Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Мыра Геннадие
Căutare avansată
Foto: presedinte.md

Morozan Ghenadie

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 17.06.2004

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1675-VII din 10 iulie 2015 numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1073-VII din 01 aprilie 2014 reconfirmat în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Rîşcani, municipiul Chişinău

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2335-IV din 7 septembrie 2009 numit în funcția de judecător de instrucție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1864-III din 17 iunie 2004 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

Data numirii în funcție: 17.06.2004

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1675-VII din 10 iulie 2015 numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 1073-VII din 01 aprilie 2014 reconfirmat în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Rîşcani, municipiul Chişinău

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2335-IV din 7 septembrie 2009 numit în funcția de judecător de instrucție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1864-III din 17 iunie 2004 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 30/4 din 24 februarie 2017, hotărârile judecătorului Morozan Ghenadie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare examinate de către judecătorul Ghenadie Morozan au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei dosare ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ghenadie Morozan, au fost obiect de examinare la CtEDO.

I.P. c. Moldovei, hotărârea din 28/07/2015, cererea nr. 33708/12, violarea art. 3 CEDO – investigarea ineficientă, violarea art. 13 CEDO – dreptul la un remediu efectiv;
FERARU c. Moldovei, hotărârea din 24/01/2012, cererea nr. 55792/08, violarea art. 3 CEDO - detenția reclamantului în condiții inumane; violarea art. 5.3 CEDO –
motivarea insuficientă a mandatului de arest; violarea art. 5.4 CEDO – disconsiderarea demersului apărării de audiere a unui martor;
BOICENCO c. Moldovei, hotărârea din 11.07.2006, cererea nr. 41088/05, violarea art.3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – maltratarea reclamantului de către angajaţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei; neacordarea asistenţei medicale necesare pe durata detenţiei reclamantului, care se afla în stare de stupor; respingerea, fără a efectua o cercetare, a plângerilor privind maltratarea reclamantului de către acelaşi procuror care instrumenta cauze penală împotriva reclamantului; violarea art. 5 § 1 al Convenţiei - lipsirea de libertate a reclamantului, fără un mandat legal, după transmiterea dosarului penal în instanţa de judecată spre examinare (timp de peste 5 luni); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) - motivarea insuficientă a deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii; violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (prezumţia de libertate) - datorită gravităţii învinuirilor, prevederile art. 191 al Codului de Procedură Penală obligau arestarea reclamantului; violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a depune o cerere la CtEDO) – refuzul autorităţilor de a permite avocaţilor reclamantului de a avea acces la reclamant şi la fişa sa medicală, ceea ce i-a împiedicat să prezinte Curţii, în numele reclamantului, pretenţiile cu privire la prejudiciile materiale.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2016
au fost contestate 19 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 9 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 47%.
Încheieri de aplicare, prelungire a măsurii preventive:
2012 - cauze contestate 63, menținute 48 - 91,97%;
2011 - cauze contestate 59, menținute 50 - 97,77%;
2010 - cauze contestate 48, menținute 37 - 96,56%.
Hotărîri privind executarea pedepselor penale:
2012 - cauze contestate 46, menținute 35 - 92,23%;
2011 - cauze contestate 37, menținute 22 - 89%;
2010 - cauze contestate 73, menținute 65 - 95,16%.
Hotărîri pe cauze penale:
2012 - cauze contestate 13, menținute 7 - 53,85%;
2011 - cauze contestate 15, menținute 6 - 40,00%;
2010 - cauze contestate 13, menținute 7 - 53,85%.
Încheieri privind examinarea plîngerilor în baza art. 313:
2012 - cauze contestate 4, menținute 4 - 100%;
2011 - cauze contestate 18, menținute 17 - 99,44%;
2010 - cauze contestate 24, menținute 22 - 99,05%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 1848, casate 21 - 1,13%
2012 - cauze examinate 1316, casate 25 - 1,89%
2013 - cauze examinate 1763, casate 26 - 1,47%

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 30/4 din 24 februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 77 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 5/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura domnului Morozan Ghenadie, judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, privind participarea la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015, Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 30/4 din 24 februarie 2017, hotărârile judecătorului Morozan Ghenadie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor două dosare examinate de către judecătorul Ghenadie Morozan au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei dosare ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Ghenadie Morozan, au fost obiect de examinare la CtEDO.

I.P. c. Moldovei, hotărârea din 28/07/2015, cererea nr. 33708/12, violarea art. 3 CEDO – investigarea ineficientă, violarea art. 13 CEDO – dreptul la un remediu efectiv;
FERARU c. Moldovei, hotărârea din 24/01/2012, cererea nr. 55792/08, violarea art. 3 CEDO - detenția reclamantului în condiții inumane; violarea art. 5.3 CEDO –
motivarea insuficientă a mandatului de arest; violarea art. 5.4 CEDO – disconsiderarea demersului apărării de audiere a unui martor;
BOICENCO c. Moldovei, hotărârea din 11.07.2006, cererea nr. 41088/05, violarea art.3 al Convenţiei (interzicerea torturii) – maltratarea reclamantului de către angajaţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei; neacordarea asistenţei medicale necesare pe durata detenţiei reclamantului, care se afla în stare de stupor; respingerea, fără a efectua o cercetare, a plângerilor privind maltratarea reclamantului de către acelaşi procuror care instrumenta cauze penală împotriva reclamantului; violarea art. 5 § 1 al Convenţiei - lipsirea de libertate a reclamantului, fără un mandat legal, după transmiterea dosarului penal în instanţa de judecată spre examinare (timp de peste 5 luni); violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) - motivarea insuficientă a deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii; violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (prezumţia de libertate) - datorită gravităţii învinuirilor, prevederile art. 191 al Codului de Procedură Penală obligau arestarea reclamantului; violarea art. 34 al Convenţiei (dreptul de a depune o cerere la CtEDO) – refuzul autorităţilor de a permite avocaţilor reclamantului de a avea acces la reclamant şi la fişa sa medicală, ceea ce i-a împiedicat să prezinte Curţii, în numele reclamantului, pretenţiile cu privire la prejudiciile materiale.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2016
au fost contestate 19 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 9 hotărîri/sentinte/încheieri, ceea ce constituie 47%.
Încheieri de aplicare, prelungire a măsurii preventive:
2012 - cauze contestate 63, menținute 48 - 91,97%;
2011 - cauze contestate 59, menținute 50 - 97,77%;
2010 - cauze contestate 48, menținute 37 - 96,56%.
Hotărîri privind executarea pedepselor penale:
2012 - cauze contestate 46, menținute 35 - 92,23%;
2011 - cauze contestate 37, menținute 22 - 89%;
2010 - cauze contestate 73, menținute 65 - 95,16%.
Hotărîri pe cauze penale:
2012 - cauze contestate 13, menținute 7 - 53,85%;
2011 - cauze contestate 15, menținute 6 - 40,00%;
2010 - cauze contestate 13, menținute 7 - 53,85%.
Încheieri privind examinarea plîngerilor în baza art. 313:
2012 - cauze contestate 4, menținute 4 - 100%;
2011 - cauze contestate 18, menținute 17 - 99,44%;
2010 - cauze contestate 24, menținute 22 - 99,05%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 1848, casate 21 - 1,13%
2012 - cauze examinate 1316, casate 25 - 1,89%
2013 - cauze examinate 1763, casate 26 - 1,47%

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 30/4 din 24 februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 77 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 5/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura domnului Morozan Ghenadie, judecător la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, privind participarea la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 76 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 374/16 din 19 mai 2015, Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit gradul III (trei) de calificare.

Prin Hotărârea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 30/4 din 24 februarie 2017

Hotărârea nr. 374/16 din 19 mai 2015

Hotărârea nr. 5/1 din 19 februarie 2015

Hotărârii nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013

Hotărârea nr. 683/46 din 20 decembrie 2011

Cauze CtEDO Morozan Gh.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 30/4 din 24 februarie 2017"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, în privinţa judecătorului a fost intentată o procedură disciplinară, însă prin hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 8/1 din 27 ianuarie 2017, a fost încetată procedura disciplinară în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar a fost înregistrată o procedură disciplinară privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, Morozan Ghenadie".

Prin Hotărârea nr. 196/7 din 25 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia cet. Ţopa Viorel, Paveliu Răzvan. Pavel Dumitru împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 21.06.2017, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Morozan Ghenadie şi Melinteanu Iurie.

Prin Hotărârea nr. 16/6 din 22 iunie 2018, Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de către Vignan Igor împotriva Hotărârii nr. 317/11 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr.l 1al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către Vignan Igor privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Elena Cobzac, Ghenadie Morozan, Gheorghe Iovu.

Prin Hotărârea nr. 168/7 din 24 mai 2017,  Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respise contestaţia depusă de Mocreac Vladimir împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 octombrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan.

Potrivit Hotărârii nr. 217/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Godea împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 01 decembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben şi Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Iovu, Ghenadie Morozan şi Elena Cobzac.

Potrivit Hotărârii Completului de admisibilitate din 16.12.2016, a fost declarată admisibilă sesizarea depusă de avocatul Cristina Bancu, în interesele dlui Vladimir Filat, privind acțiunile judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Morozan cu transmiterea cauzei disciplinare pentru examinare în ședinta plenului Colegiului disciplinar. Prin Hotărârea nr. 8/1 din 27 ianuarie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Morozan Ghenadie, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară

Prin Hotărârea nr. 244/24 din 27 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația declarată de catre avocații Munteanu Petru, Gafton Vasile și inculpatul Lungu Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 03 mai 2016 de respingere a sesizării acestora din 18 aprilie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila, Morozan Ghenadie și Corochii Nichifor.

Prin Hotărârea nr. 24/6 din 13 mai 2011 de către Colegiul disciplinar i s-a aplicat sancțiunea disciplinară "mustrare".
Judecătorul a comis fapte reprobabile care se califică ca abatere disciplinară prevăzută de art. 22 alin. (1) lit. a) şi lit. f¹) din Legea nr. 544/1995, adică la examinarea cauzei a dat dovadă de imparţialitate şi a încălcat normele imperative ale legislaţiei. În acest sens, Colegiul disciplinar a ajuns la concluzia că judecătorul de instrucţie Ch. Morozan nu putea să oblige Procurorul General să înceapă procedura de declinare a competenţei pentru efectuarea urmăririi penale către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse a cauzei penale în privinţa lui Gr. Caramalac şi respectiv şi-a depăşit atribuţiile ce-i aparţin. De asemenea, Colegiul a constat că odată ce judecătorul a încălcat normele imperative ale legii, a făcut acest lucru şi prin încălcarea obligaţiei de imparţialitate. Prin Hotărârea nr. 301/21 din 14 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a admis contestaţia depusă de judecătorul Gh. Morozan, a modificat hotărârea Colegiului disciplinar şi i-a aplicat judecătorului sancţiune disciplinară sub formă de "avertisment".
 
Potrivit  informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2015 - 2016, au fost înregistrate 19 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului nu au fost depuse petiţii.
În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 30/4 din 24 februarie 2017"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, în privinţa judecătorului a fost intentată o procedură disciplinară, însă prin hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 8/1 din 27 ianuarie 2017, a fost încetată procedura disciplinară în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 129/10 din 29 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar a fost înregistrată o procedură disciplinară privind activitatea judecătorului Judecătoriei Rîșcani, Morozan Ghenadie".

Prin Hotărârea nr. 196/7 din 25 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia cet. Ţopa Viorel, Paveliu Răzvan. Pavel Dumitru împotriva deciziei Inspecţiei judiciare din 21.06.2017, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Morozan Ghenadie şi Melinteanu Iurie.

Prin Hotărârea nr. 16/6 din 22 iunie 2018, Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de către Vignan Igor împotriva Hotărârii nr. 317/11 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr.l 1al Colegiului disciplinar asupra sesizării depuse de către Vignan Igor privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Elena Cobzac, Ghenadie Morozan, Gheorghe Iovu.

Prin Hotărârea nr. 168/7 din 24 mai 2017,  Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respise contestaţia depusă de Mocreac Vladimir împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 octombrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan.

Potrivit Hotărârii nr. 217/8 din 16 iunie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Victor Godea împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 01 decembrie 2016, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani), Anatolie Galben şi Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Iovu, Ghenadie Morozan şi Elena Cobzac.

Potrivit Hotărârii Completului de admisibilitate din 16.12.2016, a fost declarată admisibilă sesizarea depusă de avocatul Cristina Bancu, în interesele dlui Vladimir Filat, privind acțiunile judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Morozan cu transmiterea cauzei disciplinare pentru examinare în ședinta plenului Colegiului disciplinar. Prin Hotărârea nr. 8/1 din 27 ianuarie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Morozan Ghenadie, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară

Prin Hotărârea nr. 244/24 din 27 octombrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația declarată de catre avocații Munteanu Petru, Gafton Vasile și inculpatul Lungu Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 03 mai 2016 de respingere a sesizării acestora din 18 aprilie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila, Morozan Ghenadie și Corochii Nichifor.

Prin Hotărârea nr. 24/6 din 13 mai 2011 de către Colegiul disciplinar i s-a aplicat sancțiunea disciplinară "mustrare".

Judecătorul a comis fapte reprobabile care se califică ca abatere disciplinară prevăzută de art. 22 alin. (1) lit. a) şi lit. f¹) din Legea nr. 544/1995, adică la examinarea cauzei a dat dovadă de imparţialitate şi a încălcat normele imperative ale legislaţiei. În acest sens, Colegiul disciplinar a ajuns la concluzia că judecătorul de instrucţie Ch. Morozan nu putea să oblige Procurorul General să înceapă procedura de declinare a competenţei pentru efectuarea urmăririi penale către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse a cauzei penale în privinţa lui Gr. Caramalac şi respectiv şi-a depăşit atribuţiile ce-i aparţin. De asemenea, Colegiul a constat că odată ce judecătorul a încălcat normele imperative ale legii, a făcut acest lucru şi prin încălcarea obligaţiei de imparţialitate. Prin Hotărârea nr. 301/21 din 14 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a admis contestaţia depusă de judecătorul Gh. Morozan, a modificat hotărârea Colegiului disciplinar şi i-a aplicat judecătorului sancţiune disciplinară sub formă de "avertisment".
 
Potrivit  informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2015 - 2016, au fost înregistrate 19 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului nu au fost depuse petiţii.

 

Hotărârea nr. 196/7 din 25 mai 2018

Hotărârea nr. 16/6 din 22 iunie 2018

Hotărârea nr. 168/7 din 24 mai 2017

Hotărârea nr. 217/8 din 16 iunie 2017

Hotărârea nr. 8/1 din 27 ianaurie 2017

Hotărârea nr. 224/24 din 27 octombrie 2016

Hotărârea nr. 301/21 din 14 iunie 2011

Hotărârea nr. 24/6 din 13.05.2011

Știri
  • Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.

    La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Achiziţii la Curtea de Apel Chişinău: case şi apartamente

    Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.

    Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.

    900 de mii de lei, daruri la nunta unui magistrat

    Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.

    În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.

    Sursa: zdg.md
  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Cazul Filat. Morozan - in relatii de rudenie cu Plahotniuc, iar Iovu a taiat din pedeapsa lui Nichifor. Cine sunt judecatorii de la Curtea de Apel

    Cei trei judecatori care examineaza recursul avocatilor lui Vlad Filat:

    Ghenadie Morozan - vezi CV si declaratia de avere
    Gheorghe Iovu - vezi CV si declaratia de avere
    Cobzac Elena - vezi CV si declaratia de avere

    Site-ul magistrat.md scrie ca judecatorul Ghenadie Morozan ar fi in legaturi de rudenie cu democratul Vlad Plahotniuc .

    Morozan ar fi ruda prin afinitate cu prim-vicepresedintele PD, Vlad Plahotniuc. Mai exact, fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, ar fi casatorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc, lucru confirmat si de mama judecatorului, care nu neaga ca familiile Morozan si Plahotniuc s-ar afla in relatii de prietenie. Pentru locuitorii din satul natal al judecatorului nu ar fi un secret faptul ca familia Morozan ar avea legaturi de rudenie cu influentul politician de la Chisinau. Mai mult, fratele judecatorului, Eduard si sora democratului, Vera, ar fi vecini cu Plahotniuc, locuind intr-un apartament de 76 de metri patrati in blocul de milioane detinut de familia lui Plahotniuc pe strada Bulgara, din centrul capitalei.

    Cei trei judecatori care examineaza recursul avocatilor lui Vlad Filat:

    Ghenadie Morozan - vezi CV si declaratia de avere
    Gheorghe Iovu - vezi CV si declaratia de avere
    Cobzac Elena - vezi CV si declaratia de avere

    Site-ul magistrat.md scrie ca judecatorul Ghenadie Morozan ar fi in legaturi de rudenie cu democratul Vlad Plahotniuc .

    Morozan ar fi ruda prin afinitate cu prim-vicepresedintele PD, Vlad Plahotniuc. Mai exact, fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, ar fi casatorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc, lucru confirmat si de mama judecatorului, care nu neaga ca familiile Morozan si Plahotniuc s-ar afla in relatii de prietenie. Pentru locuitorii din satul natal al judecatorului nu ar fi un secret faptul ca familia Morozan ar avea legaturi de rudenie cu influentul politician de la Chisinau. Mai mult, fratele judecatorului, Eduard si sora democratului, Vera, ar fi vecini cu Plahotniuc, locuind intr-un apartament de 76 de metri patrati in blocul de milioane detinut de familia lui Plahotniuc pe strada Bulgara, din centrul capitalei.

    Totodata, magistrat.md scrie ca in 2012 trei judecatori de la Curtea de Apel, intre care si Gheorghe Iovu s-au ales cu mustrare aspra, dupa ce i-au redus termenul de detentie lui Adrian Nichifor de la 17 la 5 ani de puscarie. 

    Atunci magistratii au declarat ca decizia lor a fost una corecta. Adrian Nihifor este acuzat ca l-ar fi ucis pe fratele comisarului de Nisporeni dupa ce in timpul unei incaierari intr-un bar din Grozesti, a tras 5 gloante in victima. 

    sursa: mobi.protv.md

  • Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

  • Decizii dubioase în justiţie

    În ultimele două săptămâni, Consiliul Superior al Magistraturii a luat mai multe decizii dubioase. Un judecător şi un candidat la funcţia de judecător au fost propuşi repetat preşedintelui Timofti pentru promovarea, respectiv numirea în funcţie, deşi acesta i-a refuzat anterior.

    În ultimele două săptămâni, Consiliul Superior al Magistraturii a luat mai multe decizii dubioase. Un judecător şi un candidat la funcţia de judecător au fost propuşi repetat preşedintelui Timofti pentru promovarea, respectiv numirea în funcţie, deşi acesta i-a refuzat anterior. Totodată, Consiliul a respins solicitarea procurorului general de a iniţia urmărirea penală în privinţa a trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, suspectaţi că ar fi emis cu bună ştiinţă o hotărâre contrară legii.

    Marţi, 14 iulie 2015, în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au depus jurământul doi dintre judecătorii recent numiţi în funcţie. Printre ei şi Natalia Berbec, absolventă a INJ, cea care a fost respinsă anterior de două ori de şeful statului, o dată la o funcţie de judecător în Chişinău şi ulterior, la Hânceşti. Berbec a fost respinsă de preşedinte pentru că atunci când a fost verificată de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), în 2013, s-a depistat că aceasta, în perioada 2001-2009, ar fi lucrat pentru companii suspectate de activităţi de crimă financiară şi grupări specializate în trafic de droguri, iar ulterior, în cadrul ÎM „Regia Transport Electric”, întreprindere supusă în acea perioadă unor atacuri „raider”. SIS-ul îl informa pe preşedinte că Berbec ar avea relaţii apropiate cu o persoană suspectată de implicarea în mai multe afaceri ilegale, care, la rându-i, se afla în relaţii de interes cu Veaceslav Platon, un controversat om de afaceri, implicat de-a lungul timpului în mai multe scandaluri.

    A ajuns judecătoare din a treia încercare

    CSM a propus preşedintelui, la finele anului 2014, candidatura Nataliei Berbec la funcţia de judecătoare într-o instanţă din Chişinău. Timofti, bazându-se pe documentul primit de la SIS, a respins candidatura sa. La scurt timp, aceasta a revenit cu o altă solicitare, de a fi numită în funcţia de judecătoare la Judecătoria Hânceşti. Şi de această dată, preşedintele a respins candidatura sa. Pe 23 aprilie, Natalia Berbec a solicitat repetat numirea sa în funcţie, iar la scurt timp, CSM a decis că aceasta urmează a fi propusă, pentru a treia oară, spre numire, şefului statului. Conform unei hotărâri a CSM din 2 iunie 2015, membrii instituţiei au ajuns la concluzia că temeiurile de respingere a candidaturii sale invocate de preşedinte, „ce se referă la conflicte de interese, relaţii cu persoane controversate, mijloace financiare cu provenienţa neclară sau suspectă, sunt nefondate şi irelevante, iar argumentele invocate au caracter declarativ”. În hotărâre se menţionează că CSM a verificat informaţiile expuse în refuzul preşedintelui şi nu „au fost depistate careva probe incontestabile de incompatibilitate a doamnei Natalia Berbec cu funcţia respectivă”. Astfel, Berbec a fost propusă repetat, iar pe 10 iulie 2015, Timofti, care nu mai putea, legal, să respingă candidatura ei, a semnat decretul.

    Victor Micu, preşedintele CSM, susţine că nu au fost temeiuri pentru a nu propune repetat candidatura Nataliei Berbec. „Faptul că a lucrat cândva, când era copil, nu ştiu unde, nu înseamnă că nu are dreptul să fie judecătoare… Ea a spus că nu-l cunoaşte pe Platon. Iar acuzaţiile aveau o formă generală. Dacă erau fapte concrete, era altceva. În şedinţă, ea a demonstrat că nu a avut nicio atribuţie la acuzaţiile aduse ei”, precizează acesta.

    Morozan, la Curtea de Apel, cu mâna CSM

    Şi Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la Judecătoria Râşcani, a fost promovat la Curtea de Apel (CA) Chişinău printr-un scenariu similar. În martie 2015, CSM l-a propus preşedintelui pentru numirea în funcţia de judecător la CA Chişinău. Atunci, Nicolae Timofti a respins candidatura lui Morozan. Conform hotărârii CSM din 7 iulie 2015, argumentele care l-au determinat pe şeful statului să respingă candidatura lui Ghenadie Morozan erau expuse într-o sesizare a Uniunii Organizaţiilor Nonguvernamentale „Alianţa Anticorupţie”, în care se spunea că „integritatea, reputaţia profesională şi moralitatea acestuia nu pot fi considerate ireproşabile”. Nici CSM, nici şeful statului nu au făcut referire la faptul că Morozan este cunoscut drept unul dintre judecătorii „din iad”, or, comisia Nagacevschi, care a investigat evenimentele din aprilie 2009, a scos la iveală faptul că Ghenadie Morozan a examinat 18 demersuri ale procurorilor în incinta CGP, la 10 aprilie 2009. Acesta a admis 16 solicitări ale procurorilor şi a respins doar 2. Potrivit raportului, Morozan a examinat cazurile, în medie, 25 de minute fiecare. Cele mai mici intervale de examinare au fost de 6 minute (1 caz) şi 9 minute (1 caz), în rest, toate fiind cercetate în câte 15 minute. Anterior, ZdG a scris că judecătorul deţine o casă de lux în sect. Râşcani, dar şi că fratele său este căsătorit cu Vera Morozan, sora controversatului deputat şi om de afaceri Vlad Plahotniuc.

    Deşi a fost refuzat de preşedinte, Morozan a solicitat repetat să fie numit la CA, iar Consiliul, ca şi în cazul Nataliei Berbec, i-a satisfăcut solicitarea, propunându-l şefului statului pentru promovare, după ce a ajuns la concluzia că acuzaţiile şi neclarităţie privind activitatea sa sunt doar pur declarative, fără a putea fi probate. Opt din cei 11 membri ai CSM prezenţi la şedinţă au votat pentru candidatura lui Morozan. Iar Timofti s-a conformat. „Lui i s-a încriminat precum că ar avea bunuri nedeclarate, casă…. CNI-ul l-a investigat şi nu a constatat careva abateri în declaraţia lui. În cazul ăsta, noi nu am putut face nimic. Nu ne putem baza pe presupuneri”, a precizat preşedintele CSM, Victor Micu.

    Membrii CSM au protejat trei judecători

    Săptămâna trecută, membrii CSM şi-au mai dat un vot scandalos. Aceştia au refuzat să accepte demersul procurorului general, Corneliu Gurin, pentru tragerea la răspundere penală a trei judecători de la CSJ, Ion Druţă, Valentina Clevadî şi Iulia Sârcu, cei care, făcând parte dintr-un complet de cinci judecători (alţi doi au avut opinii separate), au dispus transformarea unei datorii dintre un agent economic şi o persoană fizică în una publică, ce urma a fi achitată din bugetul de stat. Este vorba despre deja celebrul dosar „Aroma-Floris S”, despre care ZdG a scris în ediţia din 4 iunie 2015, în articolul „Schema din justiţie”.

    „Aşa a votat majoritatea. S-a considerat că procurorul trebuia să demonstreze intenţia în acţiunile acestor judecători”, explică Victor Micu. „4 membri au votat pentru a da acest acord. Eu nu pot explica votul colegilor, pentru că fiecare are dreptul la vot. Dar, cred că procurorul a făcut o omisiune. E bine ca procurorul, când vine în faţa CSM-ului, să vină cu mai multe componenţe de infracţiune, inclusiv neglijenţă sau abuz în serviciu. Eu cred că trebuia să fie acceptată urmărirea penală a judecătorilor. Dar, nu e exclus ca procurorul general să revină cu o nouă solicitare”, susţine un alt membru al CSM, Teo Cârnaţ. „Eu nu pot răspunde de ce s-a votat aşa. Eu şi alţi colegi vom face o opinie separată”, ne-a spus şi Dumitru Visternicean.

    Adrian Popenco, care, după ce Eduard Harunjen a fost promovat la începutul lunii iulie în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, a devenit şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, cea care investighează activitatea acestor judecători, ne-a spus că instituţia va aştepta decizia motivată a membrilor CSM, iar ulterior se va decide care vor fi paşii următori. Există totuşi două posibilităţi. Fie procurorii cer repetat acordul pentru urmărirea penală a celor trei judecători, fie ancheta se finalizează înainte de a începe cu adevărat.

    Un preşedinte de instanţă a demisionat după ce a apărut în presă

    Şi dacă unii judecători scapă de pedepse penale deşi numele lor este mediatizat în presă, iar alţii sunt promovaţi deşi numele lor a apărut în diverse scandaluri, există şi judecători care, coincidenţă sau nu, după apariţia unor articole în presă, îşi prezintă demisia. Astfel, la îneputul lunii iulie, Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, şi-a dat demisia din funcţia de judecător şi preşedinte de instanţă. Decizia magistratului a venit la doar câteva săptămâni după ce ZdG a scris că magistratul a obţinut un teren de la primăria Cahul, chiar în perioada în care pe rolul instanţei pe care o conducea era un dosar care viza câţiva funcţionari locali, inclusiv pe primarul de atunci al or. Cahul, Petru Burlacu. La începutul lunii iunie 2015, ZdG, dar şi alte câteva instituţii media, scriau că Ghenadie Eni, preşedintele Curţii de Apel Cahul, a primit de la autorităţile publice locale un teren pentru construcţia unei case de locuit, teren pe care l-a solicitat încă în anul 2009.

    „Tranzacţia” a avut loc chiar înainte ca instanţa pe care Eni o conduce(a) să examineze un dosar în care primarul de Cahul şi arhitectul oraşului au fost obligaţi de prima instanţă să achite unui om de afaceri local o sută de mii de lei. Judecătorul susţinea că la mijloc ar fi doar o simplă coincidenţă, în timp ce avocatul omului de afaceri considera că înţelegerea s-a făcut pentru ca la Curtea de Apel primarul şi arhitectul să câştige dosarul. La scurt timp după apariţia acestui articol, magistratul şi-a anunţat demisia, iar pe 30 iunie 2015, prin decretul preşedintelui Timofti, Eni a fost eliberat din funcţia de judecător şi din cea de preşedinte. Pe 7 iulie 2015, CSM a numit un preşedinte interimar, pe Galina Vavrin. Tot atunci, în urma demersului colectivului instituţiei, Eni a fost propus de CSM şefului statului pentru decorare cu ordinul „Gloria Muncii” „în semn de recunoştinţă pentru merite deosebite în activitate, înalt profesionalism şi contribuţii remarcabile la consolidarea sistemului judecătoresc, spirit de iniţiativă, promovarea reformelor în justiţie…”.

    sursa: zdg.md

     
  • Morozan, cumnatul lui Plahotniuc şi unul dintre „judecătorii din iad”, promovat la Curtea de Apel, chiar dacă a fost respins de Timofti

    Unul dintre magistraţii care au judecat tineri în comisariate în timpul evenimentelor din aprilie 2009, Ghenadie Morozan, va ajunge judecător la Curtea de Apel. După ce preşedintele Nicolae Timofti i-a respins anterior candidatura, astăzi Consiliul Superior al Magistraturii l-a înaintat repetat pe Morozan la CA, iar în această situaţie, potrivit legii, şeful statului este obligat să semneze decretul de numire în funcţie a lui Morozan.
    Paradoxal, anume Nicolae Timofti a dat membrilor CSM motiv să-l înainteze pe Morozan la Curtea de Apel. Cel puţin aşa spune unul dintre membrii Consiliului, Teo Cârnaţ.

    „În anul 2014, dl Morozan a fost reconfirmat în funcţia de magistrat la Judecătoria Râşcani prin decretul preşedintelui RM. Cum se întâmplă că în 2014, în opinia şefului statului, dumnealui era bun pentru sistemul judecătoresc, iar în 2015 nu este bun pentru Curtea de Apel? Eu personal nu pot înţelege cum un judecător este bun pentru Judecătoria sectorului Râşcani în 2014, să nu fie bun acum pentru Curtea de Apel, neavând în 2015 alte acţiuni care ar demonstra lipsa de integritate, de incompatibilitate cu funcţia. Dacă nu era bun, trebuia respins în 2014. Nu putem să discriminăm, la Judecătoria Râşcani era bun, iar la Curtea de Apel e rău. De aceea am decis înaintarea repetată a lui la CAC, fiindcă în acţiunile lui n-am văzut lipsă de integritate”, a menţionat Teo Cârnaţ.

    Unul dintre magistraţii care au judecat tineri în comisariate în timpul evenimentelor din aprilie 2009, Ghenadie Morozan, va ajunge judecător la Curtea de Apel. După ce preşedintele Nicolae Timofti i-a respins anterior candidatura, astăzi Consiliul Superior al Magistraturii l-a înaintat repetat pe Morozan la CA, iar în această situaţie, potrivit legii, şeful statului este obligat să semneze decretul de numire în funcţie a lui Morozan.
    Paradoxal, anume Nicolae Timofti a dat membrilor CSM motiv să-l înainteze pe Morozan la Curtea de Apel. Cel puţin aşa spune unul dintre membrii Consiliului, Teo Cârnaţ.

    „În anul 2014, dl Morozan a fost reconfirmat în funcţia de magistrat la Judecătoria Râşcani prin decretul preşedintelui RM. Cum se întâmplă că în 2014, în opinia şefului statului, dumnealui era bun pentru sistemul judecătoresc, iar în 2015 nu este bun pentru Curtea de Apel? Eu personal nu pot înţelege cum un judecător este bun pentru Judecătoria sectorului Râşcani în 2014, să nu fie bun acum pentru Curtea de Apel, neavând în 2015 alte acţiuni care ar demonstra lipsa de integritate, de incompatibilitate cu funcţia. Dacă nu era bun, trebuia respins în 2014. Nu putem să discriminăm, la Judecătoria Râşcani era bun, iar la Curtea de Apel e rău. De aceea am decis înaintarea repetată a lui la CAC, fiindcă în acţiunile lui n-am văzut lipsă de integritate”, a menţionat Teo Cârnaţ.

    Amintim că după ce candidatura lui Morozan a fost respinsă de preşedintele Timofti, acesta a informat CSM că doreşte să candideze repetat, iar astăzi CSM a decis, astfel, să înainteze din nou candidatura acestuia. În această situaţie, şeful statului este obligat să-l avanseze pe Ghenadie Morozan la Curtea de Apel Chişinău. 

    De menţionat că Morozan a fost supranumit „judecător din iad”, pentru că a participat la examinarea dosarelor după protestele violente din aprilie 2009. Totodată, Morozan este rudă prin afinitate cu prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Mai exact, fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora lui Vladimir Plahotniuc, lucru confirmat şi de mama judecătorului, care nu neagă că familiile Morozan şi Plahotniuc se află în relaţii de prietenie.
    Pentru locuitorii din satul natal al judecătorului nu este un secret faptul că familia Morozan are legături de rudenie cu influentul politician de la Chişinău. Mai mult, fratele judecătorului,  Eduard şi sora oligarhului, Vera, sunt vecini cu Plahotniuc, locuind într-un apartament de 76 de metri pătraţi în blocul de milioane deţinut de familia controversatului om de afaceri pe strada Bulgară, din centrul capitalei.

    Pe lângă relaţiile de rudenie care îl leagă de controversatul oligarh, Morozan se poate lăuda şi cu o avere impresionantă. Potrivit declaraţiei pentru anul 2013, judecătorul a indicat o casă cu o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi, estimată de experţi la peste cinci milioane de lei, un apartament, a cărui valoare cadastrală depăşeşte suma de 360 de mii de lei, dar şi trei terenuri a căror valoare totală depăşeşte jumătate de milion. Potrivit publicaţiei „Ziarul de Gardă", aceasta nu reprezintă însă întreaga lui avere. Ca să nu o declare pe toată, Ghenadie Morozan ar fi divorţat fictiv de soţia sa, Nina, care este fondatoarea a două SRL-uri, fapt pe care judecătorul nu l-a indicat în niciuna din declaraţiile sale de avere pentru anii trecuţi.

    Numele lui Ghenadie Morozan a fost vizat în mai multe dosare de rezonanţă. De exemplu, în 2012 el a emis o încheiere de anulare a ordonanţei lui Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, prin care ultimul dispunea efectuarea unor investigaţii suplimentare pe cazul omorului lui Alexei Veretco, dosar în care este implicat deputatul PD, Constantin Ţuţu.

    Ghenadie Morozan este cunoscut şi pentru că în 2011 a emis o încheiere prin care obliga procurorul general să decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale şi să fie transmise către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa cunoscutului interlop Grigore Caramalac. Pentru această faptă, Morozan a fost sancţionat de Colegiul Disciplinar cu mustrare aspră. 
    sursa: jurnal.md

     

     
  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
     
  • Promovarea lui Morozan, unul dintre „judecătorii din iad”, la Curtea de Apel, amânată de CSM

    Promovarea la Curtea de Apel Chişinău a judecătorului Ghenadie Morozan, unul dintre magistraţii supranumiţi "din iad" după ce a judecat tineri în comisariat în aprilie 2009, rămâne sub semnul întrebării.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au examinat astăzi scrisoarea de refuz a şefului statului în privinţa acestei candidaturi, însă au decis să amâne pronunţarea unui verdict. Vor să facă cercetări suplimentare în dosarul lui Ghenadie Morozan. 

    Avansarea lui Ghenadie Morozan din postul de judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Râşcani din capitală în cel de magistrat la Curtea de Apel Chişinău a fost propusă acum trei luni de către CSM, iar recent preşedintele ţării a expediat Consiliului o notă prin care şi-a exprimat dezacordul cu această candidatură. 

    Promovarea la Curtea de Apel Chişinău a judecătorului Ghenadie Morozan, unul dintre magistraţii supranumiţi "din iad" după ce a judecat tineri în comisariat în aprilie 2009, rămâne sub semnul întrebării.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au examinat astăzi scrisoarea de refuz a şefului statului în privinţa acestei candidaturi, însă au decis să amâne pronunţarea unui verdict. Vor să facă cercetări suplimentare în dosarul lui Ghenadie Morozan. 

    Avansarea lui Ghenadie Morozan din postul de judecător de instrucţie la Judecătoria sectorului Râşcani din capitală în cel de magistrat la Curtea de Apel Chişinău a fost propusă acum trei luni de către CSM, iar recent preşedintele ţării a expediat Consiliului o notă prin care şi-a exprimat dezacordul cu această candidatură. 

    Prezent la şedinţă, Ghenadie Morozan a declarat că în pofida refuzului şefului statului, îşi susţine în continuare cererea de avansare în funcţie.
    Potrivit procedurii, dacă în una din şedinţele viitoare, cel puţin opt membri ai CSM din 12 vor vota pro, atunci Nicolae Timofti va fi obligat să-l avanseze pe Ghenadie Morozan la Curtea de Apel Chişinău.

    Ghenadie Morozan este rudă prin afinitate cu prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc.
    Magistratul are o avere impresionantă. Deţine o casă cu o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi, estimată de experţi la peste cinci milioane de lei, un apartament a cărui valoare cadastrală ajunge la 360 de mii de lei, dar şi trei terenuri a căror valoare totală depăşeşte jumătate de milion. Din declaraţia de avere pentru anul 2014, aflăm că Morozan deţine prin comodat şi un automobil Mercedes în valoare de 130 de mii de lei.

    Numele lui Ghenadie Morozan a fost vizat şi în mai multe dosare de rezonanţă. De exemplu, în 2012 el a emis o încheiere de anulare a ordonanţei lui Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, prin care acesta dispunea efectuarea unor investigaţii suplimentare pe cazul omorului lui Alexei Veretco, dosar în care este implicat deputatul PD, Constantin Ţuţu.

    Totodată, în 2011 Morozan a emis o încheiere prin care obliga procurorul general să decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale şi să transmită către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa cunoscutului interlop din Moldova Grigore Caramalac. Pentru această faptă, Morozan a fost sancţionat de Colegiul Disciplinar cu mustrare aspră. 
    sursa: jurnal.md

     

     
  • Judecător „din iad”, salvat de CSM, chiar dacă anterior a fost respins de Timofti; „Nu poate omul să suporte consecinţe toată viaţa”

    Într-o poziţie similară cu cea a lui Anatolie Galben se află şi un coleg de-al acestuia, magistratul Ghenadie Morozan, de la Judecătoria sectorului Râşcani, care este rudă cu oligarhul Vladimir Plahotniuc şi care, la fel, a judecat contrar legii tineri în comisariat. Şi candidatura sa, de această dată pentru promovare la Curtea de Apel Chişinău, a fost respinsă de şeful statului, iar CSM urmează să decidă dacă va trece cu vederea, şi de această dată, opinia şefului statului. 

    Într-o poziţie similară cu cea a lui Anatolie Galben se află şi un coleg de-al acestuia, magistratul Ghenadie Morozan, de la Judecătoria sectorului Râşcani, care este rudă cu oligarhul Vladimir Plahotniuc şi care, la fel, a judecat contrar legii tineri în comisariat. Şi candidatura sa, de această dată pentru promovare la Curtea de Apel Chişinău, a fost respinsă de şeful statului, iar CSM urmează să decidă dacă va trece cu vederea, şi de această dată, opinia şefului statului. 

     

     
  • Apel public relansat privind inadmisibilitatea numirii lui Ghenadie Morozan în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău

    În acest context, Alianța Anticorupție relansează apelul său privind inadmisibilitatea numirii lui Ghenadie Morozan în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, deoarece aceasta contravine art.1 al Legii nr.154 din 05.07.2012 care garantează selectarea celor mai buni candidaţi pentru funcţia respectivă și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să verifice integritatea candidaților și să ia decizii în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, inclusiv, în spiritul reformei în domeniul justiției.

    În acest context, Alianța Anticorupție relansează apelul său privind inadmisibilitatea numirii lui Ghenadie Morozan în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, deoarece aceasta contravine art.1 al Legii nr.154 din 05.07.2012 care garantează selectarea celor mai buni candidaţi pentru funcţia respectivă și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să verifice integritatea candidaților și să ia decizii în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, inclusiv, în spiritul reformei în domeniul justiției.

    continuare: alianta.md

     
  • Promovare controversată

    Ar putea fi respins de şeful statului. Vorbim despre Ghenadie Morozan, unul dintre judecătorii care au condamnat tineri în Comisariatul General de Poliţie după evenimentele din aprilie 2009, supranumiți pentru asta "din iad", proaspăt înaintat de CSM pentru un fotoliu la Curtea de Apel Chişinău. Întrebat dacă șeful statului va accepta candidatura, în condiţiile în care anterior a declarat că nu va permite avansarea judecătorilor care au examinat cauze în comisariate, purtătorul de cuvânt al preşedintelui a declarat că Nicolae Timofti nu şi-a schimbat opinia. Totuși, Morozan, care este rudă cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, ar putea fi promovat împotriva voinței președintelui, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Oleg Melniciuc, rudă cu președintele Curții Supreme de Justiție.  

    Ar putea fi respins de şeful statului. Vorbim despre Ghenadie Morozan, unul dintre judecătorii care au condamnat tineri în Comisariatul General de Poliţie după evenimentele din aprilie 2009, supranumiți pentru asta "din iad", proaspăt înaintat de CSM pentru un fotoliu la Curtea de Apel Chişinău. Întrebat dacă șeful statului va accepta candidatura, în condiţiile în care anterior a declarat că nu va permite avansarea judecătorilor care au examinat cauze în comisariate, purtătorul de cuvânt al preşedintelui a declarat că Nicolae Timofti nu şi-a schimbat opinia. Totuși, Morozan, care este rudă cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, ar putea fi promovat împotriva voinței președintelui, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Oleg Melniciuc, rudă cu președintele Curții Supreme de Justiție.  

    continuare: jurnaltv.md

     
  • Apel public privind neadmiterea numirii lui Gheorghe Morozan în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău

    Alianța Anticorupție consideră inadmisibilă numirea de către Președintele Republicii Moldova în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău a dlui Ghenadie Morozan, deoarece aceasta contravine art.1 al Legii nr.154 din 05.07.2012 care garantează"selectarea celor mai buni candidaţi pentru funcţia respectivă". Drept argumente pentru neadmiterea persoanei nominalizate în calitate de judecător pot fi invocate următoarele argumente:

    Alianța Anticorupție consideră inadmisibilă numirea de către Președintele Republicii Moldova în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău a dlui Ghenadie Morozan, deoarece aceasta contravine art.1 al Legii nr.154 din 05.07.2012 care garantează"selectarea celor mai buni candidaţi pentru funcţia respectivă". Drept argumente pentru neadmiterea persoanei nominalizate în calitate de judecător pot fi invocate următoarele argumente:

    continuare: alianta.md

     
  • Judecător, cercetat de Procuratură pentru tăinuirea de terenuri, construcții, conturi bancare și sute de acțiuni

    Totodată, CNI a dispus clasarea dosarelor altor patru judecători. Este vorba despre Silvia Vrabii - judecător al Curții de Apel Bender, Vasile Nogai - judecător al Judecătoriei Glodeni,  Petru Cocitov - judecător al Judecătoriei Soroca, dar și Ghenadie  Morozan -  judecător  al Judecătoriei Rîşcani din municipiul Chişinău.

    Totodată, CNI a dispus clasarea dosarelor altor patru judecători. Este vorba despre Silvia Vrabii - judecător al Curții de Apel Bender, Vasile Nogai - judecător al Judecătoriei Glodeni,  Petru Cocitov - judecător al Judecătoriei Soroca, dar și Ghenadie  Morozan -  judecător  al Judecătoriei Rîşcani din municipiul Chişinău.

     
     
  • Judecătorul cu casă de lux şi tineri judecaţi la poliţie, promovat la Curtea de Apel

    Ghenadie Morozan, magistrat care a judecat tineri în Comisariatul General de Poliţie după evenimentele din 7 aprilie 2009, a fost promovat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la Curtea de Apel Chişinău, deşi, alţi trei judecători participanţi la concurs au acumulat, în urma evaluării Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor, un punctaj mai mare. Judecătorul, implicat anterior în câteva scandaluri, este proprietarul unei case de lux, estimată de experţi imobiliari la peste 5 milioane de lei, situată în apropierea Judecătoriei Râşcani, acolo unde mai activează. În ultimele declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi, Ghenadie Morozon a indicat că ar fi divorţat, chiar dacă, susţin sursele ZdG, locuieşte împreună cu Nina Morozan, fondatoare a două SRL-uri, care nu s-au regăsit în nicio declaraţie de avere a funcţionarului.

    Ghenadie Morozan, magistrat care a judecat tineri în Comisariatul General de Poliţie după evenimentele din 7 aprilie 2009, a fost promovat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la Curtea de Apel Chişinău, deşi, alţi trei judecători participanţi la concurs au acumulat, în urma evaluării Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor, un punctaj mai mare. Judecătorul, implicat anterior în câteva scandaluri, este proprietarul unei case de lux, estimată de experţi imobiliari la peste 5 milioane de lei, situată în apropierea Judecătoriei Râşcani, acolo unde mai activează. În ultimele declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi, Ghenadie Morozon a indicat că ar fi divorţat, chiar dacă, susţin sursele ZdG, locuieşte împreună cu Nina Morozan, fondatoare a două SRL-uri, care nu s-au regăsit în nicio declaraţie de avere a funcţionarului.

    continuare: zdg.md

     
  • Doi judecători, printre care cumnatul lui Plahotniuc, promovaţi la Curtea de Apel Chişinău

    Judecătorii Ghenadie Morozan şi Svetlana Balmoş au fost propuşi şefului statului, Nicolae Timofti, pentru suplinirea a două funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău (CAC). Decizia a fost luată astăzi în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
    La concurs au participat de tot cinci candidaţi: Liudmila Cernei, Liuba Pruteanu, Liubovi Brînza, Ghenadie Morozan, Svetlana Balmoş şi Ghenadie Pavliuc. Ghenadie Morozan este judecător la Judecătoria Râşcani din Chişinău, iar Svetlana Balmoş la Judecătoria Buiucani a capitalei.

    Judecătorii Ghenadie Morozan şi Svetlana Balmoş au fost propuşi şefului statului, Nicolae Timofti, pentru suplinirea a două funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău (CAC). Decizia a fost luată astăzi în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
    La concurs au participat de tot cinci candidaţi: Liudmila Cernei, Liuba Pruteanu, Liubovi Brînza, Ghenadie Morozan, Svetlana Balmoş şi Ghenadie Pavliuc. Ghenadie Morozan este judecător la Judecătoria Râşcani din Chişinău, iar Svetlana Balmoş la Judecătoria Buiucani a capitalei.

    De menţionat că Ghenadie Morozan este unul dintre cei opt magistraţi supranumiţi de presă „din iad”. După ce în aprilie 2009 a judecat zeci de tineri în comisariatele de poliţie, cumnatul controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc, a scăpat basma curată şi a rămas în funcţie.
    În declaraţia sa de avere pentru anul trecut, acesta indica o casă de 428 de metri pătraţi în sumă de aproape 3 milioane de lei şi un apartament de 66 de metri pătraţi.

     

     
  • В суд столичного сектора Рышкановка приходят все дела, связанные с нарушениями на дорогах

    "Вот дела, вот дела. Это к нам пришло из Апелляционной палаты. Эти тоже недавно получил. На такие заседания у нас есть всего по 15 минут. Работаем и по субботам", - говорит судья Геннадий Морозан.

    "Вот дела, вот дела. Это к нам пришло из Апелляционной палаты. Эти тоже недавно получил. На такие заседания у нас есть всего по 15 минут. Работаем и по субботам", - говорит судья Геннадий Морозан.

     

     
  • А вот кому в Высший совет магистратуры?

    Больше всего голосов набрала Мария Гервас – 166, но чтобы стать членом ВСМ, необходимо 169 голосов. За Виктора Бойко проголосовали 83 судьи, за Геннадия Морозан – 56 судей, за Георгия Балан – 16 судей.

    Больше всего голосов набрала Мария Гервас – 166, но чтобы стать членом ВСМ, необходимо 169 голосов. За Виктора Бойко проголосовали 83 судьи, за Геннадия Морозан – 56 судей, за Георгия Балан – 16 судей.

     

     
  • Judecătorii care vor în CSM: Unii cu case de milioane, alții fără loc de trai

    Pe 30 mai 2014, judecătorii din R. Moldova sunt chemaţi, pentru a 5-a oară (!) în ultimele 6 luni, la urne, după ce, în anterioarele Adunări Generale, nu au reuşit să suplinească toate funcţiile vacante de membru al CSM. Pentru singurul fotoliu disponibil se confruntă 4 magistraţi, 3 dintre care au candidat şi la alegerile anterioare: Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica, Gheorghe Balan, tot de la Botanica şi, în premieră, Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la Judecătoria Râşcani.

    Pe 30 mai 2014, judecătorii din R. Moldova sunt chemaţi, pentru a 5-a oară (!) în ultimele 6 luni, la urne, după ce, în anterioarele Adunări Generale, nu au reuşit să suplinească toate funcţiile vacante de membru al CSM. Pentru singurul fotoliu disponibil se confruntă 4 magistraţi, 3 dintre care au candidat şi la alegerile anterioare: Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, Maria Ghervas, de la Judecătoria Botanica, Gheorghe Balan, tot de la Botanica şi, în premieră, Ghenadie Morozan, judecător de instrucţie la Judecătoria Râşcani.

    Ghenadie Morozan este judecător de instrucţie din anul 2004. În aprilie 2009, acesta, împreună cu alţi magistraţi, a judecat chiar în comisariate tinerii reţinuţi de Poliţie. În majoritatea cazurilor, Morozan a eliberat mandate de arest în condiţiile cerute de procuror. În 16 cazuri, acesta a acceptat toate sugestiile procurorului. Doar în două cazuri, le-a respins. Pentru aceleaşi fapte, judecătorul Dorin Popovici a fost demis din sistem. Morozan, însă, la fel ca alţi colegi, şi-a păstrat funcţia. Contactat de ZdG, după acele evenimente, pentru a spune câte dosare a examinat la poliţie, câte zile a judecat la Poliţie şi cum arătau persoanele arestate, judecătorul Morozan a folosit în repetate rânduri aceeaşi negaţie. „Cu ce ocazie să vă spun, nu ţin minte, nu ştiu, nu vreau să vă induc în eroare, nici nu îmi pot aminti dacă am fost o zi sau mai multe la poliţie”.

     
  • Президент Молдовы назначил новых судей

    Президентским указом были назначены:
    Иван Морозан  - на должность судьи по уголовному преследованию суда сектора Боюканы, Кишинев;.
    Геннадий Морозан -  на должность судьи по уголовному преследованию суда сектора Рышкановка, Кишинев;.
    Борислав Бабенко -  на должность судьи по уголовному преследованию суда сектора Центр, Кишинев;.

    Президентским указом были назначены:
    Иван Морозан  - на должность судьи по уголовному преследованию суда сектора Боюканы, Кишинев;.
    Геннадий Морозан -  на должность судьи по уголовному преследованию суда сектора Рышкановка, Кишинев;.
    Борислав Бабенко -  на должность судьи по уголовному преследованию суда сектора Центр, Кишинев;.

     
  • Зубко очистили от скверны

    Однако суд Рышкановки, который с недавнего времени возглавляет свояк Влада Плахотнюка Геннадий Морозан, посчитал, что их клиент чист перед законом. То, что Генеральный прокурор охотился вместе с судьями, не посчитали конфликтом интересов. Ну конечно, а вдруг самим еще придется отправиться в заповедник с новым генпрокурором Корнелиу Гуриным? 

    Однако суд Рышкановки, который с недавнего времени возглавляет свояк Влада Плахотнюка Геннадий Морозан, посчитал, что их клиент чист перед законом. То, что Генеральный прокурор охотился вместе с судьями, не посчитали конфликтом интересов. Ну конечно, а вдруг самим еще придется отправиться в заповедник с новым генпрокурором Корнелиу Гуриным? 

     

     
  • Magistratul Morozan, cumnat cu Plahotniuc, s-a ascuns în veceu de întrebarile incomode

    Una m-a mirat ca acest controversat  judecator Morozan de 2 ori s-a autorecuzat sa-mi examineze plângerile legate de evenimentele din aprilie 2009 si mi-a creat impresia ca mai are ceva omenesc în el. Dar de data asta parca a primit indicatie de la partid si anume de la cumnata-sau Plahotniuc sa-l salveze pe Procurrul Municipal Ivan Diacov, fartele lui D. Diacov care e proprietarul Procurorilor  RM. Judecătorul de instrucție Morozan Ghenadie pe ascus si prin mismasuri criminale a scos o hotarare in lipsa mea unde eu am contestat intentiile procurorilor de a dosi actiunile delicvente a procurorului Iv. Diacov.

    Una m-a mirat ca acest controversat  judecator Morozan de 2 ori s-a autorecuzat sa-mi examineze plângerile legate de evenimentele din aprilie 2009 si mi-a creat impresia ca mai are ceva omenesc în el. Dar de data asta parca a primit indicatie de la partid si anume de la cumnata-sau Plahotniuc sa-l salveze pe Procurrul Municipal Ivan Diacov, fartele lui D. Diacov care e proprietarul Procurorilor  RM. Judecătorul de instrucție Morozan Ghenadie pe ascus si prin mismasuri criminale a scos o hotarare in lipsa mea unde eu am contestat intentiile procurorilor de a dosi actiunile delicvente a procurorului Iv. Diacov.

     

     
  • Judecătorul Ghenadie Morozan, în rol de procuror

    Procurorul care a reprezentat PG în instanţă a încercat să-i explice judecătorului de instrucţie, Ghenadie Morozan, de la Judecătoria Râşcani, că Pântea nu a făcut altceva decât să realizeze obligaţiunile impuse prin legea procesual-penală, el fiind procuror ierarhic superior, abilitat să verifice cum este efectuată urmărirea penală. Acesta a oferit şi un exemplu din practica CSJ, în care se spune clar că judecătorul de instrucţie nu este în drept să se pronunţe asupra chestiunilor care, ulterior, pot fi obiectul cercetării judecătoreşti în cadrul judecării cauzei în fond.

    Procurorul care a reprezentat PG în instanţă a încercat să-i explice judecătorului de instrucţie, Ghenadie Morozan, de la Judecătoria Râşcani, că Pântea nu a făcut altceva decât să realizeze obligaţiunile impuse prin legea procesual-penală, el fiind procuror ierarhic superior, abilitat să verifice cum este efectuată urmărirea penală. Acesta a oferit şi un exemplu din practica CSJ, în care se spune clar că judecătorul de instrucţie nu este în drept să se pronunţe asupra chestiunilor care, ulterior, pot fi obiectul cercetării judecătoreşti în cadrul judecării cauzei în fond.

    Acestea, dar şi alte argumente, nu au fost însă suficiente pentru a-l convinge pe Morozan, care la 17 octombrie 2012 a dispus, printr-o încheiere irevocabilă, admiterea plângerilor avocaţilor şi declararea nulă a ordonanţei procurorului Pântea. Magistratul şi-a motivat încheierea precizând că o persoană nu poate fi urmărită penal de două ori pentru aceeaşi faptă. Hotărârea judecătorului i-a pus pe procurori în  situaţia de a trimite în judecată dosarul penal aşa cum  fusese pregătit, încă în august, de procurorul Rotaru, dar contestat de Pântea.


     

     
  • 7 aprilie 2009: 7 judecători la poliţie

    „Aveau pete pe corp asemănătoare cu sângele. Dar nimeni nu s-a plâns. Atunci toţi au fost de acord cu măsura de arest”, ne-a spus unul dintre cei 7 judecători care au activat în aprilie 2009 în Comisariatele de poliţie. Pe lângă Dorin Popovici(foto), care a condamnat-o în doar câteva minute pe Oxana Radu şi alte zeci de tineri, acolo au muncit Sergiu Crutco, Mihail Drosu, Mihail Diaconu, Ion Morozan, Igor Vornicescu, Anatolie Galben.

    „Aveau pete pe corp asemănătoare cu sângele. Dar nimeni nu s-a plâns. Atunci toţi au fost de acord cu măsura de arest”, ne-a spus unul dintre cei 7 judecători care au activat în aprilie 2009 în Comisariatele de poliţie. Pe lângă Dorin Popovici(foto), care a condamnat-o în doar câteva minute pe Oxana Radu şi alte zeci de tineri, acolo au muncit Sergiu Crutco, Mihail Drosu, Mihail Diaconu, Ion Morozan, Igor Vornicescu, Anatolie Galben.

    Ion Busuioc, preşedintele Judecătoriei Centru, ne-a spus că din instanţa sa a fost un singur participant la procesele judiciare din sectoarele de poliţie. „Nu am dat aşa indicaţii, nici nu am dreptul să dau aşa indicaţii. Judecătorul a mers acolo din propria voinţă. De la Judecătoria Centru a fost doar Sergiu Crutco. Acum are probleme.”

     

     
  • Скандал в суде микрорайона Рышкановка, приправленный подозрениями в укрывательстве

    Вместо того, чтобы ответить на вопросы собравшихся, судья Геннадий Морозан убежал от них и заперся в кабинете коллеги. Между тем, люди пришли выразить протест против решения передАть дело о громком убийстве в суд, они считают, что прокуроры вошли в сговор с убийцами. Прошло полгода с тех пор, как в Оргееве был застрелен криминальный авторитет Алексей Веретко, известный в преступном мире как Красавчик.

    Вместо того, чтобы ответить на вопросы собравшихся, судья Геннадий Морозан убежал от них и заперся в кабинете коллеги. Между тем, люди пришли выразить протест против решения передАть дело о громком убийстве в суд, они считают, что прокуроры вошли в сговор с убийцами. Прошло полгода с тех пор, как в Оргееве был застрелен криминальный авторитет Алексей Веретко, известный в преступном мире как Красавчик.

     

     
  • Топ некомпетентных судей Молдовы

    Посетители сайта составили антирейтинг молдавских судей. В первую пятёрку тех, кто получил низшие оценки, вошли Дмитрий Королевски, Дмитрий Герасим, Елена Кобзак, Геннадий Морозан и Ион Цуркан. В списке служителей Фемиды с самым низким рейтингом фигурируют и известные имена, такие как Ион Плешка, Анатолий Дога, Алла Кобаняну, Адела Андроник и Михаил Чугуряну. 

    Посетители сайта составили антирейтинг молдавских судей. В первую пятёрку тех, кто получил низшие оценки, вошли Дмитрий Королевски, Дмитрий Герасим, Елена Кобзак, Геннадий Морозан и Ион Цуркан. В списке служителей Фемиды с самым низким рейтингом фигурируют и известные имена, такие как Ион Плешка, Анатолий Дога, Алла Кобаняну, Адела Андроник и Михаил Чугуряну. 

     

     
  • "Raiderul numărul unu“, salvat de judecătorul Morozan

    Judecătorul de instrucţie Ghenadie Morozan (sectorul Râşcani din Capitală) a emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele şi calculatorele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul unei percheziţii în oficiile mai multor firme aflate pe strada 31 august 1989, nr. 151. Viorel Morari, şef-interimar al Procuraturii Anticorupţie a declarat pentru "Adevărul" că judecătorul Ghenadie Morozan a invocat încălcări de procedură la efectuarea percheziţiilor şi la ridicarea documentelor de către anchetatori. Totodată, procurorul a precizat că închierea emisă de magistrat va fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie.

    Judecătorul de instrucţie Ghenadie Morozan (sectorul Râşcani din Capitală) a emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele şi calculatorele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul unei percheziţii în oficiile mai multor firme aflate pe strada 31 august 1989, nr. 151. Viorel Morari, şef-interimar al Procuraturii Anticorupţie a declarat pentru "Adevărul" că judecătorul Ghenadie Morozan a invocat încălcări de procedură la efectuarea percheziţiilor şi la ridicarea documentelor de către anchetatori. Totodată, procurorul a precizat că închierea emisă de magistrat va fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie.

    Amintim că la finele lunii iulie anchetatorii de la Procuratura Anticorupţie şi ofiţerii din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au efectuat percheziții în oficiile mai multor firme aflate pe strada 31 august 1989, nr. 151 din Chişinău, şi care ar face parte din reţeaua afaceristului Veaceslav Platon. Motivul invocat de către Procuraturii Anticorupţie a fost tentativa de însuşire a bunurilor în proporţii deosebit de mari, pe acest fiind iniţiată o urmărire penală.

     
  • Опасен для общества. Почему в Кишинёве задерживают гражданских активистов

    30 января суд сектора Рышкановка в лице Геннадия Морозана (кстати, тоже экс-прокурора) вынес постановление на изменение меры пресечения для Юрия – 30 дней в изоляторе временного содержания.

    30 января суд сектора Рышкановка в лице Геннадия Морозана (кстати, тоже экс-прокурора) вынес постановление на изменение меры пресечения для Юрия – 30 дней в изоляторе временного содержания.

     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU