Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ionașcu Olga
Căutare avansată
sursa foto: zdg.md

Pahopol Anatol

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 25.04.1995

Prin Hotărârea nr. 111/10 din 26 Mai 2020, se detașează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorul Anatol Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău, începînd cu 26 mai 2020.

Prin Hotărârea nr. 292/17 din 23 Iulie 2019, se desemnează judecătorul Anatol Pahopol pentru exercitarea funcției de președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, începând cu 25 iulie 2019 până la 06 august 2019, inclusiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 362-IV din 16 decembrie 2005 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 132 din 25 aprilie 1995 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător al Judecătoriei sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1960

Data numirii în funcție: 25.04.1995

Prin Hotărârea nr. 111/10 din 26 Mai 2020, se detașează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorul Anatol Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău, începînd cu 26 mai 2020.

Prin Hotărârea nr. 292/17 din 23 Iulie 2019, se desemnează judecătorul Anatol Pahopol pentru exercitarea funcției de președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, începând cu 25 iulie 2019 până la 06 august 2019, inclusiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 362-IV din 16 decembrie 2005 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1528-II din 19 iunie 2000 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 132 din 25 aprilie 1995 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător al Judecătoriei sectorului Rîșcani, mun. Chișinău.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1985 Universitatea de Stat din Moldova , facultatea de drept

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

03.1981 - 06.1981 - Tehnician la Academia de ştiinţe a RM,  Institutul de geofizică şi geologie    
10.1985 - 08.1995 - Stagiar, ajutorul superior al procurului procuraturii sectorului Rîşcani, mun.Chişinău
10.1989 - 07.1991 - Procuror superior Procuratura Chişinău

08.1991 - 08.1992 - Jurist, cooperativa “Modelier”, Chişinău
08.1992 - 05.1995 - Director S.R.L. “Colaborarea”, Chişinău
05.1995 - 29.10.1996 - Judecător la Judecătoria Rîşcani, Chişinău
29.10.1996 - Judecător la Judecătoria Botanica, Chişinău, Decret nr. 132
19.06.2000 - Numit în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 1528-II)
16.12.2005 - Numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 362-IV)

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 15/1 din 21 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de judecătorul Pahopol Anatolie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Pahopol Anatolie, au fost obiect de examinare la CtEDO.

CUCU ȘI ALȚII contra Moldovei, Hotărârea din 10.07.2018, crererile nr. 7753/13, 75188/13, 76511/14 - Articolul 5 § 1 din Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că despăgubirile acordate pentru încălcarea a Articolului 5 § 1 din Convenție de către autoritățile Republicii Moldova fuseseră disproporționate cu severitatea încălcării drepturilor lor;
MOCANU ȘI ALȚI contra Moldovei, hotărîrea din 26.06.2018, cererea nr. 8141/07, Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că procedura legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică nu fusese respectată, ei neprimind nicio despăgubire echitabilă și prealabilă în acest sens;
B. c. Moldoveihotărîrea din 16/07/2013, cererea nr. 61382/09, violarea art. 3 CEDO - omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ;  violarea art. 8 CEDO - emiterea unei decizii de către CSJ care a pus reclamantul în situaţia să fie supusă violenţei sau să-şi părăsească locuinţa.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 15/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 67 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Pahopol Anatolie.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 15/1 din 21 februarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de judecătorul Pahopol Anatolie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Pahopol Anatolie, au fost obiect de examinare la CtEDO.

CUCU ȘI ALȚII contra Moldovei, Hotărârea din 10.07.2018, crererile nr. 7753/13, 75188/13, 76511/14 - Articolul 5 § 1 din Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că despăgubirile acordate pentru încălcarea a Articolului 5 § 1 din Convenție de către autoritățile Republicii Moldova fuseseră disproporționate cu severitatea încălcării drepturilor lor;
MOCANU ȘI ALȚI contra Moldovei, hotărîrea din 26.06.2018, cererea nr. 8141/07, Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că procedura legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică nu fusese respectată, ei neprimind nicio despăgubire echitabilă și prealabilă în acest sens;
B. c. Moldoveihotărîrea din 16/07/2013, cererea nr. 61382/09, violarea art. 3 CEDO - omisiunea autorităţilor de a proteja reclamantul de violenţa fostului soţ;  violarea art. 8 CEDO - emiterea unei decizii de către CSJ care a pus reclamantul în situaţia să fie supusă violenţei sau să-şi părăsească locuinţa.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 15/1 din 21 februarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 67 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Pahopol Anatolie.

Prin Hotărârea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

Hotărârea nr. 111/10 din 26 Mai 2020

Hotărârea nr. 292/17 din 23 Iulie 2019

Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017

Hotărîrea nr. 15/1 din 21 februarie 2014

Hotărîrea nr. 602/41 din 15 noiembrie 2011

Cauze CtEDO Pahopol A.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 15/1 din 21 februarie 2014 "în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Pahopol Anatolie, a fost pronunțată Hotărîrea nr. 20/7 din 14.06.2013, prin care procedura disciplinară în privința judecătorului a fost clasată”.

Prin Hotărârea nr. 91/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Mean Valerii, Svetlicnaia Liubov, Modnicova Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.1528s –1848p/m din 11 februarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 16 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Pahopol Anatolie, Muruianu Ion, Clima Vladislav, Budăi Nelea, Bulgac Lidia de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 30/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Perederii Liudmila, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1383s-1666p/m din 19 Decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 13 Noiembrie 2019, asupra acțiunilor judecătorului Pahopol Anatolie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 17/2 din 15 Februarie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Mocan Igor şi a menţinut hotărârea nr. 333/11 din 02 noiembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Pahopol Anatolie. 

Prin Hotărârea nr. 333/11 din 02 Noiembrie 2018, Completul de contestaţie al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Mocan Igor, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr. nr.844 s-1094 p/m, nr.845 s-1095 p/m din data de 11 septembrie 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău - Anatolie Pahopol.

Prin Hotărârea nr. 47/5 din 24 Mai 2019Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de petiţionarul Nazdvetkaia Liubovi și a menținut Hotărârea nr. 348/12 din 16 Noiembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Pahopol Anatolie, Negru Veronica și Bostan Angela a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rășcani) Melniciuc Oleg.

Prin Hotărârea nr. 9/6 din 18 mai 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de Paraschiv Andrei cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatol Pahopol. 

Prin Hotărârea nr. 72/6 din 03 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Şoltoian Valentina, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 21 martie 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Curţii de Apel Chişinău - Anatolie Pahopol.

Potrivit Hotărârii nr. 212/22 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Smochin Marcel și Smochin Tamara, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 22 aprilie 2016, privind atragerea la raspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chisinău, Cernat Nina și Pahopol Anatolie. 

Prin Hotărârea nr. 12/6 din 22 iunie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet.Vignan Igor împotriva Hotărârii nr. 313/16 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca pentru neasigurarea activităţii instanţei.

Prin Hotărârea nr. 173/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mocan Igor împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 09 noiembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Mocan Igor privind acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat, Anatolie Pahapol și Natalia Simciuc.

Potrivit Hotărârii nr.27/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de Novacov Vasile împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 30 iunie 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de Novacov Vasile cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău, Nina Arabadji, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Nina Cernat, Anatolie Pahopol, Ana Gavriliţa.

Prin Hotărîrea nr. 94/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - van Duca împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 30 martie 2015, adoptată în urma.examinării sesizării depuse de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - Ivan Duca privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Comrat, Grigorii Colev, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol. Autorul sesizării invocă că, la examinarea recursului declarat de Î.M. „Fortagro Com" SRL împotriva încheierii Judecătoriei Comrat din 09 septembrie 2014, judecătorii Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol au dat o apreciere eronată înscrisurilor probatorii administrate, iar decizia pronunţată de către aceştia este ilegală. 

La data de 24 mai 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Pahopol Anatolie şi Minciuna Anatolie, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a),  f1) şi k)  din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 20/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 755/32 din 22 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 20/7 din 14 iunie 2013.

La data de 02.07.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa domnului Garri Bivol - judecător la Judecătoria Centru şi judecătorilor Curţii de Apel  Chişinău-Nina Cernat, Anatol Pahopol, Ana Gavriliţă în baza art.10 alin.(1), art. 11 şi art. 12 al Legii cu privire la Colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi art.15 alin.(1) pct.c), art. 21 şi art. 22 alin. (1)  lit. f1)  al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 130/4 din 04 februarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013.

La data de 23 iulie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judесătorului Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie  mun. Chişinău Alexandru Rotari, a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău - Nina Cernat, Ana Gavriliţă, Anatol Pahopol în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) lit. f1)  din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 41/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată.  Prin Hotărârea nr. 132/4 din 04 februarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 41/13 din 29 noiembrie 2013

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada anilor 2010-2014 au fost depuse 52 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 15/1 din 21 februarie 2014 "în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Pahopol Anatolie, a fost pronunțată Hotărîrea nr. 20/7 din 14.06.2013, prin care procedura disciplinară în privința judecătorului a fost clasată”.

Prin Hotărârea nr. 91/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Mean Valerii, Svetlicnaia Liubov, Modnicova Svetlana împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.1528s –1848p/m din 11 februarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 16 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Pahopol Anatolie, Muruianu Ion, Clima Vladislav, Budăi Nelea, Bulgac Lidia de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 30/1 din 31 Ianuarie 2020, Completul de ехаminаге a contestațiilor al Colegiului disciplinaг a rеsрins contestația dесlаrată dе сătrе cet. Perederii Liudmila, împotriva Deciziei Insресției judiciaгe nr.1383s-1666p/m din 19 Decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 13 Noiembrie 2019, asupra acțiunilor judecătorului Pahopol Anatolie de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 17/2 din 15 Februarie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Mocan Igor şi a menţinut hotărârea nr. 333/11 din 02 noiembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Pahopol Anatolie. 

Prin Hotărârea nr. 333/11 din 02 Noiembrie 2018, Completul de contestaţie al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Mocan Igor, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr. nr.844 s-1094 p/m, nr.845 s-1095 p/m din data de 11 septembrie 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Curţii de Apel Chişinău - Anatolie Pahopol.

Prin Hotărârea nr. 47/5 din 24 Mai 2019Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de petiţionarul Nazdvetkaia Liubovi și a menținut Hotărârea nr. 348/12 din 16 Noiembrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 1, emisă în privinţa acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Pahopol Anatolie, Negru Veronica și Bostan Angela a judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Rășcani) Melniciuc Oleg.

Prin Hotărârea nr. 9/6 din 18 mai 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de Paraschiv Andrei cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatol Pahopol. 

Prin Hotărârea nr. 72/6 din 03 mai 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia petiţionarului Şoltoian Valentina, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare, din data de 21 martie 2018, de respingere a sesizării prin care, petiţionarul a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Curţii de Apel Chişinău - Anatolie Pahopol.

Potrivit Hotărârii nr. 212/22 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Smochin Marcel și Smochin Tamara, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 22 aprilie 2016, privind atragerea la raspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chisinău, Cernat Nina și Pahopol Anatolie. 

Prin Hotărârea nr. 12/6 din 22 iunie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet.Vignan Igor împotriva Hotărârii nr. 313/16 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca pentru neasigurarea activităţii instanţei.

Prin Hotărârea nr. 173/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mocan Igor împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 09 noiembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Mocan Igor privind acțiunile judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat, Anatolie Pahapol și Natalia Simciuc.

Potrivit Hotărârii nr.27/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de Novacov Vasile împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 30 iunie 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de Novacov Vasile cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rişcani mun. Chişinău, Nina Arabadji, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Nina Cernat, Anatolie Pahopol, Ana Gavriliţa.

Prin Hotărîrea nr. 94/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - van Duca împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 30 martie 2015, adoptată în urma.examinării sesizării depuse de administratorul Î.M. „Fortagro Com" SRL - Ivan Duca privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Comrat, Grigorii Colev, şi judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol. Autorul sesizării invocă că, la examinarea recursului declarat de Î.M. „Fortagro Com" SRL împotriva încheierii Judecătoriei Comrat din 09 septembrie 2014, judecătorii Nina Cernat, Lidia Bulgac şi Anatolie Pahopol au dat o apreciere eronată înscrisurilor probatorii administrate, iar decizia pronunţată de către aceştia este ilegală. 

La data de 24 mai 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Pahopol Anatolie şi Minciuna Anatolie, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a),  f1) şi k)  din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 20/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 755/32 din 22 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 20/7 din 14 iunie 2013.

La data de 02.07.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa domnului Garri Bivol - judecător la Judecătoria Centru şi judecătorilor Curţii de Apel  Chişinău-Nina Cernat, Anatol Pahopol, Ana Gavriliţă în baza art.10 alin.(1), art. 11 şi art. 12 al Legii cu privire la Colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi art.15 alin.(1) pct.c), art. 21 şi art. 22 alin. (1)  lit. f1)  al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 130/4 din 04 februarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013.

La data de 23 iulie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judесătorului Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie  mun. Chişinău Alexandru Rotari, a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău - Nina Cernat, Ana Gavriliţă, Anatol Pahopol în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) lit. f1)  din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 41/13 din 29 noiembrie 2013 procedura disciplinară a fost sistată.  Prin Hotărârea nr. 132/4 din 04 februarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 41/13 din 29 noiembrie 2013

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului în perioada anilor 2010-2014 au fost depuse 52 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 91/3 din 27 Martie 2020

Hotărârea nr. 30/1 din 31 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 47/5 din 24 Mai 2019

Hotărârea nr. 17/2 din 15 Februarie 2019

Hotărârea nr. 333/11 din 02 Noiembrie 2018

Hotărîrea nr. 9/6 din 18 mai 2018

Hotărârea nr. 72/6 din 03 mai 2018

Hotărârea nr. 12/6 din 22 iunie 2018

Hotărârea nr. 20/7 din 14 iunie 2013

Hotărârea nr. 34/12 din 01 noiembrie 2013

Hotărârea nr. 41/13 din 29 noiembrie 2013

Hotărârea nr. 132/4 din 04 februarie 2014

Hotărârea nr. 130/4 din 04 februarie 2014

Hotărârea nr. 755/32 din 22 octombrie 2013

Hotărârea nr. 94/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr.27/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 173/10 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 212/22 din 26 septembrie 2016

Știri
  • VIDEO // Averea subestimată a șefului de la Consiliul Superior al Magistraturii

    Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol, deține în proprietate două vile și cinci apatamente, dintre care unul se află în Israel, iar unul în Odesa, Ucraina. Șeful interimar al CSM și-a declarat recent proprietățile la prețuri cu mult mai mici decât cele de piață, iar în declarația depusă pentru anul 2019, nu a raportat cele cinci apartamente. Mai mult, Pahopol nu a trecut pe hârtie veniturile obținute din chiria imobilelor. Magistratul consideră că nu a încălcat legislația la întocmirea declarațiilor de avere și interese personale. Experții îl contrazic și menționează că acesta riscă să fie cercetat penal.

    Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol, deține în proprietate două vile și cinci apatamente, dintre care unul se află în Israel, iar unul în Odesa, Ucraina. Șeful interimar al CSM și-a declarat recent proprietățile la prețuri cu mult mai mici decât cele de piață, iar în declarația depusă pentru anul 2019, nu a raportat cele cinci apartamente. Mai mult, Pahopol nu a trecut pe hârtie veniturile obținute din chiria imobilelor. Magistratul consideră că nu a încălcat legislația la întocmirea declarațiilor de avere și interese personale. Experții îl contrazic și menționează că acesta riscă să fie cercetat penal.

    Familia lui Anatol Pahopol are în proprietate două vile luxoase, una pe malul râului Nistru, iar alta pe malul lacului de lângă satul Rezeni, raionul Ialoveni.

    Una dintre vile se află pe teritoriul întovărășirii pomicole Nistru, de la intrarea în satul Mălăiești, raionul Criuleni, la cel mult 200 de metri de la râu.

    Anatol Pahopol declară că vila a fost procurată în 2018 cu 34.924 de lei (cca 1.800 de euro) și ar avea suprafața de 77,4 metri pătrați. În realitate, vila lui Pahopol de pe malul Nistrului pare mult mai spațioasă.

    Locuitorii din Mălăiești susțin că suma de 1.800 de euro nu acoperă nici jumătate din costul terenului de șase ari, pe care este amplasată vila. „S-au scumpit mult terenurile în ultimii ani. Și-au construit vile pe aici cei mai mari din Chișinău. Sunt judecători, procurori, deputați. Și Dumitru Diacov are vilă aici”, ne-a comunicat un bărbat din Mălăiești.

    Vila de pe malul lacului din satul Rezeni, raionul Ialoveni, se află la o distanță de cca 24 de km de la Chișinău. Imobilul este cu două niveluri, are 112 metri pătrați și se află în proprietatea lui Pahopol din anul 2005. În declarația de avere și interese personale, șeful de CSM indică faptul că vila nu l-a costat nimic.

    Anatol Pahopol deține și cinci apartamente. Unul dintre ele, cu suprafața de 71,8 metri pătrați, se află pe bulevardul Traian din Capitală, iar în el locuiește fosta soție a magistratului, colonelul de poliție Valentina Șoltoianu. Apartamentul a fost alocat familiei în 1993 de către administrația publică locală. În 1997, Anatol Pahopol împreună cu fosta soție și cele două fiice ale lor au privatizat locuința, fiecărui membru al familiei revenindu-i câte o pătrime din imobil. După decesul unei fiice, o cotă parte a fost împărțită egal între foștii soți.

    Șeful de CSM susține că apartamentul de pe bulevardul Traian costă 391.833 de lei, puțin peste 20 de mii de euro. Prețul de piață al unui astfel de imobil este de cel puțin 30 de mii de euro.

    Un alt apartament al familiei Pahopol se află pe bulevardul Decebal. Locuința are 73,7 metri pătrați și a fost procurată de magistrat în decembrie 2000. Imobilul este declarat la prețul de 428.991 lde ei, cca 22 de mii de euro.

    Cel de-al treilea imobil se află pe bulevardul Dacia și a fost moștenit de la părinți, în 2016, de către soția magistratului, avocata Natalia Pahopol. Apartamentul cu trei odăi este declarat la prețul de 403.888 de lei, cca 21 de mii de euro, valoare la fel mai mică decât cea de piață.

    Apartamentul din Odesa, cu suprafața de 64 de metri pătrați, este înregistrat pe numele Nataliei Pahopol din anul 2008. Anatol Pahopol nu a indicat în declarația de avere prețul apartamentului din Odesa.

    Locuința din Israel, cu suprafața de 61,9 metri pătrați, a fost procurată de familia Pahopol în anul 2016. Magistratul susține că imobilul l-a costat jumătate de milion de shekeli israeliteni, echivalentul a circa 120 de mii de euro. Mai mulți conaționali de-ai noștri care muncesc în Israel ne-au comunicat că imobilele în această țară sunt foarte scumpe și că un apartament cu asemenea suprafață valorează de trei ori mai mult.

    Veniturile nedeclarate din chirie

    Cel puțin unul dintre cele cinci apartamente ale familiei Pahopol este dat în chirie. Anunțuri pivind locațiunea apartamentului, cu 150 de euro lunar, au fost postate pe mai multe site-uri de profil.

    Am telefonat la numărul de telefon indicat în anunț și ne-a răspuns Natalia Pahopol. Avocata ne-a comunicat că apartamentul se află în sectorul Botanica, chiria costă 200 de euro lunar (nu 150 de euro, așa cum scrie în anunț), iar în prezent acolo locuiește o familie.

    Judecătorul a raportat pentru anul 2019 venituri de 343.646 de lei, din salariul de magistrat la Curtea de Apel Chișinău, și de 459.169 de lei, din pensie. Natalia Pahopol a avut venituri de 147.350 de lei din activitatea de avocat.

    În declarația de avere și interese personale semnată de Anatol Pahopol la data de 27 martie 2020 se regăsește doar vila și terenul de pe malul Nistrului, iar celelalte proprietăți nu au fost raportate.

    La fel, magistratul nu a declarat automobilul de model Toyota RAV-4, procurat în 2014, și Hundai Getz, deținut din 2011 de Natalia Pahopol.

    La 10 iunie 2020, după desemnarea în funcția de președinte interimar al CSM, Anatol Pahopol a semnat o altă declarație de avere pentru anul 2019, în care se regăsesc cele două vile, cinci apatamente, precum și cele două automobile.

    Șeful de la CSM a mai raportat și un împrumut de 70 de mii de dolari pe care l-a luat în 2015 de la cumnatul său și pe care urmează să-l restituie până în 2021.

    Cum se justifică magistratul

    L-am surprins pe Anatol Pahopol în curtea vilei de pe malul Nistrului. Magistratul a declarat că a fost dus în eroare de responsabilii pentru completarea declarațiilor, din care cauză nu a indicat toate proprietățile în declarația de avere semnată la 27 martie. „Așa ne-au spus cei care îndeplineau declarațiile, că nu trebuie de declarat ceea ce am declarat anterior. Atât”, s-a justificat magistratul.

    Pahopol ne-a mai comunicat că vila de pe malul Nistrului are mai puțin de o sută de metri pătrați și că nu declarat-o la 34,9 mii de lei. „Uitați-vă mai atent”, ne-a sfătuit șeful de la CSM.

    Întrebat de ce nu a indicat prețul vilei de la Rezeni, magistratul a spus că imobilul nu a fost dat în exploatare.

    Anatol Pahopol a mai spus că nu a declarat veniturile din chiria apartamentelor pentru că „nu există așa cerințe”.

     

    Ce spun experții

    Lilia Ioniță, expertă în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), susține că Anatol Pahopol a încălcat normele privind declararea averii, iar acțiunile sale prezintă temei pentru inițierea unei cauze penale. „ANI trebuie să verifice corectitudinea declarării imobilelor, cum au fost evaluate. Faptul că oferă apartamente în chirie înseamnă că trebuie să fie încheiat contract, înregistrat la Fisc, iar veniturile, declarate. Pentru neregulile în completarea declarațiilor este prevăzută răspunderea penală. Doar că organul de urmărire penală trebuie să demonstreze rea-intenția. Dar nu poate fi justificată declarația unui magistrat că a fost dus în eroare. Există legea, iar judecătorii sunt cei care știu cel mai bine cum să o aplice. Dacă nu știu nici magistrații cum să aplice cadrul legislativ la completarea declarațiilor de avere, atunci chiar e dezastru”, a punctat experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Anatol Pahopol, noul președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Cine este și ce avere declară

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatolie Pahopol, a fost numit marți în calitate de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta va asigura interimatul până când Adunarea Generală a Judecătorilor va desemna cei 7 membri ai CSM din rândul breslei. Pahopol urmează să fie suspendat în această peridioadă din funcția de judecător al Curții de Apel.

    Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatolie Pahopol, a fost numit marți în calitate de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta va asigura interimatul până când Adunarea Generală a Judecătorilor va desemna cei 7 membri ai CSM din rândul breslei. Pahopol urmează să fie suspendat în această peridioadă din funcția de judecător al Curții de Apel.

    Propunerea de a-l desemna șef interimar pe Anatolie Pahopol care până marți a fost membru supleant al CSM a venit din partea Carolinei Ciugureanu-Mihailuță, desemnată recent în cadrul Consiliului din mediul academic. „CSM este compus din 15 membri, dintre care 7 din rândurile judecătorilor, 5 din rândul profesorilor de drept. Prin hotărârea Parlamentului din 17 martie 2020, profesorii au fost selectați de Comisia juridică și numiți pentru un mandat de 4 ani. Totodată, Adunarea generală a judecătorilor încă nu a avut loc, din cauza pandemiei. Până la alegerea noilor membri, prin hotărârea Adunării generale a judecătorilor în calitate de membri supleanți au fost aleși judecătorii Luiza Gafton de la CSJ și Anatolie Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău. Solicităm ca Anatolie Pahopol să fie detașat și să intre în funcția de membru al CSM”, și-a argumentat propunerea Ciugureanu-Mihailuță.

    Interimatul lui Pahopol la șefia CSM a fost votat în pofida faptului că acesta a depus anteior o cerere de demisie din funcția de membru supleant al Consiliului. „Dacă cererea nu se soluționează, ea se consideră respinsă prin inacțiune. Domnul Pahopol a depus cerere de demisie pe 8 septembrie 2019, cererea nu a fost retrasă, dar nici examinată”, a argumentat Ciugureanu-Mihailuță.

    Anatolie Pahopol a acceptat să asigure interimatul de președinte al CSM și a explicat cererea de demisie prin faptul că toamna trecută în instanța de apel au fost depuse mai multe cereri în legătură cu activitatea CSM. „În aceste condiții, am decis că nu am dreptul să activez în ambele funcții”, a explicat magistratul.

    Anatolie Pahopol este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică. Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. 

    În aprilie 2020, Anatolie Pahopol a fost printre cei cinci judecători ai Curții de Apel Chișinău care au anunțat că pleacă din sistem. Cererile lor urmează să fie examinate de CSM.Ulterior, magistratul s-a răzgândit și a retras cererea.

    Anatolie Pahopol a avut în 2019 un salariu de peste 343 de mii de lei, iar soţia sa, avocată, peste 147 de mii de lei. Alţi 459 de mii de lei au constituit pensia magistratului. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au în proprietate două vile. 

    În Declarația de avere și interese personale depusă în martie 2018, Anatolie Pahopol declara în proprietate două automobile și cinci apartamente, dintre care unul în Israel. În Declarația depusă anul următor, aceste bunuri nu s-au mai regăsit. La fel, a lipsit informația privind înstrăinarea lor.

    Anatolie Pahopol a declarat pentru anul 2017 și suma de 3700 USD pe care a primit-o moștenire în urma decesului fiicei. Valentina Șoltoianu, fosta soție a magistratului, l-a acuzat atunci public că banii proveneau din donații pentru achitarea tratamentului de cancer, iar după decesul fiicei tebuia să-i redrecționeze la un fond de caritate pentru bolnavii de cancer, dar nu să-i însușească.
    Sursa: anticorpuptie.md

  • Demisii în rândul judecătorilor. Cine sunt și cu ce averi pleacă din sistem

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Șapte judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 16 aprilie. Printre magistrații care au decis să lase robele se numără cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău. Este vorba despre fostul președinte al instanței, Ion Pleșca, magistrații Ghenadie Lîsîi, Anatol Pahopol, Ion Bulhac și Iurie Melinteanu. Unii dintre ei au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice.

    Ion Pleșca a ajuns judecător în iunie 1987. Între 1990 și 2001 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. În 2005 a întrerupt activitatea de magistrat și a fost, până în 2010, deputat din partea blocului Moldova Democrată. În 2011 îmbracă din nou roba de judecător, de această dată la Curtea de Apel Chișinău. Din iulie 2011, timp de două mandate, a exercitat funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Pleșca a fost unul dintre participanţii la vânătoarea din decembrie 2012 din Pădurea Domnească, soldată cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu. Deşi Comisia parlamentară care a anchetat acest caz a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l suspende din funcţie, membrii acestei instituţii nu au dat curs solicitării.

    Ion Pleşca a fost vizat în câteva anchete realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Într-o investigație realizată în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, jurnaliștii scriau despre împrumuturile de milioane contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL), la care feciorul magistratului, Igor, deţine acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. 

    În august 2017, portalul Anticoruptie.md scria că Ion Pleşca se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, magistratul solicitând în instanţă obligarea instituţiei să-i recalculeze pensia. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei. Judecătorul a explicat că ar trebui să aibă o pensie de 13.370 de lei. Judecătoria Chişinău i-a admis cererea de chemare în judecată. Ion Pleşca a făcut trimitere la Legea cu privire la statutul judecătorului potrivit căreia ar trebui să beneficiaze de pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul lunar în exerciţiul funcţiei. Reprezentanţii instituţiei i-au răspuns că nu există temei pentru recalcularea pensiei. Totuși, magistrata Maria Ţurcan de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis integral cererea de chemare în judecată a lui Ion Pleşca şi a dispus ca CNAS să recalculeze pensia preşedintelui Curţii de Apel Chişinău. Casa Naţională de Asigurări Sociale a contestat hotărârea, iar Curtea Supremă de Justiţie a admis demersul lui Ion Pleşca, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad. Magistraţii CSJ au dispus ca această cauză să fie judecată la Curtea de Apel Comrat. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 s-a respins apelul declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău. În noiembrie 2017, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. La 23 mai 2018, printr-o decizie irevocabilă, CSJ a declarat inadmisibil recursul înaintat de CNAS.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, Ion Pleșca a raportat venituri de 578 de mii de lei, din salariul de magistrat, onorariul de avocată al soției, pensie și activitatea didactică. Pleșca pleacă din funcția de magistrat cu un teren intravilan de opt ari, evaluat la 708 mii de lei, un apartament, o casă de 237 de metri pătrați și un spațiu de 34,8 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor se cifrează la 2,8 milioane de lei. La bancă Pleșca depozitează 8.000 de euro. 

    Anatolie Pahopol este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia a activat până în prezent. Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică. Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. Anatolie Pahopol a avut în 2019 un salariu de peste 343 de mii de lei, iar soţia sa, avocată, peste 147 de mii de lei. Alţi 459 de mii de lei au constituit pensia magistratului. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au în proprietate două vile. 

    Iurie Melinteanu este judecător din 1987. Până în iulie 1994 a activat la Judecătoria Dondușeni, după care a fost transferat la Judecătoria sectorului Râșcani din Capitală. În august 1996 este numit judecător la Curtea de Apel.

    Despre Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­cătorii din instanța în care activează tatăl său.

    Iurie Melinteanu a declarat pentru 2019 venituri de 294 de mii de lei din salariu și 139 de mii din pensie. Soția sa a completat bugetul familiei cu 201 mii de lei. Magistratul pleacă din funcție cu două terenuri extravilane de patru ari fiecare, casa de locuit evaluată la 1,3 milioane de lei și un depozit bancar de 70 de mii de lei.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele lui Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2019 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Judecătorul pleacă din funcție cu un teren intravilan de 10 ari, trei loturi agricole, o casă de locuit cu acareturi, un apartament și un automobil Land Rover. La bancă Bulhac păstrează 27 de mii de euro și opt mii de dolari.

    Ghenadie Lîsîi a fost numit judecător în octombrie 1996. În decembrie 2005 a fost numit, prin transfer, în funcția de magistrat la Curtea de Apel Chișinău. 

    A ajuns în atenția opiniei publice după ce, alături de alți doi judecători, a decis, în decembrie 2015, să menţină decizia Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei prin care fostul deputat democrat Valeriu Guma a scăpat de pușcărie, fiind condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, infracţiuni comise pe teritoriul României. Asta după ce Guma a fost condamnat anterior de justiţia din România la patru ani de închisoare cu executare. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2019, judecătorul a indicat venituri în mărime de 293 de mii de lei din salariu, la care se adaugă salariul soției, de 74 de mii, 100 de mii de lei din vânzarea unui bun și pensia în mărime de 188 de mii. Lîsîi pleacă din funcția de magistrat cu un apartament și o mașină procurată în 2019 cu 265 de mii de lei.

    Maria Iftodi este magistrată la Judecătoria Edineț din 1991. Ea a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse.

    Magistrata pleacă din funcție cu o casă de locuit de 130 de metri pătrați, un spațiu de 600 de metri pătrați și un automobil. Veniturile acumulate împreună cu soțul său anul trecut se cifrează la 506 mii de lei.

    Valeriu Arhip a fost numit în iulie 1994 judecător popular la Judecătoria Strășeni. În 2000 a ajuns magistrat la Tribunalul Chișinău, iar trei ani mai târziu a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău unde activează până în noiembrie 2006, când este transferat la Curtea Supremă de Justiție, unde activează până în decembrie 2012. Este demis de Parlament, după ce un raport al Serviciului de Informații și Securitate arăta că el nu și-a declarat mai multe proprietăți ale familiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcția deținută. După o pauză de șapte ani, în decembrie 2019 îmbracă din nou roba de magistrat. fiind numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Strășeni. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2019 Arhip a încasat venituri de peste un milion de lei din salariul său și al soției, pensie și înstrăinarea unor bunuri moștenite. Judecătorul are în proprietate un automobil Land Rover, opt loturi agricole și două intravilane, două case de locuit cu acareturi, pe care le-a moștenit, un apartament de 103 metri pătrați, precum și o altă casă, construită în anii 90. La bancă magistratul păstrează 50 de mii de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Anatolie Pahopol, magistratul amator de imobile, arme şi donaţii

    Magistratul de la Curtea de Apel Chişinău, Anatolie Pahopol, pe lângă vila şi cele cinci apartamente pe care le deţine împreună cu familia sa, ar putea, în timpul apropiat, să se pricopsească cu încă 7,5 metri pătraţi de spaţiu locativ în Chişinău. Magistratul urmează să intre în posesia moştenirii a jumătate din cota parte dintr-un apartament, care i-a aparţinut fiicei sale din prima căsătorie, decedată anul trecut. În decembrie, 2017, Pahopol s-ar fi ales şi cu cca 3700 de dolari, bani acumulaţi din donaţiile pentru tratarea cancerului, boală de care a suferit fiica decedată.
      

    Fiul unui fost nomenclaturist sovietic, Anatolie Pahopol, şi-a început cariera în justiţie în 1985, după absolvirea facultăţii de drept, în calitate de stagiar în Procuratura sectorului Râşcani al capitalei. În iulie, 1995, îşi încheie cariera în Procuratură şi trece în domeniul afacerilor, întemeind firma „Colaborarea”. Potrivit unor surse, Pahopol ar fi păşit cu stângul pe tărâmul afacerilor. Având mai multe relaţii de pe timpul când era procuror, acesta împrumută bani, din care cumpără maşini de lux din Europa şi le duce să le vândă în Rusia. Acolo însă ia ţeapă şi rămâne fără marfă, dar şi cu o datorie de 160 de mii de dolari, o sumă enormă pe atunci. Viitorul magistrat este pus în situaţia de a se ascunde, fiind ameninţat de membrii grupării lui Grigore Caramalac.  

    În 1995, Anatolie Pahopol este angajat în calitate de judecător, iar în decembrie, 2005, este avansat la Curtea de Apel Chişinău.

    Magistratul Pahopol a fost pe parcursul anilor subiectul mai multor scandaluri mediatice, ce ţin de integritate şi deontologie. Cele mai grave învinuiri i-au fost aduse, după ce împreună cu Anatolie Minciună şi Gheorghe Crețu a obligat, în anul 2012, Întreprinderea de Stat „Registru” să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei de atunci, a cerut ca magistraţii să fie pedepsiţi, ceea ce nu s-a întâmplat. 

    Anatolie Pahopol a fost învinuit şi de faptul că împreună cu alţi magistraţi nu a ţinut cont de falsul unui document şi a emis o decizie, prin care a deposedat o companie de transport de un teren de peste un hectar, iar altul de peste 130 de metri pătraţi, de pe strada Munceşti din capitală. 

    Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, doar în perioada anilor 2010-2014, pe numele magistratului Pahopol au fost depuse 52 petiţii, toate fiind declarate ca neîntemeiate.

    Anatolie Pahopol are mai multe rude, care activează în sistemul judecătoresc. Este căsătorit cu avocata Natalia Pahopol, iar naş de cununie le este Ghenadie Lîsîi, un alt magistrat de la Curtea de Apel Chişinău. Biroul avocatei Pahopol se află în apropiere de oficiul Botanica al Judecătorie Chişinău, iar unele voci susţin că aceasta ar aranja soluţionarea unor dosare cu ajutorul naşului şi al soţului.

    Vila de la Rezeni

    Judecătorul Pahopol dispune de o vilă cu două nivele, situată pe malul iazului din satul Răzeni, raionul Ialoveni, la cca 24 km de la Chişinău.  

    Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, vila lui Pahopol are o suprafaţă de 112 metri pătraţi, iar proprietarul nu cunoaşte care este preţul imobilului.

    Vila este construită pe un lot cu destinaţie pomicolă, pe care magistratul l-a procurat în septembrie 2005, cu puţin timp înainte de a fi promovat la Curtea de Apel. Imobilele de la Chişinău şi Odessa

    Anatolie Pahopol mai declară oficial cinci apartamente, înregistrate pe numele său și al soţiei. Într-un apartament, cu suprafaţa de 71,8 metri pătraţi, care magistratul afirmă că îi aparţine în întregime, locuieşte prima soţie, colonelul de poliţie, Valentina Şoltoianu. Apartamentul a fost oferit, în 1993, de către administraţia publică locală, iar în anul 1997 Anatolie Pahopol, împreună cu fosta soţie şi cele două fiice au privatizat imobilul.

    În martie, 2017, fiica magistratului din prima căsătorie, avocata Iana Pahopol a decedat în urma luptei necruţătoare cu cancerul. La 6 luni de la tragedie, tatăl acesteia deschide la notarul Viorica Şevciuc dosar de moştenire şi pretinde la apartament, mai exact la o doime din cota parte pe care a deţinut-o Iana.

    Fosta soţie se arată nedumerită şi susţine că deşi a divorţat de Anatolie Pahopol încă în 1998, acesta are viza de reşedinţă în acest apartament, iar dânsa a achitat în toţi aceşti ani impozitele pentru imobil, dar şi tarifele pentru întreținere. Valentina Şoltoianu mai spune că timp de 13 ani ar fi achitat şi impozitul pentru un alt imobil, aflat în posesia fostului soţ. 

    Unul dintre apartamentele deţinute de Anatolie şi Natalia Pahopol se află în Odessa. Acesta ar fi fost lăsat moştenire Nataliei Pahopol de către o bătrână, cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 

    Cuplul Pahopol a achiziţionat ultimul imobil în anul 2016. Este vorba de un apartament cu suprafaţa de 61.9 metri pătraţi din Israel, care l-a costat pe magistrat jumătate de milion de shekeli noi, ceea ce constituie aproape 145 de mii de dolari SUA.

    Banii din donaţii 

    Avocata Iana Pahopol a învins odată cancerul, dar peste câţiva ani se îmbolnăveşte de o altă formă de cancer. Rudele şi prietenii organizează o campanie de colectarea a fondurilor.   

    Valentina Şoltoianu face declaraţii surprinzătoare, în care îl acuză pe fostul soţ că acesta ar fi luat şi banii donaţi pentru înmormântarea fiicei lor. „Aceşti bani au fost donaţi pentru tratamentul cancerului şi urmează să fie folosiţi conform destinaţiei, pentru bolnavii de cancer. Eu intenţionam să-i redirecţionez pe conturile unor suferinzi, însă Anatolie a retras o parte din bani. E un mare păcat”, ne-a declarat femeia. 

    Valentina Şoltoianu consideră că fostul soţ ar fi influenţat notarul Viorica Şevciuc, la care a deschis dosarul de moştenire: „Am fost la dna notar şi am cerut nişte explicaţii în scris, însă aceasta m-a amenințat că îmi voi îngropa şi cea de a doua fiică”.

    Fosta soţie ne-a mai spus că a încercat să discute cu fostul soţ, însă magistratul ar fi agresat-o fizic chiar în biroul acestuia de la Curtea de Apel. 

    Şoltoianu ne-a mai comunicat că l-a acţionat pe fostul soţ în instanţa civilă, iar mai mulţi avocaţi, pe care i-a rugat s-o reprezinte, au refuzat-o pe motiv că le este frică, ca magistratul să nu se răzbune pe clienţii lor.  

    Recidivist la încălcarea regulilor de circulaţie

    Anatolie Pahopol deţine în proprietate un automobil de model Toyota RAV 4, pe care a procurat-o, în 2014, cu 239 de mii de lei. 

    Şi soţia magistratului dispune de automobil, un Hunday Getz, pe care l-a procurat în anul 2011, cu 75,2 de mii de lei.

    Începând cu anul 2015, Pahopol a fost sancţionat contravenţional în repetate rânduri pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere. Potrivit documentelor oficiale, magistratul nu ţine cont de indicatoare, încalcă regimul de viteză şi parchează neregulamentar.

    Pasionat de arme şi de vânătoare

    Cei care îl cunosc pe Anatolie Pahopol susţin că acesta ar fi un vânător înrăit. 

    Magistratul dispune de mai multe arme de foc, iar judecând după unele poze, pare că nu respectă regulile stricte de păstrare a armelor. Într-o poză făcută în apartamentul lui Pahopol, apare un cetăţean al Israelului, Ni Naum, cu arma magistratului. Se presupune că acesta îi administrează imobilele magistratului din Israel. 

    În poze mai apare şi fiica minoră a israelianului, mai întâi cu arma de vânătoare, apoi cu pistoalele magistratului. 

    Care sunt veniturile magistratului

    Anatolie Pahopol, a avut în 2016 un salariu de 262 de mii de lei. La cei 58 de ani, magistratul mai este şi pensionar şi primeşte o pensie de aproape 13 mii de lei lunar. Soţia magistratului a avut în 2016 venituri de 153 de mii de lei din activitatea de apărător. Cuplul mai declară pentru anul 2016 un venit de 6600 de euro din darea în chirie a imobilelor.

    Totodată, pe numele Nataliei Pahopol sunt înregistrate două împrumuturi fără dobândă, de 60 şi de 70 de mii de dolari, contractate în 2015, pe care urmează să le restituie până în anul 2021.

    Ce spune Anatolie Pahopol

    „Eu m-am folosit de dreptul de moştenitor legal şi am luat o parte din banii de pe contul fiicei. Aceşti bani i-am transmis altor persoane bolnave de cancer. Fosta soţie locuieşte de una singură într-un apartament cu trei odăi, nimeni n-o deranjează. Iar fiica locuieşte cu chirie. Eu am plecat demult din această familie, am altă familie, în care cresc doi copii, iar fosta nevastă mă terorizează de 20 de ani. Este o femeie bolnavă, care nu are alt scop decât să-mi strice reputaţia”, a declarat Pahopol fiind solicitat de CrimeMoldova.
    Sursa: crimemoldova.com

     

    Magistratul de la Curtea de Apel Chişinău, Anatolie Pahopol, pe lângă vila şi cele cinci apartamente pe care le deţine împreună cu familia sa, ar putea, în timpul apropiat, să se pricopsească cu încă 7,5 metri pătraţi de spaţiu locativ în Chişinău. Magistratul urmează să intre în posesia moştenirii a jumătate din cota parte dintr-un apartament, care i-a aparţinut fiicei sale din prima căsătorie, decedată anul trecut. În decembrie, 2017, Pahopol s-ar fi ales şi cu cca 3700 de dolari, bani acumulaţi din donaţiile pentru tratarea cancerului, boală de care a suferit fiica decedată.
      

    Fiul unui fost nomenclaturist sovietic, Anatolie Pahopol, şi-a început cariera în justiţie în 1985, după absolvirea facultăţii de drept, în calitate de stagiar în Procuratura sectorului Râşcani al capitalei. În iulie, 1995, îşi încheie cariera în Procuratură şi trece în domeniul afacerilor, întemeind firma „Colaborarea”. Potrivit unor surse, Pahopol ar fi păşit cu stângul pe tărâmul afacerilor. Având mai multe relaţii de pe timpul când era procuror, acesta împrumută bani, din care cumpără maşini de lux din Europa şi le duce să le vândă în Rusia. Acolo însă ia ţeapă şi rămâne fără marfă, dar şi cu o datorie de 160 de mii de dolari, o sumă enormă pe atunci. Viitorul magistrat este pus în situaţia de a se ascunde, fiind ameninţat de membrii grupării lui Grigore Caramalac.  

    În 1995, Anatolie Pahopol este angajat în calitate de judecător, iar în decembrie, 2005, este avansat la Curtea de Apel Chişinău.

    Magistratul Pahopol a fost pe parcursul anilor subiectul mai multor scandaluri mediatice, ce ţin de integritate şi deontologie. Cele mai grave învinuiri i-au fost aduse, după ce împreună cu Anatolie Minciună şi Gheorghe Crețu a obligat, în anul 2012, Întreprinderea de Stat „Registru” să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei de atunci, a cerut ca magistraţii să fie pedepsiţi, ceea ce nu s-a întâmplat. 

    Anatolie Pahopol a fost învinuit şi de faptul că împreună cu alţi magistraţi nu a ţinut cont de falsul unui document şi a emis o decizie, prin care a deposedat o companie de transport de un teren de peste un hectar, iar altul de peste 130 de metri pătraţi, de pe strada Munceşti din capitală. 

    Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, doar în perioada anilor 2010-2014, pe numele magistratului Pahopol au fost depuse 52 petiţii, toate fiind declarate ca neîntemeiate.

    Anatolie Pahopol are mai multe rude, care activează în sistemul judecătoresc. Este căsătorit cu avocata Natalia Pahopol, iar naş de cununie le este Ghenadie Lîsîi, un alt magistrat de la Curtea de Apel Chişinău. Biroul avocatei Pahopol se află în apropiere de oficiul Botanica al Judecătorie Chişinău, iar unele voci susţin că aceasta ar aranja soluţionarea unor dosare cu ajutorul naşului şi al soţului.

    Vila de la Rezeni

    Judecătorul Pahopol dispune de o vilă cu două nivele, situată pe malul iazului din satul Răzeni, raionul Ialoveni, la cca 24 km de la Chişinău.  

    Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, vila lui Pahopol are o suprafaţă de 112 metri pătraţi, iar proprietarul nu cunoaşte care este preţul imobilului.

    Vila este construită pe un lot cu destinaţie pomicolă, pe care magistratul l-a procurat în septembrie 2005, cu puţin timp înainte de a fi promovat la Curtea de Apel. Imobilele de la Chişinău şi Odessa

    Anatolie Pahopol mai declară oficial cinci apartamente, înregistrate pe numele său și al soţiei. Într-un apartament, cu suprafaţa de 71,8 metri pătraţi, care magistratul afirmă că îi aparţine în întregime, locuieşte prima soţie, colonelul de poliţie, Valentina Şoltoianu. Apartamentul a fost oferit, în 1993, de către administraţia publică locală, iar în anul 1997 Anatolie Pahopol, împreună cu fosta soţie şi cele două fiice au privatizat imobilul.

    În martie, 2017, fiica magistratului din prima căsătorie, avocata Iana Pahopol a decedat în urma luptei necruţătoare cu cancerul. La 6 luni de la tragedie, tatăl acesteia deschide la notarul Viorica Şevciuc dosar de moştenire şi pretinde la apartament, mai exact la o doime din cota parte pe care a deţinut-o Iana.

    Fosta soţie se arată nedumerită şi susţine că deşi a divorţat de Anatolie Pahopol încă în 1998, acesta are viza de reşedinţă în acest apartament, iar dânsa a achitat în toţi aceşti ani impozitele pentru imobil, dar şi tarifele pentru întreținere. Valentina Şoltoianu mai spune că timp de 13 ani ar fi achitat şi impozitul pentru un alt imobil, aflat în posesia fostului soţ. 

    Unul dintre apartamentele deţinute de Anatolie şi Natalia Pahopol se află în Odessa. Acesta ar fi fost lăsat moştenire Nataliei Pahopol de către o bătrână, cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 

    Cuplul Pahopol a achiziţionat ultimul imobil în anul 2016. Este vorba de un apartament cu suprafaţa de 61.9 metri pătraţi din Israel, care l-a costat pe magistrat jumătate de milion de shekeli noi, ceea ce constituie aproape 145 de mii de dolari SUA.

    Banii din donaţii 

    Avocata Iana Pahopol a învins odată cancerul, dar peste câţiva ani se îmbolnăveşte de o altă formă de cancer. Rudele şi prietenii organizează o campanie de colectarea a fondurilor.   

    Valentina Şoltoianu face declaraţii surprinzătoare, în care îl acuză pe fostul soţ că acesta ar fi luat şi banii donaţi pentru înmormântarea fiicei lor. „Aceşti bani au fost donaţi pentru tratamentul cancerului şi urmează să fie folosiţi conform destinaţiei, pentru bolnavii de cancer. Eu intenţionam să-i redirecţionez pe conturile unor suferinzi, însă Anatolie a retras o parte din bani. E un mare păcat”, ne-a declarat femeia. 

    Valentina Şoltoianu consideră că fostul soţ ar fi influenţat notarul Viorica Şevciuc, la care a deschis dosarul de moştenire: „Am fost la dna notar şi am cerut nişte explicaţii în scris, însă aceasta m-a amenințat că îmi voi îngropa şi cea de a doua fiică”.

    Fosta soţie ne-a mai spus că a încercat să discute cu fostul soţ, însă magistratul ar fi agresat-o fizic chiar în biroul acestuia de la Curtea de Apel. 

    Şoltoianu ne-a mai comunicat că l-a acţionat pe fostul soţ în instanţa civilă, iar mai mulţi avocaţi, pe care i-a rugat s-o reprezinte, au refuzat-o pe motiv că le este frică, ca magistratul să nu se răzbune pe clienţii lor.  

    Recidivist la încălcarea regulilor de circulaţie

    Anatolie Pahopol deţine în proprietate un automobil de model Toyota RAV 4, pe care a procurat-o, în 2014, cu 239 de mii de lei. 

    Şi soţia magistratului dispune de automobil, un Hunday Getz, pe care l-a procurat în anul 2011, cu 75,2 de mii de lei.

    Începând cu anul 2015, Pahopol a fost sancţionat contravenţional în repetate rânduri pentru încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere. Potrivit documentelor oficiale, magistratul nu ţine cont de indicatoare, încalcă regimul de viteză şi parchează neregulamentar.

    Pasionat de arme şi de vânătoare

    Cei care îl cunosc pe Anatolie Pahopol susţin că acesta ar fi un vânător înrăit. 

    Magistratul dispune de mai multe arme de foc, iar judecând după unele poze, pare că nu respectă regulile stricte de păstrare a armelor. Într-o poză făcută în apartamentul lui Pahopol, apare un cetăţean al Israelului, Ni Naum, cu arma magistratului. Se presupune că acesta îi administrează imobilele magistratului din Israel. 

    În poze mai apare şi fiica minoră a israelianului, mai întâi cu arma de vânătoare, apoi cu pistoalele magistratului. 

    Care sunt veniturile magistratului

    Anatolie Pahopol, a avut în 2016 un salariu de 262 de mii de lei. La cei 58 de ani, magistratul mai este şi pensionar şi primeşte o pensie de aproape 13 mii de lei lunar. Soţia magistratului a avut în 2016 venituri de 153 de mii de lei din activitatea de apărător. Cuplul mai declară pentru anul 2016 un venit de 6600 de euro din darea în chirie a imobilelor.

    Totodată, pe numele Nataliei Pahopol sunt înregistrate două împrumuturi fără dobândă, de 60 şi de 70 de mii de dolari, contractate în 2015, pe care urmează să le restituie până în anul 2021.

    Ce spune Anatolie Pahopol

    „Eu m-am folosit de dreptul de moştenitor legal şi am luat o parte din banii de pe contul fiicei. Aceşti bani i-am transmis altor persoane bolnave de cancer. Fosta soţie locuieşte de una singură într-un apartament cu trei odăi, nimeni n-o deranjează. Iar fiica locuieşte cu chirie. Eu am plecat demult din această familie, am altă familie, în care cresc doi copii, iar fosta nevastă mă terorizează de 20 de ani. Este o femeie bolnavă, care nu are alt scop decât să-mi strice reputaţia”, a declarat Pahopol fiind solicitat de CrimeMoldova.
    Sursa: crimemoldova.com

     

     

  • Alegeri în Justiţie // Lista preliminară a judecătorilor care vor să devină membri ai CSM

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Opt judecători candidează la funcţia de membru permanent al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Alegerile vor avea loc la 20 octombrie, la Adunarea generală a judecătorilor. Printre candidaţi sunt şi actuali membri ai CSM, Victor Micu, Dorel Musteaţă şi Nina Cernat, propuşi de instanţele în care activează.

    În cursă s-au mai înscris Petru Moraru, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, Alexandru Gheorghieş, de la Curtea de Apel Bălți, Anatolie Galben, de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, Viorca Puică şi Gheorghe Balan, ambii de la sediul Botanica al aceleiaşi instanţe. Ultimii doi şi-au înaintat singuri candidaturile, în timp ce ceilalţi şase au fost propuşi de instanţele în care activează. 

    Gheorghe Balan şi-a înaintat candidatura şi la funcţia de membru supleant al CSM. Tot pentru postul de membru supleant candidează Sergiu Furdui şi Anatolie Pahapol de la Curtea de Aple Chişinău, la fel înaintându-şi singuri candidaturile. Luiza Gafton a fost propusă de CSJ. Listele au fost publicate de CSM cu menţiunea că sunt preliminare. 

    CSM a publicat şi lista preliminară a candidaţilor înscrişi pentru funcţia de membru permanent în Colegiul disciplinar. Pentru acest post în cursă s-au înscris Ala Cobăneanu şi Nadejda Toma de la CSJ, Elena Cobzac şi Anatolie Minciună de la Curtea de Apel Chişinău, Aliona Miron de la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău.

    „Listele finale ale candidaţilor la funcţia de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar, de membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar vor fi întocmite separat din partea Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, cu trei zile înainte de data şedinţei Adunării generale a judecătorilor, în ordinea parvenirii cererilor conform registrului şi se vor publica pe pagina web a Consiliului”, potrivit unei note a CSM. 

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis în luna august convocarea ședinței extraordinare a Adunării generale a judecătorilor pentru data de 20 octombrie, la Casa Sărbătorii. 

    În 2017 şi 2018 expiră mandatul a şase membri ai CSM: Anatolie Țurcan, Dumitru Visternicean și Nina Cernat – la 29 noiembrie 2017; Victor Micu – la 18 ianuarie 2018, Vera Toma – la 15 martie 2018 și Dorel Musteață – la 6 octombrie 2018.

    Mai mulţi judecători înscrişi în cursă pentru aceste funcţii au fost vizaţi anterior în anchetele Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Anticoruptie.md va reveni cu detalii. 
    Sursa: anticorupție.md

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

     
  • Trei judecători, acuzaţi de deposedare ilegală de proprietăţi. IATĂ despre cine este vorba

    Potrivit declaraţiilor președintelui ONG-ului „Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice”, Ion Dron, care este avocat în acest caz, este vorba de judecătorii Nina Cernat, Ana Gavriliţă şi Anatol Pahopol. El a spus că acest dosar s-a aflat pe rol la Curtea de Apel timp de cinci ani, timp în care lunar s-au încasat dobânzi. 

    Potrivit declaraţiilor președintelui ONG-ului „Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice”, Ion Dron, care este avocat în acest caz, este vorba de judecătorii Nina Cernat, Ana Gavriliţă şi Anatol Pahopol. El a spus că acest dosar s-a aflat pe rol la Curtea de Apel timp de cinci ani, timp în care lunar s-au încasat dobânzi. 

  • Генерального прокурора призывают возбудить уголовное дело против трех судей

    Администратор фирмы просит прокурора проверить, если действия судей Апелляционного суда Кишинева Нины Чернат, Анатолия Пахопола и Анны Гаврилица не содержат элементы преступления, которые относятся к ст. „вынесение решения с нарушением закона” и к ст. „служебная халатность” из Уголовного кодекса.

    Администратор фирмы просит прокурора проверить, если действия судей Апелляционного суда Кишинева Нины Чернат, Анатолия Пахопола и Анны Гаврилица не содержат элементы преступления, которые относятся к ст. „вынесение решения с нарушением закона” и к ст. „служебная халатность” из Уголовного кодекса.

     

  • Олег Ефрим требует дисциплинарного наказания для семи судей

    Министр юстиции, Олег Ефрим, требует проведения внутреннего расследования в отношении 7 судей, которые участвовали в рассмотрении дела госпредприятия «Регистр».
    Ефрим предложил на рассмотрение Дисциплинарного Комитета материалы судей Аппеляционной Палаты Кишинева Анатолия Пахопола и Анатолия Минчуна, а так же судей Высшей судебной палаты, Светланы Фелинковой, Светланы Новак, Татьяны Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат. По словам министра Ефрима, решение по делу «Регистра» и «Интеркомсофт ЛТД» было вынесено с нарушением правил и норм заседаний суда. Судьи обвиняются в несоблюдении правил ознакомления с материалами судебного дела, отсутствии контрактных прерогативов по отношению к «Интеркомсофт ЛТД», отсутствие контракта дебиторской должности, отсутствие права принятия встречного иска и несоблюдение судейской компетенции.

    Министр юстиции, Олег Ефрим, требует проведения внутреннего расследования в отношении 7 судей, которые участвовали в рассмотрении дела госпредприятия «Регистр».
    Ефрим предложил на рассмотрение Дисциплинарного Комитета материалы судей Аппеляционной Палаты Кишинева Анатолия Пахопола и Анатолия Минчуна, а так же судей Высшей судебной палаты, Светланы Фелинковой, Светланы Новак, Татьяны Виеру, Юрия Беженару и Галины Стратулат. По словам министра Ефрима, решение по делу «Регистра» и «Интеркомсофт ЛТД» было вынесено с нарушением правил и норм заседаний суда. Судьи обвиняются в несоблюдении правил ознакомления с материалами судебного дела, отсутствии контрактных прерогативов по отношению к «Интеркомсофт ЛТД», отсутствие контракта дебиторской должности, отсутствие права принятия встречного иска и несоблюдение судейской компетенции.

  • Репутацию судьи-ветерана запятнали незаслуженно

    Ион Тимофей родился в 1948 году. Работает судьей большую часть своей жизни, без перерывов, с 1976 года и на одном месте ― в суде сектора Рышкановка. С 1985-го по 2001-й и с 2010 года по настоящее время Ион Тимофей является председателем этого суда. За все это время под его руководством работали многие известные юристы: Михай Гимпу, Михай Поалелунжь, Юлия Сырбу, Анатолий Цуркан, Анатолий Дога, Анатолий Минчиунэ, Мария Гузун, Анатолий Пахопол, Валентина Кливады, Татьяна Рэдукану и многие другие. 

    Ион Тимофей родился в 1948 году. Работает судьей большую часть своей жизни, без перерывов, с 1976 года и на одном месте ― в суде сектора Рышкановка. С 1985-го по 2001-й и с 2010 года по настоящее время Ион Тимофей является председателем этого суда. За все это время под его руководством работали многие известные юристы: Михай Гимпу, Михай Поалелунжь, Юлия Сырбу, Анатолий Цуркан, Анатолий Дога, Анатолий Минчиунэ, Мария Гузун, Анатолий Пахопол, Валентина Кливады, Татьяна Рэдукану и многие другие. 

  • Judecătorul A.Pahopol interzice filmarea la proces

  • Minciună, Crețu și Pahopol - judecătorii care au fost implicați în dosarul „7 mln de la REGISTRU”

    Anatol Minciună, Gheorghe Crețu și Anatolie Pahopol sunt magistrații care au judecat procesul dintre firma lui Boris Birștein VS REGISTRU, transmite UNIMEDIA. Cei 3 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre prin care Întreprinderea de Stat „Registru” a fost obligată să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Șeful Direcţiei juridice şi reglementări din cadrul Î.S. „Registru”, Victor Miron, a confirmat numele completului de judecată, spunând că decizia a fost pronunțată pe 4 septembrie. Până în prezent, însă, instanța nu și-a motivat hotărârea.

    Anatol Minciună, Gheorghe Crețu și Anatolie Pahopol sunt magistrații care au judecat procesul dintre firma lui Boris Birștein VS REGISTRU, transmite UNIMEDIA. Cei 3 magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre prin care Întreprinderea de Stat „Registru” a fost obligată să achite un prejudiciu de 7 milioane de dolari către compania Intercomsoft LTD, care aparţine omului de afaceri Boris Birştein. Șeful Direcţiei juridice şi reglementări din cadrul Î.S. „Registru”, Victor Miron, a confirmat numele completului de judecată, spunând că decizia a fost pronunțată pe 4 septembrie. Până în prezent, însă, instanța nu și-a motivat hotărârea.

  • Argumentele prin care Dorin Popovici poate redeveni judecător

    Dorin Popovici nu s-a prezentat în instanţa de judecată, el fiind reprezentat aici de către Eduard Plămădeală, avocat la un cabinet care îi poartă numele. Plămădeală a citit judecătorului Anatol Pahopol, cel care examinează cazul, dar şi celorlalte persoane care au participat la şedinţă motivele prin care fostul judecător consideră că a fost demis ilegal.

    Dorin Popovici nu s-a prezentat în instanţa de judecată, el fiind reprezentat aici de către Eduard Plămădeală, avocat la un cabinet care îi poartă numele. Plămădeală a citit judecătorului Anatol Pahopol, cel care examinează cazul, dar şi celorlalte persoane care au participat la şedinţă motivele prin care fostul judecător consideră că a fost demis ilegal.


     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU