Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Curdov Afanasii
Căutare avansată
foto: inprofunzime.md

Moscalciuc Galina

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 20.04.2005

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 499-VIII din 20 decembrie 2017, doamna Galina Moscalciuc se numește în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 329-V din 03 iunie 2010 numită în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1990 - 1993 specialitatea Drept, Colegiul Republican de informatică şi drept, or. Chişinău
1994 - 1999 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1987 - 1991 inspector al Secţiei generale din cadrul Arbitrajului Republicii Moldova
1991 - 1995 locţiitor al şefului Secţiei generale din cadrul Arbitrajului Republicii Moldova
1995 - 1997 şef al Secţiei generale al Arbitrajului Republicii Moldova

Data numirii în funcție: 20.04.2005

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 499-VIII din 20 decembrie 2017, doamna Galina Moscalciuc se numește în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 329-V din 03 iunie 2010 numită în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1990 - 1993 specialitatea Drept, Colegiul Republican de informatică şi drept, or. Chişinău
1994 - 1999 facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1987 - 1991 inspector al Secţiei generale din cadrul Arbitrajului Republicii Moldova
1991 - 1995 locţiitor al şefului Secţiei generale din cadrul Arbitrajului Republicii Moldova
1995 - 1997 şef al Secţiei generale al Arbitrajului Republicii Moldova

1997 - 2000 şef al secţiei administrativ-judiciare din cadrul Judecătoriei Economice a Republicii Moldova
2000 - 2001 consilier în cadrul Judecătoriei Economice a Republicii Moldova
2001 - 2002 consultant principal în cadrul Judecătoriei Economice a Republicii Moldova
2002 - 2005 consilierul preşedintelui Curţii de Apel Economice.
20.04.2005 numită, pe un termen de cinci ani, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău (Decret nr. 15-IV)
03.06.2010 numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă (Decret nr. 329-V)

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 85/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Moscalciuc Galina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 67/5 din 11 aprilie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Moscalciuc Galina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 116, menținute 95 - 81,89%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 74, menținute 58 - 78,34%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 106, menținute 88 - 83,01%;
2014, din 155 hotărâri/încheieri contestate, 139 au fost menţinute (89,67%);
2015, din 92 hotărâri/încheieri contestate, 76 au fost menţinute (82,60%);
2016 (9 luni), din 55 hotărâri/încheieri contestate, 47 au fost menţinute (85,45%). 

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 786, casate 27 - 3,433%;
2012 - cauze examinate 727, casate 24 - 3,3%;
2013 - cauze examinate 721, casate 40 - 5,54%;
2014, din 528 de cauze examinate, 14 hotărâri/încheieri au fost casate (2,65%);
2015, din 216 de cauze examinate, 7 hotărâri/încheieri au fost casate (3,2%);
2016 (9 luni), din 11 de cauze examinate, 0 hotărâri/încheieri au fost casate. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 684/31 din 31 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Buhnaci Virgiliu și a doamnelor Moscalciuc Galina, Iorgov Steliana în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Conform Hotărârii nr. 3/3 din 03 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Molscalciuc Galina pentru promovare la instanța judecătorească ierarhic superioară de nivelui Curții de Apel.

Potrivit Hotărârii nr. 85/7 din 07 octombrie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 67/5 din 11 aprilie 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 78 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 184/13 din 03 aprilie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 85/7 din 07 octombrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Moscalciuc Galina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 67/5 din 11 aprilie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor hotărîrile judecătoarei Moscalciuc Galina, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărâri/încheieri contestate 116, menținute 95 - 81,89%;
2012 - hotărâri/încheieri contestate 74, menținute 58 - 78,34%;
2013 - hotărâri/încheieri contestate 106, menținute 88 - 83,01%;
2014, din 155 hotărâri/încheieri contestate, 139 au fost menţinute (89,67%);
2015, din 92 hotărâri/încheieri contestate, 76 au fost menţinute (82,60%);
2016 (9 luni), din 55 hotărâri/încheieri contestate, 47 au fost menţinute (85,45%). 

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 786, casate 27 - 3,433%;
2012 - cauze examinate 727, casate 24 - 3,3%;
2013 - cauze examinate 721, casate 40 - 5,54%;
2014, din 528 de cauze examinate, 14 hotărâri/încheieri au fost casate (2,65%);
2015, din 216 de cauze examinate, 7 hotărâri/încheieri au fost casate (3,2%);
2016 (9 luni), din 11 de cauze examinate, 0 hotărâri/încheieri au fost casate. 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Conform Hotărârii nr. 684/31 din 31 octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Buhnaci Virgiliu și a doamnelor Moscalciuc Galina, Iorgov Steliana în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chișinău, înaintînd proiectul decretului respectiv.

Conform Hotărârii nr. 3/3 din 03 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Molscalciuc Galina pentru promovare la instanța judecătorească ierarhic superioară de nivelui Curții de Apel.

Potrivit Hotărârii nr. 85/7 din 07 octombrie 2016 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 78 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 67/5 din 11 aprilie 2014 Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 78 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 184/13 din 03 aprilie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 684/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 3/3 din 03 februarie 2017

Hotărârea nr. 67/5 din 11 aprilie 2014

Hotărârea nr. 184/13 din 03 aprilie 2012

Hotărârea nr. 85/7 din 07 octombrie 2016

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 85/7 din 07 octombrie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2014-2016, nu au fost examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Galina Moscalciuc".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 67/5 din 11 aprilie 2014, "în perioada anilor 2011-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Moscalciuc Galina".

Potrivit Hotărârii nr. 186/16 din 22 iulie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Sahanovschi Sergiu împotriva deciziei Inspecției judiciare din 26 ianuarie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 18 ianuarie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Moscalciuc Galina și a Curții de Apel Chișinău, Vascan Nina, Bostan Angela și Negru Veronica.

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disiplinar a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de Korsacova Zoia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 4556 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Korsacova Zoia privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani Moscalciuc Galina şi judecătorii Curţii de apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria. Korsacova Zoia consideră că, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău Moscalciuc Galina, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria ar fi admis careva abateri disciplinare deoarece au adoptat o hotărîre, în opinia ei, ilegală. 

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 14/4 din 30 martie 2015, a respins sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vasile Bolea, cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Galina Moscalciuc.

La data de 06 martie 2012 judecătorul Judecătoriei sectorului Buiucani mun. Chişinău Galina Moscalciuc şi judесătorii Curţii Suprеmе dе Justiţiе, Nina Cеrnat, Valeriu Arhip, Svetlana Filincova, Elena Covalenco şi Valentin Barba au fost acuzaţi în сomitеrеa abatеrilor disсiplinarе stipulatе la art. 22 alin.(1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012, procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 338/19 din 04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012. 

La data de 04 august 2011 în privința judecătorului Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău, Galina Moscalciuc, a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 22 alin.(1), lit.a, f1), și lit.k) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 55/14 din 11 noiembrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 680/46 din 20 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 55/14 din 11 noiembrie 2011.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului Galina Moscalciuc, în perioada anilor 2014- 2016, au fost depuse 24 petiţii, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada de raportare în privinţa judecătorului au fost depuse 8 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 85/7 din 07 octombrie 2016, "de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2014-2016, nu au fost examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Galina Moscalciuc".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 67/5 din 11 aprilie 2014, "în perioada anilor 2011-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Moscalciuc Galina".

Potrivit Hotărârii nr. 186/16 din 22 iulie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Sahanovschi Sergiu împotriva deciziei Inspecției judiciare din 26 ianuarie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 18 ianuarie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, Moscalciuc Galina și a Curții de Apel Chișinău, Vascan Nina, Bostan Angela și Negru Veronica.

Prin Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disiplinar a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de Korsacova Zoia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 4556 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Korsacova Zoia privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani Moscalciuc Galina şi judecătorii Curţii de apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria. Korsacova Zoia consideră că, judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău Moscalciuc Galina, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Craiu Nicolae, Bulgac Lidia, Guzun Maria ar fi admis careva abateri disciplinare deoarece au adoptat o hotărîre, în opinia ei, ilegală. 

Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 14/4 din 30 martie 2015, a respins sesizarea deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vasile Bolea, cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Galina Moscalciuc.

La data de 06 martie 2012 judecătorul Judecătoriei sectorului Buiucani mun. Chişinău Galina Moscalciuc şi judесătorii Curţii Suprеmе dе Justiţiе, Nina Cеrnat, Valeriu Arhip, Svetlana Filincova, Elena Covalenco şi Valentin Barba au fost acuzaţi în сomitеrеa abatеrilor disсiplinarе stipulatе la art. 22 alin.(1) lit. f1) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012, procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 338/19 din 04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012. 

La data de 04 august 2011 în privința judecătorului Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău, Galina Moscalciuc, a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 22 alin.(1), lit.a, f1), și lit.k) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 55/14 din 11 noiembrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 680/46 din 20 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 55/14 din 11 noiembrie 2011.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în privinţa judecătorului Galina Moscalciuc, în perioada anilor 2014- 2016, au fost depuse 24 petiţii, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada de raportare în privinţa judecătorului au fost depuse 8 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 6/4 din 27 aprilie 2012

Hotărârea nr. 55/14 din 11 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 338/19 din 04 iunie 2012

Hotărârea nr. 680/46 din 20 decembrie 2011

Hotărârea nr. 14/4 din 30 martie 2015

Hotărârea nr. 91/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 186/16 din 22 iulie 2016

Știri
  • DOC // Doi magistrați atacă în judecată CSM-ul pentru un „ok” dat Procurorului General

    Judecătoarele Galina Moscalciuc și Liubovi Bânză, reținute în dosarul mitei pentru judecători au atacat la CSJ decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care i-a permis procurorului general Eduard Harunjen să efectueze acţiuni de urmărire penală asupra lor.

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis că de acest lucru trebuie să se ocupe mai întâi Curtea de Apel Chișinău. Îțn cele din urmă colegii celor două jduecătoare vor decide dacă să anuleze Hotărârea CSM nr. 561/26 din 04 decembrie 2018 prin care a permis procurorilor să le urmărească penal. 

    Judecătoarele Galina Moscalciuc și Liubovi Bânză, reținute în dosarul mitei pentru judecători au atacat la CSJ decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care i-a permis procurorului general Eduard Harunjen să efectueze acţiuni de urmărire penală asupra lor.

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis că de acest lucru trebuie să se ocupe mai întâi Curtea de Apel Chișinău. Îțn cele din urmă colegii celor două jduecătoare vor decide dacă să anuleze Hotărârea CSM nr. 561/26 din 04 decembrie 2018 prin care a permis procurorilor să le urmărească penal. 

    Vom aminti ca la ședința din 2 Decembrie 2018, CSM a examinat în ședință închisă solicitarea procurorului general Eduard Harunjen de a porni urmărirea penală pe numele a patru judecători. Atunci, membrii CSM au acceptat iniţierea urmăririi penale pe numele a trei dintre ei, iar examinarea uneia dintre cereri a fost amânată la solicitarea judecătorului vizat, pentru a-şi putea pregăti poziţia de apărare.

    Potrivit procurorului general, judecătoarele urmează a fi cercetate prin prisma amestecului la înfăptuirea justiției și prin prisma componentei de infracțiune – pronunțarea unei hotărâri ilegale.

    Zece persoane – cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și o persoană fizică – au fost reținute pe 23 octombrie. Judecătorii sunt învinuiți că au pretins și primit sume de bani pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești. Iar medicul și cealaltă persoană fizică erau cei în interesul cărora urmau să fie emise deciziile favorabile.

    Cele cinci magistrate sunt Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc, Liubovi Brânza de la Curtea de Apel și Svetlana Tizu cu Victoria Hadârcă de la Judecătoria Chișinău.

    Sursa: deschide.md

  • Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

    Galina Moscalciuc este judecătoare din anul 2005. A activat la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017 atunci când a fost numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Totodată, în decembrie 2013, magistrata l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia.

    Aceeaşi magistrată a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.

    Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    În aprilie 2018, Galina Moscalciuc a pronunțat sentința de achitare a Stelei Pahomi, fostă membră a Consiliului de Administrație al Moldova-Agroindbank, în dosarul escrocheriilor cu acțiunile MAIB.

    Aceeași magistrată a examinat în 2017 unul din dosarele privind licitațiile trucate pentru asigurarea cu produse alimentare a grădinițelor din minicipiul Chișinău. 

    Liubovi Brânză, cea de-a doua judecătoare de la CA Chișinău reținută într-un dosar de corupție, este soția decanului Facultății de Drept din cadrul USM, Sergiu Brînza, și el reținut acum două săptămâni într-un dosar penal pornit pe faptul săvârșirii infracțiunilor de corupere pasivă și activă.

    Cu o experiență de judecătoare de 16 ani, Liubovi Brînza, face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău. Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

     

    La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

    A treia judecătoare de la CA Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători de la CA Chișinău care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat.

    Magistratele Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele în dosarele penale anunțate de procurori, au fost numite în funcția de judecătoare recent, în 2014 și respectiv, 2015. La câteva luni după numirea sa în funcție, Svetlana Tizu a ajuns în atenția presei internaționale, fiind calificată drept „cea mai sexi magistrată din lume” după ce a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii în ținute provocatoare.
    Sursa: zdg.md

  • DOC/ Ce avere declară magistrații de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel, reținuți pentru corupție

    Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

    Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

    Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

    Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

    Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

    Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

    Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

    Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

    În acea declarație, judecătoarea a indicat alți 103 mii de lei din vânzarea altui apartament, amplasat pe str. Sciusev din Chișinău. Și această tranzacție, conform datelor de la Cadastru, s-a produs mai devreme, locuința fiind vândută încă în 2015. Galina Moscalciuc a trecut aceste tranzacții și în declarația sa de avere și interese pentru anul 2016.

    ZdG a constatat că, în 2018, Vitalie Moscalciuc, fiul judecătoarei a mai vândut un apartament cu o suprafață de 101 m.p. amplasat pe str. Trandafirilor. Locuința a intrat în posesia lui Vitalie în 2010, în baza unui contract de investiții din 2007. Apartamentul a fost vândut în luna iulie 2018. Acesta este și proprietarul unui spațiu nelocativ de pe str. Vasile Alecsandri, înregistrat pe numele său și al soției. Imobilul de 28 m.p. a fost cumpărat în 2012.

    La rândul său, soția lui Vitalie Moscalciuc are domiciliul într-o casă din or. Durlești. Totodată, acesta este unul din fondatorii firmei „Sor-Reclama” SRL, înregistrată în orașul Soroca. Galina Moscalciuc a indicat în declarația sa de avere și interese pentru anul 2017 faptul că locuiește într-un apartament care nu-i aparține, ea având doar drept de abitație.

     

    Veniturile familiei Ouș

    Ludmila Ouș a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2014, fiind promovată de la Judecătoria Ciocana. În declarația de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea a indicat venituri de 250 de mii de lei de la locul ei de muncă de bază (20,8 mii de lei lunar). 35 de mii de lei magistrata susține că i-a primit de la Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne, 79,5 mii de lei de la Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă, iar alți 28,5 mii de lei de la Institutul Național al Justiției.

     

    Totodată, judecătoarea a indicat venituri de aproape 4 mii de lei din darea în arendă a unor terenuri agricole, aceasta având în proprietate aproape 3 ha. Ouș are o cotă de ⅔ dintr-un apartament de 89 m.p., amplasat pe str. București din Chișinău, un alt imobil cu suprafața de 39 m.p. și o casă de locuit obținută prin moștenire în 2005. Magistrata conduce un Nissan Tiida, fabricat și cumpărat în 2009, dar familia sa mai are, cu drept de posesie, un Nissan Qashqai, fabricat și achiziționat în 2014. În perioada 2014-2017, familia Ouș a rambursat un credit în valoare de 167,9 mii de lei.

    Averea soților Brânză, reținuți la un interval de 2 săptămâni

    Liubovi Brânză a fost promovată la CA Chișinău în 2015. Ea a raportat pentru anul 2017 un venit de 279,4 mii de lei (23, 2 mii de lei lunar), în timp ce soțul ei, Sergiu Brânză, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM) a adus acasă 193,3 mii de lei (16 mii de lei pe lună). Soții Brânză sunt proprietarii unui apartament de 120 m.p., dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brânză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 m.p.

     

    La 9 octombrie, într-un dosar de corupție a fost reținut și soțul judecătoarei, Sergiu Brânză. Conform informațiilor prezentate anterior de organele de drept, Brânză, fiind decanul Facultății de Drept a USM, ar fi primit, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin de la un avocat, membrul Comisiei de doctorat, care ar fi acționat în interesul a doi studenți doctoranzi. Decanul facultății, în schimbul banilor, urma să faciliteze susținerea tezelor de doctorat de către cei doi doctoranzi, anunțau organele de drept.

    Donațiile de care au beneficiat magistratele de la Judecătoria Chișinău

    Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecătoare în februarie 2015. Pentru anul 2017, ea a raportat un venit din salariul de funcție de 214 mii de lei (17,8 mii lunar). Magistrata a beneficiat și de două donații primite prin transfer de la Lidia Gîndac în valoare de 6970 de euro. Judecătoarea susține că locuiește „la gazdă”, într-un apartament de 67 m.p. Deși nu are în proprietate un apartament, magistrata a indicat că este proprietara a două automobile de model Renault Kangoo, fabricate în 2003 și 2006 și cumpărate în 2012 și 2017.

    Victoria Hadârcă  a devenit judecătoare în anul 2014. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei, iar în 2013, 1300 de euro și 10 mii de lei. Din 2012, Victoria Hadârcă este proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

     

    10 persoane reținute. Cum funcționa schema

    Pe lângă cele cinci judecătoare, în dosarul penal instrumentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție figurează un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar. Toți au fost reținuți în urma perchezițiilor care au avut loc marți, 23 octombrie 2018, la CA Chișină, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura mun. Chișinău, precum și la domiciliile suspecților.

    Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la CA Chișinău, precum și cei de la Judecătoria Chișinău ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați, anunța Procuratura Anticorupție. Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă, erau „clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile, precizează procurorii. Totodată, Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum un magistrat număra mai mulți bani și îi împărțea în plicuri pentru alți „destinatari”.

     

    Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută astăzi, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale.
    Sursa: zdg.md 

  • REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii

    Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi, de trei ani, este dat în căutare.

    În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru a porni urmărirea penală în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie a CSM, dar şi în hotărârile publice ale Consiliului emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

    Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi, de trei ani, este dat în căutare.

    În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru a porni urmărirea penală în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie a CSM, dar şi în hotărârile publice ale Consiliului emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

    2009 — 2010: 4 demersuri ale procurorilor şi un singur dosar care a fost clasat

    În 2009, la scurt timp după schimbarea puterii, primul judecător care a intrat sub lupa procurorilor a fost Iurie Ţurcan, magistrat la Judecătoria Economică de Circumscripţie. În decembrie 2009, Valeriu Zubco, proaspăt învestit în funcţia de procuror general, s-a adresat la CSM, solicitând demararea urmăririi penale pe numele lui Ţurcan, bănuit de exces de putere şi de pronunţarea unei hotărâri contrare legii. CSM a permis procurorilor să iniţieze ancheta, Ţurcan fiind cercetat pentru că ar fi dispus înregistrarea unui teren care aparţinea autorităţilor publice locale din Chişinău pe numele unui agent economic. Doar că, dosarul nu a mai avut finalitate, nefiind nici măcar trimis în judecată. Între timp, arestat într-un alt dosar, Iurie Ţurcan a decedat în noiembrie 2016. Atunci, toate dosarele în care figura numele magistratului au fost clasate. Ţurcan a activat în sistemul judecătoresc în anii 1997-2014.

    În ianuarie 2010, procurorul general s-a adresat către CSM, solicitând acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele Alexandrei Peni, pe atunci preşedinta Judecătoriei Ceadîr-Lunga. Procurorul general şi-a motivat solicitarea prin faptul că magistrata, „folosindu-se de situaţia de serviciu, depăşind limitele drepturilor şi atribuţiilor legale, a retras de la judecătorul Judecătoriei Ceadîr-Lunga, Serghei Pilipenco, o procedură contravenţională deja examinată şi a reexaminat-o, cu pronunţarea unei hotărâri noi”. Membrii CSM au respins demersul lui Zubco, constatând că, de fapt, nu ar exista probe care ar demonstra că dosarul examinat de Peni ar fi fost examinat, cu o zi înainte, de alt judecător. Ulterior, cel pedepsit în legătură cu acest caz a fost judecătorul Pilipenco, care s-a ales cu o „mustrare aspră” pentru încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, „denigrând probitatea morală a colegei sale prin afirmaţii precum că Alexandra Peni abuziv a rejudecat cauza administrativă”. Astăzi, Peni este magistrată la Judecătoria Comrat, după ce instanţa a fost comasată cu Judecătoria Ceadîr-Lunga, fiind colegă cu Serghei Pilipenco.

    Tot în 2010, procurorii au încercat să adreseze un demers similiar şi în privinţa judecătorului Ion Timofei, de la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Şi acest caz nu a avut finalitate, dat fiind că, în iulie 2010, CSM a refuzat să-şi dea acordul pentru pornirea urmăririi penale, după ce „sesizarea dată a fost inclusă pe ordinea de zi a CSM de mai multe ori, dar, de fiecare dată, Zubco solicita amânarea examinării pe motiv că organul de urmărire penală nu a izbutit să cerceteze toate circumstanţele”. Timofei a plecat, onorabil, din sistemul judecătoresc la început de 2013, devenind ulterior avocat. Membrii CSM au procedat la fel şi în privinţa solicitării pornirii urmăririi penale pe numele judecătoarei Stela Procopciuc de la Curtea de Apel (CA) Bălţi.

    2011, „judecătorul raider” condamnat cu suspendare

    2011 a fost anul acuzaţiilor „raider” printre judecători, după ce s-a constatat că cel puţin 12 magistraţi au emis hotărâri în cazuri suspecte de atac raider. Doar doi, însă, au ajuns în faţa justiţiei, fiind etichetaţi drept „judecători raider”, Nicolae Nogai, care activa la CA Bender, şi Andrei Istrati, de la Judecătoria r. Râşcani. În ambele cazuri, în octombrie şi noiembrie 2011, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal. Ulterior, la început de 2012, cei doi judecători au fost suspendaţi din funcţii.

    În dosarul penal pe numele lui Nicolae Nogai, justiţia a pus punct la sfârşit de mai 2015. Fostul judecător de la CA Bender, învinuit că a emis o hotărâre contrară legii, legalizând decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale Moldova-Agroindbank, achitat de prima instanţă, Judecătoria Căuşeni, în aprilie 2014, a fost condamnat, ulterior, de CA Bălţi, la trei ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice în următorii cinci ani. În temeiul art. 90, Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de doi ani. Ulterior, în mai 2015, CSJ a menţinut hotărârea instanţei de Apel. Potrivit deciziei CSJ, Nogai le-a zis judecătorilor că se căieşte sincer, iar acţiunile sale ar fi încălcări disciplinare şi nu penale. La emiterea încheierii evident ilegale careva motive sau intenţie nu a avut, se spune în decizie. În baza hotărârii instanţei de Apel, Nogai, în ianuarie 2015, a fost demis din sistemul judecătoresc.

    A decedat în timpul examinării dosarului

    Dosarul lui Andrei Istrati, care a activat la Judecătoria r. Râşcani până a fi suspendat din funcţie, a cunoscut o finalitate în iunie 2016. Istrati a fost învinuit de procurori că, împreună cu un cetăţean ucrainean, ar fi încercat, în temeiul unor acte false, să pună mâna pe acţiunile Companiei „Moldasig”. În 2012, când dosarul era remis instanţei, procurorii anunţau că acesta riscă până la 25 de ani de puşcărie. Doar că, în aprilie 2013, prima instanţă, Judecătoria Edineţ, a decis să înceteze procesul penal în privinţa acestuia. De atunci până în mai 2016, dosarul a fost examinat la CA Bălţi. Ultima şedinţă, programată în iulie 2016, nu a mai avut loc, pentru că, între timp, fostul judecător a decedat. Deşi procurorul a cerut condamnarea lui Istrati, chiar în lipsa sa, iar avocatul său, tot el, fiul magistratului, achitarea, CA Bălţi a anulat sentinţa primei instanţe, prin care procesul penal pe numele lui Istrati a fost încetat, şi a dispus încetarea procesului penal, de această dată „din motivul decesului”.

    Tot în 2011, a fost urmărit penal şi judecătorul CA Chişinău, Anatolie Minciună, el fiind anchetat pentru comiterea unui accident rutier. Dosarul penal a fost însă clasat la scurt timp, pe motiv că „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”.

    2012: Un condamnat cu suspendare, un graţiat şi un dosar clasat

    În 2012, a fost urmărit penal şi judecătorul Ivan Busuioc, pe atunci la Judecătoria Centru, Chişinău. Acesta a fost învinuit de procurori de comiterea unui accident rutier soldat cu deces, după ce, la 17 august 2012, conducând automobilul său „Toyota Rav4”, l-a tamponat mortal pe pietonul Andrei Efros. Prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 24 iunie 2014, Busuioc a fost recunoscut vinovat, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de un an, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de un an. CA Chişinău şi CSJ au menţinut sentinţa primei instanţe. Între timp, magistratul a plecat onorabil din sistemul judecătoresc.

    Sergiu Balaban a fost suspendat din funcţia de judecător al Judecătoriei Hânceşti în septembrie 2012, fiind cercetat pentru că ar fi inclus într-o hotărâre luată informaţii despre o şedinţă de judecată care, în realitate, nu a avut loc. Balaban a fost învinuit de „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. Magistraţii l-au achitat ulterior pentru primul capăt de acuzare pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii” şi l-au condamnat doar pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii la o amendă de 400 unităţi convenţionale (8 mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul justiţiei şi organelor de drept pe un termen de 5 ani. Decizia Judecătoriei Buiucani din 12 iulie 2013 a fost atacată de ambele părţi la CA Chişinău, iar ulterior, la CSJ, care, în noiembrie 2014, a respins ambele recursuri. În consecinţă, în martie 2015, judecătorul Sergiu Balaban a fost demis prin decretul preşedintelui Timofti. În octombrie 2016, printr-un decret semnat de acelaşi Timofti, Balaban a fost graţiat, având dreptul să revină în justiţie.

    Tot în 2012, procurorii au început urmărirea penală pe numele lui Sergiu Pleşca, judecător de instrucţie la Judecătoria Căuşeni, sediul Ştefan-Vodă. La 29 februarie 2012, CSM a acceptat ca procurorii să investigheze acţiunile lui Pleşca pentru corupere pasivă, abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Atunci, dosarul nu a fost făcut public, iar la câteva luni, în aprilie 2012, urmărirea penală a fost încetată, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.

    2013: Dosarul „ascuns” în care a figurat judecătoarea Moscalciuc

    Anul 2013 a început cu un dosar penal în care figura judecătorul Victor Pruteanu, pe atunci la CA Chişinău. La început de februarie 2013, procurorii anticorupţie au descins în cabinetul magistratului, suspectându-l că ar fi primit drept mită un climatizor de la o persoană pe care a numit-o administrator judiciar la o întreprindere aflată în insolvabilitate. La sfârşit de mai, dosarul a fost clasat. Dorin Compan, procurorul care a gestionat acel dosar, a explicat anterior pentru ZdG că nu s-a reuşit demonstrarea faptului că aparatul de aer condiţionat din biroul judecătorului a fost „mită”, deoarece Pruteanu ar fi plătit pentru el. „Banii au fost transmişi către altă persoană, care urma să-i dea mai departe persoanei care a declarat despre această acţiune prejudiciabilă”, susţinea Compan. În februarie 2013, Pruteanu se plângea la CSM că procurorii au mediatizat cazul său, deşi i-ar fi promis că nu vor face acest lucru. La sfârşit de 2016, Victor Pruteanu a plecat, benevol, din sistemul judecătoresc.

    Tot în 2013, sub lupa procurorilor ajunsese şi magistrata Galina Moscalciuc, de la Judecătoria Buiucani, actuala Judecătorie Chişinău. Aceasta a fost investigată pentru corupere pasivă, dar dosarul nu a avut finalitate, solicitarea procurorului general interimar Andrei Pântea fiind examinată în şedinţă închisă, pe motiv că ar „conţine presupuneri de fapte de corupţie şi date care ar putea afecta imaginea unui judecător şi a instanţei”. În aprilie 2013, Moscalciuc s-a plâns la CSM pe acţiunile organului de urmărire penală. „Deoarece conţine date cu caracter confidenţial”, s-a decis ca informaţia să fie analizată, la fel, în şedinţă închisă, fără a fi anunţate rezultatele. Reprezentanţii Procuraturii Generale (PG) ne-au anunţat că dosarul pe numele Galinei Moscalciuc a fost clasat în martie 2013, el fiind pornit în perioada în care procurorii nu aveau nevoie de acordul CSM pentru a urmări penal un judecător. În acea perioadă, Moscalciuc examina dosarului lui Ion Perju, acuzat de moartea lui Valeriu Boboc, pe care l-a achitat. Ulterior, sentinţa magistratei a fost anulată de instanţele superioare. Moscalciuc a făcut parte şi din completul care a emis sentinţa de condamnare pe numele lui Vladimir Filat.

    Dosarul judecătorului prins cu 200 USD, din nou la CSJ

    Tot în şedinţă închisă, în noiembrie 2013, s-a examinat demersul procurorului general de pornire a urmăririi penale pe numele judecătoarei Aliona Corcenco, de la CA Bălţi, dar CSM a respins demersul procurorului. Judecătoarea activează în continuare în sistem. În 2013, a fost urmărit penal şi judecătorul Gheorghe Muntean, pe atunci la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. El era bănuit că, în 2009, a pus sechestru pe proprietatea unei părţi din litigiu, la scurt timp schimbându-şi decizia. Ulterior, procurorii au emis ordonanţă de încetare în acest dosar, iar Muntean a revenit în fotoliul de judecător. Recent, el a încercat să plece onorabil din sistem, dar CSM nu i-a acceptat cererea şi l-a demis. Membrii CSM au făcut referire la dosarul penal în care magistratul a figurat în 2013.

     

    În 2013, în plin proces de reformare şi sub presiunea instituţiilor europene care au pompat zeci de milioane de euro în justiţia R. Moldova, a fost reţinut în flagrant, luând mită, un prim judecător. În octombrie 2013, Gheorghe Popa era magistrat la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut primind 200 USD de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, fiind prezentat ca un argument că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului.

    Pe 8 aprilie 2014, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Popa la şapte ani de închisoare cu executare şi i-a aplicat o amendă record, de 160 mii de lei. Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele de judecată din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013 — aprilie 2014. Ulterior, CA Chişinău l-a pedepsit doar cu o amendă penală, CSJ a trimis dosarul la rejudecare, pentru ca, în final, CA Chişinău să-l achite pe magistrat. Acum, dosarul este examinat de CSJ, Popa fiind, în continuare, suspendat din funcţie.

    Singura magistrată condamnată cu executare, căutată de aproape trei ani

    Tot în 2013, la câteva zile după reţinerea lui Popa, în custodia organelor de drept a ajuns şi judecătoarea Elena Roibu, de la Criuleni, învinuită că a împărţit o mită de două mii de euro cu avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov. Joi, 26 iunie 2014, Elena Roibu şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov participau la ultima şedinţă de judecată de pe dosar. În momentul în care judecătorii s-au retras să delibereze, cele două au părăsit sala de şedinţe a Judecătoriei Ciocana şi au dispărut, fiind condamnate, în lipsă, la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape trei ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă de cele două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie. Aceasta rămâne singurul magistrat condamnat, definitiv şi irevocabil, la închisoare reală, în ultimii opt ani în R. Moldova.

     

    Dorin Coval, de la Judecătoria Căuşeni, a ajuns pe mâna procurorilor tot în toamna anului 2013. În primul dosar în care figurează numele său, magistratul, suspendat din funcţie, a fost învinuit că împreună cu un consultant al instanţei ar fi primit mită în tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei. Dosarul a fost trimis spre examinare la Judecătoria Botanica, iar ulterior, acesta a fost comasat cu alte două dosare deschise pe numele judecătorului, ambele pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Potrivit procurorilor, în august 2013, magistratul a introdus într-o hotărâre a sa date ce nu corespund realităţii. Instanţa, însă, nu a pronunţat sentinţa pe numele lui Coval, ultima şedinţă de judecată pe dosar având loc la sfârşitul săptămânii trecute.

    Şi Corneliu Caşcaval, fost preşedinte interimar al Judecătoriei Vulcăneşti, a fost cercetat penal în toamna anului 2013, fiind acuzat că ar fi pierdut, la propriu, mai multe dosare pe care le gestiona, dar şi pentru că, în ultimii trei ani, nu a motivat aproape 100 de hotărâri din cele pronunţate. În noiembrie 2015, însă, învinuitul Caşcaval a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă pe numele său fiind clasată. Între timp, Caşcaval a fost demis din sistem.

    Ex-preşedintele Judecătoriei Glodeni, achitat de două instanţe

    În 2014, singurul dosar notoriu în care a figurat un judecător a fost cel deschis în luna aprilie pe numele lui Ion Cazacu (foto sus), preşedintele de atunci al Judecătoriei Glodeni. Deşi reţinut cu mare fast, dosarul magistratului a avut o finalitate ca multe alte dosare deschise în aceşti ani. Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat, prin intermediul procurorului din Glodeni, Liviu Velişco. Pentru această sumă, inculpatul urma, conform procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Atunci a fost reţinut şi judecătorul, dar şi Petru Tincu, cel care ar fi dat banii. Ambii au fost trimişi în judecată. În 2016, şi Judecătoria Chişinău şi CA Chişinău i-au achitat însă pe inculpaţi, motivând cu faptul că „nu rezultă să fi fost prezentate de acuzarea de stat probe ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor CNA ar fi fost comise infracţiunile incriminate”, magistraţii ajungând la concluzia că la mijloc ar fi o provocare. Acum, dosarul va fi examinat de CSJ. În 2015, şi procurorul Liviu Velişco, cel care iniţial a colaborat cu ancheta pentru reţinerea judecătorului, a ajuns să fie urmărit penal. La scurt timp, acesta şi-a dat demisia, iar ulterior, a plecat din ţară, evitând să depună mărturii în acest dosar.

    În 2014, CSM a refuzat acordul de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei Maria Ţurcan, de la Judecătoria Botanica, acum Judecătoria Chişinău. Ţurcan activează şi astăzi în sistem. La fel au procedat şi în cazul judecătorilor Ivan Busuioc, de la Judecătoria Centru, anchetat penal anterior pentru producerea unui accident rutier, Mihail Ciugureanu, de la CA Chişinău, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, toţi patru de la CA Economică. Aceştia au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, însă CSM a refuzat ca magistraţii să fie urmăriţi penal. În cazul celor patru judecători de la CA Economică, iniţial, CSM şi-a dat acordul, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de acestă dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Tot în 2014, CSM a acceptat demersul procurorului general pentru a începe un nou dosar penal pe numele judecătorului Iurie Ţurcan, învinuit că ar fi participat la trucarea distribuirii aleatorii a mai multor dosare. Ţurcan însă nu a mai ajuns să fie condamnat, el decedând în 2016, pe când era reţinut într-un alt dosar.

    P.S. În ediţia următoare aflaţi cum s-au finalizat dosarele penale deschise pe numele judecătorilor începând cu 2015, dar şi cum motivează reprezentanţii justiţiei faptul că NU avem judecători condamnaţi care să stea în puşcărie!
    sursa: zdg.md

  • Judecători cu probleme de integritate printre magistraţii specializaţi în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, desemnaţi de CSM

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

    Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

    Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, la sfârşitul lunii februarie, magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare în noiembrie 2016. În lista judecătorilor care, printre altele, vor decide dacă o instituție va putea fi testată sau nu de CNA, au ajuns mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigații jurnalistice.

    Potrivit hotărârii CSM, cei 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel sunt desemnați pe termen de un an. Regulamentul în baza căruia aceştia au fost selectați stabilește, printre altele, că în ultimii trei ani magistraţii nu ar fi trebuit să fie implicaţi în activități contrare intereselor funcției publice, inclusiv situații care provoacă conflict de interese sau factori de risc.

    Printre judecătorii care vor da acordul pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii este Anatolie Minciună, promovat la Curtea de Apel Chișinău în 2008. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de fostul președinte Vladimir Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, inclusiv că l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscută drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. 

    Oxana Robu, de la aceeași instanță, se numără printre magistrații care urmau să primească apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    O altă magistrată, Galina Moscalciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Şedinţele s-au desfăşurat cu uşile închise, deşi societatea civilă a cerut în repetate rânduri examinarea publică a cazului. Totodată, în decembrie 2013, ea l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia. Totodată, magistrata a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. 

    Iulia Cimpoi, Eugenia Fistican și Svetlana Caitaz se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de membrii CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Toate trei au optat pentru prima opțiune. Între timp, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir. 

    Care este rolul magistraților desemnați, potrivit noii legi

    Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că, potrivit noilor prevederi, evaluarea integrităţii instituţionale se va face în patru etape, prima fiind evaluarea respectării de către instituție a politicilor anticorupție. În cazul în care nu sunt respectate mai multe dintre aceste politici și există bănuiala rezonabilă că angajații se dedau actelor de corupție, CNA poate demara testarea entității. 

    Centrul trebuie să obţină acceptul instanţei de judecată. Magistratul va decide dacă argumentele sunt suficiente sau nu pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii. „Dacă da, împreună cu judecătorul este fixat eşantionul: 10%, 30% etc din angajaţi. După această etapă a testării, rezultatele sunt supuse din nou controlului judecătoresc şi stabileşte dacă au fost depăşite sau nu limitele de către testor. Dacă consideră că limitele au fost depăşite, testul poate fi anulat. Dacă judecătorul nu va autoriza testarea integrităţii aleatorie a instituţiei respective, putem continua evaluarea instituţiei şi în lipsa testării”, a explicat anterior Cristina Ţărnă, director adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie, în cadrul unei şedinţe anterioare a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţii

    Rezultatele confirmate de judecător vor fi incluse într-un raport în care vor fi descrise riscurile. Documentul va fi făcut public, fiind scoase numele persoanelor. Instituţia are la dipoziţie o lună pentru a remedia carenţele indicate în raport. Conducătorul întocmeşte un plan, iar în următoarele două luni trebuie să-l pună în aplicare. Mai târziu CNA poate să vină cu o evaluare repetată. Astfel, şeful instituţiei ar putea avea până la trei avertizări, legea propriu-zisă fiind considerată la fel o avertizare. 

    „Pentru noi concluzia ar fi că el nu este un manager bun de instituţie având practic trei avertizări. Asta înseamnă că acest conducător asigură existenţa instituţiei în interes privat şi nu în interesul public. Este treaba conducătorului să decidă dacă îi concediază pe subalternii care au picat testul. CNA informează pe cel care l-a numit în funcţie de şef că acesta conduce instituţia de o manieră ineficientă şi recomandăm să-l înlocuiască cu o altă persoană”, a adăugat Cristina Ţărnă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • 9 pretendenți la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. Sunt 7 locuri vacante

    Nouă magistrați aspiră la cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Majoritatea dintre ei sunt de la Judecătoria Chișinău.

    La următoarea ședință, din 21 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va examina candidaturile pentru funcțiile de judecător la Curtea Apel. Șase pretendenți sunt de la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de:

    Viorica Mihaila, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Virgiliu Buhnaci, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Alexandru Spoială, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana);
    Galina Moscalciuc, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani);
    Nicolae Costin, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
    Iurie Potînga, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

    Nouă magistrați aspiră la cele șapte funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Majoritatea dintre ei sunt de la Judecătoria Chișinău.

    La următoarea ședință, din 21 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va examina candidaturile pentru funcțiile de judecător la Curtea Apel. Șase pretendenți sunt de la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de:

    Viorica Mihaila, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Virgiliu Buhnaci, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Botanica);
    Alexandru Spoială, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana);
    Galina Moscalciuc, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani);
    Nicolae Costin, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
    Iurie Potînga, judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

    Toți au fost evaluați de Colegiul de evaluare cu calificativul ”foarte bine”.

    Alți trei magistrați sunt: Diana Cristian și Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni, și Vitalie Cotorobai, de la Judecătoria Hâncești.

    Amintim că, la sfârșitul anului trecut, mai mulți judecători de la CA și-au dat demisia. Unul dintre motivele plecărilor masive din sistemul de justiție, inclusiv de la CA Chișinău, ar fi reforma sistemului de pensii. Ulterior, alți șase magistrați au fost numiți judecători la CA Chișinău.

    De asemenea, de la 1 ianuarie 2017, toate procesele de judecată de la CA Chișinău au loc doar în incinta sediului de pe strada Teilor, 4, sectorul Botanica al capitalei. Anterior, din cauza lipsei de spațiu, Curtea de Apel Chișinău își desfășura activitatea în două sedii, unul situat în sectorul Centru, iar celălalt – în sectorul Botanica al capitalei.

    De asemenea, la următoarea ședință, Plenul CSM va examina lista judecătorilor propuşi pentru acordarea titlului onorific/Diploma de Onoare a CSM. În total, este vorba de 57 de magistrați. Magistrații Vasile Stihii, de la Judecătoria Orhei, și Maria Iftodi, de la Judecătoria Edineț, ar putea primi titlul de Veteran al sistemului judiciar.

    Astfel, Diploma de onoare ar putea fi acordată la:

    2 judecători de la Curtea Supremă de Justiție: Oleg Sternioală și Ion Druță;
    16 judecători de la Curtea de Apel Chișinău, printre care președintele Curții – Ion Pleșca;
    9 judecători de la Curțile de Apel Bălți, Comrat și Cahul;
    28 de judecători – de la instanțele de fond.

    sursa: bizlaw.md

  • Ultimul cuvânt pentru 19 ani

    Vla­di­mir Filat, fost pre­mier în peri­oada 2009 — 2013, riscă să-şi petreacă urmă­to­rii 19 ani după gra­tii. Adri­ana Beţi­şor, pro­cu­ro­rul care instru­men­tează acest dosar, a anu­nţat, după şedinţa de jude­cată de mier­curi, 22 iunie, că a mai soli­ci­tat jude­că­to­ri­lor, pe lângă detenţie, o amendă de 3 mii de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 60 de mii de lei, pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii publice pe un ter­men de cinci ani, dar şi con­fis­ca­rea ave­rii fos­tu­lui prim-ministru.

    Dosa­rul penal pe numele lui Vlad Filat, tri­mis în jude­cată la sfârşit de decem­brie 2015, a ajuns la final. Mier­curi, 22 iunie 2016, la Jude­că­to­ria Buiu­cani, au avut loc dez­ba­te­rile judi­ci­are. S-a luat o pauză până luni, 27 iunie 2016, când com­ple­tul de jude­că­tori urmează să-i ofere fos­tu­lui pre­mier ulti­mul cuvânt. „Am soli­ci­tat să fie apli­cată o pedeapsă de 19 ani de închi­soare, cu cumul total, atât pen­tru coru­pere pasivă cât şi pen­tru tra­fic de influ­enţă, 3.000 de uni­tăţi con­venţio­nale amendă (echi­va­len­tul a 60 de mii de lei, n.r.) şi, res­pec­tiv, pri­va­rea de a ocupa fun­cţii publice pen­tru o peri­oadă de 5 ani. Reieşind din fap­tul că bunu­rile care le-a obţi­nut ca urmare a pri­mi­rii remu­ne­ra­ţiei ili­cite de la denu­nţă­to­rul Şor, a fost soli­ci­tată con­fis­ca­rea bunu­ri­lor mate­ri­ale sau con­tra­va­loa­rea aces­tora, pe care a fost apli­cat seches­tru. Pe 27 iunie (luni, ora 11.00, n.r.) va fi ulti­mul cuvânt al dlui Vlad Filat, iar dân­sul, dacă doreşte, se va folosi de acest drept. Până acum, el nu a făcut nicio decla­ra­ţie. Din decla­ra­ţi­ile avo­ca­ţi­lor şi din câte cunosc, nu şi-a recu­nos­cut vina şi ple­dează nevi­no­vat”, a spus Beţi­şor.

    Vla­di­mir Filat, fost pre­mier în peri­oada 2009 — 2013, riscă să-şi petreacă urmă­to­rii 19 ani după gra­tii. Adri­ana Beţi­şor, pro­cu­ro­rul care instru­men­tează acest dosar, a anu­nţat, după şedinţa de jude­cată de mier­curi, 22 iunie, că a mai soli­ci­tat jude­că­to­ri­lor, pe lângă detenţie, o amendă de 3 mii de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 60 de mii de lei, pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii publice pe un ter­men de cinci ani, dar şi con­fis­ca­rea ave­rii fos­tu­lui prim-ministru.

    Dosa­rul penal pe numele lui Vlad Filat, tri­mis în jude­cată la sfârşit de decem­brie 2015, a ajuns la final. Mier­curi, 22 iunie 2016, la Jude­că­to­ria Buiu­cani, au avut loc dez­ba­te­rile judi­ci­are. S-a luat o pauză până luni, 27 iunie 2016, când com­ple­tul de jude­că­tori urmează să-i ofere fos­tu­lui pre­mier ulti­mul cuvânt. „Am soli­ci­tat să fie apli­cată o pedeapsă de 19 ani de închi­soare, cu cumul total, atât pen­tru coru­pere pasivă cât şi pen­tru tra­fic de influ­enţă, 3.000 de uni­tăţi con­venţio­nale amendă (echi­va­len­tul a 60 de mii de lei, n.r.) şi, res­pec­tiv, pri­va­rea de a ocupa fun­cţii publice pen­tru o peri­oadă de 5 ani. Reieşind din fap­tul că bunu­rile care le-a obţi­nut ca urmare a pri­mi­rii remu­ne­ra­ţiei ili­cite de la denu­nţă­to­rul Şor, a fost soli­ci­tată con­fis­ca­rea bunu­ri­lor mate­ri­ale sau con­tra­va­loa­rea aces­tora, pe care a fost apli­cat seches­tru. Pe 27 iunie (luni, ora 11.00, n.r.) va fi ulti­mul cuvânt al dlui Vlad Filat, iar dân­sul, dacă doreşte, se va folosi de acest drept. Până acum, el nu a făcut nicio decla­ra­ţie. Din decla­ra­ţi­ile avo­ca­ţi­lor şi din câte cunosc, nu şi-a recu­nos­cut vina şi ple­dează nevi­no­vat”, a spus Beţi­şor.

    Popa: Pedeapsa cerută de Beţişor este „neomenească”

    Igor Popa, avo­ca­tul celui care a fost pre­mier în anii 2009-2013, a anu­nţat că pedeapsa cerută de Adri­ana Beţi­şor este una „neo­me­nească”. Tot­o­dată, apă­ră­to­rul a menţio­nat că dosa­rul lui Filat este unul fără probe şi cu multe încăl­cări. „90% sunt probe colec­tate con­trar legi­sla­ţiei. Pro­cu­ro­rii au mers doar pe pre­su­pu­neri. Ilan Shor este o per­soană dubi­oasă, care nu poate fi mar­tor”, a decla­rat Popa, care a anu­nţat că luni, 27 iunie, atunci când Filat are oca­zia să vor­bească pen­tru ultima dată în cadrul dosa­ru­lui, în prima instanţă, acesta, „dacă va fi în stare, va vorbi”.

    Marţi, 21 iunie, Vlad Filat şi-a pier­dut cunoş­tinţa în tim­pul şedinţei de jude­cată, după ce, timp de 17 zile, nu a mân­cat, anu­nţând ante­rior că intră în greva foa­mei, până când nu va obţine drep­tul ca şedinţele din dosa­rul său să fie publice. Şedinţa a fost între­ruptă, fiind che­mată ambu­lanţa. Mier­curi dimi­neaţa, Depar­ta­men­tul Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are (DIP) anu­nţa că fos­tul pre­mier a renu­nţat la greva foa­mei. Igor Popa, avo­ca­tul lui Filat, a spus pre­sei că cli­en­tul său ar fi fost deter­mi­nat de medici să renu­nţe la acţiu­nea de pro­test.

    Judecătorii care-i decid soarta lui Filat

    Vlad Filat a fost reţi­nut pe 15 octom­brie 2015, după ce busi­ne­ss­ma­nul Ilan Şor, fiind învi­nuit în dosa­rul fra­u­de­lor de la Banca de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM), l-a denu­nţat, acu­zând că i-ar fi dat fos­tu­lui pre­mier mită în valoare de 250 de mili­oane USD. La scurt timp, Filat a fost ares­tat, iar la sfârşi­tul lunii decem­brie 2015, dosa­rul a fost tri­mis în instanţa de jude­cată.

    După ulti­mul cuvânt la care are drep­tul fos­tul lider al PLDM, care încă este depu­tat în Par­la­men­tul R. Mol­dova, urmează ca jude­că­to­rii să intre în deli­be­rare, pen­tru pro­nu­nţa­rea sen­tinţei. Cei trei jude­că­tori care exa­mi­nează acest dosar sunt Andrei Nicul­cea, Galina Mos­cal­ciuc şi Ser­giu Lazări. Nicul­cea este jude­că­tor din iulie 2015. Îna­inte de a îmbrăca roba de magis­trat, acesta a fost pro­cu­ror, ini­ţial, în rai­oa­nele Can­te­mir şi Cău­şeni, iar din 2010, în secţia judiciar-penală din cadrul Dire­cţiei Judi­ci­are a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale. Galina Mos­cal­ciuc este jude­că­toare din anul 2005 şi a acti­vat toată cariera în cadrul Jude­că­to­riei Buiu­cani. Mos­cal­ciuc este jude­că­toa­rea care l-a achi­tat pe Ion Perju, poli­ţis­tul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, în dosa­rul 7 apri­lie. Ulte­rior, sen­tinţa magis­tra­tei a fost anu­lată de instanţele supe­ri­oare. Ser­giu Lazări este jude­că­tor din anul 1990, fiind şi el fost pro­cu­ror. Lazări a ajuns la Jude­că­to­ria Buiu­cani încă în 1993. Acesta s-a remar­cat în ulti­mii ani printr-o rela­ţie bru­tală cu presa, refu­zând acce­sul la mai multe şedinţe de jude­cată. Lazări este jude­că­to­rul care exa­mi­nează, de mai bine de cinci ani, dosa­rul fos­tu­lui comi­sar adjunct al mun. Chi­şi­nău, Iacob Gume­niţă, fără a pro­nu­nţa sen­tinţa. De câteva luni, Lazări a anu­nţat că a ple­cat în deli­be­rare, fără a anu­nţa data pro­nu­nţă­rii sen­tinţei.
    sursa: zdg.md

  • „Finpar Invest”: Cine sunt judecătorii care l-au „împroprietărit” pe Plahotniuc?

    Judecătorii Curții de Apel Chișinău, care acum două zile, pe 24 noiembrie curent, au recunoscut ca legală încheierea emisă pe 17 iunie curent de la Judecătoria Buiucani prin care Agenția Proprietății Publice a fost obligată să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu „Finpar Invest” asupra unui teren de 1,17 hectare de pe strada Ghioceilor din capitală, sunt Ion Muruianu, Ana Gavriliță și Nelea Budăi, cunoscuți opiniei publice pentru problemele grave de integritate pe care le au.

    Ion Muruianu, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, este vizat în mai multe dosare pierdute de R. Moldova la CEDO.

    De asemenea, magistratul a fost vizat în 34 de plângeri depuse la Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Judecătorii Curții de Apel Chișinău, care acum două zile, pe 24 noiembrie curent, au recunoscut ca legală încheierea emisă pe 17 iunie curent de la Judecătoria Buiucani prin care Agenția Proprietății Publice a fost obligată să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu „Finpar Invest” asupra unui teren de 1,17 hectare de pe strada Ghioceilor din capitală, sunt Ion Muruianu, Ana Gavriliță și Nelea Budăi, cunoscuți opiniei publice pentru problemele grave de integritate pe care le au.

    Ion Muruianu, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, este vizat în mai multe dosare pierdute de R. Moldova la CEDO.

    De asemenea, magistratul a fost vizat în 34 de plângeri depuse la Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ana Gavriliță, de asemenea, are șase dosare pierdute la CEDO. Anterior, ea a fost acuzată că ar fi dispus achitarea de către o firmă a unui împrumut de patru milioane de lei în baza unor acte false.

    Și numele judecătoarei Nelea Budăi este binecunoscut opiniei publice. Magistrata s-a făcut remarcată grație proprietăților pe care le deține. Ea este proprietara unei case, estimată de experți la peste cinci milioane de lei.

    Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice, însă nu a fost niciodată sancţionată. De exemplu, acum doi ani, vicedirectorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Vadim Vrabie, a depus o sesizare la CSM referitor la acţiunile judecătoarelor Nelea Budăi şi Nina Traciuc, invocând că acestea ar fi admis probe presupus false în examinarea dosarului „Moldtranselectro” – „Termoelectrica”. Aceste acţiuni ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova faţă de compania românească.

    Oficial, „Moldtranselectro” îi datorează companiei „Termoelectrica” 32 de milioane de dolari pentru curentul livrat în anii 1999-2001. În urma unor procese, întreprinderea moldovenească s-a pomenit că mai are de achitat, pe lângă această sumă, încă 15 milioane de dolari unei firme din Bucureşti, care ar fi primit în cesiune de la „Termoelectrica” o parte din datorie. Într-o hotărâre adoptată la 18 decembrie 2012, CSM a constatat că dosarul este încă la etapa examinării, de aceea verificarea celor invocate de vicedirectorul SIS ar constitui „o imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiţiei“.

    Nelea Budăi figurează printre judecătorii vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este vorba de cazul unei femei sterilizate fără permisiunea ei în maternitate, care a primit compensaţii derizorii în instanţele naţionale, pentru malpraxis. CEDO a dictat despăgubiri de 12 000 de euro.

    În prima instanță, firmei „Finpar Invest” i-a făcut „dreptate” judecătoarea de la Buiucani, Galina Moscalciuc, cea care l-a absolvit de pedeapsă pe polițistul Ion Perju, judecat pentru că l-ar fi omorât pe Valeriu Boboc.

    Tot Moscalciuc a fost vizată și de fosta ministră a Educației, Maia Sandu, care a acuzat-o că ar fi emis o hotărâre prin care i-a interzis să îl concedieze pe un director de școală profesională, ajuns la pensie.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc a examinat anterior și o cauză civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului de atunci, Vlad Plahotniuc, solicita despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.

    Precizăm că, pe 24 noiembrie curent, Curtea de Apel Chișinău a obligat Agenția Proprietății Publice să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu „Finpar Invest” asupra unui teren de 1,17 hectare de pe strada Ghioceilor din capitală. De menționat că pe acest teren sunt amplasate sediile celor două grupări media care îi aparțin lui Vlad Plahotniuc și care includ patru televiziuni și trei posturi de radio.

    Potrivit unei investigații a RISE Moldova, „Finpar Invest” SRL, cea mai veche companie a familiei Plahotniuc, a fost fondată în 1993, cu denumirea de Centrul de profilaxie a infracțiunilor și reabilitare a minorilor „MINOR” SRL, cu un capital social de 35 de mii de ruble.
    sursa: ziarulnational.md

  • APĂRĂTORII DREPTURILOR AU ÎNDEMNAT CONDUCEREA JUDECĂTORIEI BUIUCANI ŞI CURŢII DE APEL SĂ MONITORIZEZE ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR

    Căldare şi Ureche au relatat cum la Judecătoria Buiucani magistratul Galina Moscalciuc a pronunţat o decizie pe recursului lui Alexei Creciun, care este mort deja de şase luni şi este îngropat în raionul Ştefan Vodă.
    Potrivit lui Căldare, defunctul Creciuc conform documentelor este directorul companiei Sistem Construct SRL., care a beneficiat de credite la Banca de Economii.

    Căldare şi Ureche au relatat cum la Judecătoria Buiucani magistratul Galina Moscalciuc a pronunţat o decizie pe recursului lui Alexei Creciun, care este mort deja de şase luni şi este îngropat în raionul Ştefan Vodă.
    Potrivit lui Căldare, defunctul Creciuc conform documentelor este directorul companiei Sistem Construct SRL., care a beneficiat de credite la Banca de Economii.

    Igor Căldare a relatat că „pe 13 aprilie 2014 Alexei Creciun a fost ucis”, dar „în judecătoria moldovenească pe recursurile sale lucrau judecători, semnând documente cu mâna sa moartă”.

    „Noi, apărătorii drepturilor, lent, pas cu pas, vom desfiinţa acest sistem judiciar şi îl vom obliga să funcţioneze onest şi transparent”, a menţionat Căldare, relatând că Curtea de Apel pe 17 februarie 2015 a aprobat decizia judecătoarei Moscalciuc privind recursul lui Creciun.

    Participanţii conferinţei de presă au accentuat că îşi doresc ca şi Dolghieru, şi Pleşca să atragă atenţie la ce se întâmplă în judecătoriile pe care le conduc.
    „Dorim ordine în instanţele de judecată, societatea are dreptul să ştie cine şi cu ce scop a ordonat asemenea decizii ale judecătorilor (Ţurcanu şi Moscalciuc), care le-au fost motivele”, a menţionat Căldare.

    Denis Ureche şi Igor Căldare au spus că Alexei Creciun formal conduce două companii, căror BEM le-a acordat 2,9 mil. de euro. Banii nu au fost returnaţi şi puţin probabil că vor fi cândva returnaţi.

     
     
  • A ajuns-o CUȚITUL la OS. Maia Sandu, supărată FOC pe judecători

    Surprinzător, dar judecătorul Galina Moscalciuc de la Judecătoria Buiucani îi dă câștig de cauză reclamantului și anulează ordinul de concediere.

    Surprinzător, dar judecătorul Galina Moscalciuc de la Judecătoria Buiucani îi dă câștig de cauză reclamantului și anulează ordinul de concediere. În motivare este repetat același argument: întrucât persoana respectivă a fost angajată în 1986, când nu exista temeiul de concediere în legătură cu împlinirea vârstei de 65 de ani, concedierea este ilegală.

     

     
  • Cum a fost achitat Ion Perju

    Galina Moscalciuc, judecătoarea care a decis că fostul poliţist Ion Perju nu l-a ucis pe Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, îşi motivează decizia prin faptul că „actul de acuzare în privinţa inculpatului se bazează pe presupuneri şi dubii”.

    Galina Moscalciuc, judecătoarea care a decis că fostul poliţist Ion Perju nu l-a ucis pe Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, îşi motivează decizia prin faptul că „actul de acuzare în privinţa inculpatului se bazează pe presupuneri şi dubii”. Magistrata scrie în motivarea sentinţei că procurorul Vladimir Moşneaga a recurs la înscrierea în dosar a unor date false, iar majoritatea probelor au fost acumulate cu încălcări ale legislaţiei, motiv pentru care le-a anulat. Totodată, Ion Perju a declarat în instanţă că a fost victima unei înscenări pusă la cale de Ruslan Saachian, fost şef al Poliţiei Criminale, care, în campania electorală din 2009, i-a cerut să-i spioneze pe liderii PLDM, aflat atunci în opoziţie.

     
  • (VIDEO) Anti-premiile ”inimă neagră” acordate pentru dosarul 7 aprilie 2009

    Funcţionarii implicaţi în torturile şi maltratările din aprilie 2009 sunt oameni cu INIMA NEAGRĂ: Societatea civilă face publică lista persoanelor care s-au evidenţiat prin sfidare gravă a drepturilor fundamentale ale omului în aprilie 2009.

     

     
  • Singurul învinuit de moartea lui Valeriu Boboc, ucis pe 7 aprilie 2009, a fost ACHITAT. Părinții lui Boboc, în LACRIMI

    După aproape patru ani de ședințe de judecată, magistratul Galina Moscalciuc de la Judecătoria Buiucani l-a achitat pe polițistul Ion Perju, singurul învinuit de moartea lui Valeriu Boboc, tânărul ucis în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009.

    După aproape patru ani de ședințe de judecată, magistratul Galina Moscalciuc de la Judecătoria Buiucani l-a achitat pe polițistul Ion Perju, singurul învinuit de moartea lui Valeriu Boboc, tânărul ucis în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009.

    Perju s-a arătat mulțumit de decizia instanței și spune că este una corectă. „Este o decizie așteptată, pentru că eu nu sunt vinovat. Nu pot să vă spun ce va fi mai departe, voi fi restabilit în funcție ori nu, urmează să discut cu avocatul și să vedem cum facem. Sunt bucuros că până la urmă s-a demonstrat că eu nu sunt vinovat”, a spus Ion Perju.

     
  • Nu uitați magistratul care l-a achitat pe Perju pentru omorul lui Boboc

    Magistratul Galina Moscalciuc l-a achitat pe polițistul Perju Ion învinuit de omorul lui Valeriu Boboc la 7 aprilie 2009.

     
  • Judecătoarea Moscalciuc, de neclintit

    Judecătoarea Galina Moscalciuc va examina în continuare cauza civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, vrea să obţină despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.
    Şi asta chiar dacă recuzarea magistratului a fost solicitată în repetate rânduri.

    Judecătoarea Galina Moscalciuc va examina în continuare cauza civilă prin care prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, vrea să obţină despăgubire morală de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa.
    Şi asta chiar dacă recuzarea magistratului a fost solicitată în repetate rânduri.

     
  • Procurorii sunt nemulţumiţi de judecătoarea Galina Moscalciuc

    Procurorii de la PG au solicitat astăzi recuzarea judecătoarei Galina Moscalciuc care examinează cauza penală a lui Ion Perju, poliţist învinuit de uciderea lui Valeriu Boboc la 7 aprilie 2009, potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale.

    Procurorii de la PG au solicitat astăzi recuzarea judecătoarei Galina Moscalciuc care examinează cauza penală a lui Ion Perju, poliţist învinuit de uciderea lui Valeriu Boboc la 7 aprilie 2009, potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale.

    În cadrul şedinţei de judecată pe cazul lui Ion Perju ce s-a desfăşurat astăzi la Judecătoria sec. Buiucani, procurorii au cerut recuzarea judecătoarei Galina Moscalciuc, pentru că aceasta a manifestat, spun procurorii, un comportament lipsit de imparţialitate faţă de cazul inculpatului.

     
  • Генпрокуратуре не понравилась судья по делу Иона Пержу

    Генеральная прокуратура потребовала отвода судьи сектора Буюкань Галины Москалчук, которая занимается уголовным делом по обвинению бывшего полицейского Иона Пержу, и требует назначить новый состав суда.
    Прокуратура мотивирует требование "отсутствием беспристрастности в поведении судьи". В качестве примера указывается отклонение судьей ходатайства прокурора изменить меру пресечения с домашнего ареста на предварительное заключение, а также отказ в приеме записанных на магнитную ленту перехваченных телефонных разговоров подозреваемого, из которых следует, что он пытался повлиять на выступающих по делу свидетелей. 27-летний инспектор криминальной полиции Генерального комиссариата Ион Пержу обвиняется в причинении вреда здоровью, приведшем к смерти. По мнению прокуроров, он и есть тот полицейский в спортивном костюме синего цвета, который наносит удары молодому человеку на Площади Великого Национального Собрания ночью 7 апреля, о котором говорят, что это Валериу Бобок. Противники этой версии отмечают, что качество пленки очень низкое и узнать на ней кого-либо - проблематично, а тем более использовать как доказательства в суде. Исходя из этого, протест прокуратуры отклонен.

    Генеральная прокуратура потребовала отвода судьи сектора Буюкань Галины Москалчук, которая занимается уголовным делом по обвинению бывшего полицейского Иона Пержу, и требует назначить новый состав суда.
    Прокуратура мотивирует требование "отсутствием беспристрастности в поведении судьи". В качестве примера указывается отклонение судьей ходатайства прокурора изменить меру пресечения с домашнего ареста на предварительное заключение, а также отказ в приеме записанных на магнитную ленту перехваченных телефонных разговоров подозреваемого, из которых следует, что он пытался повлиять на выступающих по делу свидетелей. 27-летний инспектор криминальной полиции Генерального комиссариата Ион Пержу обвиняется в причинении вреда здоровью, приведшем к смерти. По мнению прокуроров, он и есть тот полицейский в спортивном костюме синего цвета, который наносит удары молодому человеку на Площади Великого Национального Собрания ночью 7 апреля, о котором говорят, что это Валериу Бобок. Противники этой версии отмечают, что качество пленки очень низкое и узнать на ней кого-либо - проблематично, а тем более использовать как доказательства в суде. Исходя из этого, протест прокуратуры отклонен.

     
  • Judecătoria sectorului Buiucani a respins cererea lui Filat de chemare în judecată a FLUX-ului

    Judecătoria sectorului Buiucani a respins marţi, 13 mai 2008, cererea de chemare în judecată a mea şi a ziarului FLUX, depusă de către Vladimir Filat după ce am publicat, la 15 februarie 2008, articolul „NATO, Filat şi cei doi Tănase”.

    Judecătoria sectorului Buiucani a respins marţi, 13 mai 2008, cererea de chemare în judecată a mea şi a ziarului FLUX, depusă de către Vladimir Filat după ce am publicat, la 15 februarie 2008, articolul „NATO, Filat şi cei doi Tănase”. Amintim cititorilor noştri că „cel mai sexy politician din Republica Moldova” ne-a acuzat că prin publicarea acelui material am fi „răspândit informaţii defăimătoare, care nu corespund realităţii” şi i-am fi lezat „onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională”.

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU