Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Garbuz Adriana
Căutare avansată
Foto: captura imagini video curaj.tv

Moraru Petru Constantin

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

detașat la Consiliul Superior al Magistraturii

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Petru MORARU, judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 01 decembrie 2017, până la 01 decembrie 2021, inclusiv.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 139 din 11 iulie 2014 numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1650-IV din 13 mai 2008 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

detașat la Consiliul Superior al Magistraturii

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Petru MORARU, judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 01 decembrie 2017, până la 01 decembrie 2021, inclusiv.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 139 din 11 iulie 2014 numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1650-IV din 13 mai 2008 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Instruire/Diplome
1986 - 1991  Licenţă în drept, Universitatea de Stat din R Moldova
Activităţi profesionale pertinente
1991 - 2001 ajutor de procuror, ajutor superior de procuror, viceprocuror al raionului Cahul
2001 - 2003 șeful filialei Cahul a Centrului pentru Drepturile Omului (CpDOM)  
2003 - 2014 judecător, Judecătoria Cahul, Decret nr. 1298-III din 11 iunie 2003
2011- gradul trei de calificare al judecătorului
2010 - 2014 președintele Judecătoriei Cahul, Decret nr. 684-V din 24 decembrie 2010
2014 - prezent,  judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a RM
2014 - președinte al Comisiei pentru examenul de licență la Universitatea de Stat “BP Hajdeu” din Cahul; a participat la seminarul cu genericul “Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor publice”, petrecut la Dâmbovița, România, (14 – 18 octombrie 2014);
2015 - delegat pentru participare la vizita de studiu la CtEDO, Strasbourg, Franța (31 ianuarie – 06 februarie 2015), a participat la Conferința internațională “Justice of the administrative litigation as an instrument of the rule of law” (25 – 26 iunie 2015), formator INJ, disciplina “Drept contravențional”;
2016 - membru al Comisiei de absolvire pentru candidații la funcția de judecător/procuror (09 februarie – 29 martie 2016); președinte al Comisiei pentru examenul de licență USEM (30 mai – 19 iunie 2016); membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, (ales la 21 octombrie 2016 de către Adunarea Generală a Judecătorilor); a participat la seminarul cu genericul “Jurisprudența internațională în bioetică: evaluare și perspective”, Strasbourg, Franța (05 decembrie 2016).

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Petru Moraru care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 88/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Cahul, Moraru Petru, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău;
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți;
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru;
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat pentru perioada 28 mai – 15 iunie 2018 în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență, ce va avea loc la sediul USEM (str. Iablocikin 2/1, mun. Chișinău) următorii judecători: 
Victor Micu – judecător la Curtea Supremă de Justiție, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii; 
Petru Moraru – judecător la Curtea Supremă de Justiție, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
Ion Pleșca – Președinte al Curții de Apel Chișinău; 
Nelea Budăi – vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017, se constituie Grupul de lucru pentru identificarea companiei de construcții care va fi contractată pentru edificarea blocurilor locative pentru angajații sistemului judecătoresc și aprecierea necesității îmbunătățirii condițiilor locative pentru selectarea angajaților sistemului judecătoresc care vor beneficia de apartamente la un preț preferențial în următoarea componență:
- Victor MICU, președintele Consiliului Superior al Magistraturii;
- Dorel MUSTEAȚĂ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Petru MORARU, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Valeriu EFROS, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Dumitru GHERASIM, președinte al Judecătoriei Bălți;
- Ludmila BUNĂCALE, șef direcție, Direcția justiție și organizare, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii – secretar al Grupului de lucru, fără drept de vot.

Potrivit Hotărârii nr. 646/26 din 29 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Petru Moraru, judecător al Colegiului penal din cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru participare la seminarul „Jurisprudența internațională în bioetică: evaluare și perspective”, care se va desfășura la 5 decembrie 2016, la Strasbourg, Franța. Prin Hotărârea nr. 759/31 din 15 noiembrie 2016,  se substituie, în partea motivată şi dispozitivul hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 646/26 din 29 septembrie 2016, sintagma: „05 decembrie 2016”, cu sintagma „04-07 decembrie 2016”

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 19/05 din 11 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Moraru Petru pentru promovarea în funcţie administrativă

Conform Hotărârii nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 88 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 802/35 din 05 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorilor Toma Nadejda și Moraru Petru, în vederea unei eventuale promovări în funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 89/7 din 23 mai 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 62 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 88/7 din 23 mai 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 28/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Cahul, Moraru Petru, la concurs pentru promovarea în funcție de judecător la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 231/9 din 16 iulie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care a confirmat gradul IV (patru) de calificare deținut.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018, nu s-au atestat Hotărâri adoptate de judecătorul Petru Moraru care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 88/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătorului Judecătoriei Cahul, Moraru Petru, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău;
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți;
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru;
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat pentru perioada 28 mai – 15 iunie 2018 în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență, ce va avea loc la sediul USEM (str. Iablocikin 2/1, mun. Chișinău) următorii judecători: 
Victor Micu – judecător la Curtea Supremă de Justiție, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii; 
Petru Moraru – judecător la Curtea Supremă de Justiție, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
Ion Pleșca – Președinte al Curții de Apel Chișinău; 
Nelea Budăi – vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017, se constituie Grupul de lucru pentru identificarea companiei de construcții care va fi contractată pentru edificarea blocurilor locative pentru angajații sistemului judecătoresc și aprecierea necesității îmbunătățirii condițiilor locative pentru selectarea angajaților sistemului judecătoresc care vor beneficia de apartamente la un preț preferențial în următoarea componență:
- Victor MICU, președintele Consiliului Superior al Magistraturii;
- Dorel MUSTEAȚĂ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Petru MORARU, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Valeriu EFROS, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Dumitru GHERASIM, președinte al Judecătoriei Bălți;
- Ludmila BUNĂCALE, șef direcție, Direcția justiție și organizare, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii – secretar al Grupului de lucru, fără drept de vot.

Potrivit Hotărârii nr. 646/26 din 29 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Petru Moraru, judecător al Colegiului penal din cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru participare la seminarul „Jurisprudența internațională în bioetică: evaluare și perspective”, care se va desfășura la 5 decembrie 2016, la Strasbourg, Franța. Prin Hotărârea nr. 759/31 din 15 noiembrie 2016,  se substituie, în partea motivată şi dispozitivul hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 646/26 din 29 septembrie 2016, sintagma: „05 decembrie 2016”, cu sintagma „04-07 decembrie 2016”

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 19/05 din 11 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Moraru Petru pentru promovarea în funcţie administrativă

Conform Hotărârii nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 88 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 802/35 din 05 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorilor Toma Nadejda și Moraru Petru, în vederea unei eventuale promovări în funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 89/7 din 23 mai 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 62 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 88/7 din 23 mai 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 28/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Cahul, Moraru Petru, la concurs pentru promovarea în funcție de judecător la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011, Consiliul Superior la Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 231/9 din 16 iulie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care a confirmat gradul IV (patru) de calificare deținut.

 

Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 19/05 din 11 mai 2018

Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017

Hotărârea nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 802/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017

Hotărârea nr. 88/7 din 23 mai 2014

Hotărârea nr. 89/7 din 23 mai 2014

Hotărârea nr. 28/6 din 18 iunie 2014

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea nr. 603/41 din 15 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 231/9 din 16 iulie 2009

Hotărârea nr. 646/26 din 29 septembrie 2016

Hotărârea nr. 759/31 din 15 noiembrie 2016

Potrivit Hotărârii nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2016), în privința judecătorului Petru Moraru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 88/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Moraru Petru".

Prin Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

Potrivit informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 9/1 din 26 ianuarie 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2014-2016), în privința judecătorului Petru Moraru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 88/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Moraru Petru".

Prin Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal. 

Potrivit informaţiei Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2014-2016), au fost înregistrate 20 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărîrea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Știri
  • Promovarea membrilor CSM: între interese şi discriminare

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Musteaţă: „Legea nu interzice şi eu am depus cerere”

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedinte al Judecătoriei, iar în 2014 devine membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de şef de instanţă, iar în septembrie 2016, colegii săi din CSM decid numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste doar un an şi jumătate, fără să fi activat vreodată de facto la Judecătoria Chişinău, Dorel Musteaţă a fost înaintat de judecătorii acestei instanţe la funcţia de membru al CSM, iar acum, acesta îşi propune candidatura la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la CSJ. Membrul CSM îi are drept contracandidaţi pe Iurie Cotruţă şi Liubov Brânză, ambii judecători la CA Chişinău, Musteaţă fiind singurul dintre cei trei candidaţi care a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor calificativul „excelent”.

    În primul rând, legea nu interzice. În al doilea rând, despre mine s-a spus anterior că m-am promovat. Eu nu ştiu ce experţi au părerea asta, dar nu înţeleg cum m-am promovat de la instanţa din Anenii-Noi la cea din Chişinău, care e de acelaşi grad, acelaşi salariu. Promovare înseamnă atunci când eşti numit în funcţie administrativă sau la o instanţă de alt nivel, mai înalt. Atunci nu a fost nicio promovare. Ce fel de promovare dacă am devenit membru al CSM fiind preşedinte de instanţă? Totodată, când am ajuns membru al CSM, mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte. Am fost corect faţă de colegi”, precizează Dorel Musteaţă. „Cât despre acest concurs, asemenea lucruri au fost şi în trecut. Nu-i o problemă. Au fost colegi care nu au întrunit numărul de voturi, alţii fiind promovaţi. Legea nu interzice şi eu am depus cerere. Vă spun şi părerea mea personală. Am fost ales membru al CSM pentru patru ani şi, ulterior, pentru un alt mandat de patru ani. În acest răstimp, colegii mei îşi fac carieră, iar eu, reiese că, peste opt ani, urmează să revin acolo de unde am pornit. Se pare că funcţia de membru al CSM îmi face impedimente în cariera profesională”zice membrul CSM.

    Alţi doi membri ai CSM vor să fie promovaţi

    Petru Moraru, un alt membru al CSM, ales din partea judecătorilor instanţei supreme, vrea să devină vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului Penal. Moraru e judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat la CSJ. În anii 2010-2014, Moraru a fost preşedinte al Judecătoriei Cahul. Acesta a ajuns în CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din octombrie 2017. Moraru are în

    calitate de contracandidaţi un alt fost mebru al CSM, Anatolie Ţurcan. Mandatul de membru al CSM a lui Ţurcan a expirat în noiembrie 2017. Nadejda Toma și Liliana Catan sunt ceilalți doi judecător care s-au înscris în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului Penal. Catan are şi cel mai mare punctaj dintre cei patru candidaţi, 124 de puncte dintr-un maxim posibil de 125, punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Toţi cei patru judecători au primit calificativul „excelent” din partea Colegiului de Evaluare.

    Anatolie Galben, şi el membru al CSM de la sfârşit de 2017, votat de judecătorii din prima instanţă, aspiră la un fotoliu de magistrat la CA Chişinău. Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău, de unde a fost delegat în CSM. Anatolie Galben are 15 contracandidaţi, şapte dintre ei fiind de la Judecătoria Chişinău, iar opt, de la judecătoriile din raioane. Dintre participanţii la concurs, Galben are unul din cele mai mari punctaje, primind calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare şi 40 de puncte dintr-un maxim de 50 posibile din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Singurul judecător din concurs care a obţinut calificativul „excelent” este Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni. Petru Moraru şi Anatolie Galben nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta situaţia în care sunt implicați.

    Preşedintele CSM şi un fost membru au ajuns, anterior, la CSJ

    Concursurile organizate de CSM în care şi-au anunţat participarea şi trei membri ai CSM, cei care, de fapt, decid cine ar fi câştigătorii, nu sunt o premieră pentru R. Moldova. În ultimii ani, şi alţi membri ai CSM au candidat, iar ulterior, unii dintre ei au fost promovaţi de către colegii lor din CSM în funcţiile râvnite. De exemplu, Victor Micu, preşedintele CSM, care a obţinut al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat de 345 de colegi, a ajuns judecător la CSJ în iulie 2017, perioadă în care deţinea funcţia de preşedinte al CSM. Atunci, Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, anterior, îl desemnase pe Micu câştigător al concursului de suplinire a funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu.

    Şi Anatolie Ţurcan, alt membru din fosta componenţă a CSM, a fost promovat în perioada mandatului. Ţurcan, membru al CSM în perioada 2009-2017, a fost promovat de CSM, de la CA Chişinău la CSJ, în ianuarie 2015, candidatura sa fiind aprobată de Parlament peste un an şi jumătate. Ţurcan şi-a început activitatea la CSJ după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Anterior, ex-judecătorul Nichifor Corochii, fost membru şi preşedinte interimar al CSM în 2012-2013, a ajuns de la Judecătoria Edineţ la CA Chişinău, fiind promovat de foştii săi colegi la scurt timp după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Evaluarea lui Corochii de către Colegiile din subordinea CSM a avut loc în perioada în care acesta era preşedinte interimar al CSM. Chiar dacă procedura a fost contestată, CSJ a decis că nu au existat abateri de la legislaţie.

    MJ propune interzicerea promovărilor membrilor CSM. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM”

    În acest context, la început de iunie, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrată o iniţiativă legislativă de modificare a mai multor legi din domeniul justiţiei. Printre modificările propuse de Ministerul Justiţiei (MJ) se regăseşte şi aspectul care vizează promovarea membrilor CSM pe perioada exercitării mandatului. Astfel, MJ propune ca „participarea la concursul pentru promovarea într-o instanţă superioară, transferarea la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel a membrilor CSM din rândul judecătorilor, precum şi a judecătorilor detaşaţi la Institutul Naţional al Justiţiei şi Secretariatul CSM, se interzice pe perioada exercitării mandatului şi timp de şase luni după încetarea calităţii de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detaşat”. Propunerile care au fost transmise de Guvern pentru aprobare „în mod prioritar” se examinează de Legislativ în prima lectură. Conform notei informative a MJ, modificările propuse ar facilita „asigurarea obiectivităţii deciziilor CSM, a competivităţii în procedurile de promovare sau transferare a judecătorilor, precum şi excluderea interesului personal”.

    Victor Micu, preşedintele CSM, nu este de acord cu modificările propuse. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM. Da, e clar că membrul CSM nu trebuie să abuzeze de funcţie, dar atunci când sunt funcţii vacante, se face concurs şi nu înseamnă că dacă el este membru CSM, automat câştigă concursul. Membrul CSM este acelaşi judecător şi trebuie să beneficieze de dreptul la promovare”, susţine şeful CSM. „Prin această modificare, în funcţia de membru al CSM nu va dori să vină nimeni, iar dacă va dori cineva, vor fi persoane, aşa…. „Slab pregătite”? Da, cam aşa”, crede Micu, fiind sigur că membrii CSM sunt echidistanţi atunci când în concursuri participă colegii lor. „Chiar când am fost promovat eu, am fost la Colegiul de Selecţie şi nu mi s-a pus niciun punct în plus. Special am spus să fie foarte obiectivi. Atunci am avut cel mai mare punctaj dintre participanţii la concurs. Nu au fost cazuri când un judecător să fi fost discriminat în favoarea unui membru al CSM”, susţine Victor Micu.

    „Modificările prin care se interzice membrilor CSM să fie promovaţi îmi îngrădesc dreptul la o carieră profesională. Dacă ştiam că sunt interdicţiile astea, nu aş fi depus cerere pentru a candida la funcţia de membru al CSM. Cred că aceste modificări discriminează membrii CSM. În privinţa noastră, această lege, dacă va fi adoptată, este anticonstituţională. Colegii mei, care au început activitatea concomitent cu mine, au ajuns deja la CA şi depun cereri pentru a ajunge la CSJ. Reiese că eu, peste opt ani, trebuie să revin la acelaşi salariu din prima instanţă. Care-i sensul? Fiecare sergent visează să devină general. Pe viitor, dacă legea va fi adoptată, să vedeţi cine va candida la funcţia de membru în următorul CSM. Nicio persoană care deţine funcţie administrativă nu va depune, nicio persoană”, zice un alt membru al CSM, Dorel Musteaţă.

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM. „Din perspectiva evitării conflictelor de interese ar fi bine ca o astfel de iniţiativă să fie promovată. Bineînţeles, atunci când un judecător este membru al CSM, nu ar fi bine să existe impedimente în cariera sa profesională, dar, în principiu, a fi membru al CSM presupune o înaltă ţinută morală şi atunci, poate ar trebui ca ei să accepte acest sacrificiu. La un moment dat alegi. Aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM, pentru ca oamenii care candidează să ştie că există această limitare. Ar fi incorect ca modificările să vizeze şi actuala componenţă a CSM”, spune experta.

    Sursa: zdg.md

     

     

  • Cinci membri CSM, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor veghea respectarea eticii și conduitei profesionale a judecătorilor

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Petru Moraru este magistratul care în 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI.

    Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM. Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală. Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

    În 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

    În 2011, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, care asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

    În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Anatolie Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”. Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

    În luna mai, Plenul CSM a abrogat vechiul Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorului și a aprobat o nouă variantă a documentului. Atribuția prioritară a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor este emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor și/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. Acestea vor reprezenta soluții directoare pentru o conduită corespunzătoare.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Patru judecători candidează pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Cine s-a înscris în competiție

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Liliana Catană are o experiență în funcția de judecător de peste 22 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, Curtea de Apel Chișinău, iar din 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catană este președinte al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din anul 2016.

    O altă magistrată, care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, este Nadejda Toma. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2001, la Judecătoria Ialoveni, iar din 2014 activează la Curtea Supremă de Justiție. Magistrata este, din acest an, președinte al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

    Cel de-al patrulea candidat înscris în concurs este Anatolie Țurcan. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 1992 și a activat la Judecătoria Ocniţa, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent este magistrat la Curtea Supremă de Justiție. În perioada 2013-2017, Anatolie Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în urma evaluării, a dat maximum de puncte, 62, judecătorului Anatolie Țurcan. Petru Moraru și Nadejda Toma au obținut 52 și, respectiv, 56 de puncte. În același timp, Nadejda Toma a fost evaluată conform normelor aplicate până în luna aprilie. Judecătoarea a obținut 124 din 125 de puncte.

    Câștigătorul concursului urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Averile membrilor CSM în 2017 // Imobile, automobile și datorii de mii de euro

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    Tranzacțiile cu mașini și imobile ale judecătorilor Dorel Musteață și Alexandru Gheorghieș

    Magistratul Dorel Musteață, un alt membru al CSM, și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota RAV 4. Mașina este fabricată în 2011 și valorează 8.200 de euro. Tot anul trecut Musteață s-a despărțit de un alt automobil, de model Honda CRV, pe care îl cumpărase un an mai devreme. Judecătorul a vândut și un apartament cu două odăi din sectorul Centru. Potrivit declarației de avere și interese personale a lui Dorel Musteață, imobilul ar fi fost vândut cu circa 510 mii de lei, în timp ce oficial, apartamentul este evaluat cadastral la peste 537 de mii de lei. În 2017, în bugetul familiei judecătorului au intrat venituri de aproape 400.000 de lei și peste 4.100 de euro, din salariul său de la CSM și de la INJ, cel al soției, care este avocat, darea în locațiune a terenurilor agricole și îndemnizații. 

    Magistratul Alexandru Gheorghieș a vândut în 2017 o casă de locuit situată în orașul Glodeni, și terenul aferent acesteia, contra sumei de 58.800 de lei. Potrivit declarației de avere și interese, alte 396 de mii de lei au intrat în bugetul familiei judecătorului de la Curtea de Apel Bălți de la fosta Întreprindere de Stat CRIS Registru, locul de muncă al soției sale.

    Apartamentul și datoriile de mii de euro ale judecătorului Petru Moraru

    Magistratul Petru Moraru a primit în 2017 o donație generoasă - un apartament de 74 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 505 mii de lei. Tot anul trecut judecătorul și-a cumpărat, cu 30.000 de lei, un spațiu comercial de 4,7 metri pătrați. Moraru mai este proprietar al trei case de locuit și două apartamente. El a declarat venituri de 320 mii de lei în 2017, din salariu și îndemnizații. Alte 101 mii de lei au fost obținute din darea în locațiune a unui imobil, iar 160.000, din vânzarea unui bun, fără a specifica despre care anume este vorba. Magistratul a luat și trei împrumuturi în 2017, în sumă totală de 5.500 de euro, cu rata dobânzii zero. Anterior, Moraru a luat împrumutat 38 de mii de euro, bani pe care trebuia să îi întoarcă până în 2017. Alte trei credite, în sumă totală de 230.000 de lei, urmează să fie stinse până în 2018, respectiv 2019.

    Casă, automobil și venituri de sute de mii de lei pentru Mariana Timotin

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru Mariana Timotin, membră a CSM din partea societății civile. Aceasta a declarat o casă de locuit de 152 de metri pătrați, evaluată cadastral la peste jumătate de milion de lei. De asemenea, Timotin a devenit proprietara unui automobil de model Peugeot, fabricat în 2005, pe care l-a procurat cu 4.300 de euro. Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2017, Mariana Timotin a încasat venituri de 101 mii de lei. Peste un milion de lei a adus în familie soțul membrei CSM, care este administrator certificat în cadrul Asociaţiei Lichidatorilor şi Administratorilor din R. Moldova, find desemnat, în 2013, administratorul insolvabilităţii companiei SA Aroma, deţinută de stat.

    Mașini noi pentru membrii CSM din partea societății civile

    Cu un automobil nou s-a ales, în 2017 și Ion Postu, membru CSM din partea societății civile. Acesta a intrat în posesia unui Jeep Grand Cherokee, a cărui valoare nu o declară. Acum un an, Postu a încasat venituri modeste, comparativ cu colegii săi, de doar 95 de mii de lei.

    Serghei Țurcan și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota Prius pentru care a achitat, potrivit declarației de avere și interese personale, 70.000 de lei, ceea ce reprezintă mai bine de jumătate din veniturile de 121 de mii de lei ale lui Țurcan în 2017. Alte 226 de mii a adus în familie soția membrului CSM.

    Ceilalți membri ai Consiliului, procurorul general Eduard Harunjen, Victor Micu, președintele CSM, judecătoarea Nina Cernat și Victoria Iftodi, ministra Justiției, nu au făcut achiziții importante anul trecut. Eduard Harunjen a declarat 528 de mii de lei din salariul său și al soției sale, care activează la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional. Potrivit declarației de avere și interese, Victor Micu a încasat anul trecut venituri de peste 456 de mii de lei, din salariul de la CSM, cel de la ULIM, USM și INJ, reprezentanța unei companii, darea în arendă a terenurilor agricole, precum și drepturile de autor. Nina Cernat a obținut venituri de 339 de mii de lei din salariu și o pensie de 148 de mii de lei. Victoria Iftodi, ministra Justiției, a adunat circa 403 mii de lei din salariul obținut la Curtea Constituțională în 2017 și onorariile din activitatea notarială.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Doi membri ai CSM și-au încheiat mandatul. Cine le ia locul

    În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

    În cadrul ședinței de astăzi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat încetarea mandatelor membrilor CSM – Dumitru Visternicean și Anatolie Țurcan. Totodată, CSM a decis detaşarea judecătorului ales, Petru Moraru, în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, începând cu 1 decembrie. La Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor, din 20 octombrie, Petru Moraru a fost ales membru al CSM cu votul a 312 magistrați. El a fost desemnat din partea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

    Președintele CSM, Victor Micu, i-a felicitat pe cei doi magistrați pentru faptul că, pe parcursul celor două mandate de activitate în calitate de membri ai Consiliului, au dat dovadă de inițiativă și au contribuit la promovarea și implementarea reformelor în cadrul sistemului judecătoresc.

    Dumitru Visternicean este membru al CSM din anul 2009. Pe parcursul anilor, acesta a deținut și funcția de președinte al CSM. Dumitru Visternicean este judecător al CSJ.

    Anatolie Țurcan este membru al CSM din anul 2013. Atunci, a fost detașat din funcția de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. În anul 2016, acesta a fost numit în funcţia de judecător al CSJ, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
    Sursa: bizlaw.md

  • Judecătorii au ales șase membri noi ai CSM. Victor Micu NU pleacă

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Ceilalți doi judecători care și-au depus dosarele de participare la concurs din proprie inițiativă, Viorica Puică și Gheorghe Balan, au luat numai câte 146 și, respectiv, 57 de voturi. 

    De altfel, aceștia, magistrați la Judecătoria Botanica, au fost unicii care au criticat, la Adunarea Generală a Judecătorilor, activitatea din ultimii ani a CSM. În timp ce Puică a sesizat mai multe acțiuni menite să inducă frica în rândul judecătorilor pentru a-i putea „manipula”, Balan a spus că independența justiției a fost „mimată” și supusă intereselor guvernării. 

    Mandatul noilor membri ai CSM va fi de patru ani.

    La Adunarea Judecătorilor au fost aleși și doi membri supleanți ai CSM - Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (298 și, respectiv, 256 de voturi). Gheorghe Balan a luat aici 89 de voturi, ceea ce nu a fost suficient. 

    Totodată, în calitate de membri ai Consiliului disciplinar au fost aleși Ala Cobăneanu și Nadejda Toma din partea CSJ, Irina Cobzac și Anatolie Minciună din partea curților de apel și Aliona Miron din partea judecătoriilor.
    Sursa: ziarulnational.md

  • Magistrat, candidat la funcția de membru CSM, anunță protest public: Se dorește răstignirea întregului sistem judecătoresc

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    Magistrați din întreaga țară aleg astăzi viitoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele șase posturi de membru CSM candidează opt persoane. Înainte de a purcede la procedura de vot, fiecare dintre candidați a ieșit cu un mesaj în fața celor peste 370 de judecători aflați în sală. Dintre aceștia, magistratul Gheorghe Balan a avut unul din cele mai critice discursuri, în special în adresa fostei componențe a CSM. 
    „Este gravă perioada mandatului fostului CSM. Au fost răstigniți unii colegi incomozi Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi se dorește răstignirea întregului sistem. Indiferent de rezultatul alegerilor voi încerca să inițiez un protest public împotriva derapajelor create. Trebuie să se convingă societatea, dar și partenerii de dezvoltare cât de controlat este sistemul. Politicul e mut, aproape toată presa e mută. Numai noi, dacă vrem, putem schimba această situație. Majoritatea sistemului judecătoresc trebuie să iasă în prima linie”, a declarat Balan. 

    La rândul său, judecătoarea Viorica Puică a subliniat că situația actuală cere ca în următoarea componență a Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleși magistrați mai curajoși.   

    „Consider că în CSM trebuie să vină membri curajoși și mai vocali. Mi se creează impresia că cineva intenționat dorește să introducă frică în judecători ca să ne poată manipula. Nu este admisibil ca judecătorii să fie înregistrați la ce oră vin și la ce oră pleacă. Este o atentare la independența acestora. Regimul de lucru al unui judecător trebuie să fie unul flexibil, având în vedere caracterul intelectual al acestuia”, a declarat Puică. 
    În replică, Petru Moraru, candidatul propus de Curtea Supremă de Justiție la funcția de membru CSM și-a îndemnat colegii să nu se comporte asemeni copiilor. 

    „Haideți să dăm dovadă de maturitate. Atunci când venim aici, să nu ne transformăm în copii. În Republica Moldova judecătorii sunt cei mai buni juriști. Copilăria s-a terminat, haideți să fim maturi”, a menționat Moraru. 

    De menționat că Viorica Puică și Gheorghe Balan sunt singurii magistrați care și-au depus portofoliile în concurs din inițiativă proprie. 

    Nu este prima dată când Gheorghe Balan vine cu astfel de mesaje critice în fața judecătorilor. În martie curent, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor acesta a declarat că de tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova sunt responsabili cei de la guvernare. Vezi video aici
    Sursa: agora.md

     

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Concurs fără competiţie la CSM

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

    La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

    Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

    Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

    Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

     

    În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

    Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

    Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

    Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

    Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

    Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

    Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

    Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

    Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

    În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

    Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
    sursa: zdg.md

  • Noi membri în colegiile Consiliului Superior al Magistraturii

    Noi membri în colegiile subordonate Consiliului Superior al Magistraturii. Astăzi a avut loc Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, unde au fost votaţi noii reprezentanţi din partea instanţelor.

    Astfel, în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost aleşi Dumitru Gherasim, Petru Moraru şi Nelea Budăi. La Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor au acces în funcţie Alexandru Gheorghieş, Mihail Macar, Liliana Catan şi Nicolae Craiu, cel din urmă fiind cumnatul membrului CSM Gheorghe Avornic. 

    Noi membri în colegiile subordonate Consiliului Superior al Magistraturii. Astăzi a avut loc Adunarea generală extraordinară a judecătorilor, unde au fost votaţi noii reprezentanţi din partea instanţelor.

    Astfel, în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost aleşi Dumitru Gherasim, Petru Moraru şi Nelea Budăi. La Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor au acces în funcţie Alexandru Gheorghieş, Mihail Macar, Liliana Catan şi Nicolae Craiu, cel din urmă fiind cumnatul membrului CSM Gheorghe Avornic. 

    În Colegiul Disciplinar a fost ales Anatolie Galben. Pe Galben presa l-a supranumit „judecătorul din iad” pentru faptul că în timpul evenimentelor din aprilie 2009 a judecat tineri, contrar legii, în comisariatele de poliţie. 

    La eveniment au participat 334 de judecători din 403. În cursă au fost înregistraţi mai mulţi candidaţi, însă nu toţi au obţinut numărul necesar de voturi. 
    sursa: jurnal.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
    La 30 iunie 2015, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) i-a achi­tat pe cei doi gene­rali în dosa­rul 7 apri­lie. Jude­că­to­rii Petru Ursa­che, Ghen­a­die Nico­laev, Vla­di­mir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la con­clu­zia că acu­za­ţi­ile aduse celor doi gene­rali, con­form art. 329 din Codul Penal, negli­jenţă în ser­vi­ciu, nu au avut un suport juri­dic. Instanţa de jude­cată a moti­vat, în spe­cial, hotă­rârea de achi­tare a incul­pa­ţi­lor de săvârşi­rea infra­cţiu­nii menţio­nate invo­când moti­vul că, în cazul unor dez­or­dini în masă, se punea în apli­care Ordi­nul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Interne nr. 01, din 9 febru­a­rie 2009, prin care şeful statului-major era desem­nat Valen­tin Zubic, pe atunci vice­mi­nis­tru de Interne. Con­form ace­lui ordin, susţin jude­că­to­rii, cei doi nu au avut obli­ga­ţiuni pe care nu le-ar fi exe­cu­tat. Ghe­or­ghe Papuc este, totuşi, con­dam­nat, însă nu pen­tru ce (nu) a făcut la 7 apri­lie 2009, ci pen­tru că a favo­ri­zat PCRM-ul, oferindu-i încă­peri şi auto­mo­bile pe care le plă­tea din banii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne. Pen­tru acest dosar, care a fost coma­sat cu cel pri­vind 7 apri­lie, Papuc a fost con­dam­nat la o amendă de 1000 de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 20 mii de lei, cu pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii în cadrul MAI pe un ter­men de cinci ani. Dosa­rul pe numele lui Valen­tin Zubic, un alt ofi­cial MAI în apri­lie 2009, a fost cla­sat încă în 2013, după o deci­zie jude­că­to­rească.

    Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
    La 30 iunie 2015, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) i-a achi­tat pe cei doi gene­rali în dosa­rul 7 apri­lie. Jude­că­to­rii Petru Ursa­che, Ghen­a­die Nico­laev, Vla­di­mir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la con­clu­zia că acu­za­ţi­ile aduse celor doi gene­rali, con­form art. 329 din Codul Penal, negli­jenţă în ser­vi­ciu, nu au avut un suport juri­dic. Instanţa de jude­cată a moti­vat, în spe­cial, hotă­rârea de achi­tare a incul­pa­ţi­lor de săvârşi­rea infra­cţiu­nii menţio­nate invo­când moti­vul că, în cazul unor dez­or­dini în masă, se punea în apli­care Ordi­nul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Interne nr. 01, din 9 febru­a­rie 2009, prin care şeful statului-major era desem­nat Valen­tin Zubic, pe atunci vice­mi­nis­tru de Interne. Con­form ace­lui ordin, susţin jude­că­to­rii, cei doi nu au avut obli­ga­ţiuni pe care nu le-ar fi exe­cu­tat. Ghe­or­ghe Papuc este, totuşi, con­dam­nat, însă nu pen­tru ce (nu) a făcut la 7 apri­lie 2009, ci pen­tru că a favo­ri­zat PCRM-ul, oferindu-i încă­peri şi auto­mo­bile pe care le plă­tea din banii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne. Pen­tru acest dosar, care a fost coma­sat cu cel pri­vind 7 apri­lie, Papuc a fost con­dam­nat la o amendă de 1000 de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 20 mii de lei, cu pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii în cadrul MAI pe un ter­men de cinci ani. Dosa­rul pe numele lui Valen­tin Zubic, un alt ofi­cial MAI în apri­lie 2009, a fost cla­sat încă în 2013, după o deci­zie jude­că­to­rească.

    continuarea: zdg.md

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.
    sursa: zdg.md

  • Cum au motivat judecătorii de la CSJ nevinovăţia lui Papuc şi Botnari în dosarele evenimentelor din 7 aprilie

    Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

    Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

    Joi, 16 iulie 2015, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), compus din judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru, au pronunţat integral şi motivat decizia prin care generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor sângeroase din aprilie 2009, au fost achitaţi pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu. Decizia instanţei supreme este irevocabilă.

    De ce este nevinovat Botnari

    În cazul Botnari, judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la concluzia că „opinia din conţinutul rechizitoriului şi care a fost preluată de către instanţa de apel, precum că inculpatul se face vinovat prin neglijenţă de tratamente inumane, degradante şi aplicarea torturii de către subalternii săi în incinta Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău nu este motivată… În speţă nu se întrevede că inculpatul era la faţa locului sau i s-a raportat despre aşa comportament al oamenilor legii, care sunt instruiţi, testaţi periodic, şi inculpatul nu a reacţionat adecvat, în sensul curmării faptelor. În aşa circumstanţe, pentru aplicarea tratamentelor inumane, degradante şi a torturii sunt pasibile răspunderii penale autorul, organizatorul, instigatorul sau complicele, care întrunesc semnele subiectului infracţiunii”, se menţionează în decizia CSJ.

    Totodată, judecătorii susţin că procurorii au comis erori atunci când i-au înaintat lui Botnari învinuirea. „Acuzarea incorect i-a incriminat lui Botnari în calitate de calificativ „alte urmări grave” – „cauzarea diverselor leziuni corporale”, deoarece această formulare este neconcretă prin faptul că ea nu conţine gradul vătămărilor corporale, atribuite la categoria „grave”, în conformitate cu Regulamentul Ministerului Sănătăţii din 27 iunie 2003”.

    Judecătorii au făcut referire la o hotărâre din 1993

    „Inculpaţii au fost recunoscuţi vinovaţi pentru faptul că şi-au îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu… Colegiul penal consideră că la argumentarea acestei modalităţi normative, de comitere a neglijenţei în serviciu, urma a fi indicat în mod expres care obligaţii de serviciu au fost îndeplinite necorespunzător de către inculpaţi şi care acţiuni urmau a fi îndeplinite pentru a fi corespunzătoare obligaţiilor de serviciu ale acestora în situaţia creată. În acest sens, instanţa de apel, preluând constatările din actul de învinuire, s-a limitat doar la invocarea neîndeplinirii unor norme cu caracter general, care cuprind reglementarea activităţii inculpaţilor”, scriu judecătorii de la CSJ, invocând ideea că situaţia a scăpat de sub control pentru că erau prea puţini poliţişti gata să acţioneze în raport cu numărul de protestatari, şi nu pentru că Papuc sau Botnari ar fi acţionat ilegal. Judecătorii consideră că, din cauza numărului insuficient de poliţişti, acţiunile de dezordini în masă urmau a fi curmate doar prin aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale.

    În acest context, Instanţa supremă a făcut referire la Hotărârea Parlamentului R. Moldova din 15 februarie 1993 prin care au fost aprobate mijloacele speciale care pot fi aplicate de colaboratorii organelor de interne şi de militarii trupelor de carabinieri şi regulile de aplicare a lor. Prin această hotărâre s-a interzis aplicarea mijloacelor auxiliare de asigurare a operaţiilor speciale şi de apărare activă contra copiilor, persoanelor de vârstă înaintată şi femeilor. Astfel, cei cinci magistraţi afirmă că „o mare parte din protestatari o constituiau elevii, adică persoanele minore”, iar din acest motiv, poliţiştii trebuiau să fie atenţi atunci când intervin.

    Papuc şi Botnari — „salvatorii” copiilor

    „Având în vedere coraportul dintre numărul de poliţişti şi protestatari, este lesne de înţeles că stoparea dezordinilor în masă ar fi fost posibilă doar cu aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale. Însă reieşind din faptul că o mare parte dintre aceştia erau copii, care asistau şi nu atacau, Colegiul penal constată că neaplicarea mijloacelor speciale a fost conformă reglementărilor naţionale şi internaţionale menţionate supra şi a avut drept consecinţă evitarea unor jertfe omeneşti, în special în rândul copiilor, fapt care a fost ignorat de către instanţa de apel, inclusiv la aprecierea daunelor cauzate de dezordinile în masă. Or, daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale în general, cât şi din punct de vedere al familiei, ca valoare primordială, în special”, susţin magistraţii CSJ. Aceştia au menţionat că judecătorii de la CA Chişinău care i-au condamnat pe Papuc şi Botnari nu şi-au motivat corespunzător decizia. De precizat totodată că, deşi în învinuirea adusă de procurori lui Papuc se număra şi decesul lui Valeriu Boboc, judecătorii de la CSJ nu s-au referit aproape deloc la acest aspect.

    La CA Chişinău, Gheorghe Papuc primea trei ani de închisoare pentru faptul că, fiind ministru de Interne, în scopul promovării în carieră, a favorizat PCRM. Judecătorii de la CSJ s-au pus de acord cu faptul că Papuc, în acest caz, într-adevăr a încălcat legea. Magistraţilor nu le-a plăcut însă faptul că fostul ministru a fost condamnat la închisoare şi nu amendat. „Instanţa de Apel, contrar cerinţelor enunţate, nu a argumentat în decizia sa motivul neaplicării unei pedepse mai blânde prevăzute de lege şi nu a argumentat din care motive aplicarea amenzii penale nu va asigura atingerea scopului pedepsei în raport cu soluţia privind aplicarea pedepsei cu închisoarea”, au scris judecătorii.

    Cum s-au succedat deciziile judecătorilor în dosarul generalilor

    Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari au fost judecaţi în perioada 2010—2015 pentru neglijenţă în serviciu la 7 aprilie. Fostul ministru a fost cercetat şi pentru abuz de putere, după ce a favorizat Partidul Comuniştilor, dându-i în folosinţă încăperi şi automobile pe care le plătea din contul instituţiei pe care o conducea. Prima instanţă, Judecătoria Centru, în decembrie 2011, i-a achitat pe cei doi. Peste trei ani, în ianuarie 2015, CA Chişinău îi condamna însă. Pentru 7 aprilie, pe Papuc, la doi ani de puşcărie, iar pentru favorizarea PCRM, la alţi trei ani. În total, la patru ani cu executare. Imediat, Papuc pleca din sala de judecată şi, deşi era anunţat în căutare, nu a fost găsit niciodată. Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani.

    A urmat recursul la CSJ. Procurorii au atacat doar decizia în privinţa lui Botnari, solicitând pentru acesta puşcărie reală, fără suspendare. Iar la doar trei luni de la înregistrarea dosarului la CSJ şi la cinci luni de la decizia de condamnare de la CA, a venit decizia CSJ. Iar judecătorii instanţei supreme i-au achitat pe cei doi generali pentru 7 aprilie, după ce au casat decizia CA Chişinău. Singurul care a avut de suferit a fost Gheorghe Papuc, care a rămas condamnat penal pentru că a favorizat PCRM-ul. Acesta s-a ales cu o amendă penală de 20 mii de lei şi imposibilitatea de a ocupa funcţii în Ministerul Afacerilor Interne pentru cinci ani.

    Ce va face mai departe Procuratura Generală?

    După achitarea celor doi, printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală (PG) preciza că „va examina posibilitatea intervenirii în această cauză pe cale extraordinară”. Constantin Miron, procurorul care a participat pe dosar la CA Chişinău şi a depus recursul la CSJ, susţine că instituţia va lua o decizie după ce va fi analizată decizia şi va fi consultată conducerea. Conform legii, pentru anularea deciziei CSJ ar fi nevoie de un recurs în anulare, care poate veni în acest caz doar din partea procurorului general sau a adjuncţilor săi. Această cale extraordinară de atac poate fi folosită însă doar „în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată”. „În principiu, legea permite un astfel de procedeu, dar eu nu ştiu cât de argumentat ar fi. Motivarea CSJ mi se pare una rezonabilă. Fiindcă oamenii care ar trebui să fie responsabili de ce s-a întâmplat atunci ar trebui să fie mulţişori la număr, fiindcă a fost o tragedie. Şi dacă începem a pedepsi, atunci ar trebui s-o facem cu organizatorii, care pentru o cauză falsă, falsificarea alegerilor, au adus în Piaţă copii să protesteze”, a menţionat Pavel Midrigan, avocatul lui Papuc de la CSJ.

    Reprezentanţii PG susţin că nu au luat deocamdată o decizie în privinţa recursului în anulare, pentru că momentan nu deţin dosarul, pe care urmează să-l solicite de la Judecătoria Centru, acolo unde a ajuns după decizia CSJ. Interesant este faptul că, anterior, oamenii legii afirmau că de decizia finală în dosarul Papuc şi Botnari depindea soarta unui alt personaj al evenimentelor din 7 aprilie, Valentin Zubic, pe atunci viceministru de Interne şi şeful statului-major. Între timp însă, printr-o hotărâre de judecată, Zubic a fost scos de sub urmărire penală, iar Corneliu Bratunov, şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, susţine că acesta nu mai prezintă interes pentru anchetă, iar decizia CSJ nu influenţează cu nimic soarta lui Zubic. De precizat că, recent, Zubic a devenit administratorul firmei „Finpar Invest”, care aparţine, printr-un off-shore, controversatului Vladimir Plahotniuc, înlocuindu-l pe Ghenadie Sajin, promovat în funcţia de şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Astfel, în justiţie practic nu mai există dosare pe numele unor şefi de instituţii din timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

    sursa: zdg.md

  • (DOC) Cauze la CEDO și averi de milioane. Cine sunt judecătorii care L-AU SCĂPAT DE PUȘCĂRIE pe Papuc

    Fostul ministru de interne, Gherghe Papuc, nu va sta nicio zi după gratii. Decizia este irevocabilă și a fost luată ieri de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ): Petru Ursache,  Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru, comunică Politik.md.

    Președintele colegiului penal, Petru Ursache, activează în calitate de judecător de 27 de ani. Acesta deține în proprietate cinci terenuri și două case. Despre una dintre acestea presa scria anterior că ar fi aplasată într-o zonă de elită din capitală. Anterior, magistratul a partiicipat la examinarea a trei cauze care ulterior au dus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În prezent, acesta este vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    Fostul ministru de interne, Gherghe Papuc, nu va sta nicio zi după gratii. Decizia este irevocabilă și a fost luată ieri de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ): Petru Ursache,  Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru, comunică Politik.md.

    Președintele colegiului penal, Petru Ursache, activează în calitate de judecător de 27 de ani. Acesta deține în proprietate cinci terenuri și două case. Despre una dintre acestea presa scria anterior că ar fi aplasată într-o zonă de elită din capitală. Anterior, magistratul a partiicipat la examinarea a trei cauze care ulterior au dus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În prezent, acesta este vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    La rândul lui, magistratul CSJ Ghenadie Nicolaev a participat la luarea a cel puțin zece decizii care au dus la condamnarea ulterioară a Republicii Moldova la CEDO. Informațiile aparțin Organizației „Juriștii pentru Drepturile Omului”. În declarația de avere pentru anul 2014 magistratul a notat că are în proprietate trei terenuri, un apartament, o mașină și două case.

    În ceea ce îl privește pe magistratul Vladimir Timofti, acesta activează în calitate de judecător de aproape 23 de ani, după ce și-a făcut studiile în Federația Rusă. În ultimul an, magistratul a declarat că a achiziționat la un preț de 28 de mii de lei un automobil de model Hunday Santa Fe, fabricat în 2007. Asta, chiar dacă prețul de piață a mașinii este de aproximativ 6 ori mai mare. 

    Judecătoarea Nadejda Toma, a cărei nume figurează și el, pe decizia ce în privește pe Botnari și Papuc, are 48 de ani și activează în cadrul Curții supreme de Justiție mai puțin de un an. Anterior, aceasta a fost timp de zece ani judecăoare la Judecătoria Ialoveni. Conform Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. 

    La rândul lui, judecătorul Petru Moraru activează în cadrul instanței naționale supreme din luna iulie 2014. La promovare, acesta a obținut printre cele mai scăzute punctaje dintre toți candidaţii care au participat la concurs. În 2014 magistratul a declarat că și-a cumpărat un apartament și o mașină. Asta în condițiile în care acesta mai deține în proprietate încă nouă terenuri, trei autoturisme, trei oficii și o casă de locuit. Amintim că anterior Curtea de Apel l-a condamnat pe ex-ministrul Gheorghe Papuc la închisoare cu executare. Însă, deși a fost dat în căutare națională, acesta nu a fost de găsit. Atât fostul comisar general al minicipiului Chişinău, cât și fostul ministru de Interne au fost puși sub acuzare după evenimentele din aprilie 2009, când zeci de persoane au reclamat tortură din partea colaboratorilor de poliție.
    Sursa: politik.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • Назначен новый вице-председатель Высшей судебной палаты

    Сегодня же голосами парламентского большинства судьи Мария Гервас, Петр Морару Надежда Тома были назначены на должности судей Высшей судебной палаты.

    Сегодня же голосами парламентского большинства судьи Мария Гервас, Петр Морару Надежда Тома были назначены на должности судей Высшей судебной палаты.

     

  • Zi IMPORTANTĂ la CSM. Vor fi numiți în funcție noi președinți și vicepreședinți de instanțe

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească mâine în funcție mai mulți președinți și vicepreședinți de instanțe. Astfel, un nou vicepreședinte va fi selectat la Curtea Supremă de Justiție. Acesta va îndeplini funcția de președinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Singurul candidat pentru acest post este Petru Ursache, care deține în prezent funcția de vicepreședinte al Colegiului penal. De asemenea, mâine CSM va alege trei noi judecători la CSJ.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească mâine în funcție mai mulți președinți și vicepreședinți de instanțe. Astfel, un nou vicepreședinte va fi selectat la Curtea Supremă de Justiție. Acesta va îndeplini funcția de președinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Singurul candidat pentru acest post este Petru Ursache, care deține în prezent funcția de vicepreședinte al Colegiului penal. De asemenea, mâine CSM va alege trei noi judecători la CSJ.

    La concursul pentru aceste funcții s-au înscris șase candidați: Maria Ghervas, judecătoare la Judecătoria Botanica; Domnica Manole, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău; Maria Iftodi, judecătoare la Judecătoria Edineț; Aliona Danilov, judecătoare la Judecătoria Buiucani; Petru Moraru, judecător la Judecătoria Cahul, și Nadejda Toma, judecătoare la Judecătoria Ialoveni.

    Un concurs mai strâns se va da pentru cele două funcții de judecători la Curtea de Apel Chișinău. Pentru fotoliile de magistrați la această instanță se luptă zece judecători din capitală. Tot mâine, CSM va alege noi președinți la judecătoriile Cantemir, Comrat, Nisporeni și vicepreședinți la judecătoriile Buiucani și Glodeni.

  • Unde activează cei mai incompetenţi magistraţi din Capitală

    În topul celor mai buni judecători sunt Ghenadie Plămădeală, Liuba Pruteanu, Ecatrina Palanciuc, Petru Moraru şi Iurie Cotruţa. Printre magistraţii evaluaţi cu cea mai înaltă notă, sunt şi nume sonore. Este vorba despre Ludmila Popov, judecător la Curtea de Apel Chişinău, Dorin Dulghieru, magistrat la Judecătoria Buiucani sau Ana Gavriliţă, judecător la Curtea de Apel Chişinău. 

    În topul celor mai buni judecători sunt Ghenadie Plămădeală, Liuba Pruteanu, Ecatrina Palanciuc, Petru Moraru şi Iurie Cotruţa. Printre magistraţii evaluaţi cu cea mai înaltă notă, sunt şi nume sonore. Este vorba despre Ludmila Popov, judecător la Curtea de Apel Chişinău, Dorin Dulghieru, magistrat la Judecătoria Buiucani sau Ana Gavriliţă, judecător la Curtea de Apel Chişinău. 

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU