Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Мику Тудор
Căutare avansată
Foto: captura imagini video curaj.tv

Moldovan Sveatoslav

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 23.07.1992

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 226-V din 05 iunie 2003 numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din  05 februarie 2002 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1960

Data numirii în funcție: 23.07.1992

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 226-V din 05 iunie 2003 numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din  05 februarie 2002 numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1985 - 1990 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1990 - 1991 stagiar, Judecătoria Centru, Chişinău
1991 - 1992 consultant superior, Judecătoria Supremă a RM
1992 - 1995 judecător la Judecătoria Soroca
1995 - 1999 judecător la Judecătoria Buiucani, Chişinău
1999 - 2001 judecător la Tribunalul municipiului Chişinău, Decret nr. 866-II din 06 ianuarie 1999
2001 - 2003 judecător al Curţii de Apel a RM, Decret nr. 1957-II din 03 aprilie 2001
2003 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2007 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decret nr. 983-IV din 09 februarie 2007
2017 – prezent, detașat în calitate de membru al Inspecției judiciare.

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr.80/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare examinate de judecătorul Moldovan Sveatoslav au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. În cauza Lebedinschi contra Moldovei şi cauza Grafescolo contra Moldovei, judecătorul Sveatoslav Moldovan a participat la examinare în Colegiu.

Conform Hotărârii nr.83/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare ("Ceachir" şi "Bucuria") examinate de judecătorul Moldovan Sveatoslav au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, zece hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Moldovan Sveatoslav, au fost obiect de examinare la CtEDO.

MOCANU ȘI ALȚI contra Moldovei, hotărîrea din 26.06.2018, cererea nr. 8141/07, Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că procedura legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică nu fusese respectată, ei neprimind nicio despăgubire echitabilă și prealabilă în acest sens.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an;
PRIGALĂ  c. Moldovei, hotărârea din 13.02.2018 , cererea nr. 36763/06, violarea articolul 6 § 1 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că prevederile legislației cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2000-2002 (pentru nerespectarea cărora îi fusese aplicată o pedeapsă penală sub formă de amendă) fuseseră ambigue și lipsite de claritate, iar în urma aplicării acestora dreptul său de proprietate garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție a fost încălcat. Examinând prezenta cerere în baza Articolului 7 § 1 din Convenție, Curtea a constatat în unanimitate violarea dreptului reclamantului, observând, în primul rând, că legislația era neclară, referindu-se la faptul că în baza Articolului 11 din Codul fiscal al Republicii Moldova orice îndoială apărută la aplicarea legislației fiscale trebuia interpretată în favoarea contribuabilului;
LEBEDINSCHI c. Moldovei, hotărârea din 16/09/2015, cererea nr. 41971/11, violarea art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
Grafescolo S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 22/07/2014, cererea nr. 36157/08, Articolul 6 § 1 CEDO – nemotivarea de CSJ a respingerii argumentului reclamantului privind tardivitatea acțiunii și lipsa citării în instanța de recurs;
SAVIŢCHI c. Moldovei, hotărârea din 11.10.2005, cererea nr. 11039/02, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
FLUX nr. 3 c. Moldoveihotărârea din 12.06.2007, cererea nr. 32558/03, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
CEACHIR c. Moldovei, hotărârea din 15.01.2008, cererea nr. 11712/04, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
BUCURIA c. Moldovei, hotărârea din 05.01.2010, cererea nr. 10758/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
PETRENCO c. Moldovei, hotărârea din 30.03.2010, cererea nr. 20928/0, violarea art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).

Rata de soluționare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 548 cauze din 583 de cauze repartizate, ceea ce constituie 93% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 566 cauze din 611 de cauze repartizate, ceea ce constituie 92% (90,7% pe instanţa de judecată).

Prin Hotărârea Nr. 237/13 din 25 Iunie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sistează detașarea în cadrul Inspecției judiciare a judecătorului Sveatoslav Moldovan, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începînd cu 16 iulie 2019.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR

Potrivit Hotărârii nr.80/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 83/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 46/3 din 23 ianuarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătorilor Anatolie Țurcan și Sveatoslav Molodvan de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 326-VI din 19.10.2011 i s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii”.


Activități extrajudiciare

Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr.80/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare examinate de judecătorul Moldovan Sveatoslav au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. În cauza Lebedinschi contra Moldovei şi cauza Grafescolo contra Moldovei, judecătorul Sveatoslav Moldovan a participat la examinare în Colegiu.

Conform Hotărârii nr.83/7 din 25 octombrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare ("Ceachir" şi "Bucuria") examinate de judecătorul Moldovan Sveatoslav au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, zece hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Moldovan Sveatoslav, au fost obiect de examinare la CtEDO.

MOCANU ȘI ALȚI contra Moldovei, hotărîrea din 26.06.2018, cererea nr. 8141/07, Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că procedura legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică nu fusese respectată, ei neprimind nicio despăgubire echitabilă și prealabilă în acest sens.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an;
PRIGALĂ  c. Moldovei, hotărârea din 13.02.2018 , cererea nr. 36763/06, violarea articolul 6 § 1 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că prevederile legislației cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anii 2000-2002 (pentru nerespectarea cărora îi fusese aplicată o pedeapsă penală sub formă de amendă) fuseseră ambigue și lipsite de claritate, iar în urma aplicării acestora dreptul său de proprietate garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție a fost încălcat. Examinând prezenta cerere în baza Articolului 7 § 1 din Convenție, Curtea a constatat în unanimitate violarea dreptului reclamantului, observând, în primul rând, că legislația era neclară, referindu-se la faptul că în baza Articolului 11 din Codul fiscal al Republicii Moldova orice îndoială apărută la aplicarea legislației fiscale trebuia interpretată în favoarea contribuabilului;
LEBEDINSCHI c. Moldovei, hotărârea din 16/09/2015, cererea nr. 41971/11, violarea art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
Grafescolo S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 22/07/2014, cererea nr. 36157/08, Articolul 6 § 1 CEDO – nemotivarea de CSJ a respingerii argumentului reclamantului privind tardivitatea acțiunii și lipsa citării în instanța de recurs;
SAVIŢCHI c. Moldovei, hotărârea din 11.10.2005, cererea nr. 11039/02, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
FLUX nr. 3 c. Moldoveihotărârea din 12.06.2007, cererea nr. 32558/03, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
CEACHIR c. Moldovei, hotărârea din 15.01.2008, cererea nr. 11712/04, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
BUCURIA c. Moldovei, hotărârea din 05.01.2010, cererea nr. 10758/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);
PETRENCO c. Moldovei, hotărârea din 30.03.2010, cererea nr. 20928/0, violarea art. 8 al Convenţiei (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).

Rata de soluționare a dosarelor:
2014 judecătorul a examinat 548 cauze din 583 de cauze repartizate, ceea ce constituie 93% (93,05% pe instanţa de judecată);
2015 judecătorul a examinat, 566 cauze din 611 de cauze repartizate, ceea ce constituie 92% (90,7% pe instanţa de judecată).

Prin Hotărârea Nr. 237/13 din 25 Iunie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sistează detașarea în cadrul Inspecției judiciare a judecătorului Sveatoslav Moldovan, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începînd cu 16 iulie 2019.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR

Potrivit Hotărârii nr.80/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 83/7 din 25 octombrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 84 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 46/3 din 23 ianuarie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” judecătorilor Anatolie Țurcan și Sveatoslav Molodvan de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 326-VI din 19.10.2011 i s-a conferit Ordinul “Gloria Muncii”.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a delegat judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție: Tatiana Vieru, Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan și Nicolae Craiu pentru participare la „Seminarul de instruire al judecătorilor din Asia Centrală, 2019” în perioada 6 - 21 august 2019, ce va avea loc în or. Lanzhou, Republica Populară Chineză.

 

Hotărârea nr. 316/18 din 30 Iulie 2019

Hotărârea Nr. 237/13 din 25 Iunie 2019

Hotărârea nr. 46/3 din 23 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 83/7 din 25 octombrie 2013

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea nr. 80/6 din 30 septembrie 2016

Cauze CtEDO Moldovan Sveatoslav

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr.80/6 din 30 septembrie 2016, ”de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Sveatoslav Moldovan .

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 83/7 din 25 octombrie 2013, ”de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Moldovan Sveatoslav".

Prin Hotărârea nr. 268/10 din 15 septembrie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vasile Călin împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 15 februarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, Sveatoslav Moldovan şi ex-judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Mihail Ciugureanu.

Conform Hotărârii nr. 39/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către Malanciuc Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valentina Clevadî, Dumitru Mardari, Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovanu și Nadejda Toma. 

Prin Hotărârea nr. 105/11 din 13 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Canila Serghei împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 01 aprilie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Canila Serghei privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Glodeni, C. Stănilă, judecătorii Curţii de Apel Bălţi, Tatiana Duca, Ana Albu, Dumitru Puşca, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 -2015 nu a fost înregistrată nici o petiţie.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 13 petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr.80/6 din 30 septembrie 2016, ”de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Sveatoslav Moldovan .

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 83/7 din 25 octombrie 2013, ”de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Moldovan Sveatoslav".

Prin Hotărârea nr. 268/10 din 15 septembrie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Vasile Călin împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 15 februarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, Sveatoslav Moldovan şi ex-judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Mihail Ciugureanu.

Conform Hotărârii nr. 39/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către Malanciuc Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valentina Clevadî, Dumitru Mardari, Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovanu și Nadejda Toma. 

Prin Hotărârea nr. 105/11 din 13 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Canila Serghei împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 01 aprilie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Canila Serghei privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Glodeni, C. Stănilă, judecătorii Curţii de Apel Bălţi, Tatiana Duca, Ana Albu, Dumitru Puşca, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului, în perioada anilor 2014 -2015 nu a fost înregistrată nici o petiţie.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 13 petiţii, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 268/10 din 15 septembrie 2017

Hotărârea nr. 105/11 din 13 iulie 2015

Hotărârea nr. 39/4 din 12 februarie 2016

Știri
  • DOC/ Judecătorii care au luat decizia finală în dosarul în care R. Moldova a pierdut peste 1,5 milioane de euro la CtEDO

    Tamara Chişcă-Doneva, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Sveatoslav Moldovan și Vera Macinskaia sunt judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) care au dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.

    Astfel, Guvernul R. Moldova urmează să achite prejudicii de 1.515.000 de euro și să returneze reclamanţilor părţile din clădiri care erau în proprietatea acestora imediat înainte de adoptarea hotărârii din 20 iulie 2005, împreună cu terenul aferent, libere de limitări ale dreptului de proprietate, în schimbul transferului simultan de către reclamanţi Guvernului a 36.55% din acţiunile „Gemeni” returnate reclamanţilor după anularea hotărârii favorabile acestora.

    Tamara Chişcă-Doneva, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Sveatoslav Moldovan și Vera Macinskaia sunt judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) care au dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.

    Astfel, Guvernul R. Moldova urmează să achite prejudicii de 1.515.000 de euro și să returneze reclamanţilor părţile din clădiri care erau în proprietatea acestora imediat înainte de adoptarea hotărârii din 20 iulie 2005, împreună cu terenul aferent, libere de limitări ale dreptului de proprietate, în schimbul transferului simultan de către reclamanţi Guvernului a 36.55% din acţiunile „Gemeni” returnate reclamanţilor după anularea hotărârii favorabile acestora.

    În cazul omisiunii restituirii proprietăţii, statul nostru urmează să plătească reclamanţilor 2.120.000 de euro.

    Cine sunt judecătorii care au semnat încheierea în 2005
    În prezent,
     Tamara Chişcă-Doneva este președintă interimară a Colegiului civil comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Conform datelor de pe magistrat.md, ea este judecătoare din 1987, la CSJ – din 2003 și a primit în 2005 gradul superior de calificare.

    Conform declarației de avere și interese personale, în 2018, ea a obținut un salariu de peste 380 de mii de lei de la CSJ și 5700 de lei pentru activitatea de la INJ și o universitate privată din Chișinău, dar și o pensie de peste 162 de mii de lei și 4860 de lei de la o societate comercială pentru dare în arendă. Familia acesteia deține cinci terenuri, două case de locuit de peste 145 m.p. și, respectiv, 50 m.p., o altă avere imobilă și un autoturism Audi fabricat în 2013, al cărui valoare declarată este de peste 283.000 de lei. De asemenea, în conturile familiei sunt peste 7000 de euro și 15.000 de lei, iar judecătoarea are de achitat până în 2021 un credit de 300.000 de lei, luat în 2016 cu rata dobânzii de 12%.

    Ala Cobăneanu este judecătoare din 1991, iar la CSJ a ajuns în 2003. Ea a primit în 2005 gradul superior de calificare.

    Pentru anul 2018, aceasta a declarat un salariu de aproape 370 de mii de lei de la CSJ și 1200 de lei de la INJ, o pensie de peste 162 de mii de lei și o indemnizație de de boală de aproape 10 mii de lei. Familia judecătoarei deține un teren intravilan de peste 171 de mii de lei, o casă de locuit de peste 178 m.p. și altă avere imobilă, precum și un Mitsubishi Outlander fabricat și cumpărat în 2010, valoarea mașinii fiind de 395.000 de lei. Totodată, magistrata declară că a contractat în 2014 un credit de 165.000 de lei, cu rata dobânzii de 10%, pe care va trebui să-l restituie până în 2028.

    Tatiana Vieru și-a dat demisia din funcția de judecătoare a CSJ în septembrie 2019, după ce a activat peste 30 de ani în sistemul judecătoresc, anterior retrăgându-și o cerere de demisie. Ea a activat în cadrul CSJ din 2003 și deținea grad superior de calificare.

    Tatiana Vieru a făcut parte din completul de judecată care a respins cererea lui Andrei Năstase privind recuzarea magistraților CSJ pe masa cărora a ajuns dosarul alegerilor locale noi. Magistrata a făcut parte și din completul de judecată care a declarat ilegală decizia fostei judecătoare Domnica Manole de la Curtea de Apel Chișinău prin care se autoriza organizarea unui referendum.

    Conform declarației de avere pe care a completat-o la 13 ianuarie 2020, anul trecut, Vieru a primit peste 1,1 milioane de lei pentru salariu și indemnizație de concediere. Ea a mai obținut 7500 de euro pentru vânzarea a 1/2 dintr-un imobil și o pensie de peste 416 mii de lei. Familia Vieru are în proprietate un apartament de peste 100 m.p. și 20.000 de euro, 20.000 de dolari și jumătate de milion de lei depozite bancare, precum și un cont cu peste 803 mii de lei.

    Sveatoslav Moldovan este judecător din 1992, la CSJ fiind din 2003. Acesta a obținut grad superior de calificare în 2007.

    În 2019, Moldovan a ridicat un salariu total de peste 402 mii de lei pentru activitatea de judecător la CSJ și în calitate de inspector judecător la CSM. Totodată, acesta a avut o pensie de 163.860 de lei și o indemnizație de 2400 de lei. Familia Moldovan declară trei apartamente și un garaj, precum și un automobil Skoda Octavia. În conturile familiei magistratului sunt aproape 50.000 de lei.

    Vera Macinskaia a fost eliberată din funcție la începutul anului 2015, deoarece a atins plafonul de vârstă. Ea activase în domniul judecătoresc aproape patru decenii.

    De-a lungul anilor, aceasta a fost responsabilă de pierderea mai multor dosare la CtEDO.

    În 2013, numele și fotografia acesteia a apărut pe un panou cu titlul „Cei mai corupți judecători”. Atunci se presupunea că panourile ar fi fost comandate de firma Electro Plus din Ucraina. Conform europalibera.org, judecătorii vizaţi au respins executarea unei hotărâri în care firma ucraineană cerea 24 de milioane de lei de la Regia transport electric a Primăriei municipiului Chişinău.

    În 2011, CtEDO a constatat în unanimitate violarea art. 6 § 1 și art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, iar prin hotărârea din 18 februarie 2020 Curtea de la Strasbourg s-a pronunţat referitor la satisfacţia echitabilă.
    Sursa: Zdg.md

  • Undă verde în dosarele penale ale judecătorilor

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    La 15 decembrie 2016, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chișinău este urmărită penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, în mai 2016, după o sesizare depusă de procurorul general Eduard Harunjen. Manole este învinuită de faptul că, ilegal, a decis anularea unei hotărâri a primei instanțe și a dat undă verde organizării de către Platforma „Demnitate și Adevăr” a unui referendum pentru alegerea directă a șefului statului. Ulterior, hotărârea ei a fost anulată de CSJ ca fiind ilegală.

    Argumentele CSJ: Poate fi utilizat abuziv pentru exercitarea presiunilor asupra judecătorilor

    În cadrul acestui dosar, CSJ a cerut Curții Constituționale (CC) ca art. 307, Cod Penal, în baza căruia Manole, dar și alți zeci de judecători au fost urmăriți penal în ultimii ani, să fie declarat neconstituţional, pentru că acesta ar încălca mai multe articole din Constituție și nu s-ar regăsi în legislația penală a altor state europene, cu excepția Germaniei. „Colegiul CSJ observă, de exemplu, că dacă o sentinţă atacată cu apel este casată de instanţa superioară, judecătorul care a pronunţat sentinţa poate fi urmărit şi condamnat în baza art. 307, Cod penal. Alineatul 1 al acestui articol prevede ca element material al infracţiunii pronunţarea, cu bună știință, de către judecător, a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. E greu de imaginat un judecător care pronunţă o sentinţă altfel decât cu „bună ştiinţă”. Totuşi, termenul poate fi aplicat și în mod imprevizibil. Prin urmare, judecătorii ale căror sentinţe au fost casate de instanţe superioare după verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora, adică judecătorii care au greşit în interpretarea legii, pot fi sancţionaţi penal. Această soluţie conduce la situaţia în care sistemul judiciar din R. Moldova ar putea rămâne fără o parte din judecători, întrucât, deseori, adevărul judiciar nu este unul singur”, se spune în argumentele Colegiului CSJ.

    În fața CC, cauza a fost susținută de Iulia Sârcu, președinta Colegiului. „CSJ consideră că art. 307, Cod Penal, nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea lor funcțională. Prevederile vagi, imprecise și larg formulate în acest articol care definește răspunderea penală a judecătorilor pot manifesta un sentiment de inhibiție în privința interpretării independente și imparțiale a dreptului, a stabilirii faptelor și a cântăririi probelor de către judecători. Poate fi utilizat abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivită asupra judecătorilor”, a declarat Iulia Sârcu în fața completului de la CC. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parlamentului au susținut că prevederea este constituțională.

    CC: Trebuie demonstrată intenția

    Iar CC, prin judecătorii Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțâru, Victor Popa și Veaceslav Zaporojan, le-a dat, parțial, dreptate, stabilind că articolul din Codul Penal contestat este constituțional, însă a atras atenția, în special CSM-ului, că acordul privind începerea urmăririi penale pe numele unui judecător trebuie tratat în mod special. Curtea a menționat, cu titlu de principiu, că responsabilitatea de a nu recurge nejustificat la aplicarea art. 307, Cod Penal, împotriva judecătorilor şi de a evita un efect stigmatizant asupra acestora, ţine nu doar de procurorul general şi instanţele de judecată, ci, în special, de CSM, în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti.

    „Prin urmare, CSM, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza art. 307, Cod Penal, este obligat să ţină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Trebuie să se analizeze, de fiecare dată, dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. Curtea a constatat că „judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru această componență de infracțiune exclusiv în cazul în care este demonstrată intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentinţa, decizia sau încheierea contrar prevederilor legale, iar remediul principal pentru corectarea erorilor judiciare constă în exercitarea căilor de atac, casarea unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri de către instanțele superioare nefiind temei în sine pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului”.

    Totuși, Curtea a subliniat și faptul că „independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia, ea fiind realizată sub rezerva unei prudenţe determinate de necesitatea garantării libertăţii depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse”.

    Art. 307, Cod Penal: 30 de judecători urmăriți penal în ultimii doi ani și jumătate

    Datele statistice ale CSM arată că, începând cu 2015, procurorul general a venit cu 32 de sesizări prin care a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele a nu mai puțin de 36 de magistrați. CSM a acceptat 26 de sesizări, în care au fost vizați 30 de foști sau actuali judecători. Acum, aceste dosare, majoritatea dintre ele aflându-se în instanța de judecată, pot fi finalizate. Totuși, așa cum ZdG a scris anterior, art. 307, Cod Penal, declarat constituțional de către CC, se regăsește în lista infracțiunilor care sunt pasibile de a fi amnistiate conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial pe 9 septembrie 2016. Astfel, toți judecătorii cercetați penal pentru comiterea acestei infracțiuni, dacă-și recunosc vina, pot fi amnistiați. În decembrie 2016, Andrei Balan, care a fost judecător la Judecătoria Rezina, urmărit penal în baza acestui articol, a scăpat de dosar, fiind amnistiat, după ce a fost acuzat că ar fi emis o încheiere ilegală prin care Vitalie Proca, reținut ulterior pentru tentativă de omor, a fost eliberat din pușcărie înainte de termen.

    16 din cei 30 de judecători urmăriți penal în 2015-2017 în baza art. 307 din Codul Penal figurează în dosarul spălării celor 20 de miliarde USD din Rusia, prin intermediul unor încheieri emise de ei. Astăzi, dosarele în privința a 14 din cei 16 magistrați sunt trimise în judecată. În gestiunea procurorilor anticorupție se află dosarul lui Victor Orândaș, anunțat în căutare, iar dosarul ex-judecătorului Iurie Țurcan nu poate avea o finalitate pentru că acesta a decedat. Art. 307, Cod Penal, incriminează pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Comiterea ei se pedepsește cu amendă sau cu închisoare de până la 5 ani. În varianta sa agravată, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

    Avocat: Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere

    „Hotărârea CC e una echilibrată. Nu cred că ea se va răsfrânge asupra dosarelor care sunt deja intentate pe numele judecătorilor. Poate, pe viitor, CSM va fi mai reticent atunci când se va cere acordul privind urmărirea penală a unui judecător. Să nu uităm că, prin modul în care a fost structurată sesizarea, se crea impresia că se încerca scoaterea judecătorilor de sub acțiunea legii, astfel încât ei să nu răspundă pentru activitatea lor. Adică, eu decid așa și lăsați-mă în pace. Dar, nu e corect. Fiecare dintre noi trebuie să răspundă pentru ce face. Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere. În dependență de gravitatea abaterii, trebuie să porți răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală. Hotărârea, repetat, accentuează că judecătorii, totuși, sunt și trebuie să fie responsabili de activitatea pe care o prestează”, afirmă Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

    „Decizia CC nu ne influențează. Asta spunea și norma penală. CC nu ne-a spus nimic nou, decât ce spunea legea. Societatea nu înțelegea esența normei penale care prevedea răspunderea penală pentru o decizie cu bună știință, intenționat ilegală. Norma penală era însă foarte clară. Judecătorul putea și poate fi pedepsit doar dacă se demonstrează intenția și rea-credința”, comentează decizia CC Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție. „Judecătorii nu sunt oameni simpli, din câteva considerente. Ei au câteva bariere de protecție. Urmărirea penală în privința lor se pornește doar cu acceptul CSM. Până la pornirea urmăririi penale este necesară inițierea unui anchete de serviciu, care trebuie să constate bănuiala rezonabilă. Totodată, pornirea urmăririi penale e posibilă doar de către procurorul general, nu de alt procuror, iar în final, cauzele penale în privința judecătorilor sunt examinate tot de către judecători, nu de procurori sau polițiști. Tot de colegii lor. E mai democratic decât în democrație”, susține Morari. Procurorul a pus creșterea numărului de dosare penale în privința judecătorilor deschise conform art. 307, Cod Penal, pe seama dosarului deschis pentru spălarea celor 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova. „Eu îmi cer scuze, dar cu „Laundromatul” a fost argumentat. Ce vină am eu că 14 judecători, examinând în procedură specială, au emis hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale, nu au respectat procedura și au admis o neglijență gravă? Ce puteam eu să fac ca procuror?”, conchide Morari.

    sursa: zdg.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Schema din justiţie

    În acest context, în decembrie 2014, un complet de judecători ai CSJ în care s-au regăsit Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea, Tamara Chişcă-Doneva şi Sveatoslav Moldovan, în locul lui Ion Druţă, a admis solicitarea MF, casând încheierea CSJ din 19 februarie 2014. Între timp, sub presiune, Chiriac renunţă la reglementarea amiabilă cu statul şi cere CtEDO să se pronunţe. Totodată, agentul guvernamental, Lilian Apostol, a solicitat acelaşi lucru. Iar CtEDO s-a pronunţat, pe 21 aprilie 2015, atunci când a respins ca inadmisibilă acţiunea lui Chiriac. Astfel, cele 4,3 milioane de lei, cel mai probabil graţie implicării societăţii civile, vor rămâne în bugetul de stat.

    În acest context, în decembrie 2014, un complet de judecători ai CSJ în care s-au regăsit Iulia Sârcu, Valentina Clevadi, Iuliana Oprea, Tamara Chişcă-Doneva şi Sveatoslav Moldovan, în locul lui Ion Druţă, a admis solicitarea MF, casând încheierea CSJ din 19 februarie 2014. Între timp, sub presiune, Chiriac renunţă la reglementarea amiabilă cu statul şi cere CtEDO să se pronunţe. Totodată, agentul guvernamental, Lilian Apostol, a solicitat acelaşi lucru. Iar CtEDO s-a pronunţat, pe 21 aprilie 2015, atunci când a respins ca inadmisibilă acţiunea lui Chiriac. Astfel, cele 4,3 milioane de lei, cel mai probabil graţie implicării societăţii civile, vor rămâne în bugetul de stat.

     

  • Protest la Curtea Supremă de Justiţie

    Protest la Curtea Supremă de Justiţie. După ce ieri magistraţii CSJ au menţinut decizia Curţii de Apel prin care au dispus introducerea simbolului Asociaţiei obşteşti "Falun Dafa" în registrul materialelor de natură extremistă, astăzi reprezentanţii asociaţiei au manifestat paşnic faţă de această hotărâre. Oamenii se plâng că în condiţiile în care asociaţiile de acest gen din Europa activează nestingherit, în Moldova judecătorii caută pretexte pentru a le închide gura. Mai mult, ei consideră că magistraţii cu pricina trebuie demişi. CSJ a refuzat să comenteze acuzaţiile.  
    Aşa au reacţionat membrii Asociaţiei obşteşti "Falun Dafa" la hotărârea de miercuri a judecătorilor de la CSJ, care au menţinut decizia Curţii de Apel, ce a considerat simbolul Asociaţiei drept unul extremist. 
    Manifestanţii consideră că judecătorii de la CSJ Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma şi Nicolae Clima au acţionat la comanda unor politicieni, care ar vrea să obţină astfel beneficii economice de la autorităţile chineze. Mai exact, ar fi vorba de reprezentanţii PD care au şi efectuat anul trecut o vizită la Beijing, unde s-au întâlnit cu membri ai Partidului Comunist Chinez.

    Protest la Curtea Supremă de Justiţie. După ce ieri magistraţii CSJ au menţinut decizia Curţii de Apel prin care au dispus introducerea simbolului Asociaţiei obşteşti "Falun Dafa" în registrul materialelor de natură extremistă, astăzi reprezentanţii asociaţiei au manifestat paşnic faţă de această hotărâre. Oamenii se plâng că în condiţiile în care asociaţiile de acest gen din Europa activează nestingherit, în Moldova judecătorii caută pretexte pentru a le închide gura. Mai mult, ei consideră că magistraţii cu pricina trebuie demişi. CSJ a refuzat să comenteze acuzaţiile.  
    Aşa au reacţionat membrii Asociaţiei obşteşti "Falun Dafa" la hotărârea de miercuri a judecătorilor de la CSJ, care au menţinut decizia Curţii de Apel, ce a considerat simbolul Asociaţiei drept unul extremist. 
    Manifestanţii consideră că judecătorii de la CSJ Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma şi Nicolae Clima au acţionat la comanda unor politicieni, care ar vrea să obţină astfel beneficii economice de la autorităţile chineze. Mai exact, ar fi vorba de reprezentanţii PD care au şi efectuat anul trecut o vizită la Beijing, unde s-au întâlnit cu membri ai Partidului Comunist Chinez.

    Şeful secretariatului Curţii Supreme de Justiţie a declarat că judecătorii nu se expun pe marginea acestei decizii. Prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, nu a răspuns la telefon pentru a comenta acuzaţiile. Reprezentanţii "Falun Dafa" şi "Falun Gong" au declarat că vor continua protestele şi se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şansele de câştig sunt mari, afirmă avocatul şi expertul în Convenţia europeană, Roman Zadoinov, care consideră că încălcările în acest dosar sunt evidente. 
    Asociaţiile "Falun Dafa" şi "Falun Gong" au fost acţionate în judecată de către organizaţia de veterani „Echitate”, condusă de legislatorul socialist Elena Hrenova. În opinia ei, emblema acestor asociaţii ar semăna cu svastica nazistă. Astfel, Judecătoria Buiucani a decis interzicerea simbolului, deşi există o hotărâre irevocabilă a aceleiaşi instanţe din anul 2010, în care se constată că emblema nu este una extremistă. Precizăm că, "Falun Dafa" şi "Falun Gong" reprezintă un sistem de credințe și practici fondat în China în 1992, care este dur criticat de Guvernul chinez.  
    sursa: www.jurnaltv.md

     
  • Magistrații „EXCELENȚI”

    Alți cinci judecători au avut câte două dosare la CEDO (Vera Macinscaia, Iurie Bejenaru, Sveatoslav Moldovan, Dumitru Visternicean și Valentina Clevadi). Restul magistraților au avut câte un dosar ajuns obiect de examinare la CEDO.

    Alți cinci judecători au avut câte două dosare la CEDO (Vera Macinscaia, Iurie Bejenaru, Sveatoslav Moldovan, Dumitru Visternicean și Valentina Clevadi). Restul magistraților au avut câte un dosar ajuns obiect de examinare la CEDO.

  • Vezi cine sunt judecătorii care l-au sprijinit azi pe Dorin Popovici

    Azi, 6 Octombrie 2011, Curtea Suprema de Justiţie, completul de judecată compus din Svetlana Novac, Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan (dosarul 3r-1413/11), a admis recursul declarat de fostul judecător Dorin Popovici şi a decis de a trimite cauza la rejudecare în instanţa de fond la Curtea de Apel Chişinău. Recursul a fost declarat împotriva hotărârii CSM prin care fostul judecător a fost demis din funcţie în martie 2010. Motivarea deciziei Curții Supreme de Justiție urmează a fi redactată în termen de  o lună, astăzi a fost pronunțată doar dispozitivul hotărârii.

    Azi, 6 Octombrie 2011, Curtea Suprema de Justiţie, completul de judecată compus din Svetlana Novac, Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan (dosarul 3r-1413/11), a admis recursul declarat de fostul judecător Dorin Popovici şi a decis de a trimite cauza la rejudecare în instanţa de fond la Curtea de Apel Chişinău. Recursul a fost declarat împotriva hotărârii CSM prin care fostul judecător a fost demis din funcţie în martie 2010. Motivarea deciziei Curții Supreme de Justiție urmează a fi redactată în termen de  o lună, astăzi a fost pronunțată doar dispozitivul hotărârii.


     

  • ORGANIZAŢIA „JURIŞTII PENTRU DREPTURILE OMULUI” FACE PUBLICĂ LISTA PERSOANELOR VINOVATE DE PEDEPSIREA MOLDOVEI LA CEDO

    Chişinău. Organizaţia „Juriştii pentru drepturile omului” a făcut publică lista persoanelor vinovate de pierderea de către Moldova în anul 2008 a cauzelor la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Printre aceştia se numără judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Mihail Poalelungi, Mihail Ciugureanu, Nicolae Clima, Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan. De la Curtea de Apel în listă apar judecătorii Grigore Zubati, Nelli Budăi, Gheorghe Gorun, Gheorghe Stratan, Mihail Buruian.

    Chişinău. Organizaţia „Juriştii pentru drepturile omului” a făcut publică lista persoanelor vinovate de pierderea de către Moldova în anul 2008 a cauzelor la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Printre aceştia se numără judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Mihail Poalelungi, Mihail Ciugureanu, Nicolae Clima, Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan. De la Curtea de Apel în listă apar judecătorii Grigore Zubati, Nelli Budăi, Gheorghe Gorun, Gheorghe Stratan, Mihail Buruian.

     

  • ОРГАНИЗАЦИЯ «ЮРИСТЫ ЗА ПРАВА ЧЕЛОВЕКА» ОБНАРОДОВАЛА СПИСОК СУДЕЙ, ВИНОВНЫХ В НАКАЗАНИИ МОЛДОВЫ ЕСПЧ

    Кишинев. Молдова проиграла много дел в Европейском суде по правам человека (ЕСПЧ) по вине судей Высшей судебной палаты Михаила Поалелунжь, Михаила Чугуряну, Николае Клима, Татьяны Радукану, Святослава Молдован, а также судей Апелляционной палаты - Григория Зубати, Нелли Будэй, Георге Корун, Георге Стратан, Михаила Буруян. Такого мнения придерживается организация «Юристы за права человека».

    Кишинев. Молдова проиграла много дел в Европейском суде по правам человека (ЕСПЧ) по вине судей Высшей судебной палаты Михаила Поалелунжь, Михаила Чугуряну, Николае Клима, Татьяны Радукану, Святослава Молдован, а также судей Апелляционной палаты - Григория Зубати, Нелли Будэй, Георге Корун, Георге Стратан, Михаила Буруян. Такого мнения придерживается организация «Юристы за права человека».

     

  • Într-o nouă cauză CtEDO a obligat Moldova să plătească peste 2,500,000 euro

    Cinci judecători ai Curţii Supreme de Justiţie nu au fost de acord cu interdicţia de a pune în executare hotărârea din 1999. Aceştia au fost Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea, Mihail Poalelungi şi Tatiana Răducanu. 

    Cinci judecători ai Curţii Supreme de Justiţie nu au fost de acord cu interdicţia de a pune în executare hotărârea din 1999. Aceştia au fost Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea, Mihail Poalelungi şi Tatiana Răducanu. 

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU