Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Holban Radu
Căutare avansată

Paniș Alexei

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 15 martie 2017

Prin Hotărârea nr. 166/13 din 16 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a judecătorului Alexei Paniș, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152/12 din 09 iunie 2020, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 18 iunie 2020.

Prin Hotărârea nr. 152/12 din 09 Iunie 2020, se suspendă din funcție judecătorul Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău pentru perioada aflării în concediu parțial plătit de îngrijire a copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani – 31 martie 2023, inclusiv.

Potrivit Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, domnul Paniș Alexei, a fost desemnat judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani), începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 74-VIII din 15 martie 2017, a fost numit în funcția de judecător  la  Judecătoria  Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Conform Hotărârii nr. 29/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Paniș Alexei, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
La 01 aprilie 2014 a absolvit cursurile de formare iniţiala candidaţilor la funcţia de judecător din cadrul Institutului Naţional de Justiţie cu media generală de 9,01 

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01 august 2011-21 noiembrie 2011 a activat în funcţia de jurist în cadrul SRL ”Panclip”;
22 noiembrie 2011-28 septembrie 2012 a deţinut funcţia de specialist/traducător/specialist principal în cadrul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău;
29 aprilie 2014- asistent judiciar în cadrul Curţii Supreme de Justiţie

Data numirii în funcție: 15 martie 2017

Prin Hotărârea nr. 166/13 din 16 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a judecătorului Alexei Paniș, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 152/12 din 09 iunie 2020, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 18 iunie 2020.

Prin Hotărârea nr. 152/12 din 09 Iunie 2020, se suspendă din funcție judecătorul Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău pentru perioada aflării în concediu parțial plătit de îngrijire a copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani – 31 martie 2023, inclusiv.

Potrivit Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, domnul Paniș Alexei, a fost desemnat judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău (sediul Rîşcani), începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 74-VIII din 15 martie 2017, a fost numit în funcția de judecător  la  Judecătoria  Chișinău, pe un termen de cinci ani.

Conform Hotărârii nr. 29/2 din 17 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Paniș Alexei, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de 5 ani.

Instruire/Diplome
La 01 aprilie 2014 a absolvit cursurile de formare iniţiala candidaţilor la funcţia de judecător din cadrul Institutului Naţional de Justiţie cu media generală de 9,01 

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01 august 2011-21 noiembrie 2011 a activat în funcţia de jurist în cadrul SRL ”Panclip”;
22 noiembrie 2011-28 septembrie 2012 a deţinut funcţia de specialist/traducător/specialist principal în cadrul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău;
29 aprilie 2014- asistent judiciar în cadrul Curţii Supreme de Justiţie

 

Prin Hotărârea nr. 25/ din 19 februarie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Paniș Alexei pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător.

Prin Hotărârea nr. 25/1 din 19 februarie 2015 a Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor, i-au fost acordate 71,5 puncte.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 57/2 din 27 ianuarie 2015, domnul Paniș Alexei a fost recunoscut compatibil cu interesele funcției publice.

Prin Hotărârea nr. 25/ din 19 februarie 2015, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Paniș Alexei pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiilor vacante de judecător.

Prin Hotărârea nr. 25/1 din 19 februarie 2015 a Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor, i-au fost acordate 71,5 puncte.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 57/2 din 27 ianuarie 2015, domnul Paniș Alexei a fost recunoscut compatibil cu interesele funcției publice.

 

Hotărârea nr. 166/13 din 16 Iunie 2020

Hotărârea nr. 152/12 din 19 Iunie 2020

Hotărârea nr. 25/ din 19 februarie 2015

Prin Hotărârea nr. 44/2 din 20 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Podoleac Vladimir împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1474s-1786p/m din 10 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 05 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Avasiloaie Tatiana și Paniș Alexei de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin Hotărârea nr. 173/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către Mura Vitalie, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr.516 s - 513 p/m din 24 mai 2019 de respingere a sesizării de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului judecătoriei Chişinău, Paniş Alexei pentru faptele/acţiunile presupuse a constitui temeiuri de abateri disciplinare. 

Conform Hotărârii nr. 169/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de declarată de către Mura Vitalie împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr.460s-448p/m din 13 mai 2019 de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani) Paniş Alexei, care pot constitui abateri disciplinare.
 

Prin Hotărârea nr. 44/2 din 20 Februarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Podoleac Vladimir împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1474s-1786p/m din 10 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 05 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Avasiloaie Tatiana și Paniș Alexei de la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).

Prin Hotărârea nr. 173/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins ca neîntemeiată, contestaţia declarată de către Mura Vitalie, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr.516 s - 513 p/m din 24 mai 2019 de respingere a sesizării de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului judecătoriei Chişinău, Paniş Alexei pentru faptele/acţiunile presupuse a constitui temeiuri de abateri disciplinare. 

Conform Hotărârii nr. 169/7 din 26 Iulie 2019, Completul de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de declarată de către Mura Vitalie împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr.460s-448p/m din 13 mai 2019 de respingere a sesizării acestuia, privind faptele judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Rîşcani) Paniş Alexei, care pot constitui abateri disciplinare.
 

Hotărârea nr. 44/2 din 20 Februarie 2020

Hotărârea nr. 173/7 din 26 Iulie 2019

Hotărârea nr. 169/7 din 26 Iulie 2019

Știri
  • Un magistrat a solicitat intervenția CSM pentru a exclude imixtiunea factorilor externi în procesul de înfăptuire a justiției. Ce a decis Consiliul

    Magistratul Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a solicitat intervenția Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garantul independenței autorității judecătorești, în vederea excluderii imixtiunii factorilor externi în procesul de înfăptuire a justiției. Consiliul a decis însă să respingă sesizarea. O decizie în acest sens a fost publicată recent pe site-ul CSM.

    Judecătorul spune că a examinat un dosar în ordinea contenciosului administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, iar persoană terță fiind o avocată. Chiar dacă în timpul ședinței apărătoarea nu a avut obiecții asupra acțiunilor președintelui ședinței de judecată, după comunicarea hotărârii aceasta s-a plâns la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

    Magistratul Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a solicitat intervenția Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garantul independenței autorității judecătorești, în vederea excluderii imixtiunii factorilor externi în procesul de înfăptuire a justiției. Consiliul a decis însă să respingă sesizarea. O decizie în acest sens a fost publicată recent pe site-ul CSM.

    Judecătorul spune că a examinat un dosar în ordinea contenciosului administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, iar persoană terță fiind o avocată. Chiar dacă în timpul ședinței apărătoarea nu a avut obiecții asupra acțiunilor președintelui ședinței de judecată, după comunicarea hotărârii aceasta s-a plâns la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

    Avocata a spus că în procesul de examinare a cauzei a fost supusă discriminării pe criteriul de sex (deoarece este femeie) și pe criteriul social (deoarece este avocat). La fel, a menționat că a fost hărțuită în ședința de judecată ”…unde erau șase participant dintre care cinci erau de sex masculin” și susține că i-a fost încălcat dreptul la egalitate.

    Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a solicitat magistratului să prezinte, în termen de zece zile, opinia și probele care ar dovedi că cele invocate în plângere nu constituie hărțuire. Totodată, i-a fost adus la cunoștință că neprezentarea informației va fi sancționată contravențional și că se va informa opinia publică despre necolaborarea pe acest dosar.

    În opinia judecătorului, acțiunile Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității reprezintă o ingerință în procesul de înfăptuire a justiției, care își arogă atribuții ce nu îi sunt reglementate prin Lege și urmărește aprecierea acțiunilor instanței de judecată, precum și a modului în care au fost examinat fondul cauzei. Totodată, a susținut că se insistă asupra faptului că judecătorul să-și justifice propriile sale acțiuni, (în speță instanța de judecată la examinarea cauzei a adresat întrebări), astfel, opinează că Consiliul în calitate de tribunal ad-hoc își dorește să intervină în actul de justiție.

    Alexei Paniș consideră că unii justițiabili, care se consideră ”selecți”, prin intermediul și cu implicarea directă a unei autorități publice, urmăresc să intervină în procesul de înfăptuire a justiției și să submineze independența autorității judecătorești, scopul fiind să obțină soluții favorabile. Soluția adoptată de instanța de judecată poate fi contestată, iar aprecierea legalității și temeiniciei ține de competența instanțelor de judecată ierarhic superioare. Concomitent, a menționat că acțiunile și comportamentul judecătorului pot fi obiectul examinării doar a organelor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis însă că acțiunile întreprinse de către Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității nu pot fi calificate ca imixtiune a factorilor externi în procesul de înfăptuire a justiției. Hotărârea completă emisă de CSM poate fi consultată aici.
    Sursa: bizlaw.md

  • UPDATE/ Un judecător se plânge la CSM pe „imixtiune în procesul de înfăptuire a justiției”. Precizările magistratului

    Un judecător a depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii în care reclamă „imixtiunea în procesul de înfăptuire a justiției”. Cererea acestuia va fi examinată de membrii CSM în ședința de marți, 7 iulie 2020.

    Deși CSM nu publică numele magistratului, surse din sistem au confirmat pentru ZdG că magistratul care a depus cererea este Alexei Paniș, de la Judecătoria Chișinău. Nu se cunosc, deocamdată, motivele pentru care Paniș a depus această cerere.

    Un judecător a depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii în care reclamă „imixtiunea în procesul de înfăptuire a justiției”. Cererea acestuia va fi examinată de membrii CSM în ședința de marți, 7 iulie 2020.

    Deși CSM nu publică numele magistratului, surse din sistem au confirmat pentru ZdG că magistratul care a depus cererea este Alexei Paniș, de la Judecătoria Chișinău. Nu se cunosc, deocamdată, motivele pentru care Paniș a depus această cerere.

    Acesta examinează în această perioadă, împreună cu alți doi colegi, litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții fiind „un litigiu care care nu a mai fost în istoria jurisprudenței din naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

    La 29 iunie 2020, un complet de judecători format din Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie și Alexei Paniș au respins demersul lui Vladimir Țurcan privind suspendarea executării hotărârilor prin care acesta a fost demis din funcția de președinte al Curții Constituționale (CC), iar Domnica Manole a fost aleasă în fruntea instituției. Încheierea a provocat nedumerirea avocaților care reprezintă CC în acest litigiu.

    Deși aparent este o încheiere inofensivă, prin emiterea ei, completul de judecători de la Judecătoria Chișinău a acceptat să examineze, în premieră, hotărâri emise de Plenul Curții Contituționale.

    Toți actorii implicați în acest proces admit însă că „este un litigiu care care nu a mai fost în istoria jurisprudenței din naționale”.

    Alexei Paniș este judecător din anul 2017.

    În luna martie 2020, magistratul Alexei Paniș de la Judecătoria Chișinău a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție (PA) prin care reclamă că este intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care este membru, în același timp, și al Consiliul Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Contactat de Ziarul de Gardă, administratorul companiei „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, a negat acuzațiile care i se aduc și susține că doar l-a informat pe președinte despre „atârnarea față de agenții economici”.

    Citiți și: „Așa ceva nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”. Reacții și acuzații după ce Judecătoria Chișinău a decis să examineze cererea lui Țurcan privind demiterea sa din funcția de președinte al CC

    UPDATE/ Judecătorul Alexei Paniș menționează că cererea sa adresată CSM-ului nu are legătură cu dosarul pe care-l examinează împreună cu alți doi colegi și care vizează litigiul dintre Domnica Manole și Vladimir Țurcan de la Curtea Constituțională.

    „Având în vedere informațiile lansate în spațiul public la 05 iulie 2020, privind plângerea judecătorului la Consiliul Superior al Magistraturii în care reclamă „imixtiunea în procesul de înfăptuire a justiției”, îndemn reprezentanții presei libere și independente să nu cadă pradă speculațiilor și insinuărilor incluse în articolul prezentat de zdg.md, prin care se urmărește manipularea opiniei publice referitor la un subiect actual.

    Îndemn la respectarea Codului deontologic al jurnalistului, la verificarea faptelor și în special, la prezentarea opiniei persoanei vizate, care nici nu a fost solicitată. Înțeleg că opinia subsemnatului asupra subiectului în cauză nu prezintă interes pentru autorul articolului, că ar diminua caracterul senzațional al știrii, dar totuși… sesizarea CSM-ului a avut loc încă în luna martie 2020, nu se referă la cauzele aflate la moment pe rolul judecătorului”se precizează în mesajul judecătorului.

    ZdG menționează că NU a scris în știre că plângerea magistratului vizează litigiul de la Curtea Constituțională, ci doar că, în această perioadă, judecătorul participă la examinarea acelui litigiu.
    Sursa: zdg.md

  • Ce cumpărături au făcut judecătorii în 2016 (II)

    Judecătorul Alexei Paniş, numit în funcţie la începutul acestui an, anunţă în declaraţia de avere şi interese personale că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro, iar colega sa, judecătoarea Maria Muruianu, nora fostului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a primit anul trecut, printr-un act de donaţie, un apartament care valorează 1,1 milioane de lei. Şi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Dorin Dulghieru, a avut un 2016 plin cu tranzacţii de sute de mii de lei, el cumpărându-şi un apartament de 168 m.p. şi două automobile de lux. Colegul său, Oleg Melniciuc (foto sus, dreapta), a beneficiat anul trecut de o donaţie în valoare de 300 de mii de lei de la mama sa, pensionară, cumpărându-şi ulterior un Mercedes, fabricat în 2015, automobil care costă, conform preţului de piaţă, aproximativ 800 de mii de lei.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice declaraţiile de avere şi interese personale ale judecătorilor care activează în R. Moldova. ZdG le-a „scanat” şi, după ce am prezentat în ediţia trecută principalele achiziţii ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi ale membrilor CSM, în această ediţie arătăm care au fost cele mai importante achiziţii pe care magistraţii care activează în instanţele de fond le-au înregistrat şi declarat anul trecut.

    Judecătorul Alexei Paniş, numit în funcţie la începutul acestui an, anunţă în declaraţia de avere şi interese personale că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro, iar colega sa, judecătoarea Maria Muruianu, nora fostului preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, a primit anul trecut, printr-un act de donaţie, un apartament care valorează 1,1 milioane de lei. Şi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Dorin Dulghieru, a avut un 2016 plin cu tranzacţii de sute de mii de lei, el cumpărându-şi un apartament de 168 m.p. şi două automobile de lux. Colegul său, Oleg Melniciuc (foto sus, dreapta), a beneficiat anul trecut de o donaţie în valoare de 300 de mii de lei de la mama sa, pensionară, cumpărându-şi ulterior un Mercedes, fabricat în 2015, automobil care costă, conform preţului de piaţă, aproximativ 800 de mii de lei.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice declaraţiile de avere şi interese personale ale judecătorilor care activează în R. Moldova. ZdG le-a „scanat” şi, după ce am prezentat în ediţia trecută principalele achiziţii ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Curţile de Apel (CA) şi ale membrilor CSM, în această ediţie arătăm care au fost cele mai importante achiziţii pe care magistraţii care activează în instanţele de fond le-au înregistrat şi declarat anul trecut.


    Dorin Dulghieru, vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău, cel care, până la numirea în funcţie a lui Radu Ţurcanu, a deţinut şi fotoliul de preşedinte interimar al Judecătoriei Chişinău, a obţinut, în 2016, un venit de 414 mii de lei în urma vânzării unui automobil de model Skoda Superb şi alţi 414,1 mii de lei din vânzarea unui apartament. În schimb, la începutul acestui an, judecătorul şi-a cumpărat un alt apartament, de 168 m.p., cu 1,1 milioane de lei, şi un garaj de 22 m.p. care a costat 86,6 mii de lei. Şi la capitolul bunuri mobile anul 2016 a adus schimbări majore, în garajul judecătorului Dulghieru ajungând două automobile noi, ambele fabricate în 2016. Unul din automobile, de model Skoda Superb, a fost cumpărat cu 24,7 mii de euro, iar al doilea, un SUV Hyundai Santa Fe, a ajuns la Dulghieru printr-un contract de mandat temporar. În 2017, Dorin Dulghieru a luat şi două împrumuturi, în sumă de 800 de mii de lei, cu o dobândă de 0%, iar în 2016 a contractat un alt împrumut, de 4,7 mii de euro, cu o dobândă de 9,99%. Împrumuturile trebuie returnate până în mai şi, respectiv, iulie 2018.

    În 2016, printr-un „act de transmitere-primire în proprietate”, Speranţa Clima, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a intrat în posesia unui automobil Dacia Duster cu valoarea declarată de 6,2 mii de euro. În 2016, colegul ei, magistratul Mihail Diaconu, a cumpărat un loc de parcare subterană contra sumei de 106,5 mii de lei. Tot în 2016, în urma unui contract de vânzare-cumpărare, judecătorul a intrat în posesia unui automobil BMW 520D, fabricat în 2011, cu o valoare declarată de 150 de mii de lei. De asemenea, în 2016, Mihail Diaconu a împrumutat 48 de mii de lei, cu rata dobânzii zero, pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârşitul anului 2019.

    Apartament de 1,1 milioane, primit drept donaţie de judecătoarea Muruianu

    Maria Muruianu, care activează tot la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, declară că, în 2016, a primit, în urma unui contract de donaţie, un apartament de 125 m.p., care valorează 1,1 milioane de lei. Conform declaraţiei de avere şi interese personale, şi în 2012 judecătoarei i-a fost donat un apartament de 142 m.p., cu o valoare de 927 mii de lei. Maria Muruianu este nora judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Ion Muruianu, tot el, fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Colegul ei, magistratul Andrei Niculea, declară că anul trecut a devenit proprietarul unui apartament de 87 m.p. cu o valoare de 40,7 mii de euro, bun în care a investit în perioada 2011-2016. Tot în urma unui contract de investiţii a devenit proprietara unui apartament de 80 m.p. şi judecătoarea Irina Pădurari. Conform declaraţiei, bunul imobil valorează 11,9 mii de euro. Exact aceeaşi sumă judecătoarea o indică la capitolul datorii contractate în 2016, cu rata dobânzii zero şi anul scadent – 2018. În 2016 Ghenadie Plămădeală a intrat în posesia unui Mercedes B150, fabricat în 2005, care ar valora 20 de mii de lei. Tot anul trecut, judecătorul a contractat un împrumut de 5899 de lei, cu dobândă zero. Colegul acestuia, Victor Raţoi, a cumpărat în 2016 un Mercedes, din 2011, cu 120 mii de lei, iar judecătoarea Corina Ursachi, tot de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a intrat în posesia unei Skoda Superb, fabricată în 2015, care valorează 14,9 mii de euro.

    Natalia Mămăligă, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a beneficiat, împreună cu soţul, de donaţii în sumă de 180 mii de lei, iar colegul ei, Vitalie Guţar, a primit 5550 de euro din străinătate. De o donaţie impresionantă a beneficiat şi soţul judecătoarei Irina Maxim. Aceasta a indicat în declaraţia sa suma de 78,6 mii de euro. Soţul Taisiei Prutean, de meserie avocat, a beneficiat de o moştenire în valoare de 150 mii de lei, ½ dintr-un apartament de 69 m.p., dar şi de două automobile Nissan. Anul trecut, cei doi soţi au intrat şi în posesia unui Hyundai Santa Fe fabricat în 2013. Şi Angela Catană a avut un an prosper, ea cumpărând un Suzuki Vitara Sport, fabricat în 2016, cu 17,7 mii de euro. Colegul ei, judecătorul Constantin Roşca, a intrat anul trecut în posesia a două apartamente, de 88 şi 94 m.p., iar magistratul Ion Ţurcan, proaspăt propus la funcţia de judecător la CA Chişinău, a achiziţionat, la începutul acestui an, un Mercedes Benz ML cu 630 de mii de lei.

    Melniciuc – 300 de mii de lei donaţi de mama pensionară şi un Mercedes nou

    Oleg Melniciuc, fostul preşedinte al Judecătoriei Râşcani, candidatura căruia a fost, recent, respinsă de CSM pentru funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, indică în declaraţia de avere şi interese faptul că, în 2016, a primit o donaţie de 300 mii de lei de la mama sa, Elena Melniciuc. Despre aceasta, ZdG a scris că este pensionară, dar are înregistrate pe numele său mai multe spaţii comerciale care valorează milioane de lei. Anul trecut, magistratul şi-a achiziţionat un automobil nou, un Mercedes ML 250, fabricat în 2015. Deşi judecătorul precizează că automobilul ar fi costat 450 de mii de lei, pe site-urile de anunţuri, un asemenea automobil costă aproape dublu. Oleg Melniciuc mai precizează că a cumpărat maşina plătind pentru ea 298 de mii de lei, practic suma donată de mama sa, plus un teren pentru construcţii în comuna Cruzeşti, mun. Chişinău, localitate aflată la aproximativ 15 km de capitală. Conform informaţiilor de la Cadastru, terenul pe care Melniciuc afirmă că l-a schimbat pe Mercedes a ajuns, în luna noiembrie a anului trecut, în posesia Rodicăi Popa, femeie de afaceri care gestionează mai multe companii, în special din domeniul imobiliar. Peste o lună, aceasta a revândut bunul imobil. Coincidenţă sau nu, dar una din companiile Rodicăi Popa, „Primosal-Grup”, are astăzi, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, un dosar, care este examinat de Nina Arabadji, fosta subalternă şi actuala colegă de instanţă a lui Melniciuc.

    Nina Arabadji, colega lui Melniciuc, a investit la începutul anului 2017 aproape 30 de mii de euro într-un apartament. De fapt, cu apartamente, în urma demersului lui Melniciuc, s-au ales mai mulţi judecători ai fostei Judecătorii a sect. Râşcani. Fostul preşedinte de instanţă s-a adresat anterior Primăriei, care a acordat instanţei un lot de teren pentru construcţia unui bloc destinat judecătorilor acestei instanţe. Astfel, Veniamin Chihai a intrat anul trecut în posesia unui apartament cu două camere cu o suprafaţă de 82 m.p., Natalia Clevadî s-a ales cu un apartament de 72 m.p., iar Iurie Potângă a obţinut un apartament de 73 m.p. în blocul ridicat special pentru judecătorii instanţei sale. Colega acestora, Stela Bleşceaga, a primit, anul trecut, de la sora sa, din Franţa, o donaţie de 6,5 mii de euro. Angela Ciubotaru împreună cu soţul, ofiţer de urmărire penală, au primit, anul trecut, donaţii în sumă de 5,6 mii de euro şi 1000 USD, iar magistratul Corneliu Guzun a indicat şi el donaţii primite de soţie în sumă de 7436 de euro. Şi Tatiana Vasilică, care activează tot la sediul Râşcani al Judecătoriei Chişinău, a primit o donaţie de 7 mii de euro de la părinţi. Aceasta afirmă că şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prado fabricată în 2008 cu doar 20 de mii de lei, deşi preţul ei de piaţă este de 20 de ori mai mare. Ludmila Holeviţcaia a primit anul trecut, cu titlu de donaţie, două spaţii locative, în Chişinău, cu suprafeţe cuprinse între 16 şi 52 m.p., ea deţinând însă doar o 1/6 din cele două bunuri, iar colega ei, Lilia Lupaşco, a cumpărat, tot anul trecut, două apartamente, unul în Chişinău şi altul în Călăraşi, un garaj şi un spaţiu comercial de 44 m.p., ambele în Capitală. Cornelia Vârlan declară că în 2016 a intrat în posesia a ½ dintr-un spaţiu locativ din or. Kursk, Federaţia Rusă. Locuinţa de 35 m.p. ar fi costat 100 de mii de ruble, adică aproximativ 32 de mii de lei.

    45 mii de euro de la o „ceremonie civilă” pentru judecătorul Paniş

    Şi magistraţii de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chişinău s-au înnoit în 2016. Sergiu Daguţa a procurat, în 2016, un apartament de 97 m.p., iar printr-un alt contract de vânzare-cumpărare şi altele de donaţie, a intrat în posesia unui alt apartament de 55 m.p. Veaceslav Martânenco a primit, împreună cu soţia, prin transfer, 22 mii USD, precum şi o despăgubire Casco în valoare de 51 mii de lei. Colegul lor, Iurie Obadă, a cumpărat un Volvo XC 60, fabricat în 2011, cu 11,5 mii de euro. Alexandru Spoială a beneficiat de o donaţie de 6 mii de euro, cumpărându-şi o Honda CRV, fabricată în 2008, cu 144 mii de euro. Colegul său, Alexei Paniş, declară că, în urma unei „ceremonii civile”, probabil nuntă, a obţinut 45 mii de euro, echivalentul a aproape 1 milion de lei, achiziţionând, ulterior, o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Paniş a devenit judecător la începutul anului 2017. A activat însă în justiţie încă din 2014, fiind asistent judiciar la CSJ.

    Virgiliu Buhnaci, de la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica, a investit într-un apartament de 88 m.p. , iar anul trecut a cumpărat un garaj. Colegul său, Eduard Galuşceac, împreună cu soţia, anunţă că, în 2016, au primit o donaţie de 15 mii de euro pentru achitarea ratei la contractul de investiţii, probabil, pentru procurarea unei locuinţe. Şi soţia judecătorului Vitalie-Silviu Midrigan a beneficiat de o donaţie în sumă de 30 mii de euro. Colega acestora, Ecaterina Silivestru, a cumpărat un automobil nou, Volkswagen Passat, indicând că a plătit pentru el 445 mii de lei.
    sursa: zdg.md

  • 33 de magistrați, numiți în funcție. Șeful statului a semnat decretele

    Șeful statului Igor Dodon a semnat astăzi decretele celor 33 de judecători noi la instanțele de font, care au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național de Justiției și vor activa la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de 27 de magistrați propuși pentru Judecătoria Chișinău și 6 – pentru judecătoriile din raioane: câte doi magistrați la judecătoriile din Hâncești și Călărași, și câte unul la Ungheni și Criuleni.

    Șeful statului Igor Dodon a semnat astăzi decretele celor 33 de judecători noi la instanțele de font, care au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii. Majoritatea dintre cei numiți în funcție sunt absolvenți ai Institutului Național de Justiției și vor activa la Judecătoria Chișinău. Mai exact, este vorba de 27 de magistrați propuși pentru Judecătoria Chișinău și 6 – pentru judecătoriile din raioane: câte doi magistrați la judecătoriile din Hâncești și Călărași, și câte unul la Ungheni și Criuleni.

    La mijlocul lunii ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii a selectat 27 de magistrați noi pentru Judecătoria Chișinău, care au fost propuși șefului statului pentru numire. Aceștia sunt:
    Valentin Lastavețchi,
    Victoria Sanduța,
    Olga Ionașcu,
    Speranța Clima,
    Angela Vasilenco,
    Octavian Dvornic,
    Natalia Stratan,
    Vitalie Guțan,
    Larisa Lavric,
    Taisia Prutean,
    Cristina Panfil,
    Serafim Vasilache,
    Georgeta Grozav,
    Maria Frunze,
    Veaceslav Martânenco,
    Dragoș Crigan,
    Galina Ciobanu,
    Victor Sârbu,
    Marcel Gandrabur,
    Veaceslav Nicula,
    Eugeniu Beșelea,
    Irina Păduraru,
    Alexei Paniș,
    Lorina Ciubotaru,
    Diana Tricolici.

    La fel, șeful statului a acceptat transferul a două magistrate la Judecătoria Chișinău, de la Sângerei și Bălți. Este vorba de magistrata Cristina Cheptea, de la Judecătoria Sângerei, și magistrata Natalia Clevadî, de la Judecătoria Bălți.

    Amintim că Judecătoria Chișinău a fost creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana. Instanța și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017
    Sursa: bizlaw.md

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU