Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Трибой Петру
Căutare avansată

Minciuna Anatolie

Curtea de Apel Chişinău, Președinte interimar

Date biografice

Data numirii în funcție: 12.07.1991

Conform Hotărârii nr. 221/21 din 14 septembrie 2021, se desemnează judecătorul Anatolie Minciuna pentru exercitarea interimatului funcţiei de președinte al Curții de Apel Chișinău, începând cu 15 septembrie 2021 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1534-IV din 28 februarie 2008 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Anul nașterii 1960

Instruire/Diplome
1984 - 1989 Universitatea de Stat din Moldova

Data numirii în funcție: 12.07.1991

Conform Hotărârii nr. 221/21 din 14 septembrie 2021, se desemnează judecătorul Anatolie Minciuna pentru exercitarea interimatului funcţiei de președinte al Curții de Apel Chișinău, începând cu 15 septembrie 2021 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1534-IV din 28 februarie 2008 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Anul nașterii 1960

Instruire/Diplome
1984 - 1989 Universitatea de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
11.07.1991 - 1996 - Judecător, Judecătoria populară raionul Octombrie, or. Chişinau (Hot. Parlamentului nr. 643)
08.10.1996 - 23.02.2002 - Vicepreşedinte, Judecătoria sectorul Râşcani, mun. Chişinau (Decret nr. 302)
04.03.2008 - prezent  - Judecător, Curtea de Apel Chişinau (Decret nr. 1534-IV)

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 85/10 din 13 Septembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chişinău, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 86/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, s-a atestat că, există 2 hotărâri CEDO în cauzele (“Botezatu contra Moldovei ” si „N.P contra Moldovei”) în care figurează judecătorul Anatolie Minciuna.

Conform Hotărîrii nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de judecătorul Minciuna Anatolie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Minciună Anatolie, au fost obiect de examinare la CtEDO.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

N.P. c. Moldovei, Hotărîrea din 06/10/2015, cererea nr. 40424/06, violarea art. 8 CEDO – încălcarea  dreptului la familie.
Botezatu c. Moldovei, hotărîrea din 14/04/2015, cererea nr. 17899/08, violarea art. 6 §1 CEDO – judecarea cauzei în mod echitabil și termen rezonabil; violarea art. 1 Protocol  Nr.1 CEDO – protecția proprietății.

Potrivit Hotărârii nr. 248/24 din 05 octombrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus încetarea mandatului de membru al Colegiului disciplinar al domnului Minciuna Anatolie.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 164, menținute 102, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 62%;
2012 - contestate 210, menținute 138, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 66%;
2013 - contestate 309, menținute 211, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 68%;
2014 au fost contestate 278 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 201, ceea ce constituie 72,30%;
2015 au fost contestate 369 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 278, ceea ce constituie 75,33%;
2016 au fost contestate în total 304 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 235 ceea ce constituie 77,30%;
2017 au fost contestate în total 231 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 192, ceea ce constituie 83,11%;
2018 au fost contestate în total 224 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 182 ceea ce constituie 81,25%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 623, casate 62 - 10%;
2012 - examinate 679, casate 72 - 11%;
2013 - examinate 541, casate 98 - 18%;
2014, din 558 de cauze examinate, 77 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 13,79%;
2015, din 651 de cauze examinate, 91 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 13,97%;
2016, din 654 cauze examinate, 69 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,55%;
2017, din 614 cauze examinate, 39 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,35%;
2018, din 497 cauze examinate, 42 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,45%.

Potrivit Hotărârii nr. 248/24 din 05 octombrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus încetarea mandatului de membru al Colegiului disciplinar al domnului Minciuna Anatolie.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 85/10 din 13 Septembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 248/14 din 02 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Iurie Cotruță și Anatolie Minciuna, privind remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, ulterior, Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 3/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Minciuna Anatolie pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

Prin Hotărârea nr. 846/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Dmitrii Fujenco și Anatolie Minciuna, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. 

Prin Hotărârea Nr. 86/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 88 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 204/21 din 14 septembrie 2021, se conferă titlul onorific „Decan al autorității judecătorești”  judecătorului Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” domnului Anatolie MINCIUNA, judecător, Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Minciună Anatolie.

Conform Hotărîrii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 85/10 din 13 Septembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chişinău, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 86/10 din 28 iulie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, s-a atestat că, există 2 hotărâri CEDO în cauzele (“Botezatu contra Moldovei ” si „N.P contra Moldovei”) în care figurează judecătorul Anatolie Minciuna.

Conform Hotărîrii nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de judecătorul Minciuna Anatolie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Minciună Anatolie, au fost obiect de examinare la CtEDO.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

N.P. c. Moldovei, Hotărîrea din 06/10/2015, cererea nr. 40424/06, violarea art. 8 CEDO – încălcarea  dreptului la familie.
Botezatu c. Moldovei, hotărîrea din 14/04/2015, cererea nr. 17899/08, violarea art. 6 §1 CEDO – judecarea cauzei în mod echitabil și termen rezonabil; violarea art. 1 Protocol  Nr.1 CEDO – protecția proprietății.

Potrivit Hotărârii nr. 248/24 din 05 octombrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus încetarea mandatului de membru al Colegiului disciplinar al domnului Minciuna Anatolie.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 164, menținute 102, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 62%;
2012 - contestate 210, menținute 138, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 66%;
2013 - contestate 309, menținute 211, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 68%;
2014 au fost contestate 278 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 201, ceea ce constituie 72,30%;
2015 au fost contestate 369 de hotărâri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 278, ceea ce constituie 75,33%;
2016 au fost contestate în total 304 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 235 ceea ce constituie 77,30%;
2017 au fost contestate în total 231 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 192, ceea ce constituie 83,11%;
2018 au fost contestate în total 224 hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 182 ceea ce constituie 81,25%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 623, casate 62 - 10%;
2012 - examinate 679, casate 72 - 11%;
2013 - examinate 541, casate 98 - 18%;
2014, din 558 de cauze examinate, 77 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 13,79%;
2015, din 651 de cauze examinate, 91 hotărâri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 13,97%;
2016, din 654 cauze examinate, 69 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,55%;
2017, din 614 cauze examinate, 39 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 6,35%;
2018, din 497 cauze examinate, 42 hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,45%.

Potrivit Hotărârii nr. 248/24 din 05 octombrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus încetarea mandatului de membru al Colegiului disciplinar al domnului Minciuna Anatolie.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 85/10 din 13 Septembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chişinău, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 86 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 248/14 din 02 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Iurie Cotruță și Anatolie Minciuna, privind remiterea materialelor Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, ulterior, Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 3/2 din 15 martie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Minciuna Anatolie pentru participare la concursul pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.

Prin Hotărârea nr. 846/37 din 19 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Dmitrii Fujenco și Anatolie Minciuna, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o instanță ierarhic superioară, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. 

Prin Hotărârea Nr. 86/10 din 28 iulie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 88 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 77 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 204/21 din 14 septembrie 2021, se conferă titlul onorific „Decan al autorității judecătorești”  judecătorului Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” domnului Anatolie MINCIUNA, judecător, Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Minciună Anatolie.

Conform Hotărîrii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul II (doi) de calificare.

 

Hotărârea nr. 204/21 din 14 septembrie 2021

Hotărârea nr. 221/21 din 14 septembrie 2021

Hotărârea nr. 248/24 din 05 octombrie 2021

Hotărârea nr. 262/22 din 22 Septembrie 2020

Hotărârea nr. 85/10 din 13 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 248/14 din 02 Iulie 2019

Hotărârea nr. 3/2 din 15 martie 2018

Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018

Hotărârea nr. 846/37 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 86/10 din 28 iulie 2017

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărârea nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014

Hotărârea nr. 98/5 din 02 aprilie 2009

Cauze CtEDO Minciună Anatolie

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Anatolie Minciuna nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 86/10 din 28 iulie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Anatolie Minciuna, au fost intentate 2 proceduri disciplinare, respectiv, au fost pronunţate Hotărârile nr. 15/12 din 22 iulie 2016 şi nr.22/15 din 28 octombrie 2016, prin care au fost respinse propunerile de aplicare a sancţiunii cu clasarea procedurii”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014 "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Minciuna Anatolie".

Conform Hotărârea nr. 81/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Papanaga Valeriu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 159s-278p/m din 02 aprilie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 05 martie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Palanciuc Ecaterina și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 79/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Voinovan Ion împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 134s-230p/m din 29 martie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 26 februarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Sîrcu Tatiana de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Clima Vladislav, Malîi Ala, Palanciuc Ecaterina, Minciuna Anatolie, Mihaila Viorica, Sîrbu Victoria de la Curtea de Apel Chișinău).

Prin Hotărârea nr. 23/1 din 29 Ianuarie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1010s-1608p/m din 18 decembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 18 noiembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Minciuna Anatolie și Palanciuc Ecaterina de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 15/1 din 25 Ianuarie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet. Mocan Igor împotriva deciziilor Inspecţiei judiciare nr. 849s-1099p/m, nr.850s-1100 p/m şi nr.851s-101lp/m din 11 septembrie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Curţii de apel Chişinău, Minciună Anatolie, care pot constitui abateri disciplinare.


Prin Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de avocatul Stănescu Valeriu în interesele lui Doni Svetlana şi se menţine Hotărârea nr.116/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privinţa judecătorilor Simciuc Natalia, Guzun Maria și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chişinău și ale judecătorilor Druță Ion, Oprea Iuliana și Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 02 februarie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Vasile Vutcarău, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 03 aprilie 2017, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău Anatolie Minciuna.

Prin Hotărârea nr. 160/6 din 19 mai 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vutcarău Vasile împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 19 septembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Anatolie Minciună.


Potrivit Hotărârii nr. 196/19 din 22 august 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Popa Liubovi si Popa Vitalie, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 16 februarie 2016 de respingere a sesizării acestora din 04 februarie 2016, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie, Morari Maria, Panov Ana și Nogai Ala. 

Prin Hotărârea 75/5 din 18 martie 2016, Completul do admisibilitate a respins sesizarea depusă de dna Natalia Pojar prin care se solicită atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună. Potrivit Hotărârii nr. 15/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiul disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația depusă de vice-președintele Comitetului de conducere a BC „Moldindconbanc" S.A., dl Victor Cibotaru, și menține Hotărârea nr. 75/5 din 18 martie 2016 a Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar, emisă în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună.

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

Potrivit Hotărârii nr. 75/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de dna Natalia Pojar, prin care se solicită atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Anatolie Minciună. 

Prin Hotărârea nr. 36/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Cacicovschi Valerii, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 23 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 17 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie, Moraru Maria și Panov Ana.

Conform Hotărârii nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Șeremet Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 08 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu. Autorul sesizării a invocat că președintele Curții de Apel Chișinău nu era în drept să formeze completul din trei judecători, precum să includă în complet pe judecătorii Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu, care au fost apreciati negativ de Colegiul de Evaluare a Performanțelor. 

La data de 24 mai 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Pahopol Anatolie şi Minciună Anatolie, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 20/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 755/32 din 22 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 20/7 din 14 iunie 2013

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 52 sesizări, care au fost respinse. 

Conform 
informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 77 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse 47 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Anatolie Minciuna nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor Nr. 86/10 din 28 iulie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privinţa judecătorului Anatolie Minciuna, au fost intentate 2 proceduri disciplinare, respectiv, au fost pronunţate Hotărârile nr. 15/12 din 22 iulie 2016 şi nr.22/15 din 28 octombrie 2016, prin care au fost respinse propunerile de aplicare a sancţiunii cu clasarea procedurii”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 150/13 din 31 ianuarie 2014 "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Minciuna Anatolie".

Conform Hotărârea nr. 81/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Papanaga Valeriu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 159s-278p/m din 02 aprilie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 05 martie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Palanciuc Ecaterina și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 79/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Voinovan Ion împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 134s-230p/m din 29 martie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 26 februarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Sîrcu Tatiana de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Clima Vladislav, Malîi Ala, Palanciuc Ecaterina, Minciuna Anatolie, Mihaila Viorica, Sîrbu Victoria de la Curtea de Apel Chișinău).

Prin Hotărârea nr. 23/1 din 29 Ianuarie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1010s-1608p/m din 18 decembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 18 noiembrie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Minciuna Anatolie și Palanciuc Ecaterina de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 15/1 din 25 Ianuarie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet. Mocan Igor împotriva deciziilor Inspecţiei judiciare nr. 849s-1099p/m, nr.850s-1100 p/m şi nr.851s-101lp/m din 11 septembrie 2018, de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorului Curţii de apel Chişinău, Minciună Anatolie, care pot constitui abateri disciplinare.

Prin Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de avocatul Stănescu Valeriu în interesele lui Doni Svetlana şi se menţine Hotărârea nr.116/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privinţa judecătorilor Simciuc Natalia, Guzun Maria și Minciuna Anatolie de la Curtea de Apel Chişinău și ale judecătorilor Druță Ion, Oprea Iuliana și Cobăneanu Ala de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 02 februarie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Vasile Vutcarău, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 03 aprilie 2017, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău Anatolie Minciuna.

Prin Hotărârea nr. 160/6 din 19 mai 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vutcarău Vasile împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 19 septembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Anatolie Minciună.

Potrivit Hotărârii nr. 196/19 din 22 august 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Popa Liubovi si Popa Vitalie, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 16 februarie 2016 de respingere a sesizării acestora din 04 februarie 2016, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie, Morari Maria, Panov Ana și Nogai Ala. 

Prin Hotărârea 75/5 din 18 martie 2016, Completul do admisibilitate a respins sesizarea depusă de dna Natalia Pojar prin care se solicită atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună. Potrivit Hotărârii nr. 15/12 din 22 iulie 2016, Plenul Colegiul disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația depusă de vice-președintele Comitetului de conducere a BC „Moldindconbanc" S.A., dl Victor Cibotaru, și menține Hotărârea nr. 75/5 din 18 martie 2016 a Completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar, emisă în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună.

Prin Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Buge-Petricanca", D. Nesterenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Maria Moraru și Anatolie Minciună, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ion Corolevschi, Liliana Catan și Ion Druță.

Potrivit Hotărârii nr. 75/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de dna Natalia Pojar, prin care se solicită atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Anatolie Minciună. 

Prin Hotărârea nr. 36/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Cacicovschi Valerii, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 23 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 17 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie, Moraru Maria și Panov Ana.

Conform Hotărârii nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Șeremet Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 08 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu. Autorul sesizării a invocat că președintele Curții de Apel Chișinău nu era în drept să formeze completul din trei judecători, precum să includă în complet pe judecătorii Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu, care au fost apreciati negativ de Colegiul de Evaluare a Performanțelor. 

La data de 24 mai 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Pahopol Anatolie şi Minciună Anatolie, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 20/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 755/32 din 22 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 20/7 din 14 iunie 2013

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 52 sesizări, care au fost respinse. 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 77 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului  au fost depuse 47 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 81/5 din 07 mai 2021

Hotărârea nr. 79/5 din 07 mai 2021

Hotărârea nr. 15/1 din 25 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 39/7 din 14 Septembrie 2018

Hotărârea nr. 4/1 din 02 februarie 2018

Hotărârea nr. 160/6 din 19 mai 2017

Hotărârea nr. 20/7 din 14 iunie 2013

Hotărârea nr. 755/32 din 22 octombrie 2013

Hotărârea nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 36/4 din 12 februarie 2016

Hotărârea nr. 136/9 din 25 aprilie 2016

Hotărârea nr. 15/12 din 22 iulie 2016

Hotărârea nr. 75/5 din 18 martie 2016

Hotărârea nr. 196/19 din 22 august 2016

Știri
  • A fost desemnat un nou președinte interimar al Curții de Apel Chișinău

    Magistratul Anatolie Minciună a fost desemnat președinte interimar al Curții de Apel Chișinău. O decizie în acest sens a fost luată marți, 14 septembrie, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce cererea magistratei Ana Panov, în acest sens, care a asigurat până acum interimatul acestei funcții, a fost respinsă de Consiliu.

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    Magistratul Anatolie Minciună a fost desemnat președinte interimar al Curții de Apel Chișinău. O decizie în acest sens a fost luată marți, 14 septembrie, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce cererea magistratei Ana Panov, în acest sens, care a asigurat până acum interimatul acestei funcții, a fost respinsă de Consiliu.

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În 2015, numele judecătorului Anatolie Minciuna a figurat într-un dosar de corupție.

    Averea judecătorului Minciună

    În ultima sa declaraţie de avere și interese personale, cea pe anul 2020, Anatolie Minciună declară că a ridicat un salariu de 337 609 lei de la Curte de Apel Chișinău și 600 de lei de la Institutul Național al Justiției.

    Tot aici, Minciună menționează că deţine mai multe terenuri, extravilane și agricole, o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 m.p., dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de 360 de euro pentru un metru pătrat şi două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia fabricată în 2008.

    La 12 august curent, ZdG a scris că la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost depusă o sesizare în privința șefei interimare a Curții de Apel Chișinău (CA), Ana Panov. Informația a fost confirmată atunci pentru Ziarul de Gardă de către Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, care a menționat că plângerea a fost depusă de către un justițiabil și că nu ne poate spune despre ce este această sesizare, din motiv că „nu cunoaște conținutul”. Detalii aici

    În iunie curent, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață a semnat dispoziția prin care Ana Panov a fost desemnată președintă interimară a CA Chișinău, după ce pe 28 mai, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anulat decretul prin care magistratul Vladislav Clima a fost numit președinte al CA Chișinău.

    Anterior, ZdG a scris că magistrata Ana Panov împreună cu alți judecători, în noiembrie 2017, au fost acționați în judecată de Ministerul Justiției, care solicita încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei. Numele Anei Panov figurează în cazul Botezatu împotriva R. Moldova, dosar în care CEDO a constat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea echitabilă a cauzei și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de 8 ani. Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiției, a fost respinsă însă de instanțele de judecată.

    La CSM a fost depusă o sesizare în privința șefei interimare a CA, Ana Panov. Potrivit președintelui interimar al CSM, Dorel Musteață plângerea a fost depusă de către un justițiabil.
    Sursa: zdg.md

  • Promovarea la CSJ. Cine sunt și cum pot să obțină patru judecători, propuși de CSM vechiului Parlament, promovarea la CSJ, cu voturile noului Legislativ

    Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții. 

    ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției și ai Parlamentului pentru a identifica soluțiile propuse de aceștia pentru deblocarea activității Plenului Curții Supreme de Justiție. 

    Patru din cei șase judecători propuși anterior spre promovare Legislativului au șanse să ajungă la CSJ cu voturile actualilor deputați, după ce vechiul Legislativ fie nu s-a expus asupra candidaturilor, fie a făcut-o cu încălcarea procedurii. 

    Pe parcursul anilor 2020 și 2021, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Parlamentului promovarea a șase judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Viorica PuicaAnatolie MinciunăOxana RobuGhenadie PlămădealăNicolae Șova și Aliona Miron. Alți doi magistrați care activau deja la CSJ au fost propuși Parlamentului pentru funcțiile de vicepreședinți ai CSJ: Nadejda Toma, președinta Colegiului penal și Tamara Chișca-Doneva, respectiv, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Fostul Parlament a votat doar pentru numirile Nadejdei Toma și a Tamarei Chișca-Doneva, în timp ce în cazul celorlalți șase judecători, fie s-a expus formal, fie i-a respins. 

    Plenul Curții Supreme de Justiție este nefuncțional, pentru că, la Curtea Supremă de Justiție, activează, de facto, doar 19 judecători din 33, cât prevede legislația. Parlamentul trecut a refuzat sau nici nu a examinat candidaturile a șase magistrați, propuși Parlamentului de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea în funcții. 

    ZdG a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției și ai Parlamentului pentru a identifica soluțiile propuse de aceștia pentru deblocarea activității Plenului Curții Supreme de Justiție. 

    Patru din cei șase judecători propuși anterior spre promovare Legislativului au șanse să ajungă la CSJ cu voturile actualilor deputați, după ce vechiul Legislativ fie nu s-a expus asupra candidaturilor, fie a făcut-o cu încălcarea procedurii. 

    Pe parcursul anilor 2020 și 2021, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Parlamentului promovarea a șase judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Viorica PuicaAnatolie MinciunăOxana RobuGhenadie PlămădealăNicolae Șova și Aliona Miron. Alți doi magistrați care activau deja la CSJ au fost propuși Parlamentului pentru funcțiile de vicepreședinți ai CSJ: Nadejda Toma, președinta Colegiului penal și Tamara Chișca-Doneva, respectiv, președinta Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Fostul Parlament a votat doar pentru numirile Nadejdei Toma și a Tamarei Chișca-Doneva, în timp ce în cazul celorlalți șase judecători, fie s-a expus formal, fie i-a respins. 

    Timp de aproape un an, Parlamentul trecut a evitat, apoi a refuzat promovarea Vioricăi Puica la CSJ

    Numirea Vioricăi Puica a fost respinsă de Parlament oficial, la 12 martie 2021. Înainte de asta, încă pe 15 iulie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului, cu majoritatea voturilor deputaților Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), a respins propunerea de numire la CSJ a acestei judecătoare. Raportul Comisiei Juridice nu conține o motivare a deciziei luate. Membrii Comisiei nici măcar nu au audiat judecătoarea, o practică obligatorie a Comisiei Juridice de până atunci. 

    Candidatura Vioricăi Puica a fost propusă pentru a fi discutată în plenul Parlamentului pe 16 și, respectiv, pe 20 iulie 2020, dar, de fiecare dată, subiectul era exclus de pe agendă. La 22 iulie 2020, 15 organizații ale societății civile au făcut un apel public prin care au solicitat Parlamentului să voteze cât mai curând posibil numirea ei în funcția de judecătoare a CSJ. La 12 martie 2021, la nouă luni de la aprobarea raportului Comisiei Juridice, majoritatea parlamentară formată din deputații PSRM și cei din platforma „Pentru Moldova”, afiliată Partidului Șor, a votat pentru respingerea propunerii de numire a Vioricăi Puica în funcția de judecătoare a CSJ. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 12 martie 2021, examinarea candidaturii Vioricăi Puica s-a rezumat la citirea proiectului de hotărâre și a raportului Comisiei Juridice. La fel ca și Comisia, nici Parlamentul nu a audiat judecătoarea.  

    Doi candidați — respinși, unul — trimis pentru clarificări la CSM, iar dosarele a doi judecători nici nu au fost examinate

    Tot în ședința Parlamentului din 12 martie 2021 au fost respinse candidaturile judecătorilor Nicolae Șova (Judecătoria Chișinău) și Anatolie Minciună (Curtea de Apel Chișinău). În cadrul Comisiei Juridice, candidaturile celor doi nu au fost susținute, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, cei doi au obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document. 

    În ședința Parlamentului din 12 martie urmau să fie discutate și candidaturile altor doi judecători, propuși spre promovare la CSJ: Oxana Robu și Ghenadie Plămădeală. Parlamentul nu a discutat însă candidaturile lor, deși, potrivit agendei, aceasta trebuia să se întâmple până la discutarea subiectului privind numirea judecătoarei Viorica Puica.

    Mai devreme, la trei martie curent, Comisia Juridică a examinat și candidatura Alionei Miron pentru promovare la CSJ. Ședința nu a fost publică, însă numele ei nu a ajuns în Plenul Parlamentului pentru procedura de vot, pentru că anterior, inclusiv membri ai CSM au reclamat faptul că Miron ar fi fost promovată greșit la CSJ, fiind înregistrată o eroare la numărarea voturilor. Candidatura Alionei Miron a fost remisă CSM-ului pentru clarificări. 

    Astfel, candidaturile a cel puțin patru dintre cei șase judecători ar urma să fie discutate și analizate de către deputații noului Parlament: Viorica Puica, Aliona Miron, Ghenadie Plămădeală și Oxana Robu. ZdG vă propune să cunoașteți detalii despre cariera și averea celor patru magistrați care aspiră, în continuare, la promovarea la CSJ.

    Viorica Puica, judecătoare de aproape 20 de ani în prima instanță

    Viorica Puica este judecătoare din 2002. Ea a activat doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău, deși a candidat și anterior de mai multe ori pentru a fi promovată în instanțele ierarhic superioare. În 2007, Puica a fost numită judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    La evaluarea ordinară din 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a oferit calificativul excelent, constatând că, „pe parcursul activității, judecătorul Viorica Puica nu a comis fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică a judecătorului”. Cu același calificativ a fost evaluată și în 2015. În 2013, Puica primise calificativul foarte bine, Colegiul constatând că nu a comis  abateri disciplinare în activitatea sa. 

    Pentru succese remarcabile în înfăptuirea justiției”, la 22 decembrie 2007, Puica a fost desemnată de către CSM și de către Asociația Judecătorilor din R. Moldova drept „Cel mai bun judecător din țară”.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Viorica Puica, împreună cu soțul său, avocatul Valeriu Puica, dețin un apartament de 71 de metri pătrați, obținut în urma unui contract de investiție din anul 2014. Familia Puica deține și un automobil Hyundai Tucson, fabricat în 2017 și cumpărat în 2020 cu 293 de mii de lei, echivalentul a circa 15 mii de euro. Anul trecut, pe lângă veniturile salariale, familia Puica a raportat 40 de mii de lei din vânzarea unui automobil Nissan Almera și alți 400 de mii de lei din vânzarea unui apartament de 30 de metri pătrați, obținut încă în 2009. Tot anul trecut, soții Puica au contractat două datorii în valoare totală de circa 6 mii de euro. Din 2017 și până în 2021, familia judecătoarei are de rambursat alți 50 de mii de lei, obținuți în urma unui contract de credit semnat cu Mobiasbancă. 

    Viorica Puica, despre promovarea la CSJ: Eu am depus la CSM o cerere prin care solicit să fiu propusă repetat Parlamentului pentru numirea în funcție, dacă nu greșesc pe 29 martie, după ce a refuzat Parlamentul. Mi s-a spus că Parlamentul a transmis actele și aștept ca subiectul să fie inclus pe agenda ședințelor CSM. Eu sper că CSM, în timpul apropiat, la una din ședințe, să mă invite și să fiu propusă repetat, așa cum prevede legea. La fel, sper că dacă voi fi propusă de CSM, și Parlamentul R. Moldova să mă numească în funcție, cu respectarea tuturor procedurilor.

    Aliona Miron, cariera și averea magistratei care activează de 12 ani în prima instanță

    Aliona Miron este judecătoare din anul 2009. Ea a activat până acum doar la Judecătoria Chișinău (la Judecătoria sect. Râșcani, devenită ulterior Judecătoria Chișinău), iar în 2014 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 20142017 și 2019, judecătoarea a fost evaluată de Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor cu calificativul foarte bine, membrii Colegiului constatând că magistrata nu a fost pedepsită disciplinar, iar numele ei nu figurează în dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO.
    Potrivit informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, familia Miron deține o casă de locuit cu suprafața de 190 de metri pătrați, obținută în 2018 în urma unui contract de înstrăinare a imobilului, cu condiția întreținerii pe viață, o altă casă, de 130 de metri pătrați, obținută în urma unui contract de moștenire, și două apartamente cu suprafața de 140 şi, respectiv, de 76 de metri pătrați, ultimul fiind procurat la preț preferențial într-un bloc construit special pentru magistrații Judecătoriei Râșcani. Familia judecătoarei deține câteva terenuri agricole obținute prin moștenire și două automobile: Volkswagen Multivan, fabricat și cumpărat în 2012 cu 553 de mii de lei, și Mercedes E 220, fabricat în 2004 și cumpărat în 2011 cu 8 mii de euro. Familia Miron mai deține o motocicletă F 8505T, fabricată în 2007 și cumpărată în 2013 cu 17,5 mii de lei. În 2015, soții Miron au contractat o datorie de 5 mii de euro, care urmează să fie rambursată până în 2025, cu o rată a dobânzii de 0 procente.


    Aliona Miron, despre promovarea la CSJ: Știu că în luna mai, dna Luiza Gafton (președinta interimară a CSM de atunci, n.r.) a semnat o scrisoare prin care a transmis înapoi către Comisia Juridică actele mele, pe motiv că nu a fost emis un act în privința mea. Dacă era o hotărâre de refuz, CSM era obligat să se întrunească, să discute din nou și să pună la vot. Dosarul meu s-a restituit printr-o simplă scrisoare, iar lucrul acesta nu este prevăzut de regulament, respectiv, eu am înțeles că dna Gafton a pus în discuție subiectul cu membrii CSM și a trimis actele înapoi la Parlament. Eu nu am fost informată oficial despre aşa ceva. Acum Comisia Juridică trebuie să ia o hotărâre, să propună Parlamentului, sau pozitiv sau negativ, iar Parlamentul să adopte o decizie în acest sens. 

    Despre avere: Casa primită în 2018 de la părinții mei, în temeiul unui contract de înstrăinare, cu condiția întreținerii pe viață, este în Chișinău. Ei au construit două case identice. Referitor la veniturile lor, eu cred că au fost verificați, pentru că ei au venit din străinătate cu bani și au declarat toți banii. Mai dețin un apartament la sol, în Chișinău, și un garaj într-o curte comună. Le am de când m-am căsătorit, din 1997. Familia mea mai deține un imobil în s.Vălcineț, rl Călărași, moștenire de la socrii mei. Toate astea le-am avut înainte de a deveni judecător, cu excepția unui apartament pe care l-am cumpărat în blocurile construite pentru judecători. Dacă știam că o să fie genul ăsta de discuții, chiar nu-l mai luam niciodată. Împrumutul de 5 mii de euro a fost luat de la un membru al familiei, după ce a vândut casa, mi-a împrumutat acești bani”. Judecătoarea a precizat că este gata să ne prezinte toate actele ce justifică averea pe care o deținea familia sa. 

    Oxana Robu, decizii în dosare de rezonanță. Vizată în dezvăluirile unei grefiere privind dosarul Platon

    Oxana Robu este judecătoare din anul 2004. În 2009 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2014 a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău. Robu a fost evaluată de către Colegiul de Evaluare în 20132016 și 2019, primind calificativele foarte bine sau excelent. 

    Numele Oxanei Robu figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO, conform informațiilor publicate de agentul guvernamental. Aceasta, pe când era la Judecătoria Ciocana, a anulat contractul de vânzare-cumpărare al unui teren procurat de compania Grafescolo S.R.L de la Consiliul Orășenesc Vadul lui Vodă. Deși soluția primei instanțe a fost menținută de CSJ, la CtEDO compania a câștigat dreptul la prejudicii morale în sumă de 3,6 mii de euro și alți 2 mii de euro cu titlu de cheltuieli de judecată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CSJ nu a motivat decizia luată și nu a citat legal compania reclamantă. 

    Numele Oxanei Robu se regăsește într-un document cu declarațiile Dorinei Plucci, care era pe atunci grefieră a judecătoarei Liubovi Brînza. Mărturiile ei au fost depuse în cadrul cauzei penale „mita pentru judecători”, care era atunci în examinare la Judecătoria Chișinău. Grefiera preciza că a asistat în anticamera lui Ion Pleșca, pe atunci președintele CA Chișinău în momentul în care magistrații Liubovi Brînza, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă  erau în biroul lui  Ion Pleșca. „Robu Oxana împreună cu Pleșca Ion se certau cu Liubovi Brînza, deoarece ultima avea altă opinie pe dosarul Platon, spunând că vrea să facă opinie separată. Certuri de acest gen am auzit mai multe. Menționez că, de fiecare dată, pe parcursul examinării cauzei, se anunța întrerupere și membrii completului de judecată erau chemați în biroul lui Ion Pleșca, iar ultimul le dădea indicații ce să facă pe dosar”, preciza grefiera. 

    Citiți și: DOC/ Acuzațiile continuă la adresa fostului președinte al CA Chișinău. O grefieră confirmă că acesta dădea indicații judecătorilor

    Oxana Robu a făcut parte din completul care, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, împreună cu Liubovi Brânză și Igor Mânăscurtă, au menținut fără modificări sentința primei instanțe în privința lui Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare cu executare. 

    Ulterior, în mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul Platon ar fi fost falsificat, astfel că a cerut revizuirea sentinței. În iunie 2021, Platon a fost achitat.

    În ianuarie 2019, Oxana Robu a făcut parte și din completul care a decis să anuleze pedeapsa de cinci ani de închisoare, emisă de prima instanță în privința executorului judecătoresc Svetlana Mocan, vizată în dosarul „laundromatul rusesc”. Completul condus de Oxana Robu a decis că faptele Svetlanei Mocan constituie o contravenție, al cărei termen de prescripție de tragere la răspundere a expirat. 

    Robu a fost președinta completului de judecată care, la 4 octombrie 2017, a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicație din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție, într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală. În ianuarie 2018, asemeni altor câțiva judecători de la CA Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon, în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării

    Averea judecătoarei: casă donată de părinți și Volvo în posesie de 24 de mii de euro

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, Oxana Robu deține o casă de locuit, obținută în 2015, în urma unui contract de donație semnat cu părinții săi. Datele cadastrale consultate de ZdG arată că imobilul se află în Chișinău, fiind înregistrat însă pe numele fiului judecătoarei. În 2015, la data donației, acesta era încă minor. Pe terenul în care este ridicată casa în care locuiește judecătoarea Oxana Robu este și un alt bun imobil, de 90 de metri pătrați, deținut de părinții magistratei. 

    În declarația de avere și interese pentru anul trecut, Oxana Robu a mai indicat că deține un autoturism Volvo, produs în 2019 și obținut în 2020, în baza unui contract translativ de posesie și folosință. Judecătoarea a indicat că mașina a costat 480 de mii de lei, echivalentul a circa 24 de mii de euro. Judecătoarea declară că deține în posesie și un Mercedes Universal, fabricat în anul 2003. În ultimele declarații de avere și interese, magistrata a indicat surse financiare obținute din vânzarea unor bunuri mobile sau imobile în anii precedenți. În declarația pentru anul 2020 aceasta a raportat inclusiv vânzarea apartamentului de 70 de metri pătrați, procurat la preț preferențial, în urma unui contract de investiții, într-un bloc construit pentru judecători pe strada Romană din Chișinău.
    Judecătoarea Robu, despre acuzațiile aduse de grefieră, dosarele de rezonanță și avere

    despre promovarea la CSJ: Nu am fost informată despre ce urmează să se întâmple. Conform legislației, chestiunea dată urmează să fie pusă în discuție în plenul Parlamentului.

    despre dezvăluirile grefierei: „Referitor la declarațiile grefierei dnei Brînză, am dat și explicații Procuraturii Anticorupție, pentru că a fost depusă și o plângere pe dl Pleșca, iar judecătorii care au făcut parte din complet au fost audiați. Vă dați seama că dna Brînză,  una din judecătoarele vizate în dosarul privind acte de corupție, a ales o metodă de apărare. Eu nu vreau să comentez strategia pe care a abordat-o… Sigur că m-am revoltat, pentru că aceste afirmații nu corespund adevărului, iar dna grefier urma să fie întrebată din ce motive a făcut aceste declarații. Dar niciodată, nici eu, nici colegul meu nu am fost în birou să ni se dea indicații. La noi a fost o dispută despre anumite înscrisuri care au dispărut din dosar și eu, fiind președinte al completului, am pus niște întrebări, la care dumneaei nu putea să răspundă. Nici grefiera nu a putut să ofere răspunsuri clare, iar până la urmă a fost interpretat în felul în care am fost și eu mirată să aud.

    despre deciziile din dosarele de rezonanță și eventuale influențe din exterior: Ce fel de influențe. Noi avem dosarele în față, avem probe. Le-am analizat. Dat fiind faptul că ele au fost etichetate ca fiind dosare de rezonanță, mă rog, fie, dar ca orice alte dosare, au fost examinate în complet. Cauza Gamrețki, de exemplu, am urmărit, cum, CSJ, în genere m-a uimit, că a exclus și pedeapsa complementară aplicată. Studiem practica și încercăm să ne facem lecțiile.

    despre dosarul de la CtEDO: Nu este adevărat. Pierderea la CtEDO este din cauza că, atunci când s-a examinat cauza la CSJ, nu a fost motivată decizia CSJ sub aspectul pe care l-a invocat partea în proces. Totodată, a fost invocat și faptul că s-a examinat în ordine de recurs în lipsa părților. Condamnarea se datorează CSJ, nu a deciziei luate de prima instanță.

    despre avere: Casa a fost construită de părinți. Ei au procurat o casă, iar pe terenul aferent au decis să mai construiască o casă. Eu, locuind cu ei, cu ce am putut, i-am ajutat, dar aportul a fost depus, în mare parte, de părinți. Mașina  (Volvo) este a fostului soț, care a fost cumpărată pentru fiu, iar pentru că el acum nu se folosește de ea, o folosesc eu, nu tot timpul, doar când am nevoie. Nu am, la moment, posibilitate să-mi procur automobil. 

    Ghenadie Plămădeală, de 22 de ani judecător în prima instanță

    Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. Peste doi ani, în 2001, a fost transferat la Judecătoria Buiucani, iar în 2004 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 20142016 și 2019, Ghenadie Plămădeală a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Ghenadie Plămădeală declară că deține în posesie o casă de locuit cu construcții accesorii și garaj, obținută prin contract de donație în anul 2009, dar și un apartament de 69 de metri pătrați, tot în posesie și obținut tot în urma unui contract de donație din 2009. 

    Ghenadie Plămădeală mai declară că deține în proprietate două automobile: un BMW-740i, fabricat în 2009 și cumpărat în 2015 cu 24 de mii de euro, și un BMW X3 XDrive, fabricat în 2013 și procurat în 2019 cu 140 de mii de lei. Judecătorul declară că are, din 2014, în posesie o motocicletă JAWA 350 cu ataș, dar și aproximativ 4 hectare de terenuri pe care le dă în arendă.

    Ghenadie Plămădeală, despre promovarea la CSJ: „Dacă nu a fost pusă în discuție candidatura mea, reiese că ea urmează să fie discutată (de noul Parlament, n.r.). Nu cunosc alte detalii. Doar ce am văzut în mass-media. Nu pot să vă spun ceva concret”. despre avere: Casa de locuit a fost donată de mama. Este patrimoniul mamei. Casa este în raionul Cimișlia. Doar apartamentul este în Chișinău.

    Alți doi judecători aspiră la promovarea la CSJ

    Anatolie Minciună și Nicolae Șova au și ei șanse să ajungă la CSJ, doar că aceștia încă nu au depus cereri la CSM pentru a fi propuși în mod repetat Parlamentului pentru numire. Contactat de ZdG, Anatolie Minciună a precizat că a depus la CSM o cerere prin care a solicitat să fie verificate faptele invocate în raportul SIS. „Eu am rugat să se verifice toate mizeriile care au fost scrise despre mine. Am depus această cerere cu perspectiva de a fi propus repetat Parlamentului pentru numire”, a menționat Minciună.

    Ce va face noua guvernare cu promovarea judecătorilor la CSJ?

    Olesea Stamate, deputată, președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități:

    Procedural, CSM ar trebui să remită repetat Parlamentului pentru examinarea și aprobarea candidaturilor doamnelor Puica și Miron, iar Parlamentul se va expune. Eu nu cunosc multe detalii despre alte candidaturi, pentru că nu eram atunci în Parlament. Voi ridica dosarele și voi vedea. Mingea acum e în terenul CSM ca să înainteze repetat acele candidaturi care nu au fost examinate sau au fost examinate cu încălcări de procedură. Cu siguranță, actualul Parlament nu va mai ține candidaturile spre examinare timp de nouă luni

    Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, membru al CSM:

    Îmi aduc aminte despre această situație. Voi ridica problema la prima ședință a CSM la care voi participa. Acolo, dacă nu greșesc, sunt diferite situații și diferiți candidați, unii care merită a fi promovați, iar alții care nu merită. O sa mă clarific și cu procedurile și voi reveni.

    Dorel Musteață, președintele interimar al CSM:

    Unii colegi au depus cerere către Inspecția Judiciară ca să verifice cele invocate în ședința Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, pentru că acolo le-au fost aduse niște acuzații, care urmează a fi verificate și probate. Ulterior, în privința acestora o să decidem, o să punem subiectul în discuții la ședința plenului. În cazul colegilor care nici nu au fost puse candidaturile în discuție, probabil o să remitem repetat dosarele, ca ele să fie examinate de Parlament, care trebuie să ia o decizie, sau de admitere sau de respingere. 

    Sursa: zdg.md

  • Comisia juridică a amânat examinarea subiectelor de numire a unor judecători și vicepreședinți la CSJ. Deputat: Coaliția PSRM-Șor încă nu a ajuns la consens

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Magistrații care Parlamentul urmează să le aprobe rapoartele de numire: Tamara Chișcă-Doneva, Nadejda Toma, Oxana Robu, Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Ghenadie Plămădeală și Aliona Miron.

    Tamara Chișcă-Doneva a făcut parte din completul de judecată în cazul „Gemenii”, care a dus la o condamnare la CEDO și plata de despăgubiri de peste 3,5 milioane de euro din partea statului. Republica Moldova a fost obligată să plătească 1,5 milioane de euro despăgubiri în cazul „Gemenii” și să asigure returnarea clădirii către reclamanți până la 18 mai 2020. În cazul în care spațiile comerciale nu vor fi întoarse reclamanților, statul va fi obligat să mai achite încă 2,1 milioane de euro. Astfel, suma despăgubirilor va depăși 3,5 milioane de euro.

    Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Citește și: O judecătoare care a emis decizii controversate în dosarele Filat, Platon și Papuc, numită vicepreședintă a CSJ

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    Vezi și: Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Anatolie Minciună a participat, în 2012, la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună. În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției. Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.

    Nicolae Șova – anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Ghenadie Plămădeală – în prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Amintim că la 28 iulie, CSM i-a promovat pe Vladislav Clima (unul dintre judecătorii care a anulat alegerile din Chișinău din 2018) în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe Tamara Chișcă-Doneva (unul dintre magistrații responsabili de condamnarea de 70 de milioane de lei a Republicii Moldova în cazul „Gemenii”) și pe Nadejda Toma (a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate, printre care achitarea ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, și a ex-comisarului de Chișinău din timpul evenimentelor din 9 aprilie, Vladimir Botnari) în funcțiile de vicepreședinte ale Curții Supreme de Justiție.

    Drept reacție, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a dat vina pe „corporatism” în cazul numirilor ai acestor judecători cu decizii controversate în fruntea unor înalte instanțe judecătorești.

    Stamate: Nu a fost corporatism, ci presiuni din partea PSRM

    Cu un comentariu a venit și fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, care nu a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la CSM a fost corporatism, menționând că „mai mulți membri ai CSM au declarat că au fost supuși presiunii de către reprezentanți ai PSRM”, a afirmat ea.
    Sursa: cotidianul.md

  • «Левые» квартиры, спорные дела, проигрыши в ЕСПЧ. Что известно о судьях, претендующих на должности в ВСП

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Высший совет магистратуры 22 сентября выберет на конкурсной основе новых судей Высшей судебной палаты. На девять вакантных мест претендуют 15 судей. Многие из них выносили спорные решения по громким делам, проигрывали дела в ЕСПЧ и получали квартиры по льготной цене, хотя не нуждались в жилплощади. NM рассказывает, что известно о претендентах на должности судей ВСП.

    Анатолий Минчунэ

    Анатолий Минчунэ стал судьей в 1991 году. В 2008 году его со второго раза перевели работать в Апелляционную палату (АП) Кишинева. В первый раз тогдашний президент Владимир Воронин отказался его назначить, отметив, что Минчунэ фигурировал в журналистских расследованиях, а его расходы не соответствуют доходам. Тем не менее, после того как ВСМ повторно предложил кандидатуру Минчунэ на пост судьи АП, президент подписал назначение.

    В 2012 году Минчунэ был участником скандальной охоты в «Пэдуря Домняскэ». В 2015 году Наццентр борьбы с коррупцией задержал адвоката, который нес некоему судье взятку €15 тыс. По информации ZdG, она предназначалась именно Минчунэ.

    В 2016 году Минчунэ попал в «список Чеботаря». Владимир Чеботарь, будучи министром юстиции, предложил штрафовать судей за проигрыши в ЕСПЧ. Тогда Чеботарь составил список из 28 судей и подал против них иски в суд. Минюст собирался взыскать с Минчунэ 245 тыс. леев. Однако в 2018 году суд признал необоснованной жалобу минюста. По данным на 2020 год, Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее трех дел, решение по которым принимала коллегия судей, в которую входил Минчунэ.

    Оксана Робу

    Оксана Робу работает судьей с 2004 года. Через 10 лет ее перевели работать в АП Кишинева. Робу вынесла приговоры по нескольким громким делам, которые в 2020 году Высшая судебная палата вернула на пересмотр. Так, коллегия под председательством Робу оставила в силе приговор первой инстанции по делу о покушении на тогдашнего лидера Демпартии Владимира Плахотнюка. Шестерых обвиняемых приговорили к лишению свободы на срок от трех до 20 лет. В июне 2020 года ВСП отменила эти приговоры и вернула дело на пересмотр.

    Также судебная коллегия, в состав которой входила Робу, оставила в силе приговор «группе Петренко». Этот приговор ВСП тоже отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2018 коллегия АП, в которую входила Робу, оставила в силе приговор Вячеславу Платону (18 лет тюрьмы), признав его виновным в мошенничестве в особо крупных размерах и отмывании денег по делу о краже миллиарда. В мае 2020 года Генпрокуратура начала ревизионную проверку по этому делу, а генпрокурор Александр Стояногло отметил, что это дело было сфальсифицировано, и необходим новый «справедливый судебный процесс».

    В 2019 году Робу рассматривала и дело Георге Петика. Она отказывалась освободить его из-под ареста, но после трехдневного протеста сторонников Петика постановила освободить его и вернуть дело на пересмотр в суд первой инстанции.

    Последнюю аттестацию Робу прошла в 2019 году и получила оценку «отлично». Комиссия по оценке судей отметила, что коллегия, в которую входила Робу, не проиграла ни одного дела в ЕСПЧ. При этом, по сведениям ассоциации Juriştii pentru drepturile omului («Юристы за права человека»), Молдова проиграла в ЕСПЧ дело, которое в первой инстанции рассматривала Робу (Grafescolo S.R.L. против Молдовы). По этому делу ЕСПЧ признал Молдову виновной в нарушении права на «справедливое судебное разбирательство» и обязал выплатить истцу €5,6 тыс.

    Геннадий Павлюк

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. А экс-премьеру Молдовы Владимиру Филату судья Павлюк дважды продлевал предварительный арест на 30 суток. Также Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме. В 2011 году суд Румынии приговорил Гуму к четырем годам лишения свободы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове, однако судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя обсуждать до его вынесения. В 2016 дисциплинарная коллегия при ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Но Павлюк обжаловал это решение в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.
    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в обычном режиме.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Раду Цуркану

    Раду Цуркану стал судьей в 2007 году. В 2014 году он возглавил суд Ботаники, а в 2017 стал председателем суда Кишинева. В июне 2019 года ВСМ отстранил его, как и Павлюка, от должности, после того как судья Мургулец пожаловался на давление председателей судов. Цуркану обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате.

    Также в давлении обвинила Раду Цуркану судья Виктория Сандуца. По ее словам, Цуркану вынуждал ее уйти в отставку, когда ее перевели из суда сектора Центр в суд Чекан. Кроме того, в конце августа 2020 года Сандуца потребовала отставки Цуркану, обвинив его в плохом управлении судебной инстанцией.

    Александр Георгиеш

    Александр Георгиеш стал судьей в 2002 году. В мае 2012 года его перевели на работу в Апелляционную палату Бельц, а в июне того же года он ее возглавил. В 2016 Георгиеша назначили главой АП Бельц на второй срок. В 2017 году его выбрали членом ВСМ, однако через год Георгиеш отказался от своего мандата.

    Осенью 2019 года Георгиеша выбрали председателем общего собрания судей, участники которого проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Кроме того, на этих собраниях Георгиеш баллотировался на пост члена ВСМ.

    В апреле 2020 года Георгиеш добровольно ушел в отставку с поста председателя АП Бельц и с поста судьи. Отставку Георгиеша поддержал ВСМ, но в мае 2020 года он отозвал свое заявление об отставке. ВСМ это одобрил.

    Анжела Бостан

    Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате Кишинева. Осенью 2019 года судейская коллегия под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судебной системы. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ. Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

    Николай Шова

    Николай Шова работает судьей с 2005 года. В 2017 СМИ выяснили, что Шова по льготной цене получил квартиру площадью 72,2 кв.м. (по закону судьи имеют на это право). При этом у Шовы уже была квартира.

    Геннадий Плэмэдялэ

    Генадий Плэмэдялэ стал судьей в 1999 году. В 2001 году его перевели из суда Хынчешт в суд Буюкан. Найти еще какую-нибудь информацию о Плэмэдялэ в открытых источниках не удалось.

    Нелля Будэй

    Нелля Будэй работает судьей с 1996 года, с 2000 года — в АП Кишинева. В 2013 ее назначили зампредседателя АП. В том же году СИБ заподозрил Будэй в том, что она приняла поддельные улики в судебном процессе по делу женщины, которую стерилизовали из-за ошибки врачей. Впоследствии ЕСПЧ обязал Молдову выплатить по этому делу €12 тыс.

    В 2015 году Будэй входила в коллегию судей, которая обязала Агентство публичной собственности продать компании Finpar Invest, подконтрольной экс-лидеру Демпартии Владимиру Плахотнюку, 1,17 га земли на Moldexpo. На этом участке расположены здания с офисами телеканалов Prime, Publika, Canal 2 и Canal 3.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ не менее восьми дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входила Будэй.

    В 2019 Будэй также участвовала в незаконной попытке отправить в отставку членов ВСМ и баллотировалась в совет.

    Дмитрий Герасим

    Дмитрий Герасим работает судьей с 1996 года. В 2007 году его назначили вице-председателем суда Бельц, а в 2011 Герасим возглавил суд Бельц. В 2013 году портал Curaj.tv сообщил, что Герасим отобрал видеокамеру у адвоката Валентина Казаку и силой выставил его из кабинета. Герасим вернул камеру, после того как адвокат вызвал полицию, но судья предварительно удалил кадры потасовки.

    Сергей Фурдуй

    Сергей Фурдуй работает судьей с 1995 года. За свою карьеру он успел поработать председателем суда Хынчешт, затем в Апелляционной палате Кишинева и в Высшей судебной палате. В 2012 году его вновь перевели в АП Кишинева. Это объяснили решением сократить число судей ВСП.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Фурдуй. Еще по трем делам, находящимся на рассмотрении в ЕСПЧ, Молдова заключила мировое соглашение.

    Фурдуй уже участвовал в конкурсе на должность судьи ВСП в июне 2020 года, но не набрал нужного числа голосов.

    Сергей Димитриу

    Сергей Думитриу стал судьей в 2008 году. Он работает в суде Ботаники. В 2017 году СМИ писали, что он получил по льготной цене квартиру площадью 70,8 кв.м. Через три месяца Думитриу продал квартиру за €37,5 тыс. Часть этих денег судья потратил на покупку квартиры площадью 78 кв. м.

    Виталий Стратан

    Виталий Стратан стал судьей в 2008 году. Он работал в суде Ботаники, а через четыре года возглавил его. В 2018 году журналисты выяснили, что, несмотря на то, что у Стратана была квартира площадью 50,2 кв.м. он получил по льготной цене квартиру площадью 66,9 кв.м.

    Дмитрий Фуженко

    Дмитрий Фуженко работает судьей с 2007 года. В 2010 году он стал вице-председателем суда Кагула, в 2015 — председателем. В 2018 году он стал судьей АП Кагула.

    Осенью 2019 года он принимал участие в незаконной попытке отправить членов ВСМ в отставку. В июле 2020 года претендовал на пост председателя АП Кагула, однако на собеседовании в ВСМ не набрал нужного числа голосов.

    Алена Мирон

    Алена Мирон работает судьей с 2009 года. Как выяснили журналисты, в 2014 году семья судьи владела недвижимостью общей площадью 400 кв. м. Два дома находятся в Калараше и Ниспоренах, а квартира площадью 120 кв.м. — в Кишиневе. Несмотря на это, Мирон тоже получила квартиру по льготной цене.

    ***
    Высший совет магистратуры должен был выбрать новых судей ВСП и АП на заседании 29 июля. Но его отменили, так как у одного из сотрудников ВСМ выявили коронавирус. 18 августа ВСМ возобновил заседания, однако глава совета Анатол Пахопол не включил в повестку выборы новых членов ВСП и АП. Он объяснил это тем, что часть кандидатов в отпуске.

    Это возмутило члена ВСМ Каролину Михайлуцэ-Чугуряну. Она отметила, что совет не может голосовать за новую повестку, пока вопросы из предыдущей повестки остались нерешенными. В знак протеста она покинула заседание ВСМ. Заседание, назначенное на 1 сентября, и вовсе не состоялось. Члены ВСМ не поддержали повестку, предложенную Пахополом. Позже четверо членов ВСМ: Каролина Михайлуцэ-Чугуряну, Елена Белей, Ион Крецу и Валентина Коптилец — опубликовали совместную декларацию, в которой сообщили, что не согласны с тем, что конкурс на должности судей ВСП и АП «единолично отменили».

  • (DOC) Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Cinci magistrați au fost promovați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)  în calitate de judecători la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). La concurs au participat 15 pretendenți, membrii CSM selectând doar cinci dintre aceștia. Este vorba despre Anatolie Minciună, Oxana Robu, Ghenadie Plămădeală, Nicolae Șova și Aliona Miron.

    Purtătoarea de cuvânt a CSM, Valeria Plămădeală, a comunicat pentru Cotidianul.md că au fost declarate nouă locuri vacante de judecător la CSJ, astfel urmează să fie organizat un alt concurs pentru suplinirea celor patru posturi rămase libere.

    Ceilalți 9 magistrați, care au fost excluși din cursă, nu au obținut punctajul necesar pentru a fi promovați în instanța ierarhică, iar Ghenadie Pavliuc și-a retras candidatura.

    Judecătorii excluși sunt: Nelea Budăi, Dumitru Gherasim, Sergiu Furdui, Alexandru Gheorghieș, Angela Bostan, Radu Țurcanu, Serghei Dumitru, Vitalie Stratan și Dmitrii Jujenco.

    Cinci judecători noi la CSJ, promovați de CSM

     

    Anatolie Minciună a ajuns în organele magistraturii în anul 1991. Judecătorul, care în prezent activează la Curtea de Apel, a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare și a fost notat cu 78 de puncte de Colegiul de Selecție. Aceasta nu este prima încercare a magistratului de a ajunge în funcția de judecător la CSJ. În aprilie 2018, Minciună a dorit să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă fără succes.

    În anul 2012, Anatolie Minciună a participat la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună.

    În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției.

    Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.  Menționăm că Minciună a fost membru al completului de judecată al Curții de Apel care a luat decizia în cazul cererii lui Chișcă-Doneva împotriva CNAS.  Conform declarației de venit, în anul 2019, Minciună a câștigat 326,5 mii de lei și a primit pensie de 137 mii de lei. Astfel, venitul lunar al magistratului a constituit aproape 38,6 mii de lei.  În anul 2018, Minciună a cerut ca CNAS să-i recalculeze pensia. Pentru că nu a primit răspuns, s-a adresat în judecată. Decizia definitivă în acest caz trebuie să fie emisă de CSJ.

     

     

    Oxana Robu, potrivit magistrat.md, în luna mai 2004, a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Peste 5 ani, în 2019, aceasta a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Iar în anul 2014, prin decretul lui Nicolae Timofti, pe atunci președinte al R. Moldova, Robu a fost numită, din nou, în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

    Magistrata a primit calificativul „excelent” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 74 de puncte de Comisia de Selecție. Acum 2 ani, Oxana Robu a mai avut o încercare de a fi promovată în funcția de judecătoare la CSJ, însă nu a obținut punctajul necesar.

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 212/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Ghecianu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 14 noiembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău, printre aceștia fiind și Oxana Robu.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința Oxanei Robu, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 8 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate. Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2013-2015, în privinţa, judecătoarei au fost depuse 22 petiţii sau sesizări, care nu s-au soldat cu nici un rezultat. Iar în anul 2013, conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa Oxanei Robu au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana, a fost obiect de examinare la CtEDO. Dosarul a fost pierdut, iar în consecință statul nostru a achitat prejudicii în sumă de 5.600 de euro.

    Conform declarației de venit, în anul 2019, judecătoarea Oxana Robu a câștigat peste 311 mii lei și a primit peste 41 de mii de lei din activitatea didactică de la USM și INJ. Alte aproximativ 42 de mii de euro, magistrata i-a câștigat din depuneri la instituțiile financiare.

    Peste jumătate de milion de lei, mai exact 573.962 de lei, Oxana Robu indică că i-a obținut din donații și moșteniri. Peste 294 de mii de lei, familia Robu i-a dobândit după ce au vândut două apartamente și un automobil.

    Magistrata își completează averea cu un teren pentru construcții cu suprafața de 0,015 ha, în valoare de 92 621,50 lei, 1/2 cotă-parte, dobândit în anul 2015 și cu o casă de locuit cu suprafața de 65 m.p., în valoare de 481 341 lei, primită donație în anul 2015.

    Familia Robu dețin în garaj 4 Mercedesuri – Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, Mercedes (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei,  Mercedes GLK (an. fab. 2013) în valoare de 326 000 lei, Mercedes Universal (an. fab. 2003) în valoare de 30 000 lei, posesie din anul 2018.

     

     

    Ghenadie Plămădeală a ajuns în organele magistraturii în anul 1999. Puțin mai târziu, în 2004, acesta a numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Conform Hotărârii Plenului CSM nr. 624/26 din 29 septembrie 2016, Plămădeală a fost transferat în funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chişinău, începând cu 01 ianuarie 2017. Iar la 11 decembrie 2018, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 584/27, a fost numit judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani), începând cu 01 ianuarie 2019.

    Magistratul a primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 72,5 de puncte de Comisia de Selecție.

    În prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Ghenadie Plămădeală a obținut un salariu anual de peste 255 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău, iar soția acestuia a câștigat 320 de euro și 67.350 de lei din activitatea de avocat.

    Alte 2.500 de euro și peste 25 de mii de lei, judecătorul inidică că i-a obținut din donație. Cu 80 de mii de lei, acesta și-a completat averea în urma vânzării unui automobil. Familia Plămădeală este proprietara a mai multor terenuri extravilane și bunuri impobile, însă în declarația de avere acesta a indicat valoare 0.

    Judecătorul mai deține un autoturism de model BMW-740 i (an. fab. 2009) în valoare de 24 000 Euro, cumpărat în anul 2015, un autoturism de model BMW X3 XDrive (an. fab. 2013), în valoare de 140 000 Lei, dobândit în anul 2019, și o motocicletă de marca JAVA-350 (an. fab. 1990), în valoare de 10 mii de lei.

     

     

    Șova Nicolae a fost numit în calitate judecător în anul 2005. Mai târziu, în 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău. Acesta primit calificativul „f. bine” de la Comisia de Evaluare și a fost notată cu 69 de puncte de Comisia de Selecție.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Potrivit magistrat.md, judecătorul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO. În declarația de avere din 2018, Șova Nicolae a ridicat un salariu anual de peste 258 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău.

    Bunuri imobile
    1. Teren agricol extravilan cu suprafața de 2.0185 ha, 1/2 cotă-parte, moştenire din anul 2006;
    2. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    3. Teren extravilan cu suprafața de 0.075 ha, în valoare de 1 427 lei, 1/0 cotă parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2003;
    4. Teren cu suprafața de 0.12 ha, în valoare de 207 564 lei, 1,0 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2012;
    5. Apartament cu suprafața de 51.4 m.p., în valoare de 244 584 lei, contract de donaţie nr. 6-2923 din 10.12.1996;
    6. Apartament cu suprafața de 72.2 m.p., în valoare de 525 278 Lei, Contract de investiții în construcții, în proprietate din anul 2017.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism (an. fab. 1982) în valoare de 5 000 lei, cumpărat în anul 1995;
    2. Autoturism (an. fab. 2006) în valoare de 120 000 lei, cumpărat în anul 2006;
    3. Autoturism (an. fab. 2002) în valoare de 50 000 lei, cumpărat în anul 2009.

    Magistratul are și datorii în valoare totală de 850 de mii de lei. Șova are un credit în sumă de 250 000 lei, contractat în anul 2012 cu rata dobînzii de 10%, scadent în anul 2022 și o datorie în sumă de 600 000 lei, contractată în anul 2016 cu rata dobânzii 9,95%, scadentă în anul 2029.

     

     

    Aliona Miron a fost numită în calitate de judecătoare în anul 2009, la Judecătoria Rîșcani din Chișinău. Aliona Miron, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani, se arată în ancheta jurnalistică.

    La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2019, Miron a obținut un salariu anual în sumă de peste 305 mii lei, iar alte 7.800 de lei i-a câștigat din activitatea didactică la INJ.

    Bunuri imobile
    Familia magistratei are în proprietate mai multe terenuri agricole, două apartamente  în valoare de 270 772 de lei, și, respectiv în sumă de 26 280 Euro, un garaj cu suprafaţa de 12.8 m.p., în valoare de 43 181 lei.

    Totodată, averea Alionei Miron se completează cu două case de locuit cu suprafaţa de 190 m.p și 131 m.p.+ 0,2587 ha teren aferent, iar valoarea totală a bunurilor fiind de peste 711 mii de lei.

    Bunuri mobile
    1. Autoturism de model Mercedes-Benz E220 (an. fab. 2004) în valoare de 8 000 Euro, cumpărat în anul 2011;
    2. Motocicletă F 8505 T (an. fab. 2007) în valoare de 17 500 lei, cumpărată în anul 2013.
    Sursa: cotidianul.md

  • Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că magistrata a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

    Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie. Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, judecătoarea are în proprietate nouă loturi agricole, trei terenuri intravilane și unul extravilan, trei case de locuit cu acareturi, două moștenite în 2015, respectiv 2016 și a treia, de 344,5 metri pătrați, construită în 2012 și evaluată la 1,5 milioane de lei. Magistrata a procurat în 2010 un Range Rover în valoare de 288 de mii de lei.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nelea Budăi au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

    Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În prezent este la al doilea mandat. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

    Sergiu Furdui și-a început cariera de judecător în 1995. În cei 25 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

    Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

    În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

    Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

    În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

    Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

    Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

    În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

    În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale

    Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

    Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

    La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. La 24 septembrie, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

    Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

    Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

    Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

    Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

    Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

    Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008 la Judecătoria Botanica din Capitală, unde activează și în prezent.

    Și Dimitriu a fost vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că la sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Dmitrii Fujenco a fost numit în funcția de judecător la instanța de fond din Cahul în 2007. Trei ani mai târziu a fost avansat în funcția de vicepreședinte al judecătoriei, iar în 2015, în cea de președinte al instanței. În 2018 a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat.

    Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

    Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”. „Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Bătălie pentru Curtea Supremă de Justiție // Cine sunt magistrații care vor să ajungă acolo

    Trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău și patru magistrați de la Judecătoria Chișinău s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Sergiu Furdui, Anatolie Minciuna, Viorica Puica, Oxana Robu, Ghenadie Pavliuc, Svetlana Garștea-Bria și Nina Arabadji. Cei șapte candidați înscriși în concurs au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. Dosarele judecătorilor vor fi analizate în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Sergiu Furdui a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notat cu 80 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). Magistratul a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În cei 30 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

    Trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău și patru magistrați de la Judecătoria Chișinău s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Sergiu Furdui, Anatolie Minciuna, Viorica Puica, Oxana Robu, Ghenadie Pavliuc, Svetlana Garștea-Bria și Nina Arabadji. Cei șapte candidați înscriși în concurs au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate sau soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. Dosarele judecătorilor vor fi analizate în ședința de marți a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Sergiu Furdui a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notat cu 80 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). Magistratul a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În cei 30 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

    Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

    Sergiu Furdui este campion la numărul de cauze în care hotărârile emise de comletul de judecată din care făcea parte au făcut obiectul examinării la CEDO. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui, au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

    În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

    Anatolie Minciuna a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 78 de puncte de CSC. Magistratul a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

    În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoareTot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

    Viorica Puica a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notată cu 76 de puncte de CSC. Puica este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală. Ea este una dintre puținele judecătoare care își exprimă public criticile în privința problemelor din sistemul judecătoresc, declarând inclusiv că Procuratura nu este independentă.

    În ultimii ani, ea a candidat la mai multe concursuri dorindu-şi o promovare la instanţele superioare. De exemplu, a fost contracandidata lui Victor Micu la funcţia de magistrat la CSJ, dar a pierdut în faţa actualului preşedinte al CSM. Au fost şi alte încercări eşuate. În 2013, după unul dintre concursurile pentru o poziţie la CSJ, a iniţiat şi un proces de judecată împotriva Consiliului. Atunci, contracandidaţii ei au fost Ion Druţă, Aliona Danilov şi Liliana Catan. Ea a cerut recuzarea preşedintelui CSM de atunci, Nichifor Corochii, solicitare i-a fost însă respinsă. Magistrata a invocat că Ion Druţă şi Liliana Catan au fost invitaţi de Nichifor Corochii la nunta fiului său. Atunci, cei doi nuntaşi au fost propuşi Parlamentului pentru funcţiile de magistraţi la CSJ. Ulterior, Viorica Puica a contestat  la CSJ hotărârea prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, dar şi decizia prin care Ion Druţă şi Liliana Catan au fost desemnați câștigători ai concursului. Curtea Supremă de Justiţie a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

    Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notată cu 74 de puncte de CSC. În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Atunci ea obținuse de la CSC un punctaj mai mare, de 83. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale

    Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

    Ghenadie Pavliuc a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 74 de puncte de CSC.Pavliuc a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. El a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențialpotrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Svetlana Garștea-Bria a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 70 de puncte de membrii CSC. A ajuns magistrată în 1994, iar timp de 20 de ani a activat la Judecătoria Botanica. În 2016, o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Svetlana Garștea-Bria a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Savca c. Republica Moldova. După ce țara noastră a pierdut cauza la CEDO, statul a achitat despăgubiri în mărime de 13.500 de euro.

    Nina Arabadji a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 62 de puncte de membrii CSC. Și ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Trei judecători, acționați în ordine de regres, au fost ”salvați” de colegii lor de Bălți. Ce au decis magistrații

    Curtea de Apel Bălți a respins demersul Ministerului Justiției, prin care solicitat încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei, de la trei magistrați ai Curții de Apel Chișinău. Cauza vizează magistrații Anatolie Minciună, Ana Panov și Victor Pruteanu, care figurează în cazul Botezatu contra Republicii Moldova. În acest dosar, CtEDO a constatat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea cauzei echitabil și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de tocmai opt ani.

    Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiție, a fost respinsă de Judecătoria Chișinău. Ministerul a contestat cu apel hotărârea instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

    Curtea de Apel Bălți a respins demersul Ministerului Justiției, prin care solicitat încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei, de la trei magistrați ai Curții de Apel Chișinău. Cauza vizează magistrații Anatolie Minciună, Ana Panov și Victor Pruteanu, care figurează în cazul Botezatu contra Republicii Moldova. În acest dosar, CtEDO a constatat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea cauzei echitabil și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de tocmai opt ani.

    Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiție, a fost respinsă de Judecătoria Chișinău. Ministerul a contestat cu apel hotărârea instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

    Totuși, prin încheierea Curții de Apel Chișinău s-a ridicat cauza civilă și a fost remisă Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea chestiunii cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. Și asta pentru a nu trezi careva aparențe de imparțialitate, din motiv că pârâții pe dosar sunt judecători la Curtea de Apel Chișinău.

    În urma examinării, Curtea Supremă de Justiție a decis strămutarea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Bălți. Instanța din Bălți nu a dat curs cererii de apel depusă de Ministerul Justiției și a acordat apelantului termen suplimentar pentru prezentarea cererii de apel cu motivele de fapt și de drept. Ulterior, Ministerul a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat admitere a acțiunii.

    În motivarea cererii de apel, Ministerul Justiției a indicat că acțiunile judecătorilor vizați reprezintă o neglijare gravă a unui drept evident şi în mod constant confirmat de jurisprudenţa CEDO. Astfel, consideră că concluziile instanţei de fond precum că răspunderea judecătorilor nu poate rezulta doar din constatările Curţii Europene prin care se atestă o încălcare a Convenţiei, este nejustificată. Apelantul a mai precizat că reieşind din norma legală Ministerul Justiţiei este obligat să intenteze acţiunea în regres, dacă se întrunesc condiţiile stabilite prin lege, în termen de trei ani din ziua achitării sumelor stabilite prin hotărârea sau decizia Curţii Europene ori prin acordul de soluţionare pe cale amiabilă.

    Totuși, instanța de apel, analizând materialele, a decis că apelul declarat de Ministerul Justiței este neîntemeiat, întrucât hotărârea instanţei de fond a fost emisă cu examinarea tuturor circumstanţelor cauzei în ansamblu lor, cu aprecierea corectă a probelor prezentate, cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural.

    Mai mult, Curtea de Apel a precizat că în baza art.19 alin.(1) al Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărârea pronunţată dacă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.

    Prin urmare, apelul declarat de Ministerul Justiţiei a fost respins și a fost menținută hotărârea instanței de fond. Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
    Sursa: bizlaw.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Judecătorii miliardului furat

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

    Cum a „șters” Curtea de Apel Chișinău o datorie de peste 2,5 milioane de dolari

    Pe 20 iunie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererea de demisie de onoare a judecătoarei Curții de Apel Chișinău, Ludmila Popova. Acum un an, magistrata era vizată într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a judecătoarei și a colegilor săi de instanță Ana Gavriliță și Victor Pruteanu, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de Banca de Economii. În noiembrie 2015, cei trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au dat curs unei cereri depuse de Alexandru Gheaur, administrator și asociat unic al Azolux SRL, prin care acesta cerea declararea nulă a unor contracte de credit și ipotecă semnate de firmă cu Banca Socială. Drept pretext pentru anularea creditelor în valoare de 1,5 milioane de dolari și 21,5 milioane de lei, contractate în perioada 2010-2012, Gheaur a invocat faptul că adunarea generală a acționarilor firmei nu a luat niciodată o decizie de contractare a unui credit de la Banca Socială. Chiar dacă, până în 2015, Azolux SRL și-a onorat cu regularitate obligațiile față de bancă, restituind o parte din credit și dobândă, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au dispus anularea creditelor pentru că acestea ar fi fost contractate cu grave încălcări.

    Rea-voința judecătorilor nu a fost demonstrată

    Decizia instanței a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar dosarul continuă să se afle pe rol, fiind examinat în acest moment din nou de Curtea de Apel Chișinău.

    Deși a reținut toate aceste detalii, Colegiul disciplinar al CSM a decis, în ianuarie 2017, să nu îi sancționeze pe magistrații de la Curtea de Apel Chișinău care au dispus anularea contractelor de credit. Motivul este că nu au fost stabilite circumstanțe care ar demonstra că cei trei judecători ar fi „aplicat în mod intenționat, cu rea-voință sau repetat din neglijență gravă legislația contrar practicii judiciare uniforme”, se arată în hotărârea Colegiului.

    Azolux SRL a fost fondat în martie 2009, cu doar un an înainte de a contracta primul împrumut de la Banca Socială. În momentul acordării creditelor, asociat unic al firmei era Ruslan Panfile, iar Gheaur a preluat compania abia în 2015.

    Plecați în demisie de onoare

    Ludmila Popova este ultimul membru al completului de judecată care a examinat dosarul Azolux SRL și care și-a dat demisia. La începutul lui decembrie 2016, CSM a acceptat și cererile de demisie „onorabilă” ale Anei Gavriliță și Victor Pruteanu. Ambii magistrați se regăsesc în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat anul trecut acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO. În 2014, presa scria despre Ana Gavriliță că ar fi luat decizii în cadrul unui dosar privind deposedarea ilegală a unei companii de proprietăţi private. Judecătorul Victor Pruteanu a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea mită un aparat de aer condiționat. Procurorii Anticorupție au percheziționat biroul lui Pruteanu, cazul fiind anunțat drept un succes al oamenilor legii. Peste doar trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. Demisiile lui Gavriliță și Pruteanu au avut loc în plin proces de examinare a sesizărilor depuse la Colegiul disciplinar în cauza Azolux SRL.

    „Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip, în aprilie 2016, la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, cu referire la dosarul Azolux SRL.

    Centrul de Investigații Jurnalistice i-a contactat pe judecătorii Victor Pruteanu și Ana Gavriliță pentru a le solicita un comentariu despre decizia adoptată în dosarul Azolux SRL. Pruteanu ne-a închis telefonul îndată după ce ne-am prezentat, iar Ana Gavriliță ne-a răspuns scurt că pe acest caz s-a expus CSM și dacă suntem curioși, să citim decizia Consiliului.

    Întrebată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice de ce nu i-a dat dreptate băncii în procesul de judecată împotriva Azolux, Ludmila Popova ne-a răspuns că oricine poate avea acces la dosar ca să vadă motivarea magistraților. „În decizia Colegiului disciplinar sunt motivările noastre pe dosarul Azolux. Nu pot comenta mai mult. Mi-am expus părerea în hotărârile adoptate. Instanța superioară a verificat legalitatea actului emis de noi și a adoptat o altă decizie. Asta e tot. Mai mult de ce e scris acolo nu putem explica. Cât despre acuzațiile domnului Filip, fiecare are dreptul la părere. Judecătorii adoptă hotărâri în baza probelor, iar mai departe fiecare poate comenta cum vrea”, a spus Popova.

    Am telefonat la oficiul companiei Azolux pentru a discuta cu Alexandru Gheaur. Secretara acestuia ne-a anunțat că șeful nu este pe loc, dar ne-a promis că revine dumnealui cu un telefon, lucru care nu s-a întâmplat.

    Firma din apartamentul juristului BEM și creditul de 2,2 milioane de euro

    De mai bine de doi ani de zile, Banca de Economii depune eforturi pentru a recupera, în judecată, o datorie de 2.268.127 de euro și aproape 200.000 de lei de la compania Artbeton-Grup SRL. În 2011, firma, înregistrată în apartamentul șefului Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, a contractat de la BEM un credit în valoare de 1.500.000 de euro pentru procurarea materialelor de construcție. Drept gaj, au fost plasate un complex de clădiri de producere și depozite și terenul aferent acestora, situate în oraşul Lipcani, raionul Briceni. Imobilele au intrat în posesia lui Vladislav Iusupov, administrator și fondator unic al Artbeton-Grup SRL, cu doar două săptămâni înainte de contractarea creditului. Valoarea estimativă a gajului a fost determinată de compania Constimobil-NL SRL, evaluator Natalia Lvovscaia, la prețul de 39.600.992 de lei. În procesul-verbal al ședinței Comitetului de credit al BEM la care a fost luată decizia de acordare a creditului figurează și semnătura lui Bejenari, membru al acestui comitet.

    Ping-pong în judecată și magistratul de neînlocuit

    Timp de mai bine de trei ani, firma s-a eschivat să restituie împrumutul, acumulând penalități și datorii la dobândă de peste 700.000 de euro, iar în noiembrie 2014, Artbeton-Grup SRL s-a adresat în judecată cerând intentarea procedurii de insolvabilitate. Pentru a se spăla pe mâini de împrumutul de la BEM, compania i-a transmis băncii bunurile gajate. Evaluate din nou, de această dată la cererea BEM, imobilele și terenul de la Briceni au fost estimate de Bursa Imobiliară Lara la valoarea de doar 3.150.000 de lei, adică de peste zece ori mai puțin decât la evaluarea prezentată în momentul contractării creditului. Fiind evident că din vânzarea acestor imobile banca nu are cum să își recupereze banii împrumutați, BEM a cerut ca datoriile față de ea să fie incluse de administratorul insolvabilității Artbeton-Grup în tabelul de creanțe al firmei, pentru a fi recuperate direct, dar a fost refuzată. Au urmat mai multe procese de judecată. Mai întâi, Curtea de Apel Chișinău, prin judecătorul Anatolie Minciună, a respins cererea BEM pe motiv că a fost depusă tardiv. În februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea BEM și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de apel. Pe 7 aprilie 2016, același magistrat de la Curtea de Apel Chișinău repetat a respins contestația Băncii de Economii, iar în iunie 2016 Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, la același judecător Minciună, pentru a treia oară (!). Deocamdată, aceasta este ultima soluție pe dosar.

    Între timp, Artbeton-Grup a reușit să transfere banii împrumutați de la BEM, circa 2,4 milioane de euro, către două companii off-shore: Samerdale Holdings LTD din Cipru și Ventor Management Ltd din Belize, în baza unor contracte de procurare a materialelor de construcție. În 2015, FISC a constatat că tranzacțiile cu firmele off-shore au fost fictive, or ultimele nu i-au livrat firmei Artbeton-Grup marfă în valoare de peste 23 de milioane de lei. Artbeton-Grup a fost amendată pentru aceasta de către FISC cu 9,3 milioane de lei. Astăzi, Artbeton-Grup nu dispune de bunuri imobile, mobile sau bani pe conturi pentru a putea restitui împrumutul de la bancă. Din 2013 și până în prezent, BEM  a organizat peste 20 de licitații publice în care a încercat să vândă depozitele și terenul din Lipcani, gajate de Artbeton-Grup SRL. Ultima licitație a avut loc pe 14 iunie 2017. Banca propune spre vânzare terenul de 20 de hectare și clădirile cu suprafața de 13.000 de metri pătrați, din Lipcani la prețul de 1.450.000 de lei, ceea ce reprezintă doar 3,5% din valoarea datoriei pe care o are Artbeton-Grup față de BEM.

    Anunțul licitației din 14 iunie 2017, organizată de BEM, pentru a vinde bunurile gajate de Artbeton-Grup. Terenul și construcțiile sunt vândute cu 1,4 milioane de lei

    Samerdale Holdings Ltd din Cipru a fost implicată în tranzacții similare de vânzări fictive și cu alte companii care au contractat credite de la BEM în valoare totală de peste șase milioane de euro. Off-shore-ul a fost lichidat în aprilie 2014.

    Clădirile administrative și de producție din Lipcani, raionul Briceni, gajate de Artbeton-Grup pentru un credit de 1.500.000 de euro acordat de BEM

    Astăzi, șeful Direcției juridice a Băncii de Economii, Mihail Bejenari, este judecat penal, fiind acuzat de implicare în acordarea frauduloasă a mai multor credite.

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008, după ce fostul președinte Vladimir Voronin a respins candidatura lui în baza unor informații primite de la SIS. Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, judecătorului i se imputa că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia; că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate; că a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În august 2015, presa scria că Minciună ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciună.

    O dispariție ciudată

    Judecătorul Minciună a refuzat să discute cu noi la telefon, insistând să avem o discuție pe viu. Contactat ulterior pentru a stabili o întâlnire, magistratul nu a mai răspuns la telefon.

    Actualul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Corina Zaporojan, susține că în prezent procesele de judecată în cazul acestei companii sunt practic blocate. „Suntem încă în procedură de faliment. Pe dosare au fost depuse mai multe cereri de recuzare. Avem un dosar de bază privind insolvabilitatea și unul privind atragerea la răspundere a factorilor de decizie din fosta conducere a companiei. Din cauza recuzărilor depuse de avocații fostului director și contabil al firmei desfășurarea ședințelor de judecată a fost stopată”, ne-a explicat ea.

    Întrebată de ce Artbeton-Grup a refuzat să includă în tabelul de creanțe datoriile față de BEM, Zaporojan a precizat că ea a venit mai târziu în calitate de administrator al insolvabilității companiei. „Înaintea mea a fost un tânăr, Victor Nemțanu. Eu nu știu de ce el a refuzat să recunoască creanțele BEM. Fiecare poartă răspundere pentru acțiunile sale. Eu în general nu înțeleg de ce dumnealui și-a dat demisia din funcția de administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, iar ulterior și-a ridicat și autorizația de la Ministerul Justiției”, ne-a comunicat administratoarea. Zaporojan a confirmat că nu există niciun bun procurat de Artbeton-Grup de la companiile off-shore. Banii doar le-au fost transferați.

    „Nu știu dacă există posibilități ca BEM să își recupereze creanțele. Există un bun imobil înregistrat la Cadastru pe numele Artbeton-grup, dar valoarea lui e mult mai mică. Despre Iusupov (fostul proprietar al firmei – n.r.) nu pot să vă spun nimic. Nu l-am văzut niciodată. El are un reprezentant legal în judecată. Doar pe acea persoană am văzut-o”, a precizat sursa.

    „Lucrurile trebuie demonstrate”

    Nu am reușit să luăm legătura cu fostul proprietar al Artbeton-Grup. Vladislav Iusupov și-a schimbat numărul de mobil, iar la domiciliu nu a fost de găsit. Avocatul acestuia, Dumitru Harea, a refuzat să ne ofere detalii despre procesul de judecată , pretextând că este vorba despre o informație confidențială între apărător și client. „Nu pot să vă spun dacă domnul Iusupov pledează nevinovat. Acolo, în judecată, au fost lansate diferite acuzații, dar asta nu înseamnă că totul este adevărat. Lucrurile trebuie demonstrate”, ne-a declarat Harea. Avocatul nu a putut să explice de ce dosarul de fiecare dată ajunge la judecătorul Minciună. „Pe unul dintre dosare (cel care vizează atragerea la răspundere a factorilor de decizie ai companiei – n.r.) am cerut recuzarea acestui magistrat pentru că nu am fost de acord cu soluția dată anterior pe caz”, a menționat Harea.

    Fostul administrator al insolvabilității Artbeton-Grup, Victor Nemțanu nu a fost de găsit.

    Două ordonanțe, un off-shore și 95 de milioane

    Alte 4,6 milioane de euro, echivalentul a circa 95 de milioane de lei, Banca de Economii i-a pierdut în instanță în baza a două ordonanțe judecătorești prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Aceste sume erau datorate băncii de către firmele TI-Bind SRL și Alit SRL. Deși aparent companiile nu au nicio legătură între ele, schema prin care acestea au contractat credite de la BEM și apoi au transferat banii în off-shore, cu ajutorul judecătorilor, este identică. În perioada august 2010 – noiembrie 2012, TI-Bind SRL și Alit SRL au împrumutat de la bancă 2,4 milioane de euro și, respectiv, 2,2 milioane de euro. În mod misterios, cele două firme au mers în aceeași zi la bancă pentru a cere semnarea unor acorduri adiționale. Tot în aceeași perioadă, în iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată cerând recuperarea unor pretinse datorii de la cele două companii. Cererile au fost depuse în instanțe diferite, iar judecătorii au semnat ordonanțe de satisfacere a pretențiilor off-shorului la distanța de o lună una de la alta. În cazul TI-Bind, ordonanța prin care s-a permis transmiterea tuturor bunurilor firmei, inclusiv a celor gajate la BEM, pare să fi fost adoptată de magistrata Judecătoriei Râșcani, Aliona Miron, pe data de 26 iunie 2013. În cazul Alit SRL, ordonanța aparține magistratei Angela Catană de la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013. Deși apar înregistrate în baza de date a hotărârilor judecătorești, în locul încheierilor pe aceste dosare se deschid foi curate. 

    Aceiași magistrați, aceeași schemă

    Cu ordonanțele la mână, Intersoft Universal AG s-a adresat către companii care, în aceeași zi, 17 decembrie 2013, au încheiat cu off-shorul din Panama tranzacții de împăcare și i-au transferat toate bunurile, rămânând falite.

    Catană și Miron nu sunt singurii magistrați implicați în aceste cazuri. Pe 17 iulie 2017, în aceeași zi în care judecătoarea Catană semna ordonanța de recuperare a datoriilor Alit SRL în favoarea Intersoft Universal AG, magistratul Anatolie Minciună, menționat mai sus, a adoptat o încheiere judecătorească prin care a scos de sub sechestru bunurile Alit SRL gajate la BEM, lăsând undă verde firmei pentru a intra în posesia acestora.

    Reprezentanții BEM insistă până în prezent în instanțele de judecată să își recupereze banii împrumutați celor două companii. În cazul Alit SRL, în 2015, Curtea de Apel Chișinău, în persoana aceleiași judecătoare Ludmila Popova, menționată la începutul acestei investigații, a respins pretențiile băncii de anulare a tranzacției de împăcare din decembrie 2013, iar CSJ a anulat hotărârea de judecată, stabilind că instanţa în mod neclar şi arbitrar a respins acțiunea înaintată de BEM și a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată.

    În cazul TI-Bind, există deja o hotărâre definită și irevocabilă de anulare a ordonanței judecătoarei de la Râșcani și de restituire a bunurilor transmise companiei off-shore, dar executarea deciziei deocamdată nu este posibilă.

    „Păcatele” judecătoarei Catană

    Judecătoarea Angela Catană nu este la prima decizie scandaloasă. În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator. Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe nunele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

    Judecătoarea Angela Catană dispune de proprietăți care valorează milioane de lei. Este vorba despre patru apartamente, două case și mai multe terenuri pentru construcție, dar și terenuri agricole.

    Contactată telefonic, judecătoarea Angela Catană ne-a comunicat că își amintește de acea ordonanță pentru că a fost urmată de un control de la CNA. „Ceva s-a verificat. BEM nu a fost parte în proces. Țin minte că a participat avocatul Victor Panțâru și încă un avocat, nu îmi amintesc numele acestuia. Ulterior Panțâru mi-a spus că CNA nu a descoperit ilegalități în legătură cu acea tranzacție. Mai multe nu cunosc”, a spus Catană.

    Confidențialitate și „secret” al procesului

    Victor Panțâru și-a amintit cu greu de acest caz. Inițial avocatul ne-a declarat că nu poate să vorbească pentru că a semnat contract de confidențialitate. Panțâru nu a putut să ne spună dacă a reprezentat interesele Alit SRL sau ale off-shore-ului. Ulterior, el a revenit și ne-a comunicat că a fost angajat de firma Alit SRL. „Nu îmi amintesc cine reprezenta interesele off-shore-ului, dar chiar dacă l-ați găsi nu cred că v-ar putea vorbi, fiind «legat» din cauza confidențialității pe care trebuie să o păstreze avocatul. Îmi amintesc de controlul de la CNA. Atunci nu au fost descoperite elemente ale unei infracțiuni și dosarul a fost clasat. Cred că asta se întâmpla în timpul Guvernului Filat”, a precizat apărătorul. Ordonanțele au fost emise în vara anului 2013, la câteva luni după demisia Guvernului Filat.

    Mihail Pânzaru, actualul administrator al insolvabilității Alit SRL, refuză să ofere detalii despre tranzacțiile dintre companie și firma off-shore. „Pe acest caz există un dosar civil și nu ar fi corect să comentez până când nu va fi o hotărâre judecătorească. Datoria, împrumutul, transmiterea banilor către off-shore sunt examinate în cadrul acestui dosar. Nu știu nimic despre ordonanța, nici nu m-am interesat de ea. Cât despre foștii proprietari ai Alit SRL, nu i-am văzut niciodată. E foarte greu să îi găsim”, ne-a spus Pânzaru.

    Off-shorul care face „ravagii” și în Ucraina

    Intersoft Universal AG a fost fondată în 2010, în Panama. Compania are drept fondatori alte companii off-shore cu istoric scandalos: Cascado AG și Systemo AG. Potrivit registrelor publice din Panama, ultima companie este administrată de Tatiana Itzel Saldana Escobar. Aceeași persoană apare ca director al firmei Tamlyn Group Corp, care, potrivit raportului Kroll, i-ar fi împrumutat, pe hârtie, 655.000 de euro ucraineanului Serghei Andriciuk pentru ca acesta să cumpere acțiuni în Banca Socială. Aceeași persoană apare în calitate de director al companiei off-shore „Горные машины” implicată în mai multe tranzacții dubioase în Ucraina și câștigătoare, în ultimii ani, a unui număr mare de licitații publice organizate în țara vecină.

    Potrivit presei din Ucraina, Cascado AG și Systemo AG figurează și în scandalul navei comerciale „Faina”, care în 2008 a fost capturată de pirați în preajma Somali. La bordul navei au fost descoperite 32 de tancuri T-72, care se îndreptau spre Sudan. Nava aparținea companiei Waterlux AG, fondată și administrată de Systemo AG și Cascado AG.

    sursa: anticoruptie.md

  • Judecători cu probleme de integritate printre magistraţii specializaţi în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, desemnaţi de CSM

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

    Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

    Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

    Printre judecătorii care vor da acordul pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii este Anatolie Minciună, promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de fostul președinte Vladimir Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. 

    Oxana Robu, de la aceeași instanță, se numără printre magistrații care urmau să primească apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    O altă magistrată, Galina Moscalciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Şedinţele s-au desfăşurat cu uşile închise, deşi societatea civilă a cerut în repetate rânduri examinarea publică a cazului. Totodată, în decembrie 2013, ea l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia. Totodată, magistrata a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. 

    Iulia Cimpoi, Eugenia Fistican și Svetlana Caitaz se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de membrii CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Toate trei au optat pentru prima opțiune. Între timp, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir. 

    Care este rolul magistraților desemnați, potrivit noii legi

    Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că, potrivit noilor prevederi, evaluarea integrităţii instituţionale se va face în patru etape, prima fiind evaluarea respectării de către instituție a politicilor anticorupție. În cazul în care nu sunt respectate mai multe dintre aceste politici și există bănuiala rezonabilă că angajații se dedau actelor de corupție, CNA poate demara testarea entității. 

    Centrul trebuie să obţină acceptul instanţei de judecată. Magistratul va decide dacă argumentele sunt suficiente sau nu pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii. „Dacă da, împreună cu judecătorul este fixat eşantionul: 10%, 30% etc din angajaţi. După această etapă a testării, rezultatele sunt supuse din nou controlului judecătoresc şi stabileşte dacă au fost depăşite sau nu limitele de către testor. Dacă consideră că limitele au fost depăşite, testul poate fi anulat. Dacă judecătorul nu va autoriza testarea integrităţii aleatorie a instituţiei respective, putem continua evaluarea instituţiei şi în lipsa testării”, a explicat anterior Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, în cadrul unei şedinţe anterioare a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţii

    Rezultatele confirmate de judecător vor fi incluse într-un raport în care vor fi descrise riscurile. Documentul va fi făcut public, fiind scoase numele persoanelor. Instituţia are la dipoziţie o lună pentru a remedia carenţele indicate în raport. Conducătorul întocmeşte un plan, iar în următoarele două luni trebuie să-l pună în aplicare. Mai târziu CNA poate să vină cu o evaluare repetată. Astfel, şeful instituţiei ar putea avea până la trei avertizări, legea propriu-zisă fiind considerată la fel o avertizare. 

    „Pentru noi concluzia ar fi că el nu este un manager bun de instituţie având practic trei avertizări. Asta înseamnă că acest conducător asigură existenţa instituţiei în interes privat şi nu în interesul public. Este treaba conducătorului să decidă dacă îi concediază pe subalternii care au picat testul. CNA informează pe cel care l-a numit în funcţie de şef că acesta conduce instituţia de o manieră ineficientă şi recomandăm să-l înlocuiască cu o altă persoană”, a adăugat Cristina Ţărnă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • „Diploma de onoare a CSM”, pentru Ion Druță, Oleg Sternioală, Ion Muruianu, Ion Pleșca și alți peste 50 de judecători

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    55 de judecători ar putea să primească „Diploma de onoare a CSM”, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Alți doi ar putea fi decorați cu titlul de veteran al sistemului judiciar. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți, 21 februarie. Printre cei incluși în listă se numără mai mulți judecători cu probleme de integritate. 

    În lista magistraților propuși pentru a fi decorați este Oleg Sternioală și Ion Druță de la Curtea Supremă de Justiție. Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria sectorului Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Anticoruptie.md a scris anterior și despre faptul că Sternioală a ajuns în topul demnitarilor care, oficial, nu dețin o locuință.

    Clasamentul a fost realizat de experții Asociației „Adept”, în mare parte în baza declarațiilor de venit pentru anul 2014. Deși nu a trecut pe hârtie niciun imobil, magistratul cu un venit oficial de aproape jumătate de milion de lei tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă, potrivit Ziarului de Gardă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. 

    Ion Druță se număra printre judecătorii care riscau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris. Membrii CSM nu au dat însă curs demersului procurorului genera de atunci. Cazul Aroma Floris S îşi are rădăcinile în anul 2010, când Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Druță a scăpat de răspundere și în cazul deciziei prin care, alături colegii săi, a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Inițial sancționați disciplinar, ei au fost scutiți de pedeapsă de CSM. Anterior, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, condusă de Ion Druţă, a criticat comentariile Ambasadorului UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, privind condamnarea şi demiterea primarului oraşului Taraclia. 

    Pe listă au fost trecuți și 16 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, la sugestia președintelui instanței, Ion Pleșca. Printre ei se regăsește însuţi Ion Pleșca. Propus pentru un nou mandat la președinția Curții în iunie 2015, el a fost singurul candidat care a participat în cursă. Judecătorul este unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării. Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au scris acum patru ani ani că magistratul a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Ulterior, autorii au fost acţionaţi în instanța de judecată de reprezentanţii Moldindconbank şi Victoriabank, care au acuzat reporterii de defăimare și lezarea demnității. În septembrie 2012, actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei.

    Vicepreședinta instanței, Nelea Budăi, avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

    Anatolie Minciună a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. Colega sa Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor.

    Anticoruptie.md a scris și despre Eugeniu Pșenița, președintele Judecătoriei Edineț. El a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Potrivit regulamentului privind acordarea „Diplomei de onoare a CSM”, distincția „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare inclusiv numărul cauzelor examinate de candidat în termen rezonabil, timp de un an, calitatea actului de justiție și lipsa petițiilor. Totodată, conferirea diplomei poate servi drept temei pentru acordarea unui premiu bănesc.  
    sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Avocat din Chișinău, reținut pentru estorcarea a 15 mii de euro. Banii urmau să ajungă la judecătorul Anatolie Minciună

    Ofițerii Direcției Operațiuni Speciale (DOS) și cei de la Centrul Național Anticorupție au reținut un avocat în timp ce estorca 15 mii de euro de la un cetățean, parte a unui dosar civil examinat la Curtea de Apel Chișinău. Banii urmau să ajungă la judecătorul CA, Anatolie Minciună, pentru adoptarea unei decizii favorabile în dosar.

    Potrivit organelor de drept, cu câteva zile înaintea ședinței în care judecătorul Curții de Apel, Anatolie Minciună urma să ia decizia de amânare a examinării cazului până în toamnă, avocatul Anatolie Chihai a estorcat și primit de la victimă suma de cinci mii de euro în calitate de avans pentru soluționarea problemei.

    Ofițerii Direcției Operațiuni Speciale (DOS) și cei de la Centrul Național Anticorupție au reținut un avocat în timp ce estorca 15 mii de euro de la un cetățean, parte a unui dosar civil examinat la Curtea de Apel Chișinău. Banii urmau să ajungă la judecătorul CA, Anatolie Minciună, pentru adoptarea unei decizii favorabile în dosar.

    Potrivit organelor de drept, cu câteva zile înaintea ședinței în care judecătorul Curții de Apel, Anatolie Minciună urma să ia decizia de amânare a examinării cazului până în toamnă, avocatul Anatolie Chihai a estorcat și primit de la victimă suma de cinci mii de euro în calitate de avans pentru soluționarea problemei.

    Ieri, instanța a pronunțat hotărârea de recunoaștere în favoarea victimei a unui creditor în cauza civilă, precum și a dispus amânarea următoarei ședințe până în luna octombrie curent.

    Avocatul a fost reținut în momentul în care a încercat să schimbe la o casă de schimb valutar 2.200 de euro din suma primită. Ofițerii DOS au ridicat suma de bani care constituie corp delict în dosar.

    Concomitent, ofițerii DOS în comun cu ofițerii CNA au efectuat percheziții în biroul grefierului judecătorului, de la care au fost ridicate anumite înscrisuri și înregistrări referitoare la ședința e ieri și decizia adoptată în acest caz.
    sursa: realitatea.md

  • JUDECĂTORI CU IMOBILE ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU DORESC APARTAMENTE IEFTINE

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.

    Anatolie Minciună, judecător la CA Chişinău, va intra în posesia unui apartament de peste 71 de metri pătraţi la un preţ redus, contractul de investiţii în construcţia spaţiului locativ fiind încheiat anul trecut, chiar dacă magistratul are o casă în municipiul Chişinău de apoximativ 50 de  metri pătraţi. Judecătorul a declarat pentru Moldova Curată că acest imobil, în care locuieşte acum, este de fapt o vilă, situată într-o suburbie a Chişinăului.

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chişinău (CA), Anatolie Minciună şi Nina Traciuc, solicită apartamente ieftine în Chişinău, chiar dacă au imobile în capitală. Numele lor figurează în lista magistraţilor care au solicitat îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru care în prezent se construiesc două blocuri de locuit în oraşul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari.

    Anatolie Minciună, judecător la CA Chişinău, va intra în posesia unui apartament de peste 71 de metri pătraţi la un preţ redus, contractul de investiţii în construcţia spaţiului locativ fiind încheiat anul trecut, chiar dacă magistratul are o casă în municipiul Chişinău de apoximativ 50 de  metri pătraţi. Judecătorul a declarat pentru Moldova Curată că acest imobil, în care locuieşte acum, este de fapt o vilă, situată într-o suburbie a Chişinăului.

    Potrivit declaraţiei sale de avere pentru anul 2014, magistratul mai are în municipiul Chişinău un teren pomicol de 18 ari şi mai mult de jumătate de hectar de teren cu plantaţie de viţă de vie, în raionul Briceni. Judecătorul mai deţine 15 hectare de teren arabil, însă în declaraţia de avere nu este menţionată localitatea unde se află acest teren, fiind specificat doar faptul că este procurat în perioada 2000-2011.

    Şi la capitolul bunuri mobile, magistratul are ce indica. El deţine trei autoturisme: GAZ 24, fabricat în 1981 şi procurat în anul 2013 cu cinci mii de lei; Skoda Octavia, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2015 cu 90 de mii de lei şi o maşină de teren Land Rover, fabricată în 2002 şi achiziţionată în anul 2009. Pentru ultimul autoturism nu este indicată valoarea, magistratul menţionând doar faptul că nu a păstrat actele care certifică provienienţa proprietăţii bunului mobil. Anatolie Minciună a declarat pentru Moldova Curată că a vândut deja această maşină.

    Judecătorul a mai indicat în declaraţia de avere că a obţinut anul trecut un venit de 315 515 lei, peste 177 de mii consituind salariul anual, restul fiind banii din pensie.

    Judecătoarea nu dă explicaţii când se află în concediu

    Şi colega acestuia, judecătoarea Nina Traciuc, a solicitat apartament în capitală la un preţ redus, chiar dacă magistrata arată în declaraţia de avere pentru anul 2014 că deţine un apartament în municipiul Chişinău de 135 m. p.  Întrebată de Moldova Curată de ce îşi mai doreşte un apartament dacă are unul, Nina Traciuc a refuzat să răspundă, spunând că se află în concediu.  Ea a răspuns la telefonul de serviciu de la CA Chişinău (022 764666). „D-voastră nu cunoaşteţi că sunt în concediu? Am venit să semnez ceva şi atât. La revedere”, şi a pus receptorul.

    Nina Traciuc a mai indicat în declaraţia de avere faptul că deţine un autoturism Volvo 850 T-5, achiziţionat cu nouă ani în urmă la preţul de 40 de mii de lei. La rubrica „Venituri”, judecătoarea menţionează o sumă de circa 310 mii de lei, peste 170 de mii de lei fiind obţinuţi din salariul de la locul de muncă de bază, iar restul - din pensie.

    Printre solicitanţii de apartamente la preţ preferenţial sunt şi alţi judecători de la CA Chişinău, care nu au imobile în Chişinău, în schimb deţin case în alte localităţi. Este vorba despre Mihail Buruian, magistrat cu casă în oraşul Anenii Noi; Ana Gavriliţă, care are un imobil în raionul Cimişlia, Svetlana Caitaz, care deţine o casă în oraşul Cantemir şi Nichifor Corochii, fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care are casă la Edineţ.

    Regulamentul privind selectarea solicitanţilor înscrişi în lista angajaţilor în sistemul judiciar care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai  elaborat de CSM stabileşte că doritorii care cer îmbunătăţirea condiţiilor de trai (apartamente în capitală la preţ preferenţial – peste 360 de euro pentru un metru pătrat) sunt judecătorii instanţelor din municipiul Chişinău, care nu deţin spaţiu locativ sau dispun de un spaţiu locativ insuficient, în raza capitalei; judecătorii care domiciliază în municipiul Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară şi nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă sau dispun de un spaţiu locativ insuficient în raza municipiului Chişinău; angajaţii instanţelor judecătoreşti şi angajaţii CSM, care nu dispun de spaţiu locativ sau dispun de un spaţiu locativ insuficient în raza municipiului Chişinău şi la data depunerii cererii au un stagiu de muncă în sistemul judiciar de cel puţin şase luni.

    sursa: moldovacurata.md

     

  • Spune că judecătorul Minciună i-a făcut dreptate

    Nina Moiseev a obţinut câştig de cauză la procesul de la Curtea de Apel #Chişinău. Aceasta a solicitat completului de judecăată permisiunea de a înregistra pe video întregul proces, dar instanţa i-a refuzat, fără a face o încheiere motivată, care să poată fi atacată în judecată.
    Amintim că doamna Moiseev locuiește la ultimul etaj, are încălzire autonomă, nu are etaj tehnic de asupra, în bloc nu se încălzește scara, iar la subsol conductele termice sunt izolate. Totuși e obligată să plătească pentru energie termică celebrele 20%, chiar și instanța de la Buiucani, după 2 ani de tergiversări, a emis o hotărîre prin care dă dreptate IMGFL.

    Nina Moiseev a obţinut câştig de cauză la procesul de la Curtea de Apel #Chişinău. Aceasta a solicitat completului de judecăată permisiunea de a înregistra pe video întregul proces, dar instanţa i-a refuzat, fără a face o încheiere motivată, care să poată fi atacată în judecată.
    Amintim că doamna Moiseev locuiește la ultimul etaj, are încălzire autonomă, nu are etaj tehnic de asupra, în bloc nu se încălzește scara, iar la subsol conductele termice sunt izolate. Totuși e obligată să plătească pentru energie termică celebrele 20%, chiar și instanța de la Buiucani, după 2 ani de tergiversări, a emis o hotărîre prin care dă dreptate IMGFL.

     

  • Minciună și Muruianu vor la CSM

    16 candidați s-au înscris pentru funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii.
    Printre aceștia sunt: Ion Muruianu, fost președinte CSJ, în prezent judecător la Curtea de Apel Chișinău, Nichifor Corochii, actualul președinte CSM. Totodată, șase judecători de la Curtea de Apel Chișinău s-au înscris la concurs. Este vorba despre judecătorii Dina Rotarciuc, Domnica Manole, Anatolie Minciună, Nina Cernat, Sergiu Furdui și Ion Muruianu.

    16 candidați s-au înscris pentru funcţia de membru permanent în Consiliul Superior al Magistraturii.
    Printre aceștia sunt: Ion Muruianu, fost președinte CSJ, în prezent judecător la Curtea de Apel Chișinău, Nichifor Corochii, actualul președinte CSM. Totodată, șase judecători de la Curtea de Apel Chișinău s-au înscris la concurs. Este vorba despre judecătorii Dina Rotarciuc, Domnica Manole, Anatolie Minciună, Nina Cernat, Sergiu Furdui și Ion Muruianu.

  • Дисциплинарная процедура в отношении 7 судей, проходящих по делу ГП „Registru”

    Олег Ефрим вернул на рассмотрение Дисциплинарной коллегии при Высшем совете магистратуры материалы на судей Кишиневского Апелляционного суда Анатолия Пахопола и Анатолия Минчунэ, судей Высшей судебной палаты Светланы Филинковой, Светланы Новак, Татьяны  Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат.

    Олег Ефрим вернул на рассмотрение Дисциплинарной коллегии при Высшем совете магистратуры материалы на судей Кишиневского Апелляционного суда Анатолия Пахопола и Анатолия Минчунэ, судей Высшей судебной палаты Светланы Филинковой, Светланы Новак, Татьяны  Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат.

     

  • 7 judecători vor fi cercetaţi disciplinar pentru implicare în dosarul „Registru”

    Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a dispus intentarea procedurii disciplinare a 7 judecători implicați în dosarul ÎS „Registru”. În calitatea sa de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a constatat, că atât decizia instanței de apel cât și a celei de recurs în dosarul Întreprinderii de Stat „Registru” versus „Intercomsoft LTD” sunt emise cu încălcarea gravă a normelor de drept procesual și material. Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina.

    Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a dispus intentarea procedurii disciplinare a 7 judecători implicați în dosarul ÎS „Registru”. În calitatea sa de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a constatat, că atât decizia instanței de apel cât și a celei de recurs în dosarul Întreprinderii de Stat „Registru” versus „Intercomsoft LTD” sunt emise cu încălcarea gravă a normelor de drept procesual și material. Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina.

  • Deputaţi, miniştri, consilieri, judecători, oameni de afaceri - vânătorii „de elită” din „Pădurea Domnească”

    După o zi de pauză, vânătorii şi gonaşii au poposit din nou în „Pădurea Domnească”. Pe 28 decembrie 2012 au participat la vânătoare nu mai puţin de 34 de persoane, numele cărora apar în două liste, cu două autorizaţii diferite. Într-un grup îl regăsim pe democratul Valeriu Guma, împreună cu alte 19 persoane, iar în al doilea, format din 14 persoane, apar mai multe nume sonore, printre care cel al lui Anatol Minciună, judecător la Curtea de Apel Chişinău, Valentin Ilaşcu, judecător la Judecătoria sect. Râşcani, Chişinău, Marian Eni, Oleg Cernei şi Vasile Petrea, consilieri municipal din partea PL, dar şi două persoane cu numele de familie Ghimpu, Ion şi Dumitru. Persoane din Coloniţa ne-au spus că Ion Ghimpu ar fi vărul liderului PL.

    După o zi de pauză, vânătorii şi gonaşii au poposit din nou în „Pădurea Domnească”. Pe 28 decembrie 2012 au participat la vânătoare nu mai puţin de 34 de persoane, numele cărora apar în două liste, cu două autorizaţii diferite. Într-un grup îl regăsim pe democratul Valeriu Guma, împreună cu alte 19 persoane, iar în al doilea, format din 14 persoane, apar mai multe nume sonore, printre care cel al lui Anatol Minciună, judecător la Curtea de Apel Chişinău, Valentin Ilaşcu, judecător la Judecătoria sect. Râşcani, Chişinău, Marian Eni, Oleg Cernei şi Vasile Petrea, consilieri municipal din partea PL, dar şi două persoane cu numele de familie Ghimpu, Ion şi Dumitru. Persoane din Coloniţa ne-au spus că Ion Ghimpu ar fi vărul liderului PL.


     

  • На вакантные должности членов ВСМ претендует 13 судей

    Как передает агентство "Инфотаг" со ссылкой на данные пресс-службы ВСМ, от Высшей судебной палаты (ВСП) выдвигаются Ион Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Ион Друцэ. Кандидаты от апелляционных инстанций – Вера Тома, Дина Ротарчук, Анатолий Цуркан, Лилиана Катан и Анатолие Минчунэ. От иных судебных инстанций – Никифор Корокий, Григорий Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ и Мария Гервас.

    Как передает агентство "Инфотаг" со ссылкой на данные пресс-службы ВСМ, от Высшей судебной палаты (ВСП) выдвигаются Ион Вистерничан, Татьяна Рэдукану и Ион Друцэ. Кандидаты от апелляционных инстанций – Вера Тома, Дина Ротарчук, Анатолий Цуркан, Лилиана Катан и Анатолие Минчунэ. От иных судебных инстанций – Никифор Корокий, Григорий Шишкану, Георге Балан, Виорика Пуйкэ и Мария Гервас.

     

  • Au fost făcute publice numele funcționarilor care au participat la vînătoare în ''Pădurea Domnească'' după tragedia produsă cu Paciu

    Printre participanții la partidele de vînătoare se numără deputatul democrat, Valeriu Guma, membru CCA, Nicolae Damaschin, ex-ministrul afarcerilor interne, Alexei Roibu, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatol Minciună, consilieri municipali și alte persoane publice.

    Printre participanții la partidele de vînătoare se numără deputatul democrat, Valeriu Guma, membru CCA, Nicolae Damaschin, ex-ministrul afarcerilor interne, Alexei Roibu, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatol Minciună, consilieri municipali și alte persoane publice.

  • Anatol Minciună, judecătorul implicat în dosarul REGISTRU, va analiza joi cererea lui Țîra de anulare a certificatelor de mărci ale UNIMEDIA

    Judecătorul Anatol Minciună de la Curtea de Apel Chișinău va analiza joi, 13 septembrie, dosarul în care Dumitru Țîra, director PublikaTV, cere anularea certificatului de marcă UNIMEDIA, înregistrat de AGEPI (Agenția pentru Proprietate Intelectuală) pe numele fondatorilor UNIMEDIA. Ședința de judecată va avea loc cu începere de la ora 10.30.
    Numele judecătorului Anatol Minciună a ajuns recent în atenția publică, după ce completul de judecată din care făcea parte a pronunțat o hotărâre prin care Întreprinderea de Stat „Registru” a fost obligată să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein.
    Conform site-ului de evaluare a judecătorilor din R. Moldova, judecatori.evaluez.eu, Minciună are nota 2.5 din 5.

    Judecătorul Anatol Minciună de la Curtea de Apel Chișinău va analiza joi, 13 septembrie, dosarul în care Dumitru Țîra, director PublikaTV, cere anularea certificatului de marcă UNIMEDIA, înregistrat de AGEPI (Agenția pentru Proprietate Intelectuală) pe numele fondatorilor UNIMEDIA. Ședința de judecată va avea loc cu începere de la ora 10.30.
    Numele judecătorului Anatol Minciună a ajuns recent în atenția publică, după ce completul de judecată din care făcea parte a pronunțat o hotărâre prin care Întreprinderea de Stat „Registru” a fost obligată să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein.
    Conform site-ului de evaluare a judecătorilor din R. Moldova, judecatori.evaluez.eu, Minciună are nota 2.5 din 5.

    Amintim că presiunile lui Dumitru Țîra, directorul PublikaTV, asupra UNIMEDIA au început odată cu schimbările ce au loc în cadrul televiziunii. Țîra a acționat în judecată fondatorii UNIMEDIA și a cerut excluderea unor asociați din lista fondatorilor, demiterea actualului administrator și anularea deciziei AGEPI prin care marca UNIMEDIA era înregistrată pe numele fondatorilor ei. La sfârșitul lunii august, PublikaTV (prin Știri Media Grup SRL) a trimis o cerere prealabilă către UNIMEDIA în care cere despăgubiri de 27 mii euro pentru că ar fi fost denigrată. În caz contrat, directorul PublikaTV amenință UNIMEDIA cu o nouă acțiune în judecată.
    Fondatorii apreciază aceste presiuni ca o încercare de preluare forțată a portalului de știri UNIMEDIA.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU