Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Дашкевич Григоре
Căutare avansată
sursa foto: csm.md

Musteaţă Dorel

Judecătorie Anenii Noi, Judecător

Date biografice

Detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii

Anul nașterii: 1972

Prin Hotărârea nr. 344/18 din 24 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea domnului Musteață Dorel în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani.

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Dorel MUSTEAȚĂ, judecător la Judecătoria Chișinău, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 07 octombrie 2018, până la 07 octombrie 2022, inclusiv.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr.  2439-VII din 9 noiembrie 2016, domnul Dorel MUSTEAȚĂ se numește, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 1 ianuarie 2017. 

Detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii

Anul nașterii: 1972

Prin Hotărârea nr. 344/18 din 24 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea domnului Musteață Dorel în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani.

Conform Hotărârii nr. 765/34 din 28 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus detașarea domnului Dorel MUSTEAȚĂ, judecător la Judecătoria Chișinău, pentru exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 07 octombrie 2018, până la 07 octombrie 2022, inclusiv.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr.  2439-VII din 9 noiembrie 2016, domnul Dorel MUSTEAȚĂ se numește, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 1 ianuarie 2017. 

Potrivit Hotărârii 625/26 din 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova, numirea prin transfer, a domnului Musteață Dorel, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 01 ianuarie 2017.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1378-VII din 17 noiembrie 2014 eliberat din funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi conform cererii depuse.

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 292-VI din 23 septembrie 2011 numit în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Anenii Noi, pe un termen de patru ani.

Instruire/Diplome
1989-1994 facultatea de drept, USM
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
08.1994 – 09.1995 stagiar la Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
09.1995 – 10.1995 consultant la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău
10.1995 – 09.1998 notar de stat la Biroul notarial nr.6 din sectorul Centru, mun. Chişinău 09.1998 – 02.2005 notar privat cu sediul în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 73
02.02.2005 numit, prin Decretul nr. 2213-III a Preşedintelui RM, Vladimir Voronin, în funcţie de judecător la Judecătoria Anenii Noi

16.04.2010 numit, prin Decretul nr. 269-V a Preşedintelui Interimar al RM, Mihai Ghimpu, în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
23.09.2011 numit, prin Decretul nr. 292-VI a Preşedintelui Interimar al RM, Marian Lupu, în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Anenii Noi pe un termen de 4 ani.
03.10.2014 ales, la Adunarea Generală a Judecătorilor din 03.10.14, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detaşat al Judecătoriei Anenii Noi

ACTIVITĂŢI EXATRJUDICIARE:
26,27,30 septembrie 2011 a participat la seminarul cu genericul ”Aplicarea şi interpretarea Legii nr. 163 din 22.07.2011”, la Curţile de Apel Chişinău, Cahul şi Bălţi
15.12.2011 a participat la seminarul cu genericul ”Interpretarea şi aplicarea Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti”, în incinta Institutul Naţional al Justiţiei
19-20.09.2013 a participat la seminarul cu genericul ”Codul Civil al Republicii Moldova: 10 ani – realizări, rezerve şi perspective”, în incinta Ministerului Justiţiei al RM
06-07.11.2013 a participat la seminarul cu genericul ”Răspunderea disciplinară a judecătorilor: studiu comparativ al practicilor din Lituania şi Moldova”, în incinta Ministerului Justiţiei al RM 17,18,21,24,25,26 februarie 2014 a participat la seminarul cu genericul ”Organizarea formării continue în domeniul analizei statisticii judiciare”, în incinta Institutul Naţional al Justiţiei
27.02.2014 a participat la seminarul cu genericul ”Activitatea specială de investigaţie în cazurile de corupţie”, în incinta Institutul Naţional al Justiţiei
10.03.2014 a participat la seminarul cu genericul ”Nulitatea actelor civile”, în incinta Institutul Naţional al Justiţiei
19.03.2014 a participat la seminarul cu genericul ”Particularităţile soluţionării litigiilor ce ţin de partajarea bunurilor proprietăţii în devălmăşie”, în incinta Institutul Naţional al Justiţiei

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 27/3 din 27 februarie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Anenii Noi, Dorel Musteață, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 - 63 hotărâri/încheieri contestate, 49 menținute - 77,7%;
2013 - 69 hotărâri/încheieri contestate, 52 menținute - 75,36%;
2014 - 39 hotărâri/încheieri contestate, 31 menținute - 79,48%.
Procentajul hotărârilor/încheierilor casate din cele examinate
2012 - 310 cauze examinate, 14 casate - 4,5%;
2013 - 472 cauze examinate, 17 casate - 3,6%;
2014 - 314 cauze examinate, 8 casate - 2,5%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 244/12 din 08 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a acceptat cererea judecătorului Dorel Musteață de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o funcție administrativă și promovare la o instanță ierarhic superioară, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 27/3 din 27 februarie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.


DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 630/31 din 16 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 274/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău; 
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți; 
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; 
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 330/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la școala de vară formare formatori cu genericul “Comportamentul agresiv și psihologia personalității infractoriale” ce se va desfășura în perioada 5-7 iulie 2018 în incinta complexului turistic ”Vatra” din or. Vadul-lui-Vodă, a următorilor judecători: 
-Musteață Dorel, Judecătoria Chișinău (sediul Centru), membru CSM; 
-Bostan Angela, Curtea de Apel Chișinău; 
-Pavliuc Ghenadie, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Frunze Maria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
-Sanduța Victoria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Bagrin Lucia, Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 40/07 din 31 mai 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Musteață Dorel pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 36 (treizeci și șase) puncte.

Prin Hotărârea nr. 39/07 din 31 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Musteață Dorel pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 44 (patruzeci și patru) puncte.

Conform Hotărârii nr. 309/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea membrilor CSM, Victor Micu, Dorel Musteață și Anatolie Galben, pentru participare la cea de-a V-a Sesiune a Comisiei Interguvernamentale Republica Moldova – România pentru Integrare Europeană, ce se va desfăşura la 25 iunie 2018 la București, România.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Dorel Musteață, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 579/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Președintelui CSM, Victor Micu, și a membrului CSM, Dorel Musteață, pentru perioada 13-15 septembrie 2017, în vederea participării la vizita de studiu organizată de Programul pentru Justiție Transparență, care va avea loc în Odesa, Ucraina

Prin Hotărârea nr. 580/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Dorel Musteață, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru participare în calitate de expert național la cea de-a II-a reuniune a Panelului Stat de Drept în cadrul Parteneriatului Estic, care va avea loc la 4-5 octombrie 2017, la Bruxelles, Belgia.

Conform Hotărârii nr. 529/24 din 01 august 2017, domnul Dorel Musteață, membrul CSM, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea standardelor de management a timpului la examinarea cauzelor în instanțele judecătorești în baza instrumentelor CEPEJ.

Potrivit Hotărârii nr. 503/23 din 18 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor: Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, Liliana Catan judecător de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Spoială, judecător de la Curtea de Apel Chișinău pentru participare la seminarul de formare formatori cu tematica ”Utilizarea tablei interactive smart board și a softului educațional smart notebook”, care se va desfășura la 31 iulie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Conform Hotărârii nr. 463/21 din 04 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la școala de vară „Metodologia simulărilor de procese”, care va avea loc în perioada 15-21 iulie 2017, la Curtea de Argeș, România, după cum urmează:
- Dorel Musteață, judecător detașat al Judecătoriei Chișinău, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Mariana Pitic, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Angela Bostan, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Ludmila Ouș, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător al Curții de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017, se constituie Grupul de lucru pentru identificarea companiei de construcții care va fi contractată pentru edificarea blocurilor locative pentru angajații sistemului judecătoresc și aprecierea necesității îmbunătățirii condițiilor locative pentru selectarea angajaților sistemului judecătoresc care vor beneficia de apartamente la un preț preferențial în următoarea componență: 
- Victor MICU, președintele Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Dorel MUSTEAȚĂ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Petru MORARU, judecător al Curții Supreme de Justiție; 
- Valeriu EFROS, judecător al Curții de Apel Chișinău; 
- Dumitru GHERASIM, președinte al Judecătoriei Bălți; 
- Ludmila BUNĂCALE, șef direcție, Direcția justiție și organizare, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii – secretar al Grupului de lucru, fără drept de vot.

Prin Hotărârea nr. 243/12 din 28 martie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat în calitate de membri în componenţa Grupului de lucru pentru elaborarea noului document de politici în vederea asigurării continuității și finalității reformelor în justiție conform Planului de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, membrii CSM Nina Cernat și Dorel Musteață.

Potrivit Hotărârii nr. 925/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat domnul Dorel Musteață, membru Consiliului Superior al Magistraturii responsabil de coordonarea domeniului ”Traficul de ființe umane”.

Conform Hotărârii nr. 867/36din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Dorel Musteață, membru CSM, pentru participare la ședința finală a grupului de lucru din cadrul Proiectului ”Consolidarea eficienţei justiţiei şi acordarea sprijinului profesiei de avocat în Republica Moldova”, care va avea loc în perioada 19-20 decembrie 2016, la Strasbourg, Franţa.

Potrivit Hotărârii nr. 659/27 din 04 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Dorel Musteață, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru participare la trainingul organizat în vederea raportării sondajelor realizate pentru evaluarea funcționării instanțelor pilot, în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienţei justiţiei şi acordarea sprijinului profesiei de avocat în Republica Moldova”, care va avea loc în perioada 26 – 27 octombrie 2016, la Strasbourg, Franţa.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 27/3 din 27 februarie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Anenii Noi, Dorel Musteață, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 - 63 hotărâri/încheieri contestate, 49 menținute - 77,7%;
2013 - 69 hotărâri/încheieri contestate, 52 menținute - 75,36%;
2014 - 39 hotărâri/încheieri contestate, 31 menținute - 79,48%.
Procentajul hotărârilor/încheierilor casate din cele examinate
2012 - 310 cauze examinate, 14 casate - 4,5%;
2013 - 472 cauze examinate, 17 casate - 3,6%;
2014 - 314 cauze examinate, 8 casate - 2,5%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 244/12 din 08 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturi a acceptat cererea judecătorului Dorel Musteață de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru o eventuală promovare la o funcție administrativă și promovare la o instanță ierarhic superioară, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 27/3 din 27 februarie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 630/31 din 16 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărârii nr. 274/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018, se constituie Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor în următoarea componență:
- Petru Moraru, membrul CSM, judecător detașat, Curtea Supremă de Justiție;
- Nina Cernat, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Chișinău; 
- Alexandru Gheorghieș, membrul CSM, judecător detașat, Curtea de Apel Bălți; 
- Dorel Musteață, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; 
- Anatolie Galben, membrul CSM, judecător detașat, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 330/16 din 03 iulie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la școala de vară formare formatori cu genericul “Comportamentul agresiv și psihologia personalității infractoriale” ce se va desfășura în perioada 5-7 iulie 2018 în incinta complexului turistic ”Vatra” din or. Vadul-lui-Vodă, a următorilor judecători: 
-Musteață Dorel, Judecătoria Chișinău (sediul Centru), membru CSM; 
-Bostan Angela, Curtea de Apel Chișinău; 
-Pavliuc Ghenadie, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Frunze Maria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
-Sanduța Victoria, Judecătoria Chișinău (sediul Centru); 
-Bagrin Lucia, Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Prin Hotărârea nr. 40/07 din 31 mai 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Musteață Dorel pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 36 (treizeci și șase) puncte.

Prin Hotărârea nr. 39/07 din 31 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Musteață Dorel pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 44 (patruzeci și patru) puncte.

Conform Hotărârii nr. 309/15 din 05 iunie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea membrilor CSM, Victor Micu, Dorel Musteață și Anatolie Galben, pentru participare la cea de-a V-a Sesiune a Comisiei Interguvernamentale Republica Moldova – România pentru Integrare Europeană, ce se va desfăşura la 25 iunie 2018 la București, România.

Conform Hotărârii nr. 806/35 din 05 decembrie 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău; Liliana Catan, judecător de la Curtea Supremă de Justiție; Angela Bostan, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Vlad Clima, judecător de la Curtea de Apel Chișinău; Radu Țurcanu, Președintele Judecătoriei Chișinău pentru participare la seminarul de formare pentru formatori cu tematica ”Elemente de programare neurolingvistică”, care se va desfășura la 14 decembrie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Prin Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017, dnl Dorel Musteață, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea procedurilor ce țin de selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărârea nr. 579/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea Președintelui CSM, Victor Micu, și a membrului CSM, Dorel Musteață, pentru perioada 13-15 septembrie 2017, în vederea participării la vizita de studiu organizată de Programul pentru Justiție Transparență, care va avea loc în Odesa, Ucraina

Prin Hotărârea nr. 580/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Dorel Musteață, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru participare în calitate de expert național la cea de-a II-a reuniune a Panelului Stat de Drept în cadrul Parteneriatului Estic, care va avea loc la 4-5 octombrie 2017, la Bruxelles, Belgia.

Conform Hotărârii nr. 529/24 din 01 august 2017, domnul Dorel Musteață, membrul CSM, se desemnează în calitate de membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea standardelor de management a timpului la examinarea cauzelor în instanțele judecătorești în baza instrumentelor CEPEJ.

Potrivit Hotărârii nr. 503/23 din 18 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor: Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, Liliana Catan judecător de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Spoială, judecător de la Curtea de Apel Chișinău pentru participare la seminarul de formare formatori cu tematica ”Utilizarea tablei interactive smart board și a softului educațional smart notebook”, care se va desfășura la 31 iulie 2017, începînd cu orele 9.00, în incinta Institutului Național al Justiției, mun. Chișinău, str. S. Lazo, 1.

Conform Hotărârii nr. 463/21 din 04 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la școala de vară „Metodologia simulărilor de procese”, care va avea loc în perioada 15-21 iulie 2017, la Curtea de Argeș, România, după cum urmează:
- Dorel Musteață, judecător detașat al Judecătoriei Chișinău, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Mariana Pitic, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Angela Bostan, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Ludmila Ouș, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător al Curții de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017, se constituie Grupul de lucru pentru identificarea companiei de construcții care va fi contractată pentru edificarea blocurilor locative pentru angajații sistemului judecătoresc și aprecierea necesității îmbunătățirii condițiilor locative pentru selectarea angajaților sistemului judecătoresc care vor beneficia de apartamente la un preț preferențial în următoarea componență: 
- Victor MICU, președintele Consiliului Superior al Magistraturii; 
- Dorel MUSTEAȚĂ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Petru MORARU, judecător al Curții Supreme de Justiție; 
- Valeriu EFROS, judecător al Curții de Apel Chișinău; 
- Dumitru GHERASIM, președinte al Judecătoriei Bălți; 
- Ludmila BUNĂCALE, șef direcție, Direcția justiție și organizare, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii – secretar al Grupului de lucru, fără drept de vot.

Prin Hotărârea nr. 243/12 din 28 martie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat în calitate de membri în componenţa Grupului de lucru pentru elaborarea noului document de politici în vederea asigurării continuității și finalității reformelor în justiție conform Planului de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, membrii CSM Nina Cernat și Dorel Musteață.

Potrivit Hotărârii nr. 925/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat domnul Dorel Musteață, membru Consiliului Superior al Magistraturii responsabil de coordonarea domeniului ”Traficul de ființe umane”.

Conform Hotărârii nr. 867/36din 13 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Dorel Musteață, membru CSM, pentru participare la ședința finală a grupului de lucru din cadrul Proiectului ”Consolidarea eficienţei justiţiei şi acordarea sprijinului profesiei de avocat în Republica Moldova”, care va avea loc în perioada 19-20 decembrie 2016, la Strasbourg, Franţa.

Potrivit Hotărârii nr. 659/27 din 04 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Dorel Musteață, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru participare la trainingul organizat în vederea raportării sondajelor realizate pentru evaluarea funcționării instanțelor pilot, în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienţei justiţiei şi acordarea sprijinului profesiei de avocat în Republica Moldova”, care va avea loc în perioada 26 – 27 octombrie 2016, la Strasbourg, Franţa.

Hotărârea nr. 317/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 330/16 din 03 iulie 2018

Hotărârea nr. 344/18 din 24 iulie 2018

Hotărârea nr. 39/07 din 31 mai 2018

Hotărârea nr. 40/07 din 31 mai 2017

Hotărârea nr. 309/15 din 05 iunie 2018

Hotărârea nr. 244/12 din 08 mai 2018

Hotărârea nr. 806/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 557/25 din 08 august 2017

Hotărârea nr. 579/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr. 580/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr. 529/24 din 01 august 2017

Hotărârea nr. 503/23 din 18 iulie 2017

Hotărârea nr. 463/21 din 04 iulie 2017

Hotărârea nr. 314/15 din 02 mai 2017

Hotărârea nr. 243/12 din 28 martie 2017

Hotărârea nr. 925/37 din 20 decembrie 2016

Hotărârea nr. 27/3 din 27 februarie 2015

Hotărârea nr. 659/27 din 04 octombrie 2016

Hotărârea nr. 867/35 din 13 decembrie 2016

Hotărârea nr. 630/31 din 16 octombrie 2012

Hotărârea nr. 274/20 din 07 iunie 2011

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 27/3 din 27 februarie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2012-2014, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Dorel Musteață”.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 27/3 din 27 februarie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2012-2014, nu au fost înregistrate și examinate proceduri disciplinare în privința judecătorului Dorel Musteață”.



Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 10 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Știri
  • Promovarea membrilor CSM: între interese şi discriminare

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.

    Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.

    Musteaţă: „Legea nu interzice şi eu am depus cerere”

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedinte al Judecătoriei, iar în 2014 devine membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de şef de instanţă, iar în septembrie 2016, colegii săi din CSM decid numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste doar un an şi jumătate, fără să fi activat vreodată de facto la Judecătoria Chişinău, Dorel Musteaţă a fost înaintat de judecătorii acestei instanţe la funcţia de membru al CSM, iar acum, acesta îşi propune candidatura la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la CSJ. Membrul CSM îi are drept contracandidaţi pe Iurie Cotruţă şi Liubov Brânză, ambii judecători la CA Chişinău, Musteaţă fiind singurul dintre cei trei candidaţi care a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor calificativul „excelent”.

    În primul rând, legea nu interzice. În al doilea rând, despre mine s-a spus anterior că m-am promovat. Eu nu ştiu ce experţi au părerea asta, dar nu înţeleg cum m-am promovat de la instanţa din Anenii-Noi la cea din Chişinău, care e de acelaşi grad, acelaşi salariu. Promovare înseamnă atunci când eşti numit în funcţie administrativă sau la o instanţă de alt nivel, mai înalt. Atunci nu a fost nicio promovare. Ce fel de promovare dacă am devenit membru al CSM fiind preşedinte de instanţă? Totodată, când am ajuns membru al CSM, mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte. Am fost corect faţă de colegi”, precizează Dorel Musteaţă. „Cât despre acest concurs, asemenea lucruri au fost şi în trecut. Nu-i o problemă. Au fost colegi care nu au întrunit numărul de voturi, alţii fiind promovaţi. Legea nu interzice şi eu am depus cerere. Vă spun şi părerea mea personală. Am fost ales membru al CSM pentru patru ani şi, ulterior, pentru un alt mandat de patru ani. În acest răstimp, colegii mei îşi fac carieră, iar eu, reiese că, peste opt ani, urmează să revin acolo de unde am pornit. Se pare că funcţia de membru al CSM îmi face impedimente în cariera profesională”zice membrul CSM.

    Alţi doi membri ai CSM vor să fie promovaţi

    Petru Moraru, un alt membru al CSM, ales din partea judecătorilor instanţei supreme, vrea să devină vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului Penal. Moraru e judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat la CSJ. În anii 2010-2014, Moraru a fost preşedinte al Judecătoriei Cahul. Acesta a ajuns în CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din octombrie 2017. Moraru are în

    calitate de contracandidaţi un alt fost mebru al CSM, Anatolie Ţurcan. Mandatul de membru al CSM a lui Ţurcan a expirat în noiembrie 2017. Nadejda Toma și Liliana Catan sunt ceilalți doi judecător care s-au înscris în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului Penal. Catan are şi cel mai mare punctaj dintre cei patru candidaţi, 124 de puncte dintr-un maxim posibil de 125, punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Toţi cei patru judecători au primit calificativul „excelent” din partea Colegiului de Evaluare.

    Anatolie Galben, şi el membru al CSM de la sfârşit de 2017, votat de judecătorii din prima instanţă, aspiră la un fotoliu de magistrat la CA Chişinău. Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău, de unde a fost delegat în CSM. Anatolie Galben are 15 contracandidaţi, şapte dintre ei fiind de la Judecătoria Chişinău, iar opt, de la judecătoriile din raioane. Dintre participanţii la concurs, Galben are unul din cele mai mari punctaje, primind calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare şi 40 de puncte dintr-un maxim de 50 posibile din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Singurul judecător din concurs care a obţinut calificativul „excelent” este Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni. Petru Moraru şi Anatolie Galben nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta situaţia în care sunt implicați.

    Preşedintele CSM şi un fost membru au ajuns, anterior, la CSJ

     

    Concursurile organizate de CSM în care şi-au anunţat participarea şi trei membri ai CSM, cei care, de fapt, decid cine ar fi câştigătorii, nu sunt o premieră pentru R. Moldova. În ultimii ani, şi alţi membri ai CSM au candidat, iar ulterior, unii dintre ei au fost promovaţi de către colegii lor din CSM în funcţiile râvnite. De exemplu, Victor Micu, preşedintele CSM, care a obţinut al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat de 345 de colegi, a ajuns judecător la CSJ în iulie 2017, perioadă în care deţinea funcţia de preşedinte al CSM. Atunci, Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, anterior, îl desemnase pe Micu câştigător al concursului de suplinire a funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu.

    Şi Anatolie Ţurcan, alt membru din fosta componenţă a CSM, a fost promovat în perioada mandatului. Ţurcan, membru al CSM în perioada 2009-2017, a fost promovat de CSM, de la CA Chişinău la CSJ, în ianuarie 2015, candidatura sa fiind aprobată de Parlament peste un an şi jumătate. Ţurcan şi-a început activitatea la CSJ după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Anterior, ex-judecătorul Nichifor Corochii, fost membru şi preşedinte interimar al CSM în 2012-2013, a ajuns de la Judecătoria Edineţ la CA Chişinău, fiind promovat de foştii săi colegi la scurt timp după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Evaluarea lui Corochii de către Colegiile din subordinea CSM a avut loc în perioada în care acesta era preşedinte interimar al CSM. Chiar dacă procedura a fost contestată, CSJ a decis că nu au existat abateri de la legislaţie.

    MJ propune interzicerea promovărilor membrilor CSM. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM”

    În acest context, la început de iunie, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrată o iniţiativă legislativă de modificare a mai multor legi din domeniul justiţiei. Printre modificările propuse de Ministerul Justiţiei (MJ) se regăseşte şi aspectul care vizează promovarea membrilor CSM pe perioada exercitării mandatului. Astfel, MJ propune ca „participarea la concursul pentru promovarea într-o instanţă superioară, transferarea la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel a membrilor CSM din rândul judecătorilor, precum şi a judecătorilor detaşaţi la Institutul Naţional al Justiţiei şi Secretariatul CSM, se interzice pe perioada exercitării mandatului şi timp de şase luni după încetarea calităţii de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detaşat”. Propunerile care au fost transmise de Guvern pentru aprobare „în mod prioritar” se examinează de Legislativ în prima lectură. Conform notei informative a MJ, modificările propuse ar facilita „asigurarea obiectivităţii deciziilor CSM, a competivităţii în procedurile de promovare sau transferare a judecătorilor, precum şi excluderea interesului personal”.

     

    Victor Micu, preşedintele CSM, nu este de acord cu modificările propuse. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM. Da, e clar că membrul CSM nu trebuie să abuzeze de funcţie, dar atunci când sunt funcţii vacante, se face concurs şi nu înseamnă că dacă el este membru CSM, automat câştigă concursul. Membrul CSM este acelaşi judecător şi trebuie să beneficieze de dreptul la promovare”, susţine şeful CSM. „Prin această modificare, în funcţia de membru al CSM nu va dori să vină nimeni, iar dacă va dori cineva, vor fi persoane, aşa…. „Slab pregătite”? Da, cam aşa”, crede Micu, fiind sigur că membrii CSM sunt echidistanţi atunci când în concursuri participă colegii lor. „Chiar când am fost promovat eu, am fost la Colegiul de Selecţie şi nu mi s-a pus niciun punct în plus. Special am spus să fie foarte obiectivi. Atunci am avut cel mai mare punctaj dintre participanţii la concurs. Nu au fost cazuri când un judecător să fi fost discriminat în favoarea unui membru al CSM”, susţine Victor Micu.

    „Modificările prin care se interzice membrilor CSM să fie promovaţi îmi îngrădesc dreptul la o carieră profesională. Dacă ştiam că sunt interdicţiile astea, nu aş fi depus cerere pentru a candida la funcţia de membru al CSM. Cred că aceste modificări discriminează membrii CSM. În privinţa noastră, această lege, dacă va fi adoptată, este anticonstituţională. Colegii mei, care au început activitatea concomitent cu mine, au ajuns deja la CA şi depun cereri pentru a ajunge la CSJ. Reiese că eu, peste opt ani, trebuie să revin la acelaşi salariu din prima instanţă. Care-i sensul? Fiecare sergent visează să devină general. Pe viitor, dacă legea va fi adoptată, să vedeţi cine va candida la funcţia de membru în următorul CSM. Nicio persoană care deţine funcţie administrativă nu va depune, nicio persoană”, zice un alt membru al CSM, Dorel Musteaţă.

     

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM. „Din perspectiva evitării conflictelor de interese ar fi bine ca o astfel de iniţiativă să fie promovată. Bineînţeles, atunci când un judecător este membru al CSM, nu ar fi bine să existe impedimente în cariera sa profesională, dar, în principiu, a fi membru al CSM presupune o înaltă ţinută morală şi atunci, poate ar trebui ca ei să accepte acest sacrificiu. La un moment dat alegi. Aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM, pentru ca oamenii care candidează să ştie că există această limitare. Ar fi incorect ca modificările să vizeze şi actuala componenţă a CSM”, spune experta.
    Sursa: zdg.md

     

  • Doi membri CSM au fost promovați în funcție: unul la Curtea Supremă de Justiție, iar altul la Curtea de Apel Chișinău

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

    Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, a fost ales astăzi magistrat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), până la atingerea plafonului de vârstă. Candidatura acestuia urmează să fie expediată Parlamentului.

    Dorel Musteață este membru CSM din anul 2014, la sfârșitul anului trecut fiind numit în această funcție pentru al doilea mandat consecutiv. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 2005, iar în perioada 2011 – 2014 a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. Anterior, Dorel Musteață a activat în calitate de notar.

    Inițial, la concurs s-au mai înscris doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău, și anume Liubovi Brînza și Iurie Cotruță. Aceștia au depus, însă, cerere de retragere din concurs. Prin urmare, în competiție a rămas doar o singură persoană, care a și promovat concursul.

    Tot astăzi, au fost aleși doi judecători la Curtea de Apel Chișinău. Ambii vin de la Judecătoria Chișinău. Astfel, magistrat la instanța de apel urmează să fie numit Anatolie Galben, care a fost ales membru al CSM în octombrie 2017. Acesta are o experiență de activitate în calitate de judecător de peste 14 ani. Un alt magistrat promovat este Olga Cojocaru. Aceasta a fost numită în funcția de judecător în anul 2008, iar anterior a activat în diferite funcții la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.

    Pentru cele două funcții de magistrat la Curtea de Apel Chișinău s-au mai înscris 14 judecători, și anume:

    Igor Chiroșca, de la Judecătoria Strășeni;
    Dumitru Bosîi, de la Judecătoria Cahul;
    Boris Talpă, de la Judecătoria Criuleni;
    Ghenadie Plamadeală, de la Judecătoria Chișinău;
    Iurie Potînga, de la Judecătoria Chișinău;
    Elena Cojocari, de la Judecătoria Chișinău;
    Viorica Ursu, de la Judecătoria Chișinău;
    Aliona Miron, de la Judecătoria Chișinău;
    Maria Chiperi, de la Judecătoria Anenii Noi;
    Ina Dutca, de la Judecătoria Chișinău;
    Alexandru Sandu, de la Judecătoria Ialoveni;
    Aurelia Cazacliu, de la Judecătoria Criuleni;
    Diana Cristian, de la Judecătoria Strășeni;
    Tudor Andronic, de la Judecătoria Strășeni.
    Sursa: www.bizlaw.md

  • Cinci membri CSM, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor veghea respectarea eticii și conduitei profesionale a judecătorilor

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Cinci membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, vizați anterior în anchete jurnalistice, vor face parte din Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor. Este vorba despre Petru Moraru, judecător detașat de la Curtea Supremă de Justiție, Nina Cernat, judecător detașat de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Gheorghieș, judecător detașat de la Curtea de Apel Bălți, Dorel Musteață, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Anatolie Galben, judecător detașat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Membrii Comisiei nou formate vor trebui să emită recomandări pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor, asta chiar dacă ei înșiși au fost implicați anterior în probleme de integritate, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Petru Moraru este magistratul care în 2015 a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009. Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI. Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI.

    Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei. Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM. Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală. Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

    În 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizarea locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

    În 2011, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, care asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

    În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Anatolie Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglementate de legislaţia naţională”. Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM. În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

    În luna mai, Plenul CSM a abrogat vechiul Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorului și a aprobat o nouă variantă a documentului. Atribuția prioritară a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor este emiterea, la solicitare sau din oficiu, a opiniilor și/sau a recomandărilor pentru judecători cu referire la dilemele sau problemele ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. Acestea vor reprezenta soluții directoare pentru o conduită corespunzătoare.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați respinși de la promovare de șeful statului vor din nou să fie avansați în funcție

    Doi magistrați respinși anterior de la promovare de ex-președinții Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin, solicită să fie avansați în funcții în instanțele superioare. Este vorba de Dorel Musteața, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău, detașat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care țintește funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău sau al Curții Supreme de Justiție (CSJ), și de colegul său de la Edineț, Eugeniu Pșenița, care solicită promovare la CSJ. Cei doi au depus cereri în acest sens la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul CSM, urmând să fie analizate în ședința de joi, 31 mai.

    Doi magistrați respinși anterior de la promovare de ex-președinții Mihai Ghimpu și Vladimir Voronin, solicită să fie avansați în funcții în instanțele superioare. Este vorba de Dorel Musteața, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău, detașat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care țintește funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău sau al Curții Supreme de Justiție (CSJ), și de colegul său de la Edineț, Eugeniu Pșenița, care solicită promovare la CSJ. Cei doi au depus cereri în acest sens la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor din cadrul CSM, urmând să fie analizate în ședința de joi, 31 mai.

    Cei doi magistrați au fost vizați într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum șase ani, Președintele interimar Mihai Ghimpu a respins demersul CSM de a-l promova pe Dorel Musteață, alături de alți judecători, în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respectivi cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, aceștia comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în problem litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele de atunci a fost nevoit să semneze decretul.

    Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi, funcție din care a cerut să fie eliberat în 2014. Ulterior, a fost ales membru al CSM. „În 2010, CSM a respins afirmațiile președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, referitor la cele expuse în scrisoare și a înaintat în mod repetat numirea mea, în calitate de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în anul 2011, am fost numit în calitate de președinte al Judecătoriei Anenii Noi. De asemenea, potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficacitatea Justiției, din anul 2014, Judecătoria Anenii Noi, a fost recunoscută pentru perioada 2011-2014, având cei mai buni indici din instanțele din Republica Moldova, anume în perioada când am activat în funcția de președinte a acestei instanțe. Din aceste considerente, nu mă consider a fi un judecător cu nume pătat”, a mai comentat Dorel Musteaţă. 

    În septembrie 2016, Dorel Musteața a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. Colegii săi au acceptat la 29 septembrie solicitarea și au înaintat candidatura lui șefului statului pentru aprobare. Acest lucru a fost posibil în urma unei decizii a CSM, prin care magistraților de la judecătoriile în cadrul cărora numărul posturilor au fost micșorate li s-a propus să depună cereri privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe de același nivel, luându-se în considerație lista posturilor vacante. „În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească, iar în cazul în care refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie”, se arată în hotărârea CSM. 

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița, la fel ca și Dorel Musteață, a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

    Șeful statului susținea că în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata președintele țării. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

    Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    La sfârșitul lui 2016, Pșenița a pierdut lupta pentru șefia Judecătoriei Edineț, în favoarea Liliei Țurcan.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Averile membrilor CSM în 2017 // Imobile, automobile și datorii de mii de euro

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    În timp ce unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au ales în 2017 cu proprietăți noi, alții și-au vândut casele și mașinile sau au luat împrumuturi de mii de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat declarațiile de avere și au aflat ce câștiguri au obținut magistrații și cât au cheltuit pentru apartamente, case sau automobile noi. 

    Anatolie Galben s-a ales cu un apartament de la Primărie

    Membrul CSM Anatolie Galben a făcut pe parcursul anului trecut mai multe tranzacții cu proprietățile sale. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a vândut, în mai 2017, o casă de locuit pe care o moștenise, contra sumei de 300.000 de lei. În schimb, el a devenit posesorul unui apartament de 64 de metri pătrați, obținut prin decizia Primăriei Chișinău. Magistratul se numără printre persoanele care au obținut decizii favorabile în instanță, prin care Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să le asigure cu spațiu locativ.

    În 2017, Galben a obținut un venit de circa 235.000 de lei din salariul de la Judecătoria Chișinău, unde a activat până în decembrie. Alte 258.000 de lei au intrat în bugetul familiei din salariul soției, care activează la Agenția Servicii Publice.

    Tranzacțiile cu mașini și imobile ale judecătorilor Dorel Musteață și Alexandru Gheorghieș

    Magistratul Dorel Musteață, un alt membru al CSM, și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota RAV 4. Mașina este fabricată în 2011 și valorează 8.200 de euro. Tot anul trecut Musteață s-a despărțit de un alt automobil, de model Honda CRV, pe care îl cumpărase un an mai devreme. Judecătorul a vândut și un apartament cu două odăi din sectorul Centru. Potrivit declarației de avere și interese personale a lui Dorel Musteață, imobilul ar fi fost vândut cu circa 510 mii de lei, în timp ce oficial, apartamentul este evaluat cadastral la peste 537 de mii de lei. În 2017, în bugetul familiei judecătorului au intrat venituri de aproape 400.000 de lei și peste 4.100 de euro, din salariul său de la CSM și de la INJ, cel al soției, care este avocat, darea în locațiune a terenurilor agricole și îndemnizații. 

    Magistratul Alexandru Gheorghieș a vândut în 2017 o casă de locuit situată în orașul Glodeni, și terenul aferent acesteia, contra sumei de 58.800 de lei. Potrivit declarației de avere și interese, alte 396 de mii de lei au intrat în bugetul familiei judecătorului de la Curtea de Apel Bălți de la fosta Întreprindere de Stat CRIS Registru, locul de muncă al soției sale.

    Apartamentul și datoriile de mii de euro ale judecătorului Petru Moraru

    Magistratul Petru Moraru a primit în 2017 o donație generoasă - un apartament de 74 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 505 mii de lei. Tot anul trecut judecătorul și-a cumpărat, cu 30.000 de lei, un spațiu comercial de 4,7 metri pătrați. Moraru mai este proprietar al trei case de locuit și două apartamente. El a declarat venituri de 320 mii de lei în 2017, din salariu și îndemnizații. Alte 101 mii de lei au fost obținute din darea în locațiune a unui imobil, iar 160.000, din vânzarea unui bun, fără a specifica despre care anume este vorba. Magistratul a luat și trei împrumuturi în 2017, în sumă totală de 5.500 de euro, cu rata dobânzii zero. Anterior, Moraru a luat împrumutat 38 de mii de euro, bani pe care trebuia să îi întoarcă până în 2017. Alte trei credite, în sumă totală de 230.000 de lei, urmează să fie stinse până în 2018, respectiv 2019.

    Casă, automobil și venituri de sute de mii de lei pentru Mariana Timotin

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru Mariana Timotin, membră a CSM din partea societății civile. Aceasta a declarat o casă de locuit de 152 de metri pătrați, evaluată cadastral la peste jumătate de milion de lei. De asemenea, Timotin a devenit proprietara unui automobil de model Peugeot, fabricat în 2005, pe care l-a procurat cu 4.300 de euro. Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2017, Mariana Timotin a încasat venituri de 101 mii de lei. Peste un milion de lei a adus în familie soțul membrei CSM, care este administrator certificat în cadrul Asociaţiei Lichidatorilor şi Administratorilor din R. Moldova, find desemnat, în 2013, administratorul insolvabilităţii companiei SA Aroma, deţinută de stat.

    Mașini noi pentru membrii CSM din partea societății civile

    Cu un automobil nou s-a ales, în 2017 și Ion Postu, membru CSM din partea societății civile. Acesta a intrat în posesia unui Jeep Grand Cherokee, a cărui valoare nu o declară. Acum un an, Postu a încasat venituri modeste, comparativ cu colegii săi, de doar 95 de mii de lei.

    Serghei Țurcan și-a procurat în 2017 un automobil de model Toyota Prius pentru care a achitat, potrivit declarației de avere și interese personale, 70.000 de lei, ceea ce reprezintă mai bine de jumătate din veniturile de 121 de mii de lei ale lui Țurcan în 2017. Alte 226 de mii a adus în familie soția membrului CSM.

    Ceilalți membri ai Consiliului, procurorul general Eduard Harunjen, Victor Micu, președintele CSM, judecătoarea Nina Cernat și Victoria Iftodi, ministra Justiției, nu au făcut achiziții importante anul trecut. Eduard Harunjen a declarat 528 de mii de lei din salariul său și al soției sale, care activează la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional. Potrivit declarației de avere și interese, Victor Micu a încasat anul trecut venituri de peste 456 de mii de lei, din salariul de la CSM, cel de la ULIM, USM și INJ, reprezentanța unei companii, darea în arendă a terenurilor agricole, precum și drepturile de autor. Nina Cernat a obținut venituri de 339 de mii de lei din salariu și o pensie de 148 de mii de lei. Victoria Iftodi, ministra Justiției, a adunat circa 403 mii de lei din salariul obținut la Curtea Constituțională în 2017 și onorariile din activitatea notarială.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Judecătorii au ales șase membri noi ai CSM. Victor Micu NU pleacă

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Noii membri au Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi Petru Moraru și Victor Micu din partea Curții Supreme de Justiție, Nina Cernat și Alexandru Gheorghieș din partea curților de apel, dar și Anatolie Galben și Dorel Musteață din partea judecătoriilor. 

    Acești judecători au luat cele mai multe voturi la Adunarea Generală a Judecătorilor de astăzi: Nina Cernat - 348 de voturi din 386, Victor Micu - 345, Alexandru Gheorghieș - 343, Petru Moraru - 312, Dorel Musteață - 263 și Anatolie Galben - 243. 

    Ceilalți doi judecători care și-au depus dosarele de participare la concurs din proprie inițiativă, Viorica Puică și Gheorghe Balan, au luat numai câte 146 și, respectiv, 57 de voturi. 

    De altfel, aceștia, magistrați la Judecătoria Botanica, au fost unicii care au criticat, la Adunarea Generală a Judecătorilor, activitatea din ultimii ani a CSM. În timp ce Puică a sesizat mai multe acțiuni menite să inducă frica în rândul judecătorilor pentru a-i putea „manipula”, Balan a spus că independența justiției a fost „mimată” și supusă intereselor guvernării. 

    Mandatul noilor membri ai CSM va fi de patru ani.

    La Adunarea Judecătorilor au fost aleși și doi membri supleanți ai CSM - Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău (298 și, respectiv, 256 de voturi). Gheorghe Balan a luat aici 89 de voturi, ceea ce nu a fost suficient. 

    Totodată, în calitate de membri ai Consiliului disciplinar au fost aleși Ala Cobăneanu și Nadejda Toma din partea CSJ, Irina Cobzac și Anatolie Minciună din partea curților de apel și Aliona Miron din partea judecătoriilor.
    Sursa: ziarulnational.md

  • Cine sunt şi ce avere au pretendenţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Opt judecători candidează pentru ocuparea a şase funcţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şase dintre candidaţi au fost propuşi de către cele trei instanţe ierarhice: Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi Judecătorii. Astfel, pentru cele două locuri vacante care îi revin din partea CSJ candidează doar doi judecători: Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, promovat în funcţia de judecător la CSJ în 2017, şi Petru Moraru, magistrat promovat în instanţa supremă în iulie 2014, la scurt timp după ce Micu a devenit preşedinte al CSM. Candidaturile lui Victor Micu, care nu a activat niciodată ca judecător la CSJ, şi Petru Moraru, magistrat cu doar 3 ani de activitate la CSJ, au fost propuse în concurs, conform informaţiilor plasate pe portalul CSM, de către angajaţii CSJ.

    Şi din partea Curţilor de Apel (CA), pentru cele două locuri vacante, candidează doar două persoane: Nina Cernat, actuala membră a CSM, judecătoare la CA Chişinău din decembrie 2012, şi Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi din luna mai 2012. Şi angajaţii Judecătoriei Chişinău au înaintat pentru cele două locuri vacante în CSM care le revin doar doi magistraţi: Anatolie Galben, care activează la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, şi Dorel Musteaţă, actual membru al CSM, fost judecător la Anenii Noi, promovat în perioada mandatului la Judecătoria Chişinău. La fel ca şi Victor Micu, Dorel Musteaţă nu a activat niciodată, de facto, ca judecător, în cadrul instanţei care l-a propus în CSM. Doar doi judecători şi-au depus, personal, candidaturile la funcţia de membru al CSM: Gheorghe Balan şi Viorica Puică, ambii de la Judecătoria Chişinău.

    Iertat de CNI

    Petru Moraru este judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat, direct la CSJ. Din 2010 şi până în 2014, Petru Moraru a fost preşedintele Judecătoriei Cahul. Ajuns la CSJ, Moraru a făcut parte din completul de judecători care a decis că generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009, iar „faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste”, se preciza în motivarea hotărârii, luată de completul din care a făcut parte şi Moraru. Înainte de a fi judecător, Petru Moraru a fost procuror. Ulterior a fost ales preşedintele Uniunii raionale Cahul a veteranilor războiului din Afganistan, funcţie pe care încă o deţine. Svetlana Moraru, soţia sa, este avocată, cu licenţă din 2009, la fel ca şi fiica sa, Diana. Şi Petru, fiul candidatului la funcţia de membru al CSM, a călcat pe urmele familiei, fiind student la Facultatatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

    În 2015, la scurt timp după ce ajunge judecător la CSJ, Petru Moraru ajunge şi în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care i-a verificat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2013. În mai 2015, deşi membrii CNI au constatat că Moraru nu a indicat în declaraţia sa de avere „deţinerea în proprietate din 1996 a unui automobil de model Audi 100, fabricat în 1985, şi calitatea de comodatar, la data declarării, a automobilului Volkswagen Tuareg, fabricat în 2005, un venit în sumă de 150 de mii de lei, obţinut din înstrăinarea unui apartament, opt conturi bancare cu solduri nesemnificative, dar şi două construcţii accesorii, bucătărie de vară şi garaj, aferente casei de locuit declarate”, „ţinând cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei depuse nu s-au produs cu rea-credinţă, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă”, au dispus clasarea cauzei.

    Casa pusă în gaj la bancă

    Anul 2016 a fost unul prosper pentru pretendentul la funcţia de membru al CSM. Conform declaraţiei de avere şi interese,Moraru a încasat din funcţia de judecător un salariu de 273 de mii de lei (23 de mii de lei pe lună), alţi 37 de mii de lei de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi aproape 7 mii de la Universitatea de Studii Europene. Petru Moraru a primit 1200 de lei „îndemnizaţie de ostaş internaţionalist” ca fost participant la războiul din Afganistan, iar familia sa a obţinut 108 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu comercial din or. Cahul. Magistratul declară că este proprietarul a opt terenuri şi a nouă clădiri, majoritatea dintre ele fiind înregistrate în r. Cahul. În declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016, Petru Moraru nu mai face referire la o casă de 300 m.p. din oraşul Cahul, declarată anterior.

    Unele bunuri au intrat în posesia sa şi a soţiei în urma unor contracte de donaţie, inclusiv o casă de locuit şi construcţiile accesorii din satul Paşcani, r. Cahul, acolo unde familia Moraru a locuit până la promovarea la CSJ. Conform datelor de la Cadastru, astăzi, imobilul este pus în gaj la Eximbank. În 2014 acesta a fost gajat pentru suma de 145 de mii de lei, iar în 2016, printr-un contract adiţional, pentru 130 de mii de lei. Creditul încă nu a fost stins. De fapt, Moraru a indicat în declaraţia sa de avere şi interese că are datorii contractate în 2015 şi 2016, însă sumele şi creditorii nu sunt informații publice.

    În 2004, Petru Moraru, în numele Asociaţiei de Veterani pe care o conduce, a primit de la preşedintele Vladimir Voronin un Moskvici 2145, fabricat în 1997. Este cel mai vechi autovehicul declarat de judecător, care mai deţine o Toyota Land Cruiser fabricată în 2010 şi cumpărată în 2016 prin contract de comodat, un Mercedes Benz din 2000, achiziţionat, tot prin comodat, în 2014, un Audi 100, deţinut prin procură, şi o Mazda 6 din 2006, achiziţionată în 2010 printr-un contract de leasing în valoare de 31 de mii de USD.

    Printr-un răspuns pe care l-am primit în scris, Moraru ne-a anunțat că imobilul nefinisat  „al dlui judecător Moraru nu a dispărut din declarația de avere. Îl puteți găsi la secțiunea clădiri și construcții”. Totodată, am fost informați că „domnia sa locuiește în prezent, împreună cu soția, fiica și fiul, într-un apartament din Chișinău. Apartamentul este proprietatea fiului său, care este major”.

    Promisiunile făcute de Micu în 2014

    Victor Micu a ajuns judecător la CSJ în luna iulie 2017, când Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, cu o lună mai devreme, l-a desemnat pe Micu câştigător în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu. Micu a ajuns la CSM în ianuarie 2014 cu voturile a 281 de judecători, iar peste jumătate de an a fost ales preşedinte al Consiliului. Conform programului său din 2014, Micu promitea că dacă va ajunge în CSM va contribui la întărirea integrităţii şi transparenţei în sistemul judiciar, va perfecta procedura de recrutare, promovare şi evaluare a judecătorilor, va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date a instanţelor şi la îmbunătăţirea managementului dosarelor, dar şi că va îmbunătăţi relaţiile dintre CSM, judecători şi persoanele din exteriorul sistemului.

    Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sect. Râşcani din Chişinău. În septembrie 2016, Victor Micu a fost desemnat de către CSM în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. În perioada în care a fost preşedinte la Judecătoria sect. Râşcani, în aprilie 2009, mai mulţi judecători din instanţa pe care o conducea au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie. „Da, au fost doi judecători care au mers în comisariate. Dar… a trecut atâta timp. Situaţia a impus. Atunci erau vreo 50 de persoane reţinute. Nu aveau cum să încapă în instanţă. Nimeni nu a invocat atunci că nu e de acord să fie examinat dosarul în comisariate. Faptul că s-a aplicat o pedeapsă e deja o altă problemă. În acest sens, nu mă pot pronunţa”, a explicat, anterior, Victor Micu pentru ZdG.

    Casa socrilor şi apartamentul de 109 m.p.

    Pe când era judecător, Micu a fost cel care i-a acordat licenţa de avocat controversatului judecător Aureliu Colenco, dar şi cel care, în 2010, a decis ca Sergiu Mocanu să-i plătească lui Valeriu Zubco, pe atunci procuror general, 300 de mii de lei despăgubiri morale pentru declaraţii defăimătoare. „Când a fost eliberat Colenco din serviciu, el nu a avut nicio sancţiune disciplinară. Nu ştiu cum a fost posibil, dar era curat. Eu nu am putut să mă bazez doar pe presupuneri, că a fost implicat în ceva. Le-am cerut celor de la Uniunea Avocaţilor să aducă măcar vreo probă, dar nu au adus. Hotărârea mea a fost menţinută, semn că a fost corectă din punct de vedere al probatoriului. Referitor la cazul Zubco şi Mocanu, eu am considerat că, într-adevăr, dlui Zubco i-a fost încălcată onoarea şi demnitatea. În această parte, chiar şi la CSJ, hotărârea a rămas în vigoare. Doar că nu s-au dat careva sume băneşti. Am considerat, ţinând cont de funcţia respectivă şi impactul asupra societăţii, că suma este una rezonabilă”, şi-a argumentat deciziile Victor Micu, într-un interviu oferit anterior pentru ZdG.

    În 2016, familia candidatului la funcţia de membru al CSM a avut un venit din salariul de bază în sumă de 263 de mii de lei (22 de mii pe lună). La acesta însă s-au mai adăugat alţi peste 60 de mii de lei din activitatea didactică de la INJ şi alte patru instituţii universitatare din ţară. Micu deţine cinci terenuri agricole în s. Popeştii de Sus, r. Drochia, localitatea sa de baştină, un apartament cu o supraţă de 109 m.p. pe str. Miron Costin din Chişinău, achiziţionat printr-un contract de investiţii în anul 2009, dar şi o casă de locuit modestă pe str. Drumul Crucii din Chişinău. Imobilul este în folosinţă la familia Micu, el fiind, de facto, achiziţionat şi înregistrat pe numele socrilor judecătorului, Maria şi Ion Vasiliu.

    Victor Micu conduce de mai mulţi ani un Volvo S80, fabricat în 2008 şi cumpărat în 2011. În 2016, acesta a început să investească 28 de mii de euro în construcţia unui apartament pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani. Candidatul la funcţia de membru al CSM a fost inclus în lista beneficiarilor de către fostul preşedinte al instanţei, Oleg Melniciuc, anchetat astăzi pentru îmbogăţire ilicită, inclusiv pentru afacerea cu apartamente pentru judecătorii Judecătoriei sect. Râşcani.

    Cernat: 11 hotărâri atacate la CtEDO

    Nina Cernat este judecătoare la CA Chişinău din 2012, atunci când a fost transferată de la CSJ, acolo unde a activat începând cu anul 2003, în urma reorganizării instanţei supreme. Ea îmbracă roba de judecătoare încă din anul 1990. Cernat a ajuns membră a CSM la începutul anului 2017, după ce Tatiana Răducanu a renunţat la mandat. Cernat a fost aleasă membră supleantă a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din noiembrie 2013 cu 263 de voturi. În activitatea sa, a fost implicată în luarea mai multor decizii controversate. Conform informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, nu mai puţin de 11 hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Nina Cernat a avut un an 2016 prosper. Ea precizează că a cumpărat 1/10 dintr-o casă care nu este dată în exploatare, iar ulterior a câştigat, „la tombolă”, un apartament cu o odaie, cu o suprafaţă de 42 m.p. şi o valoare de 12 mii de euro. „Nu eu am câştigat. Vedeţi, că e şi uşor de verificat, a fost la televizor”, susţine Nina Cernat. Informaţiile publice arată că, încă în 2014, Ştefan Rusu, soţul magistratei, care practică avocatura, a câştigat un apartament în cadrul unei tombole organizate de un agent economic care comercializează materiale de construcţie. „Nu m-am aşteptat, deoarece în viaţă nu prea am avut noroc”, zicea soţul judecătoarei, într-un material publicitar. Ziarul Adevărul Moldova a scris anterior însă că judecătoarea şi soţul ei, locuiesc, de fapt, într-un imobil de lux, înregistrat pe numele soacrei magistratei. Ulterior, casa a fost trecută pe numele celor doi soţi.

    Nina Cernat a ridicat în 2016 un salariu de 285 de mii de lei din funcţia de judecătoare la CA Chişinău (24 de mii de lei pe lună), în timp ce soţul său, Ştefan Rusu, doar 30 de mii de lei din activitatea de avocat. Cernat a ridicat anul trecut şi o pensie consistentă, în valoare de 162 de mii de lei, iar soţul său, din arenda unor bunuri şi dividende, alţi 170 de mii. La capitolul maşini, cuplul Rusu-Cernat declară un Land Rover Freelander, cumpărat în 2009, un camion şi o semiremorcă MAN. Ştefan Rusu este unul dintre fondatorii companiei de transport „Sevicor-Trans” împreună cu Natalia Dugan, dar şi unul din proprietarii clinicii medicale „Dr Pitel” din sect. Botanica al capitalei, având o cotă de 50%. Ambele companii sunt active şi se regăsesc, în premieră, în declaraţiile de avere ale magistratei.

    Candidatul Gheorghieş şi conflictul cu primarul de Bălţi

    Alexandru Gheorghieş aspiră la fotoliul de membru al CSM din postura de preşedinte al CA Bălţi, funcţie pe care o deţine din 2012. Anterior, acesta a fost preşedintele Judecătoriei Glodeni. Gheorghieş a ajuns în funcţia de judecător în 2002, după ce a fost, timp de trei ani, primarul satului Fundurii Vechi, iar anterior, procuror şi inspector vamal. În decembrie 2016, Gheorghieş, împreună cu alţi judecători, a depus cerere de demisie din sistem, după ce, în culise, se pregătea o lege prin care judecătorii ar fi pierdut pensiile privilegiate. La scurt timp însă, Gheorghieş s-a răzgândit.

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Alexandru Gheorghieş a ridicat un salariu de funcţie în valoare de 187 mii de lei, iar soţia sa, angajată la CRIS Registru – 71 de mii. Candidatul la funcţia de membru al CSM a mai raportat venituri din activitatea didactică – aproximativ 23 de mii de lei de la INJ şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi, din vânzarea unui automobil – 150 de mii de lei – şi dintr-o îndemnizaţie de la CA Bălţi – 20 de mii de lei. El este proprietarul a nouă terenuri, a unei casei de locuit în or. Glodeni şi a unui apartament, pe care-l deţine doar cu drept de folosinţă. În 2016, Alexandru Gheorghieş şi-a cumpărat un automobil nou, cu 350 de mii de lei. Doar că, în declaraţia sa de avere şi interese nu este indicat modelul maşinii. Fiica candidatului la funcţia de membru al CSM, Iulia Gheorghieş este fostă şefă de direcţie din cadrul Ministerului Justiţiei, job de la care a plecat în 2015. Conform ultimei declaraţii de avere disponibile, pentru anul 2014, aceasta deţinea două apartamente, dintre care unul în Chişinău, şi conducea un BMW X3.

    În august 2015, la scurt timp după ce a fost instalat primar al mun. Bălţi, printr-un comunicat de presă, Renato Usatîi îl acuza pe Alexandru Gheorghieş de eschivare de la plăţile pentru privatizarea apartamentului în valoare de 400 de mii de lei, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, Alexandru Gheorghieş şi-a înscris soacra şi socrul în apartament. La rândul său, judecătorul susţinea, într-o intervenţie pentru ZdG că nu înţelege ce urmăreşte edilul prin acele acuzaţii, precizând că a depus toate documentele în conformitate cu legea. „Chiar nu înţeleg de ce s-a legat de acest caz, pentru că au fost privatizate sute şi mii de apartamente cu toţi membrii familiei şi nu au fost probleme. Eu vreau doar să fiu tratat ca orice participant la privatizare, dar să nu se procedeze într-un fel sau altul doar pentru că e vorba de Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi”, menţiona judecătorul.

    Despăgubiri de 169 de mii de lei

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedintele Judecătoriei, iar în 2014 este ales membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte de instanţă, iar anul trecut, în septembrie, colegii săi din CSM au decis numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    În 2016, Musteaţă a ridicat un salariu de funcţie în sumă de 217 mii de lei, iar soţia sa, avocată, a avut venituri de 106 mii de lei. Alţi 17 mii de lei au intrat în conturile familiei de la INJ, unde Musteaţă este formator, iar 1364 de euro, echivalentul a aproape 20 de mii de lei de la Consiliul Europei, acordând servicii de expert. Tot anul trecut, judecătorul a vândut cu 42 de mii de lei automobilul Mazda 3, accidentat, obţinând de la compania de asigurări Asito şi un prejudiciu de 169 mii de lei. Din arenda terenurilor agricole, Musteaţă a mai obţinut 3800 de lei. Împreună cu soţia, judecătorul deţine nu mai puţin de 15 terenuri agricole în s. Slobozia şi Palanca din r. Ştefan-Vodă. În Palanca, candidatul la funcţia de membru al CSM deţine o casă de locuit, iar în Chişinău, două apartamente de puţin peste 70 de m.p. Anul trecut, Musteaţă şi-a cumpărat o nouă Mazda 3, fabricată în 2015, cu 16 mii de euro. El mai deţine o Honda CRV fabricată în 2000 şi un UAZ 469, fabricat în perioada sovietică.

    „Casa nefinisată” a candidatului Galben

    Anatolie Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria sect. Râşcani din Chişinău. Până să îmbrace roba de judecător, Galben a fost procuror. În 2002 a fost decorat cu medalia „Pentru vitejie” pentru participare la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei R. Moldova. În aprilie 2009, acesta a fost judecătorul care a examinat cele mai multe dosare privind aplicarea măsurilor preventive pe numele tinerilor care protestau la 7 aprilie 2009 – 33 de demersuri. A admis însă doar 9 dintre ele. Magistratul nu a fost pedepsit pentru faptele sale, chiar dacă, ulterior, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, „pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

    În octombrie 2016, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM. Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2014, un dosar examinat de judecătorul Anatolie Galben a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Însă, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată din componenţa căruia a făcut parte judecătorul Anatolie Galben, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În 2016, magistratul a ridicat un salariu de 196 mii de lei, iar partenera sa, Ludmila, 192 de mii. Din vânzarea unui teren, Galben a raportat încă 11,8 mii de lei. Din 1998, candidatul la funcţia de membru al CSM este proprietarul unui teren pentru construcţii în or. Ialoveni, pe care anunţă, în declaraţiile sale de avere că se află „o casă nefinisată de 110 m.p.”. La faţa locului, am găsit un imobil modest, în comparație cu cele ale altor colegi judecători, care însă deja este ridicat. Judecătorul mai declară o casă de locuit în s. Racovăţ, r. Soroca, dar şi a faptul că a investit, de rând cu alţi colegi de la Judecătoria sect. Râşcani aproape 30 de mii de euro în construcţia unui apartament cu două odăi pe str. Hristo Botev, într-un bloc ridicat pentru magistraţii instanţei în care activează. Judecătorul este şi proprietarul unui garaj de 32 m.p., pe str. Sprâncenoaia din Chişinău, cumpărat în 2011. Deşi deţine o casă la Ialoveni, Galben este unul din judecătorii care a obţinut, în instanţa de judecată, dreptul de a beneficia de apartament gratuit din partea Primăriei mun. Chişinău. Decizia definitivă a CSJ din 2013 nu a fost însă executată de către autorităţi.

    Judecătorii care s-au autopropus membri ai CSM

    Întâmplător sau nu, cei mai săraci candidaţi în declaraţiile de avere sunt judecătorii Gheorghe Balanşi Viorica Puică de la Judecătoria Chişinău, care şi-au depus, personal, candidaturile pentru funcţia de membru al CSM, spre deosebire de ceilalţi şase candidaţi, propuşi în funcţii de către colectivele instanţelor în care activează.

    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa şefilor justiţiei. „Am ajuns un sistem de laşi şi incompetenţi cu funcţii, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan, la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014, fiind pedepsit cu avertisment. Solicitarea sa nu a avut însă o finalitate. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO.

    Candidatul la funcţia de membru al CSM a declarat pentru anul 2016 un salariu de aproape 200 de mii de lei, iar persoana pe care o are la întreţinere a primit de la stat, din burse, pensie şi compensaţia lunară pentru transport, alţi 6,5 mii de lei. El deţine cinci terenuri, dintre care patru dintre ele, extravilane, au fost obţinute în 2016. Din 2001, magistratul locuieşte într-un imobil de 65 m.p. Din 2008, acesta conduce un automobil Mazda, fabricat în 2005. Confom declaraţiei sale de avere, Balan a împrumutat în 2009 de la o persoană fizică 400 de mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Viorica Puică este judecătoare din 2002, activând, la fel ca şi Gheorghe Balan, doar la Judecătoria sect. Botanica din Chişinău. În ultimii ani, Puică a candidat la mai multe concursuri pentru promovarea în funcţia de judecător la CSJ, însă, deşi adesea avea cel mai mare punctaj, nu a fost desemnată de CSM câştigătoare a concursurilor. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Puică a avut un salariu de 200 de mii de lei, iar soţul, avocat, a ridicat 122 de mii de lei. De la INJ şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Puică a încasat încă 11 mii de lei. Ea declară două apartamente, unul cu o suprafaţă de 30 de m.p., achiziţionat în 2009, şi altul cu o suprafaţă de 72 m.p., în care investeşte împreună cu soţul din 2014. La capitolul maşini, candidata la funcţia de membru al CSM a declarat un Nissan Almera, fabricat în 2004 şi achiziţionat în 2008.

    P.S. În ediţia viitoare a ZdG vedeţi ce promisiuni fac cei opt candidaţi care doresc să acceadă în CSM.
    sursa: zdg.md

  • VIZITA DE LUCRU A MEMBRILOR CSM LA ODESSA, UCRAINA

    În perioada 13-15 septembrie, reprezentanții instituțiilor din sectorul justiției participă la o vizită de studiu în regiunea Odessa, Ucraina.

    Membrii delegațiilor din cele două țări fac schimb de experiență cu privire la aspecte de funcționare a sectorului de justiție, în special punerea în aplicare a noilor tehnologii informaționale pentru a spori transparența, eficiența și optimizarea cheltuielilor bugetare în sistemul judecătoresc.

    În perioada 13-15 septembrie, reprezentanții instituțiilor din sectorul justiției participă la o vizită de studiu în regiunea Odessa, Ucraina.

    Membrii delegațiilor din cele două țări fac schimb de experiență cu privire la aspecte de funcționare a sectorului de justiție, în special punerea în aplicare a noilor tehnologii informaționale pentru a spori transparența, eficiența și optimizarea cheltuielilor bugetare în sistemul judecătoresc.

    Având în vedere că regiunea Odessa este în proces de pilotare a programului E-Dosar, delegația Republicii Moldova are oportunitatea să studieze experiența judecătoriilor din această regiune privind sistemul electronic de depunere a dosarelor, precum și alte instrumente inovative.

    Din delegația Republicii Moldova fac parte reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești și Centrului de Telecomunicații Speciale. Schimbul de experiență este organizat cu suportul Programului USAID pentru Justiție Transparentă.
    sursa: csm.md

  • Grup de lucru pentru reorganizarea instanțelor judecătorești. Cine sunt membrii

    La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

    La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

    La inițiativa directorului Programului pentru Justiție Transparentă va fi creat un Grup de lucru pentru eficientizarea implementării reorganizării instanțelor judecătorești. Din componența acestuia vor face parte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai sistemului judecătoresc, Ministerului Justiției, Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, Programului pentru Justiție Transparentă, precum și reprezentanți ai comunității donatorilor. Membrii vor fi aprobați de CSM și Ministerul Justiției.

    La ultima ședință, membrii CSM au desemnat reprezentanții CSM, cei ai instanțelor judecătorești și ai Programului pentru Justiție Transparentă, în calitate de membri ai Grupului de lucru. Este vorba de:

    Nina Cernat, membrul CSM;
    Dorel Musteață, membrul CSM;
    Radu Țurcanu, Președinte, Judecătoria Chișinău;
    Veronica Cupcea, Președinte, Judecătoria Orhei;
    Sergiu Osoianu, Președinte, Judecătoria Strășeni;
    Ghenadie Mâra, judecător, Judecătoria Anenii Noi;
    Dmitrii Fujenco, Președinte, Judecătoria Cahul;
    Henryk Montygierd, Key Expert, Proiect ATRECO;
    Nadejda Plămădeală, consultant juridic pentru Obiectivul 1, Programul pentru Justiție Transparentă;
    Natalia Ionel, specialist comunicare și relații publice, Programul pentru Justiție Transparentă.

    Membrii Grupului de lucru vor analiza rezultatele evaluărilor întreprinse de Programul pentru Justiție Transparentă cu privire la impactul reorganizării și cu privire la cost-beneficiile fuzionării sediilor instanțelor judecătorești și vor inspecta starea sediilor judecătoriilor secundare fuzionate. În același timp, vor formula recomandări de modificare a cadrului legislativ, normativ și instituțional existent, inclusiv în vederea facilitării utilizării tehnologiilor informaționale avansate în cadrul sistemului judecătoresc. La fel, ei vor contribui la identificarea de acțiunilor suplimentare relevante pentru asigurarea implementării eficiente a Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

    Amintim că, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, iar reorganizarea a început la 1 ianuarie 2017. Din totalul de 44 de instanțe au fost create 15, dintre care una în Chișinău.
    sursa: bizlaw.md

  • Doc // Luptă între judecători „pătați” pentru funcții în noile instanțe

    Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați s-au lansat în cursa pentru locuri cât mai bune în sistem. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, candidează la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, iar Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, sau Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoria sectorului Buiucani, la cea de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Între timp, candidatura lui Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost propusă șefului statului, fără organizarea vreunui concurs, prin transfer de la Judecătoria Anenii Noi, la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău.

    Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați s-au lansat în cursa pentru locuri cât mai bune în sistem. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, candidează la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, iar Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, sau Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoria sectorului Buiucani, la cea de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Între timp, candidatura lui Dorel Musteață, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost propusă șefului statului, fără organizarea vreunui concurs, prin transfer de la Judecătoria Anenii Noi, la funcția de magistrat la Judecătoria Chișinău.

    După ce acum câteva luni Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, la 1 ianuarie 2017 își vor începe activitatea 15 instanțe noi. În septembrie, membrii CSM au aprobat, pentru anul 2017, efectivul-limită de 1.888 de unităţi de personal al judecătoriilor, inclusiv 353 posturi de magistrat. Astfel, în timp ce unii judecători pleacă din sistem, alții încearcă să obțină niște locuri cât mai bune. Printr-o hotărâre din septembrie a CSM, magistraților de la judecătoriile în cadrul cărora numărul posturilor au fost micșorate li s-a propus să depună cereri privind transferul în funcția de judecător în cadrul altor instanțe de același nivel, luându-se în considerație lista posturilor vacante. „În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească, iar în cazul în care refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie”, potrivit hotărârii. 

    Dorel Musteață, membru al CSM, a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. În lipsa unui concurs, colegii săi au acceptat la 29 septembrie solicitarea și au înaintat candidatura șefului statului.

    „CSM trebuie să suplinească vacanțele în instanțele judecătorești unde volumul de muncă al judecătorilor este mare, dar nu înainte de evaluarea volumului de muncă al judecătorilor. Numirile trebuie să fie făcute în baza unui concurs public, anunțat din timp, exact practica CSM care a fost până acum. Totuși, se pare că numirile judecătorilor la ședința CSM din 29 septembrie 2016 au fost făcute în afara oricărui concurs anunțat. În textul hotărârii CSM lipsește vreo referință la acest aspect important”, a remarcat Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice. 

    Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, în martie 2010, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-l numească pe Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi, alături de alți judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în problem litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu. Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. 

    Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi, funcție din care a cerut să fie eliberat în 2014. Ulterior, a fost ales membru al CSM. „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii”, a comentat Dorel Musteaţă la realizarea investigației jurnalistice. 

    Candidații la funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău

    La 31 octombrie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au emis o hotărâre prin care au acceptat candidatura lui Oleg Melniciuc, președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, la concursul pentru funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău. Mai devreme, la 17 octombrie, în același concurs s-a înscris și Radu Țurcanu, vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Botanica. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. „În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. La ultima Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rândurireorganizarea sistemului judecătoresc.

    Concurs strâns pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău

    Mai solicitată este funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În cursa pentru acest post s-au înscris Ion Țurcan de la Judecătoria sectorului Centru, Lilia Lupașco de la Judecătoria sectorului Râșcani, Victor Burduh de la Judecătoria sectorului Ciocana, sau Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sectorului Buiucani. 

    Anterior, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. Potrivit Ziarului de Gardă, în sesizarea SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la o persoană ce figura într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Mai târziu, Colegiul Disciplinar al CSM l-a scos însă basma curată. În octombrie, Curtea Supremă de Justiţie a respins contestaţia depusă de Serviciul de Informaţii şi Securitate împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii, care a refuzat să-i aplice pedeapsă disciplinară lui Ţurcan. Judecătorul a figurat și într-un alt scandal, fiind acuzat de colegul său Victor Orândaș că a exercitat presiuni ca să ia decizii favorabile în anumite dosare. 

    Și judecătorul Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul public, el fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. El este magistratul care i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. Potrivit Ziarului de Gardă, Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Averea din declaraţii a membrilor CSM

    Mem­brii Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii au ridi­cat sala­rii de peste 20 de mii de lei pe lună în 2015. Unii din­tre aceștia, pe lângă sala­ri­ile mult peste media buge­ta­ri­lor, au pri­mit și pen­sii care le depă­șesc pe cele ale majo­ri­tă­ţii pen­sio­na­ri­lor din R. Mol­dova.

    Decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pen­tru 2015 a opt din cei nouă mem­bri aleși în cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) sunt pos­tate pe site-ul insti­tu­ţiei. Sin­gura decla­ra­ţie lipsă e cea a Vio­le­tei Cojo­caru, aleasă mem­bru al CSM din par­tea pro­fe­so­ri­lor de drept.

    Mem­brii Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii au ridi­cat sala­rii de peste 20 de mii de lei pe lună în 2015. Unii din­tre aceștia, pe lângă sala­ri­ile mult peste media buge­ta­ri­lor, au pri­mit și pen­sii care le depă­șesc pe cele ale majo­ri­tă­ţii pen­sio­na­ri­lor din R. Mol­dova.

    Decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pen­tru 2015 a opt din cei nouă mem­bri aleși în cadrul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) sunt pos­tate pe site-ul insti­tu­ţiei. Sin­gura decla­ra­ţie lipsă e cea a Vio­le­tei Cojo­caru, aleasă mem­bru al CSM din par­tea pro­fe­so­ri­lor de drept.

    Salarii de peste 20 de mii și pensii

    Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM, rapor­tează, pen­tru 2015, un sala­riu de 273 mii de lei din sala­riul de fun­cţie (22,7 mii de lei lunar). Alţi 30 mii de lei, Micu i-a acu­mu­lat din acti­vi­ta­tea didac­tică de la Uni­ver­si­ta­tea Sla­vonă, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Euro­pene și Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ). În rest, în 2015, Micu nu a acu­mu­lat careva pro­pri­e­tăţi, decla­rând ace­eași mașină, un Volvo S 80, fabri­cat în 2008 și cum­pă­rat în 2011 și un apar­ta­ment de 109 m.p., pro­cu­rat în 2009. În iunie 2014, atunci când a fost ales în fun­cţie, ZdG scria că jude­că­to­rul locuia într-o căsuţă modestă a socri­lor săi, din sect. Buiu­cani, iar șeful CSM spu­nea că va locui în acea casă până în momen­tul în care va finisa repa­ra­ţia în pro­priul apar­ta­ment.

    Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, mem­brul CSM, fost pre­șe­dinte inte­ri­mar, declară, pen­tru 2015, un sala­riu de 259 mii de lei (21,5 mii de lei lunar) din acti­vi­ta­tea la CSM și 80 mii de lei din acti­vi­tate didac­tică: INJ, Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Mol­dova (USM), Cen­trul de Resurse Juri­dice, unde a fost mem­bru al gru­pu­lui de lucru pen­tru ela­bo­ra­rea codu­ri­lor. Vis­ter­ni­cean a rapor­tat, pen­tru 2015, un venit din pen­sie în valoare de 194 mii de lei (16 mii de lei lunar). La fel ca și Micu, Vis­ter­ni­cean nu a cum­pă­rat anul tre­cut careva bunuri, el nea­vând mașină și locu­ind într-un apar­ta­ment de 118 m.p., dobân­dit în 2007.

    Ana­to­lie Ţur­can, un alt mem­bru al CSM, a avut un sala­riu anual de 248 mii de lei (20,6 mii de lei lunar) în 2015, dar și o pen­sie de 162 mii de lei (13,5 mii de lei pe lună). La fel ca și cole­gii săi, nici Ţur­can nu a făcut achi­zi­ţii anul tre­cut, el indi­când o casa cum­pă­rată în 2004 în Stă­u­ceni, mun. Chi­și­nău, și două auto­mo­bile, din­tre care un Mer­ce­des.

    Răducanu, credit de 100 de mii de lei în 2015

    Tatiana Rădu­can a ridi­cat un sala­riu simi­lar cu cel al cole­gu­lui Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, de 259 mii de lei pe an (21,5 mii de lei pe lună). Alţi 750 de lei magis­trata i-a pri­mit de la INJ, iar 160 mii de lei, din pen­sie. Soţul său, Vic­tor Rădu­canu, anga­jat în cadrul Între­prin­de­rii de Stat „Regis­tru” a av ut un sala­riu de 137 mii de lei și o pen­sie de 20 de mii anul tre­cut. Nici fami­lia Rădu­canu nu a făcut, în 2015, careva achi­zi­ţii, aceștia locu­ind într-o casă de lux în sect. Râș­cani, des­pre care ZdG a scris ante­rior. Anul tre­cut, soţii Rădu­canu au con­trac­tat un cre­dit de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 100 de mii de lei, cu o dobândă de 15% anual. Banii umează să fie întorși băn­cii până în 2017.

    Vera Toma, mem­bru al CSM din mar­tie 2014 a avut anul tre­cut un venit anual de 242 mii de lei (20 mii de lei lunar) din sala­riul de fun­cţie. Alţi 5,3 mii de lei, jude­că­toa­rea i-a obţi­nut din acti­vi­ta­tea de la INJ, iar 154 de mii de lei, din pen­sie. Nici Toma nu a făcut cum­pă­ră­turi impor­tante în 2015, aceasta decla­rând doar o casă în Bălţi, cum­pă­rată încă în 2005, dar și două auto­mo­bile, Toyota Sequ­oia și Hyun­dai Atos.

    Dorel Mus­teaţă, al șase­lea jude­că­tor din cadrul CSM a avut, în 2015, un venit din sala­riu 240 mii de lei (20 mii de lei pe lună). Alţi 25,8 mii de lei, Mus­teaţă i-a pri­mit de la INJ, unde a fost mem­bru al Comi­siei de Admi­tere. Soţia sa, avo­cata Rodica Bev­ziuc, a avut anul tre­cut un venit de 127 mii de lei și alţi 3,8 mii din darea în arendă a unor tere­nuri agri­cole. Cei doi soţi deţin, în pro­pri­e­tate, câteva hec­tare de tere­nuri agri­cole, majo­ri­ta­tea în r. Ște­fan Vodă. În 2015 și înce­pu­tul anu­lui 2016, magis­tra­tul Mus­teaţă și-a cum­pă­rat două auto­mo­bile, un UAZ 469 cu 10 mii de lei și o Honda CRV din anul 2000, pro­cu­rată în 2016 cu 3,3 mii de euro. Cei doi soţi din jus­ti­ţie deţin încă două mașini, o Mazda 3 și un Opel Cadett, două apar­ta­mente în Chi­și­nău și o casă în s. Palanca, r. Ște­fan Vodă.

    Contractele cu statul ale firmelor familiei Avornic în 2015

    Un an 2015 pros­per a avut și Ghe­or­ghe Avor­nic, ajuns mem­bru al CSM din rân­dul pro­fe­so­ri­lor de drept. Deși, de la CSM a ridi­cat un sala­riu de 105 mii de lei (8,7 mii lunar), acesta a mai avut un venit în valoare de 88 mii de lei de la USM, 27 de mii de la Uni­ver­si­ta­tea Con­stan­tin Stere și alte câteva mii de lei de la „Car­tea” SA „Pro-Noi” și „Mol­d­pres Grup” pen­tru acti­vi­tate ști­inţi­fică și didac­tică. În 2015, 700 mii de lei, fami­lia Avor­nic i-a obţi­nut drept divi­dende, de la firma SRL „Ber­hord”, care are în cali­tate de fon­da­tor pe Ana Avor­nic, soţia mem­bru­lui CSM. Firma se ocupă cu comer­ci­a­li­za­rea diver­se­lor tipur de teh­nică. Soţia lui Ghe­or­ghe Avor­nic a avut și ea un venit cumu­la­tiv din sala­rii de la mai multe com­pa­nii de peste 300 mii de lei. În 2015, fami­lia Avor­nic și-a cum­pă­rat, cu 30 de mii de USD, un auto­mo­bil nou, fabri­cat chiar în 2015, Toyota Land Cru­i­ser. Aceștia mai sunt pro­pri­e­ta­rii a două auto­mo­bile, dar și deţi­nă­to­rii a câtorva loturi de teren și con­stru­cţii în R. Mol­dova și Româ­nia, toate achi­zi­ţio­nate în peri­oada 1996 — 2010.

    Fami­lia Avor­nic ges­tio­nează și mai multe firme, din­tre care nu mai puţin de opt sunt active și cu un capi­tal social de mili­oane de lei. O parte din veni­tu­rile fir­me­lor au venit de pe urma unor con­tracte cu sta­tul. De exem­plu, „Casa Tra­di­ţiei” SRL, fon­dată de Liceul Lit­te­ra­rum, care apa­rţine fami­liei Avor­nic a vân­dut în 2014-2015 pro­duse ali­men­tare de aproape un milion de lei unor insti­tu­ţii de stat, în spe­cial Cen­tru­lui Repu­bli­can de Recu­pe­rare a Inva­li­zi­lor si Pen­sio­na­ri­lor „Spe­ranţa” din Vadul lui Vodă. Liceul Liter­ra­rum a fon­dat și firma SRL „Primavia-Exim” care, la fel, în 2015 și 2016 a câși­ti­gat aproape 20 de lici­ta­ţii publice orga­ni­zate de insti­tu­ţii ale sta­tu­lui pen­tru pro­duse ali­men­tare în sumă de peste 2 mili­oane de lei. Des­pre ave­rea lui Ghe­or­ghe Avor­nic, ZdG a scris în ianu­a­rie 2014, când menţio­nam că fami­lia Avor­nic ges­tiona 30 de firme, inclu­siv în Româ­nia, unde actu­a­lul mem­bru al CSM are și o vilă, donată fii­cei sale.

    Soţia ministrului Justiţiei, proprietara unei companii aeriene

    Teo Câr­naţ, un alt mem­bru al CSM din rân­dul pro­fe­so­ri­lor de drept a avut în 2015 un sala­riu de 105 mii de lei și 117 mii din sala­riu de la USM. 275 mii de lei, Câr­naţ i-a acu­mu­lat din darea în arendă a unui spa­ţiu loca­tiv în Chi­și­nău. Soţia sa a câști­gat anul tre­cut peste 50 mii de lei din îndem­ni­za­ţii pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui atât de la auto­ri­tă­ţile din R. Mol­dova, cât și de la cele din Româ­nia. În 2015, Câr­naţ și-a achi­zi­ţio­nat un Opel Vivaro. Acesta deţine mai multe clă­diri și tere­nuri în mun. Chi­și­nău, obţi­nute în peri­oada 2005-2013. Decla­ra­ţia de avere a mem­brei CSM, Vio­leta Cojo­caru lip­sește de pe site-ul CSM. În cea pe anul 2014, acesta raporta un sala­riu 138 mii de lei de la USM și de 98 de mii de la CSM, un apar­ta­ment în Chi­și­nău și o mașină, Hyun­dai Tuc­son.

    Cali­ta­tea de mem­bru al CSM din ofi­ciu o mai au pro­cu­ro­rul gene­ral, fun­cţie înde­pli­nită azi de Edu­ard Haru­n­jen, pre­șe­din­tele CSJ, Mihai Poa­le­lungi (astăzi, Petru Ursa­che deţine inte­ri­ma­tul fun­cţiei, până la apro­ba­rea can­di­da­tu­rii lui Mihai Poa­le­lungi) și minis­trul Jus­ti­ţiei, Vla­di­mir Cebo­tari. Până astăzi, doar acesta și-a făcut publică decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pe anul 2015. Din ea aflăm că anul tre­cut, minis­tru și mem­brul CSM a avut un sala­riu de 82 mii de lei din fun­cţia de minis­tru, pe care o deţine din iulie 2015. Anul tre­cut, minis­trul și-a cum­pă­rat un teren pen­tru con­stru­cţii, și și-a des­chis o nouă firmă, „Fly One” SRL, cea care, din mai 2016, va opera mai multe zbo­ruri, fiind, așa cum s-a anu­nţat, „o nouă com­pa­nie aeri­ană în R. Mol­dova”. Soţia minis­tru­lui are 40% din afa­cere, inves­tind 200 mii de lei. Fami­lia minis­tru­lui Jus­ti­ţiei deţine alte trei SRL-uri, des­chise între 2005 și 2014.
    sursa: zdg.md

  • Judecătorii „cu nouă vieţi”

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    În ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a 76 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi să împartă dreptate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice și Ziarul de Gardă au obţinut şi analizat toate actele pe care Preşedinţia le-a trimis din 2005 până în prezent Consiliului Superior al Magistraturii. Vă propunem să aflaţi ce au invocat preşedinţii şi ce a întreprins CSM.

    Potrivit legii, magistraţii instanţelor de fond şi cei ai curţilor de apel sunt numiţi în funcţie în urma unui concurs de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul carierei vin în post pentru cinci ani, iar dacă îşi fac onest munca sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă — 65 de ani. Şeful statului poate respinge candidaturile doar în cazul în care depistează probe incontestabile de incompatibilitate a acestora cu funcţia respectivă şi dacă cel care pretinde la post a încălcat legislaţia sau procedurile legale de selectare şi promovare. Totuşi, CSM poate forţa mâna preşedintelui propunând repetat acelaşi candidat, o practică des întâlnită în Republica Moldova.  Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat oficial Președinției și CSM-ului să prezinte actele prin care şefii statului au respins în ultimii zece ani candidaturile judecătorilor. Cele două instituții au refuzat însă să ni le ofere. Reprezentanţii Preşedinţiei au motivate prin faptul ar putea fi afectat „principiul respectării drepturilor și reputației candidaților la funcția de judecător, a vieții private, intime și familiale”. Am reușit să facem rost de aceste documente care conţin informaţii de interes public, iar o parte le publicăm mai jos.

    Dosare examinate în câteva zile

    Candidatura lui Grigore Lungu la funcția de şef al Judecătoriei Ialoveni a fost respinsă la sfârşitul anului 2005 de Vladimir Voronin, președintele ţării de atunci. În actul semnat de șeful statului și expediat Valeriei Șterbeț, președinta CSM în acea perioadă, se arată că în precedentul mandat, Grigore Lungu „nu a reușit să asigure o activitate cel puțin satisfăcătoare a acestei instanțe”. „Atât domnul Lungu, cât și ceilalți judecători comit abateri procedurale grave. (…) Un aspect aparte al activității domnului Lungu îl constituie examinarea de către acesta, fără pregătirea corespunzătoare și într-un termen de la o zi până la o lună a cauzelor pentru care legislația prevede un anumit termen de examinare”, potrivit actului lui Vladimir Voronin. Şeful statului a făcut trimitere la trei dosare, două dintre care se refereau la desfacerea căsătoriei. Magistratul le-a examinat în doar trei zile, lucru nepermis de lege. Un alt caz se referea la decăderea din drepturile părintești, examinat în doar nouă zile. „Mai mult decât atât, sunt relevante neclaritățile privind consumarea a 8.000 de lei din contul extrabugetar pentru reparația automobilului de serviciu, precum și privind transferarea sumei de 411.450 de lei de la contul depozitar al Judecătoriei Ialoveni către o instituție bancară din țară și dispariția actelor privind destinația transferului acestei sume și denumirea beneficiarului”, scria Vladimir Voronin.

    Cu toate că Grigore Lungu ar fi putut fi pedepsit chiar şi penal pentru aceste încălcări, el este judecător până în prezent. Anul trecut, magistratul a încercat să revină în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă CSM i-a barat însă acest drum, acordându-i calificativul „insuficient”. „În urmna interviurilor confidențiale întreținute cu angajații instanței, s-a constatat că judecătorul Grigore Lungu în cadrul Judecătoriei laloveni are o reputație proastă, are un comportament, deseori scandalos, din care considerente grefierii se schimbă des. În deliberare judecătorul își permite să intre cu grefierul și asistenul, astfel fiind încălcată taina deliberării. La observațiile colegilor în acest sens, ultimul reacționează neadecvat, ceea ce este o încălcare procedurală flagrantă, știrbind în acest mod imaginea justiției”, potrivit hotărârii Colegiului.

    Tehnică „însușită” de judecător?

    Un alt magistrat care a reușit să dribleze refuzul președintelui Vladimir Voronin de numire în funcție este Andrei Guțu, judecător de instrucție la Judecătoria Bălți. În decembrie 2005, Voronin îşi motiva respingerea de numire în funcţie prin faptul că  că Andrei Guțu, „activând în cadrul Comisariatului de Poliție Bălți s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate și care pune în prim-plan interesele personale”.

    Președintele a adus drept exemplu două cazuri. Bunăoară, fiind anchetator, Andrei Guțu a restituit substanțe chimice în valoare de 500.000 de lei proprietarului, ridicate anterior de polițiști în calitate de corpuri delicte în cadrul unei cauze penale de sustragere de bunuri în proporții deosebit de mari. Acest fapt a pus în pericol desfășurarea urmăririi penale. Un alt exemplu îl constituie cauza penală în privința cetățenilor Gavriliuc și Lungu. În timpul urmăririi penale, de la aceștia au fost ridicate, în calitate de corpuri delicte, un număr mare de unități de tehnică audio și video. Ulterior, instanța a dispus restituirea bunurilor. „Însă, s-a constatat că o parte din această tehnică a dispărut, fiind însușită, conform unor date, de către domnul Guțu”, se arată în document. Peste doar jumătate de an, în ciuda acestor dezvăluiri, Andrei Guțu îmbrăcat  mantia de judecător, Voronin fiind obligat să semneze un decret de numire a acestuia în funcție. În februarie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”, iar în luna mai 2014 a fost reconfirmat în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

    Observat deseori în compania unor persoane suspecte”

    Tot acum zece ani, Vladimir Voronin a respins candidatura lui Valeriu Ciuntu care pretindea la funcția de președinte al Judecătoriei Criuleni. Motivele refuzului invocate în documente ar fi trebuit să-l facă pe Valeriu Ciuntu incompatibil nu doar cu funcția de președinte de instanță, ci și cu cea de judecător. Magistratul activează însă și acum. „S-a constatat că dânsul a prezidat ședința de judecată privind legalitatea înstrăinării la un preț simbolic a Complexului de porcine din s. Cimișeni, Criuleni. În această ședință a fost pronunțată o hotărâre prin care a fost prejudiciat substanțial bugetul raionului”, se menționează în ordin. Ba mai mult, Vladimir Voronin scria că Ciuntu „era observat deseori în compania unor persoane suspecte, cu antecedente penale, în localuri publice și de agrement”. Mai mult, judecătorul ar fi încercat de mai multe ori să intervină în examinarea unor cauze penale în care figurau asemenea persoane, pentru a influenţa luarea deciziilor în favoarea acestora.

    În luna mai 2014, magistratul Ciuntu a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor cu calificativul „bine”. Anul acesta, acerea lui Valeriu Ciuntu a ajuns sub lupa Comisiei Naționale de Integritate (CNI). S-a stabilit că magistratul nu a inclus în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți pentru anul 2013 şase terenuri extravilane, patru construcții, un autoturism, trei conturi bancare și 552 de acțiuni la o societate comercială. Constatările au fost remise în adresa Procuraturii Generale (PG), care urmează să decidă dacă judecătorul va fi sau nu cercetat penal.

    Refuzat de Voronin, acceptat de Ghimpu, decorat de Timofti

    Alexandru Șpac este acum judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe 20 ianuarie 2006, candidatura acestuia la funcția de judecător era respinsă însă de Vladimir Voronin. Şeful statului scria negru pe alb că în perioada 1996—2002, fiind judecător, Șpac „s-a manifestat drept o persoană care pune propriile interese mai presus de obligațiile funcționale, fapt ce discreditează justiția, compromite independența și imparțialitatea ei, cinstea și demnitatea de judecător”. Voronin a oferit drept exemplu cazul lui Vasile Caras, fost director al Concernului Financiar „Intercapital”, învinuit penal pentru sustragerea depunerilor bănești, într-un dosar în care figurau peste 1.200 de persoane, majoritatea bătrâni și invalizi. Președintele a menționat că Alexandru Șpac, activând la Tribunalul Chișinău, a făcut parte din completul de judecători care l-a eliberat pe Caras din arest, aplicându-i măsura de nepărăsire a localității, fapt ce i-a permis acestuia să fugă din țară.

    Peste aproape doi ani, CSM l-a propus repetat pe Alexandru Șpac la funcția de judecător, iar Voronin l-a respins şi de acea dată. Pe lângă motivele invocate mai sus, șefului statului de atunci a scris că Șpac, „activând în calitate de avocat, practică estorcarea de bani în calitate de mită pentru judecători”. „Unul din aceste cazuri este cel în care dumnealui a reprezentat interesele unui inculpat la Curtea de Apel Chișinău. Inculpatul a refuzat să dea bani în calitate de mită. În consecință, Alexandru Șpac, contrar statului și codului deontologic al avocatului, a solicitat instanței de judecată condamnarea clientului său”, se arată în document. După ce a fost respins de două ori de Vladimir Voronin, Alexandru Șpac s-a făcut avocat. În 2010, a revenit cu o nouă cerere, fiind acceptat la funcția de judecător de Mihai Ghimpu, președinte interimar în acea perioadă. Inițial, Șpac a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat, iar peste aproape doi ani, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău. În octombrie 2012, magistratul a fost decorat de Timofti cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar anul trecut, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „bine”.

    Refuzat de președinte, promovat de sistem

    În ultimii şase ani cariera judecătorului Nichifor Corochii a fost în ascensiune. Din 2009 acesta a fost detașat în cadrul CSM, iar în 2012 și 2013 a condus această instituție, fiind preşedinte interimar. Printr-un ordin semnat de Nicolae Timofti pe 30 ianuarie 2014, Corochii a ajuns judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta după ce nu a reușit să obţină un nou mandat de membru al Consiliului. Puţini ştiu însă că acesta nu a fost acceptat de Vladimir Voronin la funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. În aprilie 2006, Voronin scria că Nichifor Corochii „s-a manifestat ca o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, ignoră regulile de etică judecătoarească, discreditând justiţia şi compromiţând independenţa, imparţialitatea, cinstea şi demnitatea de judecător”. Preşedintele mai scria că magistratul întreținea legături cu businessmani implicați în afaceri dubioase, ceea ce a generat nemulțumirea cetățenilor. „Drept exemplu poate servi faptul tutelării de către dumnealui a activității întreprinzătorilor Mina Tomașevschi, Nicolae Tomașevschi și Zinaida Mamaliga. Datorită acestei tutelări, Mina Tomașevschi, care activa și în calitate de manager al pieței agricole locale a reușit să înstrăineze 58 de magazine și gherete din cele 75 care funcționau în piață, precum și să reducă la 25.000 -50.000 de lei pe an suma venitului transferat la buget”, potrivit actului. În acelaşi document se mai arată că în calitate de „tutore” al Minei Tomașevschi, Nichifor Corochii asigura personal examinarea cauzelor privind activitatea ei, „protejându-i interesele, urmărind restabilirea ei în funcția de manager al pieței agricole, funcție din care aceasta a fost eliberată”.

    „De asemenea, s-a constatat că domnul Corochii, făcând uz de relația sa amicală pe care o are cu executorul Țiverenco, asigură executarea hotărârilor judecătorești ce țin de interesele doamnei Tomaşevschi. Totodată, activând în calitatea de judecător și tutelând activitatea doamnei Tomașevschi, domnul Corochii a reușit să-și construiască o casă luxoasă în or. Edineț, pe str. M. Cibotari. Lucrările de construcție a caselor doamnei Tomașevschi și a domnului Corochii s-au desfășurat simultan”, mai scria Voronin. Atunci, aceste acuzaţii au fost verificate de către membrii CSM, care s-au adeverit parțial, așa că Nichifor Corochii nu a mai a fost propus repetat pentru numire în funcția de președinte al Judecătoriei Edineț. La scurt timp acesta a ajuns însă membru al CSM, iar de acolo, la Curtea de Apel Chișinău. În 2011 i s-a conferit medialia „Meritul Civic”.

    „Probabil CSM a verificat informația și ea nu s-a adeverit. Nu mai țin minte exact ce a fost. Toată informatia este la dosarul meu personal. Puteți verifica acolo ce și cum a fost. Președintele are dreptul să respingă, la fel cum CSM-ul are dreptul să înainteze repetat o candidatură”, ne-a spus Nichifor Corochii.

    „După o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie”

    În noiembrie 2006 şi Iurie Iordan, propus de CSM pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respins de Vladimir Voronin. „Activând în calitate de judecător, s-a manifestat ca o persoană care posedă cunoștințe medii, poate fi influențată în luarea deciziilor, nu dă dovadă de sârguință și perseverență, nu se bucură de stimă și autoritate, pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, este orgolios și încalcă în mod brutal normele de etică profesională”, se arată în actul preşedintelui. Potrivit aceluiaşi document, în 2003, examinând cauza penală privind D.Constantin, conducătorul unei grupări criminale, judecătorul Iordan, în prezența polițiștilor din escortă a pronunțat decizia privind arestarea acestuia. Mai târziu, după o discuție cu reținutul, judecătorul şi-a anulat propria decizie. După eliberare, D. Constantin a părăsit țara și în prezent este dat în căutare generală. În iulie 2006, Iurie Iordan ar fi contribuit la absolvirea de răspundere penală a trei infractori — Secrieru, Guștiuc și Andros – toţi aliați ai lui D. Constantin.

    În ianuarie 2005, în timpul ședinței de judecată în care era examinată cauza penală a unui bărbat magistratul a deschis radioul la intensitate maximă, „ignorând în mod demonstrativ regulile de procedură și etică judecătoarească”. Peste doar câteva luni însă, Iordan a fost reconfirmat în funcție. În noiembrie 2013 Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul „foarte bine”. Tot în 2013, magistratul a fost filmat în timp ce primea un plic de la o femeie în ograda Curții de Apel Chişinău. Ulterior, cei doi au precizat că sunt rude, iar în plic ar fi fost o factură pentru achitarea unui impozit. Am vrut să discutăm cu magistratul, însă grefiera sa ne-a spus că acesta, de obicei, nu discută cu presa.

    „…o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale”

    În 2007, Ștefan Starciuc a fost propus la funcția de președinte al Judecătoriei Cantemir. Voronin însă nu l-a acceptat, menționând că acesta ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat. De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, domnul Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin.

    Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din r. Cantemir, dl Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009 Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Averea judecătorului Minciună de acum 7 ani

    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave.

    Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciună a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    În ultima sa declaraţie de venituri şi proprietăţi, cea pentru anul 2014, Anatolie Minciună declară că deţine mai multe terenuri (15 hectare în raionul Briceni – n.r.), o vilă în Truşeni, mun. Chişinău, şi un apartament de 71 de metri pătraţi, dobândit în 2014, în blocul construit special pentru judecători, la un preţ de doar 360 de euro pentru un metru pătrat. Magistratul mai deţine şi trei automobile: un Land Rover fabricat în 2002, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia din 2008, pe care a cumpărat-o recent. Între timp, fiul acestuia și-a mai deschis o firmă. În ianuarie 2014, magistratul a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor de pe lângă CSM, care i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    „Văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”

    Xenofon Ulianovschi este de șapte ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă. Acesta motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curtea de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită. În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

    În aprilie 2008, Alexandru Motricală, propus de CSM la funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari era respins de șeful statului. Vladimir Voronin scria Consiliului că acesta, „activând în calitate de procuror, s-a manifestat ca o persoană cu cunoștințe medii, pasibilă de a fi influențată în luarea deciziilor”. „Dânsul nu dă dovadă de sârguință și perseverență în muncă, nu se bucură de stimă și autoritate, este orgolios și neglijează în mod brutal normele eticii profesionale”, menţiona preşedintele. În confirmarea celor spuse, Voronin a făcut referire la faptul că Alexandru Motricală ar face abuz de băuturi spirtoase, fiind „văzut în repetate rânduri în stare de ebrietate în locuri publice”. Peste câteva luni, CSM l-a propus reperat pe Motricală, iar președintele Voronin l-a numit judecător de instrucție la Judecătoria Dubăsari, funcție pe care o ocupă și astăzi, după ce, în octombrie 2013 a fost numit magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    Avea cel mai mare număr de dosare clasate”

    Tot în luna aprilie 2008, Vladimir Voronin a respins și candidatura Tatianei Duca la funcția de vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți. După ce a înşirat un text similar ca în cazul altor judecători respinși, preşedintele s-a referit un dosar pe care magistrata l-a examinat în 2004 şi prin care a obligat Biroul Vamal „Nord” să achite în contul unei companii private 1,35 milioane de euro drept pagube morale, rezultate în urma unui litigiu. Ulterior, această hotărâre a fost anulată de instanțele superioare. După acest refuz, Duca nu a ajuns vicepreședinte al Curţii de Apel Bălți, dar continuă și astăzi să activeze în cadrul acestei instanțe.

    Pe 7 august 2014, Petru Triboi a fost numit prin decretul lui Nicolae Timofti în funcția de președinte al Judecătoriei Nisporeni. Şase ani mai devreme, Vladimir Voronin considera că Triboi nu are dreptul să ocupe nici măcar funcția de vicepreședinte, la care a fost înaintat de către CSM. Voronin făcea referire la faptul că Triboi era caracterizat de colegi ca fiind „o persoană ușor influențabilă, ce nu se bucură de respect în colectiv, nu manifestă sârguință și perseverență, este orgolios și subiectiv în aprecieri”. „De asemenea, dânsul nu întotdeauna este exigent față de sine și față de subalterni, nu apreciază obiectiv persoanele din anturajul său, conducându-se în mare măsură de propriile simpatii și antipatii. Din punct de verere profesional, domnul Triboi este caracterizat ca având o competență mediocră (…) Activând în cadrul organelor afacerilor interne, avea cel mai mare număr de dosare clasate din motive, în opinia unora, pur subiective”, menționa Vladimir Voronin, deşi tot el, în decembrie 2005, l-a acceptat în funcția de judecător. În 2010, Petri Triboi a devenit judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Apartament de la stat pentru judecător

    Nici Eugen Pșenița de la Judecătoria Edineț nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, refuzul însemnând la modul practic demiterea judecătorului din sistem. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele. A adus și un exemplu mai mult decât elocvent. „În 2004, domnul Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata şeful statului.

    Judecătoria Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat în oraşul Edineţ o casă cu două etaje pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Preşedintele preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități. Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007 a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei

    O simplă verificare a informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț. În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine propritatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, l-a privatizat. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Din declarația de avere pentru anul 2014 aflăm că acesta deține un teren în satul Cotiujeni, raionul Briceni, apartamentul primit de la tatăl său în 2011, două garajuri și două automobile pe care le conduce împreună cu soția prin mandat. Din 2012, soția magistratului are o datorie de 30.000 de euro către o persoană fizică. Secretariatul instanței ne-a spus că magistratul se află în concediu și că nu putem discuta cu el.

    „Starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor”

    În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o nici pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”. „Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existența unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

    Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Mai nou, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. Judecătoarea deține în proprietate două apartamente, un spațiu comercial de peste 1.700 de metri pătraţi, o mașină, iar prin intermediul soțului, Igor Țonov, 100% din SRL Ghidprim, firmă înregistrată în unul din cele două apartamente ale familiei, din str. Pușkin din Capitală.

    Demisă de un președinte, primită înapoi de altul

    Marcela Nicorici a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Florești în anul 2003, pe un termen de cinci ani, prin decretul lui Vladimir Voronin. În 2007, tot prin decret prezidențial, a ajuns la Judecătoria Bălți. Doar că, în 2008, atunci când a fost propusă de CSM la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Vladimir Voronin a respins candidatura. „S-a constatat că doamna Nicorici nu asigură examinarea cauzelor în termene rezonabile, examinarea unora dintre ele fiind amânată nejustificat, iar a altora, cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce trezește nemulțumirea participanților la proces”, se arată în act. Voronin a oferit drept exemplu dosarul S.A. Mioara, examinarea căruia a fost amânată timp de jumătate de an, pentru ca ulterior să fie repartizat altui judecător. „Atenționez și asupra faptului că doamna Nicorici, contrar prevederilor Codului de etică profesională, își permite să consume băuturi spirtoase în biroul de serviciu cu amicii săi. Concomitent, este fondator și manager la ÎI Iurist-Nicorici, care acordă asistență juridică, ceea ce contravine prevederilor legisțației”, potrivit aceluiaşi document.

    Drept consecință, pe 26 decembrie 2008, din cauza „expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă”, Marcela Nicorici a fost eliberată din funcție. După ce a plecat, potrivit platformei Magistrat.md, a devenit avocat-stagiar, administrator al insolvabilității la Întreprinderea Individuală „Nicorici Marcela”, consultant la Judecătoria Bălți, și jurist la întreprinderea cu capital străin „Moldova zahăr” SRL. Anul acesta, în luna mai, a revenit în sistemul judecătoresc, chiar dacă anterior a fost demisă, fiind acceptată fără probleme de CSM și de președintele Nicolae Timofti în funcția de magistrat la Judecătoria Fălești, pe un termen de cinci ani.

    Capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat”

    Printr-un decret semnat de Vladimir Voronin pe 30 septembrie 2008, Veronica Carapirea devenea președinta Judecătoriei Basarabeasca. Peste doar două luni,  președintele a refuzat numirea ei în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta „admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă”. Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009 Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare.

    Vladimir Craveț este un alt candidat respins de Vladimir Voronin. A rămas însă judecător datorită membrilor CSM. „S-a constatat că domnul Craveț în exercitarea atribuțiilor de serviciu plasează interesele personale înaintea obligațiilor funcționale, respingând nejustificat demersurilor procurorilor privind efectuarea măsurilor de urmărire penală, inclusiv sabotând investigarea infracțiunilor legate de droguri și muniții. Concomitent, domnul Craveț admite încălcări ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, examinând superficial și iresponsabil cauzele, dând dovadă de capacități profesionale medii și fiind pasibil de a fi influențat la luarea deciziilor prin oferirea unor sume de bani”, menţiona Vladimir Voronin în aprilie 2009.  În același an, fiind propus repetat de către CSM, Voronin a semnat ordinul, iar acesta și-a continuat mandatul de judecător. În 2014, Nicolae Timofti l-a reconfirmat, din prima, în funcție.

    Pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale”

    În iulie 2009 CSM a propus-o pe Aurelia Pleșca la funcția de magistrat la Judecătoria Basarabeasca, pe un termen de cinci ani. „S-a constatat că doamna Pleșca, în calitate de consultant la Judecătoria Bender, s-a dovedit a fi o persoană care pune interesele personale mai presus de obligațiile funcționale, fiind pasibilă de influențe la luarea deciziilor, fapt ce discreditează justiția, compromite independența, imparțialitatea, cinstea și demnitatea de judecător”, se arată în actul prin care Vladimir Voronin a respins această candidatură. Între altele, potrivit documentului de acum șase ani, starea materială a judecătoarei nu corespundea veniturilor declarate. Peste câteva luni însă, în octombrie 2009, Mihai Ghimpu, șef interimar al statului pe atunci, a numit-o printr-un decret judecător la Judecătoria Bender, pe un termen de cinci ani. În 2014, Nicolae Timofti o numește pe Aurelia Pleșca judecător la Bender până la atingerea plafonului de vârstă.

    În martie 2010, CSM a înaintat la președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-i numească pe Maria Chiperi și Dorel Musteață de la Judecătoria Anenii Noi și Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Botanica magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului semnat de Mihai Ghimpu.

    Ghimpu supărat că … la Anenii Noi, oamenii votau comuniștii

    Peste o lună, membrii CSM, au venit cu un demers repetat, iar președintele țării s-a văzut obligat să semneze decretul. Mai mult, magistrații au avansat în funcții. Bunăoară, în 2011, prin decretul lui Marian Lupu, Maria Chiperi a devenit vicepreședinta Judecătoriei Anenii Noi. Ea și-a păstrat funcția și în 2015, printr-un decret similar semnat de Nicolae Timofti. Tot în 2011, Dorel Musteață a ajuns președintele Judecătoriei Anenii Noi. Peste trei a fost ales membru al CSM.

    „După ce am fost respins, am depus cerere de verificare. S-a verificat informația şi s-a făcut o notă informativă. Ne-au propus a doua oară. Peste un an am devenit președinte. Am trecut fără probleme. Am înțeles că atunci fie a fost ceva pe interior, niște scrisori anonime, fie era o decizie legată de politică. Mai în glumă, mai în serios, am înțeles că Mihai Ghimpu era supărat că noi eram de la Anenii Noi, acolo unde oamenii votau mai mult cu comuniștii.  Real, nu cunosc ce a fost. Dar, de obicei, în aceste situații, este cineva de pe loc care are ciudă și vrea să-i facă un rău judecătorului…Chiar și acum, vin avizurile de la SIS, și apar lucruri stranii. De exemplu, un judecător care cu cinci ani în urmă a trecut verificarea, iar SIS-ul i-a zis că e tot ok, acum, când pretinde la o funcție, îndată apare că, uite, în 2007, el nu știu ce a făcut. Eveniment de acum opt ani. Înseamnă ce, că organele de drept ce au făcut opt ani, au dormit? Și cum acum cinci ani era bun, dar acum nu mai e? Din discuțiile cu judecătorii, acest fenoment ciudat a luat amploare în ultimii ani”, a comentat Dorel Musteaţă. La rândul său, în iunie 2015, Virgiliu Buhnaci a fost desemnat judecător de instrucție la Judecătoria sectorului Botanica al Capitalei.

    Nu se bucură de o reputație ireproșabilă”

    Și Sergiu Godorogea de la Judecătoria raionului Râșcani, potrivit unui act semnat de Mihai Ghimpu, a discreditat justiția și a compromis onoarea și demnitatea de judecător. „Astfel, domnul Godorogea, la solicitările Poliției, în lipsa urmăririlor penale pornite în condițiile legii, precum și a demersurilor procurorilor, a autorizat acțiuni de percheziție, ridicare de obiecte, acțiuni care nu și-au atins efectul scontat, dar au generat adresări ale cetățenilor la organele procuraturii”, se arată în documentul prin care Mihai Ghimpu a respins propunerea de numire a lui Sergiu Godorogea în funcția de judecător de instrucție până la plafonul de vârstă. Peste o lună însă Mihai Ghimpu a semnat documentul, iar Sergiu Godorogea a devenit judecător de instrucție până la atingerea plafonului de vârstă. Peste patru ani, Nicolae Timofti l-a reconfirmat în funcția de judecător la Judecătoria raionului Râșcani.

    În martie 2010, CSM l-a propus pe Vasile Stihi la funcția de președinte al Judecătoriei Telenești. Iată ce arată actul prin care Mihai Ghimpu a respins candidatura: „S-a constatat incompatibilitatea domnului Vasile Stihi cu funcția de președinte al instanței judecătorești”, deoarece la judecarea cauzelor judiciare admite încălcări ale legislației material și procesuale, nu se bucură de o reputație ireproșabilă, încalcă etica profesională. De asemenea, s-au constatat inadvertențe privind dreptul său de proprietate asupra unor bunuri imobile.” În 2011, Marian Lupu îl acceptă la funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe.

    De ce a fost respins „finul” Melniciuc

    Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli. “În viziunea mea, activitatea domnului Melniciuc în calitatate de vicepreședinte și cea de înfăptuire a justiției în unele cause civile sunt activități desfășurate cu abateri de la normele Legii cu privire la statutul judecătorului și Codului de etică a judecătorului, precum și în condițiile existenței conflictului de interese”, se arată în document. În context, șeful statului a amintit despre un control complex efectuat la acestă instanță în urma căruia activitatea acestei judecătorii a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare. În iunie 2013 Nicolae Timofti l-a numit șef la Judecătoria sectorului Râșcani. Melniciuc este finul de cununie al președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

    În 2014 Nicolae Timofti a respins candidatura lui Anatolie Galben atunci când CSM a propus reconfirmarea acestuia în funcţia de judecător de drept comun. Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecătorul Anatolie Galben a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (…) CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, iar Nicolae Timofti ar trebui să emită un decret.

    „Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic”

    Acum câteva luni, CSM l-a propus pe Ion Ţurcan la funcţia de preşedinte al Judecătoriei sectorului Centru al Capitalei, post pe care l-a ocupat începând cu 2011. Nicolae Timofti le-a scris însă foştilor colegi că într-o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Securitate este vizată integritatea candidatului, iar detaliile expuse „trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”. Astfel, şeful statului a respins candidatura şi a insistat ca CSM să-l verifice suplimentar. ZdG a dezvăluit anterior că în informaţie parvenită de la SIS se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul domnului preşedinte de a respinge sau de a promova. Sesizarea SIS nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, a spus Ion Ţurcan atunci, precizând că nici el, nici familia sa nu a fost vreodată la Poiana Braşov. Nicolae Clima, inspector-judecător principal la CSM ne-a spus că în privinţa lui Ion Ţurcan nu a fost luată încă o decizie finală.

    Acum câteva luni Natalia Berbec, proaspătă absolventă a Institutului Naţional de Justiţie, a fost propusă la funcţia de magistrat la Judecătoria raionului Hânceşti, pe un termen de cinci ani. Asta după ce cu un an înainte candidatura judecătoarei care îşi dorea să ajungă la Judecătoria sectorului Buiucani a fost respinsă. Nicolae Timofti a amintit în actul pe care l-a trimis la CSM despre existenţa unor suspiciuni rezonabile privind integritatea Nataliei Berbec. „(…) astfel de numiri în funcţie pot compromite eficienţa şi imaginea sectorului justiţiei, precum şi efectele pozitive aşteptate ca rezultat al reformei acestui sector”, a menţionat şeful statului.  Potrivit datelor SIS, în perioada 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM. În iulie, preşedintele ţării a semnat decretul, iar Natalia Berbec a ajuns judecătoare la Hânceşti.

    Judecătorul respins și de Voronin, și de Timofti, promovat de CSM

    Ştefan Starciuc, cel pe care l-a criticat Vladimir Voronin, a ajuns şi în vizorul lui Nicolae Timofti. Judecătorul împreună cu alţi doi colegi — Serghei Gubenco, preşedinte al Judecătoriei Comrat, şi Grigori Colev, magistrat la aceeaşi instanţă, au fost propuşi la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu i-a acceptat, cerând CSM-ului să-i verifice suplimentar.

    „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanelor propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către aceştia”, potrivit actului lui Nicolae Timofti. În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidaturile celor trei preşedintelui. „(…) Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea prin care a informat CSM că respinge candidaturile celor trei.

    În mai, la o şedinţă a CSM, Starciuc, Gubenco şi Colev au cerut să fie propuși repetat șefului statului. Solicitarea i-a nedumerit însă pe magistraţii din Consiliu care nu au ştiut cum să procedeze. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. „Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel Comrat. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a spus Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM.  Aceştia s-au lăsat convinşi şi, într-un final, i-au propus repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc şi Grogori Colev la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Aşa că preşedintele Timofti a semnat decretul.

    Cu casă de lux și tineri judecați în comisariate, promovat de CSM

    Ghenadie Morozan, magistratul de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei, care a judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009, a fost promovat recent la Curtea de Apel Chișinău. Membrii CSM au insistat, deși președintele Nicolae Timofti a respins acum câteva luni candidatura acestuia. În documentul trimis la CSM șeful statului face trimitere la  sesizarea Uniunii organizațiilor neguvernamentale Alianța Anticorupție în care este invocată, între altele, lipsa vădită de integritate, lipsa de reputație profesională și moralitate ireproșabilă a magistratului. Organizațiile neguvernamentale au mai atenționat că judecătorul ar fi discreditat sistemul prin implicarea în acte care încălcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

    „Având în vedere că informațiile conținute în sesizare vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcție și trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunțate de către acesta, consider inoportună promovarea domnului Morozan la Curtea de Apel Chișinău fără ca informațiile comunicate să fie supuse examinării și aprecierii de către organul de autoadministrare judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în actul președintelui. ZdG a scris anterior că Morozan deține în proprietate o casă de lux în sect. Râșcani. Fratele acestuia este căsătorit cu Vera Morozan, sora politicianului și afaceristului Vlad Plahotniuc.

    Pătaţii care au plecat din sistem peste ani

    În cei zece ani au existat mulţi judecători care, respinşi de președinţii ţării, au continuat să profeseze datorită CSM, iar ulterior au plecat onorabil din sistem. Unii au primit şi indemnizații de la stat de sute de mii de lei.  Ion Dandara, de exempplu, a activat în sistemul judecătoresc până în 2014, deși a fost respins de Vladimir Voronin încă în 2006, pe motiv că nu ar fi un judecător imparțial. Şi Andrei Neguriță a fost judecător până în 2014 la Ștefan Vodă. În 2006, el era respins de Voronin pe motiv că ar „menține relații cu membrii lumii interlope din teritoriu, iar în zilele de odihnă ar fi practicat pescuitul împreună cu Leonid Caragia, conducător al grupării criminale «Caragia»”. Mihail Dolghieri a plecat din sistemul judecătoresc abia în 2014, deși Vladimir Voronin menţiona în aprilie 2006 că acesta ar fi fost implicat în „trafic de influență la examinarea unor litigii” și ar fi „promovat interesele reprezentanților lumii criminale”.  Victor Arnăut a fost judecător până în 2013, când a plecat benevol din sistem, deși în 2006 Vladimir Voronin îl respingea, menționând că ar fi „promovat interesele unui grup de persoane”.

    Și Ion Busuioc a fost magistrat la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău până în aprilie 2015, când a plecat din sistem, fiind condamnat pentru un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat. În 2006, Vladimir Voronin informa CSM că acesta ar „comite încălcări, se comportă brutal cu participanții la proces și dă dovadă de subiectivism”.Vasile Mânăscurtă a lucrat la Judecătoria raionului Ungheni până acum trei ani, deși candidatura acestuia a fost respinsă de Vladimir Voronin pentru că „manifestă subiectivism și parțialitate și pratică tutelarea afacerilor ginerelui său, favorizând amplasarea a două gherete de produse din tutungerie, una din ele fiind instanlată chiar în zona verde a curții instanței de judecată”. După ce a plecat din sistem s-a făcut avocat, iar în 2014 a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție pentru mită.

    Un alt caz interesant este cel al fostului judecător Victor Lanovenco. Acesta a fost demis anul trecut după ce a devenit primul judecător apreciat cu calificativul „negativ” de către Colegiul de calificare de pe lângă CSM. Anterior, acesta s-a ales cu o mustrare aspră după ce a făcut scandal într-un magazin din oraşul Vulcăneşti. În decembrie 2012, el a intrat în alimentară, fiind încălţat doar în ciorapi şi a tulburat ordinea publică, fiind dus la Poliţie. Vladimir Voronin atenţiona însă Consiliul despre comportamentul acestuia încă în 2008, atunci când l-a respins pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Şeful statului menţiona că judecătorul este „arogant, iresponsabil și lipsit de respect”, iar „pe 7 decembrie 2008, fiind de serviciu, a examinat în automobilul personal, în curtea instanței, 12 dosare administrative, stabilind rapid și într-o formă autoritară amenzi minime pentru fiecare contravenient”. „Domnul Lanovenco își permite consumul abuziv de băuturi spirtoase, inclusiv în locuri publice”, nota Voronin.

    Preşedinţia are mâinile legate

    Ion Păduraru, secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, susține că atunci când este promovat un judecător cu probleme de integritate, instituția condusă acum de Nicolae Timofti are mâinile legate. „Președintele privește critic aceste situații, pentru că dumnealui consideră că cei din CSM nu își fac pe deplin meseria atunci când propun un candidat pe care l-a respins”, susţine Ion Păduraru. Secretarul general amintește în context că președintele, încă în 2012, a înaintat un proiect de lege în Parlament prin care cerea modificarea normei astfel încât atunci când membrii CSM propun președintelui repetat un judecător pentru numire, candidatura acestuia să fie votată de toți cei 12 membri ai CSM, nu doar de 2/3 dintre aceștia, așa cum este acum.

    „Dacă ar fi aprobat, cred că în multe cazuri, măcar un membru s-ar fi opus, iar acel judecător cu probleme, nu mai trecea. Probabil acest proiect nu a mers pentru că nu le convine. Nu știu de ce și cui. Noi o să cerem acum o urgentare a examinării. Poate subiectul nu a fost luat în serios. Acum șeful statului nu are nicio pârghie, deși el este cel care semnează, în ultima instanță, decretul de numire în funcție”, explică Ion Păduraru.

    CSM: „Nu avem acces la secretul de stat”

    Şi reprezentanții CSM sunt nemulțumiți. Dacă Președinția reclamă faptul că CSM nu ține cont de informațiile șefului statului, atunci Victor Micu, președintele Consiliului, este nemulțumit de faptul că, în scrisorile care vin de la şeful statului, nu se invocă date concrete referitoare la judecătorii respinși.

    „Când examinăm o candidatură, de la SIS vine un aviz care arată că persoana respectivă prezintă factori de risc. Au existat situații când am înaintat a doua oară candidatura și am considerat că președintele nu a avut dreptul să refuze, bazându-ne pe informația dată. Pentru că, era o informație generală. Conform Legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat din oficiu, dintre mebrii CSM, îl are numai președintele CSJ, ministrul Justiției și procurorul general. Eu, ca președinte, nu am acces la secret de stat. În aceste condiții, când în avizele SIS-ului și decretele președintelui sunt informații generale, iar judecătorul vine în ședință publică și cere să-i demonstrăm care-s factorii de risc, iar noi nu putem face asta, singura soluție este să propunem persoana repetat”, insistă Victor Micu.

    Magistratul susţine că în documentele semnate de şeful de stat ar trebui să fie prezentate mai multe detalii. „Astfel am putea să-i arătăm judecătorului exact ce acuzaţii i-au fost aduse. Înțeleg când sunt secrete de stat, dar când e vorba de activitatea unui judecător, nu ar trebui să fie secrete. Avizele ar trebui să se refere nu neaparăt la dosarele judecătorului, informație pe care noi o putem lua din computer, ci la personalitatea sa, la faptul că are întâlniri cu persoane dubioase sau că nu duce un mod de viață corect. Oricum, acum, Inspecția Judiciară, care tot nu are acces la secretul de stat, face o notă informativă pe baza informației din aviz, prin care s-a respins candidatura respectivă. Nota este prezentată în ședința CSM. Dacă nu sunt demonstrate cele invocate, noi, cu instrumentele pe care le avem, nu putem face nimic”, menționază Victor Micu.

    „Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar…”

    Nicolae Clima, fost judecător la CSJ și președinte al CSM  în perioada 2006-2009 consideră că, de multe ori, informațiile care se conțin în refuzurile președintelui nu ar corespund în totalitate adevărului. „De regulă, în perioada mea preşedintele (Vladimir Voronin – n.r.) primea informații de la anumite instituții. Nu vreau să spun că aceste informații au fost subiective și greșite, dar pot să vă spun că noi de fiecare dată porneam o verificare a tuturor circumstanțelor atunci când președintele refuza candidatura unui judecător, care de cele mai multe ori nu se adevereau în măsura în care erau invocate. Dacă ar fi să analizăm toate cazurile prin care președintele a respins, iar CSM a remis materialele repetat pentru a fi numit, vă veţi convinge că tot ce a făcut CSM a fost corect”, ne asigură fostul magistrat.

    Nicolae Clima, acum inspector-judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, crede că, pe viitor, așa cum este în alte state, președintele ar trebui exclus din procesul de numire în funcție a judecătorilor. „Sigur că noi trebuie să ajungem la acest nivel, pentru că încă suntem departe”, constată el.

    Experţii: „CSM nu apleacă urechea la ce spune SIS și președintele”

    „Motivarea CSM-ului, că Inspecția Judiciară nu a putut constata informațiile care se conțin în acele scrisori este o eludare de la răspundere, deoarece judecătorii-inspectori nu au acces la secretul de stat și, respectiv, nu pot să verifice acele informații. Tocmai de aceea, răspunsul președintelui la numirea în funcție sau promovarea magistratului trebuie să fie suficient de argumentate în măsura în care CSM să fie convins că SIS nu exercită careva influențe negative sau chiar atentează la inviolabilitatea sau independența judecătorului”, crede Ion Guzun, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

    Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, îi dă dreptate. Totuşi, afirmă jurista, Legea cu privire la statutul judecătorului, dar și standardele internaționale și regionale, recomandă ca propunerile de numire a magistraților să vină de la o autoritate independentă, care este constituită în majoritate din magistrați (CSM). „Intervenția politicului (președinte, Parlament) trebuie sa fie minimă. E vorba despre separarea puterilor în stat și basta. E altceva, însă că membrii CSM nu prea apleacă urechea la ce spune SIS și președintele și atunci când în listă apare candidatul «care trebuie», se fac a închide ochii sau îşi astupă urechile”, susţine Lilia Ioniţă.

    În R. Moldova, refuzurile președintelui de numire sau promovare în funcție nu sunt făcute publice. Ion Guzun consideră acest fapt „anormal”. „Cariera și averea judecătorului nu sunt secret de stat. Magistratul a cedat o parte din garanțiile vieții private deoarece este plătit din banii publici, respectiv orice acțiune de protejare ilegală a afacerilor, participarea la vânătoare în locurile sau zonele interzise, diferența vădită dintre venituri și bunurile deținute sunt o chestiune publică”, explică juristul de la CRJM, precizând că CSM este instituția care ar trebui să facă publice aceste documente.
    sursa: zdg.md

  • Judecători cu lipici la donații

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

    Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

    Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

    Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietate aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

    Bani cadou

    Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

    Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

    Fără comentarii pentru presă

    Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

    Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

    Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

    „Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (…) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

    Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

    „Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

    Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

    O opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

     

    Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

    Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

    Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

    Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

    „Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

    Sursa: anticoruptie.md

  • Monitorizarea activităţii de executare silită în Republica Moldova de către experţii Uniunii Europene

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii – Anatolie Ţurcan, Dumitru Visternicean, Dorel Musteaţă, Tatiana Răducanu şi Vera Toma au avut astăzi, 16 februarie 2015, o întrevedere cu experţii Uniunii Europene – Jos Uitdehaag, expert în domeniul executării silite şi Kees Boiej, expert în sistemul de detenţie şi preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din Republica Moldova, Roman Talmaci.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii – Anatolie Ţurcan, Dumitru Visternicean, Dorel Musteaţă, Tatiana Răducanu şi Vera Toma au avut astăzi, 16 februarie 2015, o întrevedere cu experţii Uniunii Europene – Jos Uitdehaag, expert în domeniul executării silite şi Kees Boiej, expert în sistemul de detenţie şi preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din Republica Moldova, Roman Talmaci.

     

  • În sfârșit! Judecătorul Dorel Musteață completează Consiliul Superior al Magistraturii

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, iar din 2011 este preşedintele Judecătoriei din Anenii-Noi. Până a deveni magistrat, acesta a fost notar în Chişinău. usteaţă promitea că va contribui la ridicarea prestigiului judecătorului în faţa justiţiabililor, va pleda pentru ajustarea numărului de judecători în fiecare instanţă sau că va insista pentru promovarea în sistem doar a persoanelor bine pregătite. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013, Musteaţă deţine nu mai puţin de 15 terenuri, majoritatea neînregistrate la Cadastru, un apartament, dar şi o casă de locuit, dobândită în 2013 în urma unui contract de donaţie. Acesta este proprietarul unui automobil, Mazda, fabricat în 1996 şi procurat în 2006.

    Dorel Musteaţă este judecător din 2005, iar din 2011 este preşedintele Judecătoriei din Anenii-Noi. Până a deveni magistrat, acesta a fost notar în Chişinău. usteaţă promitea că va contribui la ridicarea prestigiului judecătorului în faţa justiţiabililor, va pleda pentru ajustarea numărului de judecători în fiecare instanţă sau că va insista pentru promovarea în sistem doar a persoanelor bine pregătite. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013, Musteaţă deţine nu mai puţin de 15 terenuri, majoritatea neînregistrate la Cadastru, un apartament, dar şi o casă de locuit, dobândită în 2013 în urma unui contract de donaţie. Acesta este proprietarul unui automobil, Mazda, fabricat în 1996 şi procurat în 2006.

  • Dorel Musteaţă, noul membru CSM

    Ultimul fotoliu vacant din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost ocupat de şeful Judecătoriei Anenii Noi. Decizia a fost luată astăzi în cadrul Adunării generale a judecătorilor. La concurs au participat trei candidaţi. Dorel Musteaţă, pentru care au votat 166 de magistraţi, afirmă că şi-a dorit un loc în CSM pentru a ridica prestigiul justiţiei. Numele lui Dorel Musteaţă a fost vizat anterior într-un incident. Acum doi ani, magistratul a emis o încheiere prin care a obligat, la solicitarea Companiei naţionale de asigurări în medicină, o persoană decedată să achite poliţa de asigurare. Ulterior, Musteaţă a declarat că nu ştia că bărbatul era mort şi că regretă cele întâmplate.

    Ultimul fotoliu vacant din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost ocupat de şeful Judecătoriei Anenii Noi. Decizia a fost luată astăzi în cadrul Adunării generale a judecătorilor. La concurs au participat trei candidaţi. Dorel Musteaţă, pentru care au votat 166 de magistraţi, afirmă că şi-a dorit un loc în CSM pentru a ridica prestigiul justiţiei. Numele lui Dorel Musteaţă a fost vizat anterior într-un incident. Acum doi ani, magistratul a emis o încheiere prin care a obligat, la solicitarea Companiei naţionale de asigurări în medicină, o persoană decedată să achite poliţa de asigurare. Ulterior, Musteaţă a declarat că nu ştia că bărbatul era mort şi că regretă cele întâmplate.

    Pe locul doi după numărul voturilor acumulate s-a plasat magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria sectorului Botanica, cunoscut opiniei publice pentru critica adusă sistemului judiciar. Magistratul şi-a îndemnat şi astăzi colegii să nu se lase influenţaţi în deciziile pe care le iau.

    Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri, însă deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu fotoliul lăsat vacant de Tatiana Răducanu. Judecătoarea a demisionat recent din funcţia de magistrat al CSJ, renunţând astfel şi la funcţia de membru al CSM. Cel care o va putea înlocui, potrivit procedurii, este membrul supleant al CSM din partea CSJ, nimeni altul decât controversatul judecător Ion Druţă, implicat în emiterea mai multor decizii dubioase.

  • AVEREA noului membru al CSM: Casă și terenuri primite CADOU

     Președintele Judecătoriei Anenii Noi, Dorel Musteață, ales astăzi în funcția de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii după votul judecătorilor convocați la Adunărea Generală a Judecătorilor, are în proprietate mai multe bunuri imobile, o mașină, dar și acțiuni la o întreprindere. Magistratul a obținut aproape jumătate din bunuri prin donație. Potrivit declarației de avere pentru anul 2013 depusă la Comisia Națională de Integritate, Dorel Musteață a câștigat anul trecut peste o sută de mii de lei din salariu și 9 000 de lei din înstrăinarea unui automobil. Soția sa, care lucrează în calitate de avocat, a adus în casă mai mulți bani decât magistratul – peste 144 de mii de lei.

     Președintele Judecătoriei Anenii Noi, Dorel Musteață, ales astăzi în funcția de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii după votul judecătorilor convocați la Adunărea Generală a Judecătorilor, are în proprietate mai multe bunuri imobile, o mașină, dar și acțiuni la o întreprindere. Magistratul a obținut aproape jumătate din bunuri prin donație. Potrivit declarației de avere pentru anul 2013 depusă la Comisia Națională de Integritate, Dorel Musteață a câștigat anul trecut peste o sută de mii de lei din salariu și 9 000 de lei din înstrăinarea unui automobil. Soția sa, care lucrează în calitate de avocat, a adus în casă mai mulți bani decât magistratul – peste 144 de mii de lei.

    La capitolul bunuri imobile, judecătorul a trecut 14 terenuri agricole și unul pentru construcții. Aproape jumătate dintre bunuri au fost primite anul trecut cu titlu de donație. Tot în 2013, Musteață a primit cadou o casă de 90 de metri pătrați estimată la 43 de mii de lei. Judecătorul mai are un aparatament cumpărat în 1997 care ar valora aproape 453 de mii de lei. Dorel Musteață mai deține o mașină de model „Mazda” produsă în 1996 și un pachet mic de 12 acțiuni la întreprinderea „Nord-Zahăr”.

    Precizăm că, la Adunarea Generală a Judecătorilor, Dorel Musteață a prezentat cel mai simplist program de activitate în comparație cu contracandidații săi: judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria sectorului Botanica din Chișinău și Maria Iftodi de la Judecătoria Edineț.

  • В Кишиневе трудоустроены два из пяти судей ликвидированной Апелляционной палаты Бендер

    Двое из пяти судей Апелляционной палаты Бендер, ликвидированной за вынесение множества сомнительных решений, будут трудоустроены в Кишиневе. Соответствующее решение принял во вторник Высший совет магистратуры (ВСМ). Как сообщил в беседе с корреспондентом агентства "Инфотаг" член ВСМ Тео Кырнац, "работу в столице хотели найти все судьи инстанции, несмотря на наличие 66 вакантных мест в районах". "Почему никто не хочет отправиться в Вулкэнешть, к примеру? Голосами восьми членов ВСМ из девяти судьями Апелляционной палаты Кишинева (АПК) стали Ион Другуш и Светлана Леу.

    Двое из пяти судей Апелляционной палаты Бендер, ликвидированной за вынесение множества сомнительных решений, будут трудоустроены в Кишиневе. Соответствующее решение принял во вторник Высший совет магистратуры (ВСМ). Как сообщил в беседе с корреспондентом агентства "Инфотаг" член ВСМ Тео Кырнац, "работу в столице хотели найти все судьи инстанции, несмотря на наличие 66 вакантных мест в районах". "Почему никто не хочет отправиться в Вулкэнешть, к примеру? Голосами восьми членов ВСМ из девяти судьями Апелляционной палаты Кишинева (АПК) стали Ион Другуш и Светлана Леу.

    Я единственный, кто голосовал против, потому что не понимаю, как судья, даже заподозренный в коррупции, может выполнять свои обязанности профессионально. Остальные трое - Николай Ногай (неоднократно обвиненный в вынесении приговоров об отчуждении акций молдавских банков - "И"), Михаил Антонов и Аурелия Пармалак должны найти работу вне Кишинева. Или они будут уволены через неделю", - сказал он.

  • Judecătorii nu folosesc echipamentul de înregistrare audio: Acesta tergiversează examinarea dosarelor

    Se pare că miile de euro cheltuite pentru procurarea echipamentelor de înregistrare audio în salile de judecată au fost o risipă de bani. Şedinţele de judecată ar putea fi înregistrate cu dictafoane. Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au constatat că majoritatea instanţelor din ţară nu utilizează echipamentele instalate anterior în sălile de judecată. Potrivit unui studiu recent, mai mult de 50 la sută din instanţele de judecată nu folosesc echipamentul de înregistrare audio procurat şi instalat în majoritatea judecătoriilor de Guvernul Statelor Unite. Motivele invocate de magistraţi sunt diverse. "Noi pierdem trei ore pentru înregistrarea unui caz de divorţ pe "Femida" vă spun asta e real. Dacă noi punem dosarele şi le înregistrăm în Femida, vă spun sincer o să avem extraordinar de multe dosare, are loc tergiversarea examinarii", a spus preşedintele Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma.

    Se pare că miile de euro cheltuite pentru procurarea echipamentelor de înregistrare audio în salile de judecată au fost o risipă de bani. Şedinţele de judecată ar putea fi înregistrate cu dictafoane. Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au constatat că majoritatea instanţelor din ţară nu utilizează echipamentele instalate anterior în sălile de judecată. Potrivit unui studiu recent, mai mult de 50 la sută din instanţele de judecată nu folosesc echipamentul de înregistrare audio procurat şi instalat în majoritatea judecătoriilor de Guvernul Statelor Unite. Motivele invocate de magistraţi sunt diverse. "Noi pierdem trei ore pentru înregistrarea unui caz de divorţ pe "Femida" vă spun asta e real. Dacă noi punem dosarele şi le înregistrăm în Femida, vă spun sincer o să avem extraordinar de multe dosare, are loc tergiversarea examinarii", a spus preşedintele Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma.

    "În fiecare luni la judecătoria din Anenii Noi, până la prânz nu lucrează acest program. Nu ştiu care este motivul am anunţat de nenumărate ori", a menţionat preşedintele Judecătoriei Anenii Noi, Dorel Musteaţă. De aceeaşi părere este şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.

    "Nu trebuie să fim mai catolici decât Papa de la Roma. Programele sunt foarte complicate, au îngreunat lucrul judecătorilor şi acum noi trebuie să pedepsim judecătorii de ce ei nu respectă", a spus preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

  • ВСМ решил проводить звукозапись судебных заседаний с помощью диктофонов

    Тысячи евро на покупку звукозаписывающего оборудования в залах суда, похоже, потрачены зря. В скором времени судебные заседания можно будет записывать с помощью обычных диктофонов.

    Тысячи евро на покупку звукозаписывающего оборудования в залах суда, похоже, потрачены зря. В скором времени судебные заседания можно будет записывать с помощью обычных диктофонов. Такое решение принял накануне Высший совет магистратуры, который заключил, что большинство судов страны не используют специализированное аудио-оборудование, установленное в залах заседаний. Согласно недавнему исследованию, более половины судов не используют звукозаписывающее оборудование, приобретенное и установленное в большинстве судов правительством Соединенных Штатов Америки. Сами судьи называют разные причины. «Мы тратим по три часа на запись одного дела о разводе. Три часа. В случае, если мы будем записывать все дела на "Фемиду", рассмотрение многих из них будет затягиваться», - отметила председатель суда Яловен Надежда Тома. «В каждый понедельник в суде Новых Анен до обеда эта программа не работает. Не знаю, почему, но мы неоднократно об этом сообщали», - сообщил председатель суда Новых Анен Дорел Мустяцэ. Председатель Высшей судебной палаты Михай Поалелунжь поддерживает своих коллег. «Мы не должны быть большими католиками, нежели Папа Римский. Программа очень сложна, и уже привела к тому, что усложнила работу судей, и мы теперь должны их наказывать за то, что они ею не пользуются», - заметил он.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU