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Candidatura lui Micu, fost preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău, ales în cadrul CSM la începutul acestui an, cu voturile a 281 de judecători, a fost propusă de Teodor Cârnaţ, membru al CSM din partea profesorilor de drept, cel care anterior anunţa că va candida chiar el pentru această funcţie.

    De săptămâna trecută, după ce pe site-ul CSM a fost anunţată alegerea preşedintelui, au început a se vehicula mai multe posibile candidaturi pentru această funcţie. Totuşi, membrii CSM, în discuţii neoficiale, precizau că cel mai probabil vor fi trei candidaţi, Dumitru Visternicean, Victor Micu şi Teodor Cârnaţ, cu un favorit clar, Victor Micu. Iar în şedinţa de marţi, 17 iunie 2014, nu au existat surprize majore, nici în privinţa candidaţilor, nici în privinţa câştigătorului.

     
  • Vezi averea judecătorului Victor Micu, noul membru al CSM

    Adunarea Generală a Judecătorilor a ales astăzi un nou membru în Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de magistratul Victor Micu de la Judecătoria sect. Rîşcani din mun. Chişinău. Astăzi la Adunarea Judecătorilor urmau să fie aleşi încă trei membri CSM, doi magistraţi de la instanţele de fond şi un judecător din partea curţilor de apel. După numărarea voturilor a fost ales doar judecătorul Victor Micu, ceilalţi candidaţi nu au acumulat numărul necesar de voturi.

    Adunarea Generală a Judecătorilor a ales astăzi un nou membru în Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de magistratul Victor Micu de la Judecătoria sect. Rîşcani din mun. Chişinău. Astăzi la Adunarea Judecătorilor urmau să fie aleşi încă trei membri CSM, doi magistraţi de la instanţele de fond şi un judecător din partea curţilor de apel. După numărarea voturilor a fost ales doar judecătorul Victor Micu, ceilalţi candidaţi nu au acumulat numărul necesar de voturi.

    Potrivit Legii cu privire la CSM, Consiliul este format din 12 membri, dintre care trei sunt numiţi din oficiu — preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ministrul Justiţiei şi procurorul general. Alţii trei membri sunt numiţi de Parlament şi se aleg din rândul profesorilor de drept titulari, cu votul majorităţii deputaţilor, la propunerea a cel puţin 20 de deputaţi în Parlament.

    Precizăm că membrii CSM din rândul profesorilor nu pot fi aleşi pentru 2 mandate consecutive. Iar ceilalţi 6 membri ai CSM sunt aleşi din rândul judecătorilor, prin vot secret, de către Adunarea Generală a Judecătorilor.

     
  • На всеобщем собрании судей был избран лишь один из трех членов ВСМ

    «Я буду объективным. Буду прилагать усилия для укрепления независимости судебной системы. Я волнуюсь, не занимал ещё такую должность», - сказал судья Виктор Мику.

    «Я буду объективным. Буду прилагать усилия для укрепления независимости судебной системы. Я волнуюсь, не занимал ещё такую должность», - сказал судья Виктор Мику.

     

     
  • Victor Micu – noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

     Consiliul Superior al Magistraturii şi-a ales noua conducere. Astfel, Victor Micu, membru CSM, judecător (detaşat) la Judecătoria Rîşcani, municipiul Chişinău, a fost ales în calitate de preşedinte al CSM cu majoritate de voturi.

     Consiliul Superior al Magistraturii şi-a ales noua conducere. Astfel, Victor Micu, membru CSM, judecător (detaşat) la Judecătoria Rîşcani, municipiul Chişinău, a fost ales în calitate de preşedinte al CSM cu majoritate de voturi.


     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU