Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Purici Ghenadie
Căutare avansată
foto: csj.md

Pitic Mariana

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

detașată la Institutul Național al Justiției

Data numirii în funcție: 08.09.2003

Prin Hotărârea nr. 298/17 din 23 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a revocat din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției judecătorul Pitic Mariana de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 83 din  27 aprilie 2016, numită în funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Conform Hotărârii CSM nr. 819/33 din 03 noiembrie 2015, se desemnează în calitate de membru în Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei, doamna Mariana Pitic, judecător al Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1862-IV din 30 septembrie 2008, numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2134-III din 8 decembrie 2004 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1447-III din 8 septembrie 2003 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Hîncești.

detașată la Institutul Național al Justiției

Data numirii în funcție: 08.09.2003

Prin Hotărârea nr. 298/17 din 23 Iulie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a revocat din funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției judecătorul Pitic Mariana de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 83 din  27 aprilie 2016, numită în funcţia de judecător al Curții Supreme de Justiție pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Conform Hotărârii CSM nr. 819/33 din 03 noiembrie 2015, se desemnează în calitate de membru în Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei, doamna Mariana Pitic, judecător al Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1862-IV din 30 septembrie 2008, numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2134-III din 8 decembrie 2004 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1447-III din 8 septembrie 2003 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Hîncești.

Instruire / Diplome
1994 - 1999 Licenţă în drept, Facultatea de drept, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
2002 - magistru în drept, Facultatea de drept, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1996 - 1997 grefier, Judecătoria Botanica, Chişinău
1997 - 2001 grefier, Judecătoria Economică de Circumscripţie, Chişinău
2001 - 2002 judecător stagiar, Judecătoria Botanica, Chişinău
2003 - 2004 judecător, Judecătoria Hânceşti
2004 - 2015 judecător, Judecătoria Centru, Chişinău
2016 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie
2016 - gradul întâi de calificare al judecătorului

Activitate juridică non-judiciară
2013 - preşedinte al Comisiei pentru examenul de capacitate a şefilor Secretariatelor instanţelor judecătoreşti
2014 - Director executiv interimar al Institutului Naţional al Justiţiei
2015 - membru executivului Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova
2016 - membru al Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Mariana Pitic care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 92/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Pitic Mariana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri/încheieri contestate 5, menținute 3 - 60%;
2012 - hotărîri/încheieri contestate 58, menținute 53 - 91,37%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 190, casate 2 - 1,05%;
2012 - cauze examinate 361, casate 5 - 1,3%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 90 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 906/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul  I (întîi) de calificare judecătoarei Mariana Pitic de la Curtea Supremă de Justiţie.


Prin Hotărârea nr. 4/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura judecătorului Pitic Mariana pentru participare la concursul pentru numirea în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 92/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014 i s-a conferit gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 340/19 din 04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 142/11 din 02 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru susținerea examenului de licență și master în cadrul Universității de Studii Politice și Economice Europene ”Constantin Stere”, judecătorii CSJ Svetlana Filincova și Mariana Pitic.

Prin Hotărârea nr. 22/1 din 15 Ianuarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic pentru participare la cea de-a IV Conferință Internațională pentru un Echilibru Mondial, ce va avea loc în perioada 25 ianuarie - 2 februarie 2019, în Havana, Cuba.

Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Prin Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la vizita de studiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va avea loc în perioada 13-17 noiembrie 2017, la Strasbourg, Franța a următorilor judecători:
- Nicolae Gordilă, judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Elena Covalenco, judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Ion Druță judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Luiza Gafton, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Mariana Pitic, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 463/21 din 04 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la școala de vară „Metodologia simulărilor de procese”, care va avea loc în perioada 15-21 iulie 2017, la Curtea de Argeș, România, după cum urmează:
- Dorel Musteață, judecător detașat al Judecătoriei Chișinău, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Mariana Pitic, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Angela Bostan, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Ludmila Ouș, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător al Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Mariana Pitic (Curtea Supremă de Justiție), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Mariana Pitic care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.

Conform Hotărârii nr. 92/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Pitic Mariana, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri/încheieri contestate 5, menținute 3 - 60%;
2012 - hotărîri/încheieri contestate 58, menținute 53 - 91,37%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 190, casate 2 - 1,05%;
2012 - cauze examinate 361, casate 5 - 1,3%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 90 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 906/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul  I (întîi) de calificare judecătoarei Mariana Pitic de la Curtea Supremă de Justiţie.

Prin Hotărârea nr. 4/1 din 19 februarie 2015 a fost admisă candidatura judecătorului Pitic Mariana pentru participare la concursul pentru numirea în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 92/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014 i s-a conferit gradul III (trei) de calificare al judecătorului.

Conform Hotărârii nr. 340/19 din 04 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 142/11 din 02 Iunie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru susținerea examenului de licență și master în cadrul Universității de Studii Politice și Economice Europene ”Constantin Stere”, judecătorii CSJ Svetlana Filincova și Mariana Pitic.

Prin Hotărârea nr. 22/1 din 15 Ianuarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic pentru participare la cea de-a IV Conferință Internațională pentru un Echilibru Mondial, ce va avea loc în perioada 25 ianuarie - 2 februarie 2019, în Havana, Cuba.

Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Prin Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea pentru participare la vizita de studiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va avea loc în perioada 13-17 noiembrie 2017, la Strasbourg, Franța a următorilor judecători:
- Nicolae Gordilă, judecător și vicepreședinte al Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Elena Covalenco, judecător al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție; 
- Ion Druță judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Luiza Gafton, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție; 
- Mariana Pitic, judecător al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 463/21 din 04 iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare la școala de vară „Metodologia simulărilor de procese”, care va avea loc în perioada 15-21 iulie 2017, la Curtea de Argeș, România, după cum urmează:
- Dorel Musteață, judecător detașat al Judecătoriei Chișinău, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Mariana Pitic, judecător al Curții Supreme de Justiție;
- Angela Bostan, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Ludmila Ouș, judecător al Curții de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător al Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorului Mariana Pitic (Curtea Supremă de Justiție), pentru participare la vizita privind schimbul de experiență în domeniul contenciosului administrativ pentru perioada 14 – 18 noiembrie 2016, la Trier, Germania.

 

Hotărârea nr. 142/11 din 02 Iunie 2020

Hotărârea nr. 298/17 din 23 Iulie 2019

Hotărârea nr. 22/1 din 15 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 713/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 630/28 din 19 septembrie 2017

Hotărârea nr. 463/21 din 04 iulie 2017

Hotărârea nr. 906/37 din 20 decembrie 2016

Hotărârea nr. 733/30 din 01 noiembrie 2016

Hotărârea nr. 4/1 din 19 februarie 2015

Hotărârea nr. 92/7 din 23 mai 2014

Hotărârea CSM nr. 1014/33 din 16 decembrie 2014

Hotărârea nr. 340/19 din 04 iunie 2012

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Mariana Pitic nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 92/7 din 23 mai 2014, ”în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Pitic Mariana".

Prin Hotărârea nr. 121/5 din 05 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Coev Gheorghe împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 226s-304p/m din 18 aprilie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 24 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Ghervas Maria, Moldovan Sveatoslav, Burduh Victor, Pitic Mariana, Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.

La data de 02 aprilie 2012 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Pitic Mariana, în temeiul art. 22 alin. (1), lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 7/4 din 27 aprilie 2012 a Colegiului disciplinar, procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 361/20 din 11 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat unele abateri disciplinare în acţiunile judecătorului Mariana Pitic şi a încetat procedura disciplinară din motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei nu au fost depuse petiții.

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 117/14 din 10 noiembrie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Mariana Pitic nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărîrea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 92/7 din 23 mai 2014, ”în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare privind activitatea judecătorului Pitic Mariana".

Prin Hotărârea nr. 121/5 din 05 Iunie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Coev Gheorghe împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 226s-304p/m din 18 aprilie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 24 februarie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Ghervas Maria, Moldovan Sveatoslav, Burduh Victor, Pitic Mariana, Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.

La data de 02 aprilie 2012 a fost intentată procedura disciplinară în privința judecătorului Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Pitic Mariana, în temeiul art. 22 alin. (1), lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărîrea nr. 7/4 din 27 aprilie 2012 a Colegiului disciplinar, procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărîrea nr. 361/20 din 11 iunie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat unele abateri disciplinare în acţiunile judecătorului Mariana Pitic şi a încetat procedura disciplinară din motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei nu au fost depuse petiții.

 

Hotărârea nr. 121/5 din 05 Iunie 2020

Hotărârea nr. 7/4 din 27 aprilie 2012

Hotărârea nr. 361/20 din 11 iunie 2012

Știri
  • Judecătoarea CSJ cu Porsche de 11 mii de lei ar putea primi Diploma de Onoare a CSM

    Mai mulți judecători controversați s-ar putea alege cu titluri onorice pentru activitate ireproșabilă. Marți, 20 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să aprobe lista judecătorilor care urmează să primească „Diploma de Onoare a CSM” sau titlul „Veteran al sistemului judiciar”. Printre aceștia se numără, inclusiv, Mariana Pitic, care susține că și-a cumpărat un Porsche Cayenne cu 11 mii de lei, și magistrați care au făcut parte din completele de judecată care au dat verdicte în dosarul ex-premierului Vladimir Filat, condamnat la închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență.

    Mai mulți judecători controversați s-ar putea alege cu titluri onorice pentru activitate ireproșabilă. Marți, 20 martie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să aprobe lista judecătorilor care urmează să primească „Diploma de Onoare a CSM” sau titlul „Veteran al sistemului judiciar”. Printre aceștia se numără, inclusiv, Mariana Pitic, care susține că și-a cumpărat un Porsche Cayenne cu 11 mii de lei, și magistrați care au făcut parte din completele de judecată care au dat verdicte în dosarul ex-premierului Vladimir Filat, condamnat la închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență.

    Cu titlul „Veteran al sistemului judiciar”, care semnifică „recunoaştere publică a devotamentului faţă de sistemul judiciar, o stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”, s-ar putea alege Lidia Bulgac și Anatolie minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care recent și-a dat demisia din sistem, magistrata Judecătoriei Edineț, Maria Iftodi și judecătoarea Lucia Danilișin din aceeași instanță. Președintele Judecătoriei Hâncești, Mihai Macar, s-ar putea alege atât cu titlul „Veteran al sistemului judiciar”, cât și cu „Diploma de Onoare a CSM”.

    În 2015, numele judecătorului Anatolie Minciuna a figurat într-un dosar de corupție deschis în privința avocatului Anatolie Chihai. Cel din urmă a fost reținut în flagrant, fiind învinuit că a solicitat 15 mii de euro de la reprezentanţii unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influenţeze pe Anatolie Minciună, judecător în cadrul Curţii de Apel Chişinău, să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puţin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, Minciună nu a avut noiciun statut în cadrul anchetei.

    Conferirea titlului onorific  „Veteran al sistemului judiciar” are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”, potrivit Regulamentului CSM. Printre condițiile pe care trebuie să le întrunească judecătorii care aspiră la acest titlu se numără vechimea în funcţia de judecător mai mult de 25 de ani și comportamentul ireproșabil pe parcursul activității în cadrul sistemului.

    Diploma de Onoare a CSM ar putea fi acordată magistraților instanței supreme de justiție Ion Guzun, Mariana Pitic, Iurie Diaconu, Nadejda Toma și Luiza Gafton. 

    Despre Mariana Pitic, ZdG a scris în 2016 că nu indică, în ulti­mele sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, ave­rea soţu­lui său, un pros­per om de afa­ceri, care deţine, inclu­siv, un imo­bil de lux într-o subu­r­bie din Chi­şi­nău. Tot atunci scriam că magistrata conduce un Porsche Cayenne care costă, la mâna a doua, peste un milion de lei. Pitic a indicat în actul de avere că a cumpărat mașina în stare „avariabilă” cu 11 mii de lei, în urma vânzării automobilului BMX 5, tot avariat, dar și un teren. Ulterior publicării articolului, fosta Comisie Națională de Integritate a inițiat o investigație privind even­tu­ala încăl­care a regi­mu­lui juri­dic al decla­ră­rii veni­tu­ri­lor şi pro­pri­e­tă­ţii pen­tru anul 2015 admis de către Mari­ana Pitic. La scurt timp, CNI a clasat cauza pe motivul lipsei încălcării intenționate. Despre Porsche-ul de lux, cumpărat cu doar 11 mii de lei, Mariana Pitic le-a spus membrilor CNI că „dreptul la negocierea contractelor civile reprezintă un drept fundamental în domeniul dreptului contractelor”.

    Magistrata Nadejda Toma este, din ianuarie curent, președintă a Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În februarie 2017, aceasta a făcut parte din completul CSJ care a dat citirii verdictului instanței supreme în dosarul Filat, prin care a fost respins recursul ordinar declarat de avocații ex-premierului.

    Iurie Diaconu și Ion Guzun sunt magistrații care au făcut parte din completul de judecată al Curții Supreme de Justiție care la 12 decembrie 2017 au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți în dosarul Filat, decizie care a însemnat că fostul demnitar a epuiza toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție.

    Diploma de Onoare, potrivit Regulamentului CSM, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”.
    Sursa: zdg.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Doc // Averea judecătoarei care conduce un Porsche Cayenne de 11.000 de lei, în 2016

    Mariana Pitic, magistrata de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție care conduce un automobil de marca Porsche Cayenne, ce ar fi fost cumpărat cu doar 11.000 de lei, a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2016 casa de 270 de metri pătraţi pe care o are cu drept de folosinţă din 2012. Anterior, judecătoarea nu a arătat în documente acest imobil, deşi locuia în el de mai mulţi ani. 

    Mariana Pitic, magistrata de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție care conduce un automobil de marca Porsche Cayenne, ce ar fi fost cumpărat cu doar 11.000 de lei, a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2016 casa de 270 de metri pătraţi pe care o are cu drept de folosinţă din 2012. Anterior, judecătoarea nu a arătat în documente acest imobil, deşi locuia în el de mai mulţi ani. 

    Tot în declaraţia pentru anul trecut, Mariana Pitic a indicat că deţine din 2012, cu dreptul de folosinţă, un teren de şase ari şi altul cu o suprafaţă de aproape şapre ari care cadastral valorează peste 160.000 de lei. În documente mai este trecut şi un apartament de 103 metri pătraţi pe care judecătoarea îl are din 2010. În declaraţie, este trecut şi automobilul de model Porsche Cayenne, ce ar fi fost cumpărat cu doar 11.000 de lei. Anul trecut, Mariana Pitic a avut un salariu de 118.000 de lei la Curtea Supremă de Justiţie şi peste 26.000 de lei la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei unde a fost angajată până la avansarea la CSJ. Alţi 2.700 de lei magistrata i-a ridicat de la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). La sfârşitul anului trecut ea a devenit președinta Consiliului INJ, organul suprem de conducere a instituției care instruiește viitori judecători și procurori. 

    Mariana Pitic a ajuns în vizorul opiniei publice după ce s-a constatat că magistrata conduce o mașină de marca Porsche, pe care a indicat-o în declarația de avere abia în 2015. Comisia Națională de Integritate a pornit un control pe numele judecătoarei. În luna iulie 2016, membrii CNI au clasat cauza. Aceștia au constatat că magistrata a încăl­cat neinten­țio­nat regi­mu­l juri­dic al decla­ră­rii veni­tu­ri­lor şi pro­pri­e­tă­ţii pen­tru anul 2015. Explicația a fost că o parte dintre bunurile pe care le foloseşte, dar pe care nu le-a declarat, sunt trecute pe numele soţului ei, Pavel Pitic, un prosper om de afaceri, de care a divorţat în 2011.

    Angajaţii CNI au explicat în şedinţă că Mariana Pitic nu a găsit contractul de vânzare - cumpărare pentru a-l prezenta membrilor Comisiei, ca să demonstreze că maşina a costat doar 11.000 de lei. 

    Mariana Pitic a fost propusă la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiție la sfârşitul lunii ianuarie, deşi dintre cele şase persoane înscrise în concurs, magistrata Curţii de Apel Chişinău Domnica Manole a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecție și cariera judecătorilor. Atunci, societatea civilă atrăgea atenția la faptul că, în trecut, Mariana Pitic a fost recunoscută vinovată de încălcarea normelor Codului de etică, fiind și candidata cu cea mai mică experienţă în funcţia de magistrat dintre toţi candidaţii, iar în ultimii trei ani nu şi-a exercitat deloc funcţia, desfăşurând activităţi didactice.
    sursa: anticoruptie.md

  • Undă verde în dosarele penale ale judecătorilor

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    Curtea Constituțională a declarat constituțional articolul Codului Penal prin care judecătorii sunt pedepsiți pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale. Totuși, instanța a atenționat Consiliul Superior al Magistraturii că trebuie să ţină cont de faptul că răspunderea penală pentru un judecător trebuie să rămână „o măsură la care se recurge în ultimă instanță” și că trebuie să se analizeze, de fiecare dată când procurorul cere urmărirea penală a unui magistrat, „dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. În ultimii doi ani și jumătate, circa 30 de actuali și foști judecători au fost vizați în dosare penale privind infracțiunea de pronunțare cu bună știință a unei hotărâri contrare legii.

    La 15 decembrie 2016, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan şi Ion Druţă, a ridicat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 307 din Codul Penal, în cadrul dosarului pe care-l aveau în gestiune, Domnica Manole vs Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Judecătoarea de la Curtea de Apel (CA) Chișinău este urmărită penal pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, în mai 2016, după o sesizare depusă de procurorul general Eduard Harunjen. Manole este învinuită de faptul că, ilegal, a decis anularea unei hotărâri a primei instanțe și a dat undă verde organizării de către Platforma „Demnitate și Adevăr” a unui referendum pentru alegerea directă a șefului statului. Ulterior, hotărârea ei a fost anulată de CSJ ca fiind ilegală.

    Argumentele CSJ: Poate fi utilizat abuziv pentru exercitarea presiunilor asupra judecătorilor

    În cadrul acestui dosar, CSJ a cerut Curții Constituționale (CC) ca art. 307, Cod Penal, în baza căruia Manole, dar și alți zeci de judecători au fost urmăriți penal în ultimii ani, să fie declarat neconstituţional, pentru că acesta ar încălca mai multe articole din Constituție și nu s-ar regăsi în legislația penală a altor state europene, cu excepția Germaniei. „Colegiul CSJ observă, de exemplu, că dacă o sentinţă atacată cu apel este casată de instanţa superioară, judecătorul care a pronunţat sentinţa poate fi urmărit şi condamnat în baza art. 307, Cod penal. Alineatul 1 al acestui articol prevede ca element material al infracţiunii pronunţarea, cu bună știință, de către judecător, a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. E greu de imaginat un judecător care pronunţă o sentinţă altfel decât cu „bună ştiinţă”. Totuşi, termenul poate fi aplicat și în mod imprevizibil. Prin urmare, judecătorii ale căror sentinţe au fost casate de instanţe superioare după verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora, adică judecătorii care au greşit în interpretarea legii, pot fi sancţionaţi penal. Această soluţie conduce la situaţia în care sistemul judiciar din R. Moldova ar putea rămâne fără o parte din judecători, întrucât, deseori, adevărul judiciar nu este unul singur”, se spune în argumentele Colegiului CSJ.

    În fața CC, cauza a fost susținută de Iulia Sârcu, președinta Colegiului. „CSJ consideră că art. 307, Cod Penal, nu este formulat suficient de precis pentru a garanta independența judecătorilor și imunitatea lor funcțională. Prevederile vagi, imprecise și larg formulate în acest articol care definește răspunderea penală a judecătorilor pot manifesta un sentiment de inhibiție în privința interpretării independente și imparțiale a dreptului, a stabilirii faptelor și a cântăririi probelor de către judecători. Poate fi utilizat abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivită asupra judecătorilor”, a declarat Iulia Sârcu în fața completului de la CC. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parlamentului au susținut că prevederea este constituțională.

    CC: Trebuie demonstrată intenția

    Iar CC, prin judecătorii Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțâru, Victor Popa și Veaceslav Zaporojan, le-a dat, parțial, dreptate, stabilind că articolul din Codul Penal contestat este constituțional, însă a atras atenția, în special CSM-ului, că acordul privind începerea urmăririi penale pe numele unui judecător trebuie tratat în mod special. Curtea a menționat, cu titlu de principiu, că responsabilitatea de a nu recurge nejustificat la aplicarea art. 307, Cod Penal, împotriva judecătorilor şi de a evita un efect stigmatizant asupra acestora, ţine nu doar de procurorul general şi instanţele de judecată, ci, în special, de CSM, în calitate de garant al independenţei puterii judecătoreşti.

    „Prin urmare, CSM, la autorizarea pornirii urmăririi penale în baza art. 307, Cod Penal, este obligat să ţină cont de faptul că răspunderea penală trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Trebuie să se analizeze, de fiecare dată, dacă alte măsuri decât cele de ordin penal, cum ar fi sancțiuni de natură disciplinară, nu ar putea fi eficace”. Curtea a constatat că „judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru această componență de infracțiune exclusiv în cazul în care este demonstrată intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentinţa, decizia sau încheierea contrar prevederilor legale, iar remediul principal pentru corectarea erorilor judiciare constă în exercitarea căilor de atac, casarea unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri de către instanțele superioare nefiind temei în sine pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului”.

    Totuși, Curtea a subliniat și faptul că „independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia, ea fiind realizată sub rezerva unei prudenţe determinate de necesitatea garantării libertăţii depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse”.

    Art. 307, Cod Penal: 30 de judecători urmăriți penal în ultimii doi ani și jumătate

    Datele statistice ale CSM arată că, începând cu 2015, procurorul general a venit cu 32 de sesizări prin care a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele a nu mai puțin de 36 de magistrați. CSM a acceptat 26 de sesizări, în care au fost vizați 30 de foști sau actuali judecători. Acum, aceste dosare, majoritatea dintre ele aflându-se în instanța de judecată, pot fi finalizate. Totuși, așa cum ZdG a scris anterior, art. 307, Cod Penal, declarat constituțional de către CC, se regăsește în lista infracțiunilor care sunt pasibile de a fi amnistiate conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial pe 9 septembrie 2016. Astfel, toți judecătorii cercetați penal pentru comiterea acestei infracțiuni, dacă-și recunosc vina, pot fi amnistiați. În decembrie 2016, Andrei Balan, care a fost judecător la Judecătoria Rezina, urmărit penal în baza acestui articol, a scăpat de dosar, fiind amnistiat, după ce a fost acuzat că ar fi emis o încheiere ilegală prin care Vitalie Proca, reținut ulterior pentru tentativă de omor, a fost eliberat din pușcărie înainte de termen.

    16 din cei 30 de judecători urmăriți penal în 2015-2017 în baza art. 307 din Codul Penal figurează în dosarul spălării celor 20 de miliarde USD din Rusia, prin intermediul unor încheieri emise de ei. Astăzi, dosarele în privința a 14 din cei 16 magistrați sunt trimise în judecată. În gestiunea procurorilor anticorupție se află dosarul lui Victor Orândaș, anunțat în căutare, iar dosarul ex-judecătorului Iurie Țurcan nu poate avea o finalitate pentru că acesta a decedat. Art. 307, Cod Penal, incriminează pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Comiterea ei se pedepsește cu amendă sau cu închisoare de până la 5 ani. În varianta sa agravată, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

    Avocat: Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere

    „Hotărârea CC e una echilibrată. Nu cred că ea se va răsfrânge asupra dosarelor care sunt deja intentate pe numele judecătorilor. Poate, pe viitor, CSM va fi mai reticent atunci când se va cere acordul privind urmărirea penală a unui judecător. Să nu uităm că, prin modul în care a fost structurată sesizarea, se crea impresia că se încerca scoaterea judecătorilor de sub acțiunea legii, astfel încât ei să nu răspundă pentru activitatea lor. Adică, eu decid așa și lăsați-mă în pace. Dar, nu e corect. Fiecare dintre noi trebuie să răspundă pentru ce face. Dacă faci greșeli, trebuie să porți răspundere. În dependență de gravitatea abaterii, trebuie să porți răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală. Hotărârea, repetat, accentuează că judecătorii, totuși, sunt și trebuie să fie responsabili de activitatea pe care o prestează”, afirmă Vitalie Nagacevschi, președintele Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

    „Decizia CC nu ne influențează. Asta spunea și norma penală. CC nu ne-a spus nimic nou, decât ce spunea legea. Societatea nu înțelegea esența normei penale care prevedea răspunderea penală pentru o decizie cu bună știință, intenționat ilegală. Norma penală era însă foarte clară. Judecătorul putea și poate fi pedepsit doar dacă se demonstrează intenția și rea-credința”, comentează decizia CC Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție. „Judecătorii nu sunt oameni simpli, din câteva considerente. Ei au câteva bariere de protecție. Urmărirea penală în privința lor se pornește doar cu acceptul CSM. Până la pornirea urmăririi penale este necesară inițierea unui anchete de serviciu, care trebuie să constate bănuiala rezonabilă. Totodată, pornirea urmăririi penale e posibilă doar de către procurorul general, nu de alt procuror, iar în final, cauzele penale în privința judecătorilor sunt examinate tot de către judecători, nu de procurori sau polițiști. Tot de colegii lor. E mai democratic decât în democrație”, susține Morari. Procurorul a pus creșterea numărului de dosare penale în privința judecătorilor deschise conform art. 307, Cod Penal, pe seama dosarului deschis pentru spălarea celor 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova. „Eu îmi cer scuze, dar cu „Laundromatul” a fost argumentat. Ce vină am eu că 14 judecători, examinând în procedură specială, au emis hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale, nu au respectat procedura și au admis o neglijență gravă? Ce puteam eu să fac ca procuror?”, conchide Morari.

    sursa: zdg.md

  • Culmea reformei: Judecătoarea cu Porsche de 11 mii de lei, aleasă în funcția de președinte al Consiliului INJ

    Mari­a­na Pitic, jude­că­toa­rea ajun­să dubi­os la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ție, care con­du­ce un Porsche eva­lu­at la doar 11 mii de lei a ajuns pre­șe­din­ta Con­si­li­u­lui Insti­tu­tu­lui Națio­nal al Jus­ti­ți­ei. Aceas­ta a fost alea­să în func­ție pe 1 decem­brie 2016. 

    Infor­ma­ția des­pre ale­ge­rea Mari­a­nei Pitic în aceas­tă func­ție a fost publi­ca­tă deja pe site-ul Insti­tu­tu­lui Națio­nal al Jus­ti­ți­ei (INJ). De aco­lo aflăm că Pitic a fost desem­na­tă în com­po­nenţa Con­si­li­u­lui INJ de către Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii. Ea a fost alea­să în func­ția de pre­șe­din­tă la 1 decem­brie 2016.

    Mari­a­na Pitic, jude­că­toa­rea ajun­să dubi­os la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ție, care con­du­ce un Porsche eva­lu­at la doar 11 mii de lei a ajuns pre­șe­din­ta Con­si­li­u­lui Insti­tu­tu­lui Națio­nal al Jus­ti­ți­ei. Aceas­ta a fost alea­să în func­ție pe 1 decem­brie 2016. 

    Infor­ma­ția des­pre ale­ge­rea Mari­a­nei Pitic în aceas­tă func­ție a fost publi­ca­tă deja pe site-ul Insti­tu­tu­lui Națio­nal al Jus­ti­ți­ei (INJ). De aco­lo aflăm că Pitic a fost desem­na­tă în com­po­nenţa Con­si­li­u­lui INJ de către Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii. Ea a fost alea­să în func­ția de pre­șe­din­tă la 1 decem­brie 2016.

    Din com­po­nen­ța Con­si­li­u­lui INJ fac par­te Tatia­na Iur­co, șefa cabi­ne­tu­lui minis­tru­lui Jus­ti­ți­ei, pro­cu­ro­rii Edu­ard Bulat, Mar­cel Dimi­traș, Edu­ard Maș­nic și Igor Popa, jude­că­to­rii Ale­xan­dru Spo­ia­lă, Ange­la Bos­tan, Viori­ca Mihă­i­lă, Iurie Beje­na­ru, Lili­a­la Catan, dar și pro­fe­so­rul uni­ver­si­tar Ser­giu Băie­șu.

    În mar­tie 2016, ZdG scria că Mari­a­na Pitic, jus­ti­ţi­a­bi­la cu Porsche, pe atun­ci, pro­pu­să de Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) la fun­cţia de magis­trat la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), nu indi­că, în ulti­me­le decla­ra­ţii des­pre veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te, ave­rea soţu­lui său, un pros­per om de afa­ce­ri, care deţi­ne, inclu­siv, un imo­bil de lux într-o subu­r­bie a Chi­şi­nă­u­lui. Ulte­ri­or, făcând refe­ri­re la decla­ra­ți­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru 2014 și 2015, făcu­te publi­ce de CSM, men­țio­nam că Pitic și-a eva­lu­at auto­mo­bi­lul de lux, un Porsche Cayen­ne, la doar 11 mii de lei, în con­di­ți­i­le în care o ase­me­nea mași­nă cos­tă, la preț de pia­ță, de câte­va zeci de ori mai mult. Comi­sia Națio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI) a veri­fi­cat ave­rea Mari­a­nei Pitic după ce a fost sesi­za­tă de către Cen­trul Națio­nal Anti­co­rup­ție, care recla­ma că jude­că­toa­rea nu a decla­rat un apar­ta­ment. Ulte­ri­or, CNI a fost sesi­za­tă și de o per­soa­nă fizi­că des­pre fap­tul că jude­că­toa­rea nu a indi­cat în decla­ra­ții veni­tu­ri­le obți­nu­te din vân­za­rea unui auto­mo­bil.

    Nu a declarat un apartament și un Lexus

    În urma veri­fi­că­ri­lor, con­form actu­lui de con­sta­ta­re obți­nut de ZdG, CNI a sta­bi­lit că, din sep­tem­brie 2010, jude­că­toa­rea deți­ne drep­tul de folo­sin­ță și pose­sie asu­pra unui apar­ta­ment de 103,9 m.p., care nu a fost decla­rat, dar și fap­tul că, din 2009, deți­ne drep­tul de como­dat asu­pra auto­tu­ris­mu­lui de model ,,Lexus LX 470”, fabri­cat în 2005. În expli­ca­ția depu­să la CNI, refe­ri­tor la diver­gen­țe­le depis­ta­te în decla­ra­ția pen­tru veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­ta a men­țio­nat că une­le omi­siu­ni în con­ți­nu­tul decla­ra­ției sale nu au fost admi­se inten­țio­nat și cu rea-credință şi con­si­de­ră că nu poa­te fi invo­ca­tă încăl­ca­rea inten­țio­na­tă a regi­mu­lui juri­dic al decla­ră­rii veni­tu­ri­lor și pro­pri­e­tă­ții pen­tru 2015.

    Ea a pre­ci­zat că nu ar fi fost obli­ga­tă, con­form legii, să declare un apar­ta­ment pen­tru care nu are acte de pro­pri­e­ta­te. Din actul CNI rezul­tă că, în mai 2016, Pitic a soli­ci­tat să depu­nă repe­tat decla­ra­ția de ave­re. Soli­ci­ta­rea i-a fost accep­ta­tă, iar în acea decla­ra­ție, ea a indi­cat apar­ta­men­tul. Pitic a men­țio­nat că argu­men­te­le rela­ta­te sunt vala­bi­le și pen­tru nein­di­ca­rea în decla­ra­ție a auto­tu­ris­mu­lui de model Lexus 470, anul fabri­că­rii 2005, titu­la­rul drep­tu­lui de pro­pri­e­ta­te fiind Pavel Pitic, pe nume­le ei fiind întoc­mit doar con­tract de como­dat în 2009, exis­ten­ța căru­ia a fost dată uită­rii, iar în momen­tul de față acest con­tract de como­dat ar fi anu­lat.

    Despre prețul automobilului Porsche și casa de lux în care locuiește

    Des­pre Porsche-ul de lux, cum­pă­rat cu doar 11 mii de lei, Mari­a­na Pitic le-a spus mem­bri­lor CNI că „drep­tul la nego­ci­e­rea con­trac­te­lor civi­le repre­zin­tă un drept fun­damen­tal în dome­ni­ul drep­tu­lui con­trac­te­lor”… „Liber­ta­tea subie­cţi­lor să sta­bi­leas­că pe bază de con­tract drep­tu­ri­le şi obli­ga­ţi­i­le lor conţi­ne imi­nent şi drep­tul (liber­ta­tea) de a nego­cia cu potenţi­a­lii cocon­trac­tanţi pen­tru a putea rea­li­za obiec­ti­ve­le pro­pu­se şi acest lucru, con­sti­tu­ie o regu­lă, nu o exce­pţie, la eta­pa de înche­ie­re a con­trac­tu­lui”.

    Citiți aici Actul de con­sta­ta­re al CNI în pri­vin­ța Mari­a­nei Pitic.

    În cadrul veri­fi­că­rii, Mari­a­na Pitic a vor­bit și des­pre casa de lux de lân­gă Chi­și­nău, înre­gis­tra­tă pe nume­le lui Pavel Pitic, în care locu­ieș­te, fapt anun­țat de ZdG. Ea a spus că imo­bi­lul nu a fost decla­rat pen­tru că aces­ta ar fi pro­pri­e­ta­tea lui Pavel Pitic, fos­tul soţ, căsă­to­ria cu ulti­mul fiind desfă­cu­tă la 14 iunie 2011. „Pitic a mai adă­u­gat că împre­u­nă cu copi­ii mino­ri con­ti­nuă să locu­ias­că în imo­bi­lul menţio­nat până la înche­ie­rea lucră­ri­lor de repa­ra­ţie a apar­ta­men­tu­lui  atri­bu­it ei în folo­sinţă. Tot­o­da­tă, Pitic a pre­ci­zat că nu a făcut publi­ce date­le pri­vind des­fa­ce­rea căsă­to­ri­ei deo­a­re­ce potri­vit legii, ,,ori­ce per­soa­nă are drep­tul la res­pec­ta­rea vie­ții sale pri­va­te și de fami­lie, a domi­ci­li­u­lui său și a cores­pon­den­ței sale”, iar rele­va­rea infor­ma­ției, a unor deta­lii sen­zi­tive cum e via­ţa de fami­lie ar con­sti­tui o inge­rință în drep­tul la res­pec­tul vie­ții pri­vate şi nu ar fi în con­for­mi­tate cu legi­sla­ția în sen­sul art. 8 CEDO”. În con­se­cin­ță, CNI a dis­pus cla­sa­rea dosa­ru­lui în pri­vin­ța jude­că­toa­rei Pitic.
    sursa. zdg.md

  • De ce a clasat CNI dosarul judecătoarei cu Porsche de 11 mii de lei

    Mari­ana Pitic, jude­că­toa­rea pro­mo­vată sus­pect acum trei luni de la Jude­că­to­ria Cen­tru direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, des­pre care ZdG a scris că deține un Porsche Cayenne pe care-l eva­lu­ează la doar 11 mii de lei și locu­iește împre­ună cu par­te­ne­rul de viață într-o casă de lux de lângă Chi­și­nău, nede­cla­rată, a fost „cru­țată” de mem­brii CNI. Aceasta a expli­cat pen­tru CNI de ce locu­iește în casa de lux des­pre care a scris ZdG, dar și cum a reu­șit să cum­pere un Porsche cu doar 11 mii de lei.

    Mari­ana Pitic, jude­că­toa­rea pro­mo­vată sus­pect acum trei luni de la Jude­că­to­ria Cen­tru direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, des­pre care ZdG a scris că deține un Porsche Cayenne pe care-l eva­lu­ează la doar 11 mii de lei și locu­iește împre­ună cu par­te­ne­rul de viață într-o casă de lux de lângă Chi­și­nău, nede­cla­rată, a fost „cru­țată” de mem­brii CNI. Aceasta a expli­cat pen­tru CNI de ce locu­iește în casa de lux des­pre care a scris ZdG, dar și cum a reu­șit să cum­pere un Porsche cu doar 11 mii de lei.

    În mar­tie 2016, ZdG scria că Mari­ana Pitic, jus­ti­ţi­a­bila cu Porsche, pe atunci, pro­pusă de Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) la fun­cţia de magis­trat la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ), nu indică, în ulti­mele decla­ra­ţii des­pre veni­turi şi pro­pri­e­tate, ave­rea soţu­lui său, un pros­per om de afa­ceri, care deţine, inclu­siv, un imo­bil de lux într-o subu­r­bie a Chi­şi­nă­u­lui. Ulte­rior, făcând refe­rire la decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate pen­tru 2014 și 2015, făcute publice de CSM, men­țio­nam că Pitic și-a eva­luat auto­mo­bi­lul de lux, un Porsche Cayenne, la doar 11 mii de lei, în con­di­ți­ile în care o ase­me­nea mașină costă, la preț de piață, de câteva zeci de ori mai mult. Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a veri­fi­cat ave­rea Mari­a­nei Pitic după ce a fost sesi­zată de către Cen­trul Națio­nal Anti­co­rup­ție, care reclama că jude­că­toa­rea nu a decla­rat un apar­ta­ment. Ulte­rior, CNI a fost sesi­zată și de o per­soană fizică des­pre fap­tul că jude­că­toa­rea nu a indi­cat în decla­ra­ții veni­tu­rile obți­nute din vân­za­rea unui auto­mo­bil.

    Nu a declarat un apartament și un Lexus

    În urma veri­fi­că­ri­lor, con­form actu­lui de con­sta­tare obți­nut de ZdG, CNI a sta­bi­lit că, din sep­tem­brie 2010, jude­că­toa­rea deține drep­tul de folo­sință și pose­sie asu­pra unui apar­ta­ment de 103,9 m.p., care nu a fost decla­rat, dar și fap­tul că, din 2009, deține drep­tul de como­dat asu­pra auto­tu­ris­mu­lui de model ,,Lexus LX 470”, fabri­cat în 2005. În expli­ca­ția depusă la CNI, refe­ri­tor la diver­gen­țele depis­tate în decla­ra­ția pen­tru veni­turi și pro­pri­e­tate pen­tru 2015, magis­trata a men­țio­nat că unele omi­siuni în con­ți­nu­tul decla­ra­ției sale nu au fost admise inten­țio­nat și cu rea-credință şi con­si­deră că nu poate fi invo­cată încăl­ca­rea inten­țio­nată a regi­mu­lui juri­dic al decla­ră­rii veni­tu­ri­lor și pro­pri­e­tă­ții pen­tru 2015.

    Ea a pre­ci­zat că nu ar fi fost obli­gată, con­form legii, să declare un apar­ta­ment pen­tru care nu are acte de pro­pri­e­tate. Din actul CNI rezultă că, în mai 2016, Pitic a soli­ci­tat să depună repe­tat decla­ra­ția de avere. Soli­ci­ta­rea i-a fost accep­tată, iar în acea decla­ra­ție, ea a indi­cat apar­ta­men­tul. Pitic a men­țio­nat că argu­men­tele rela­tate sunt vala­bile și pen­tru nein­di­ca­rea în decla­ra­ție a auto­tu­ris­mu­lui de model Lexus 470, anul fabri­că­rii 2005, titu­la­rul drep­tu­lui de pro­pri­e­tate fiind Pavel Pitic, pe numele ei fiind întoc­mit doar con­tract de como­dat în 2009, exis­tența căruia a fost dată uită­rii, iar în momen­tul de față acest con­tract de como­dat ar fi anu­lat.

    Despre prețul la Porsche și casa de lux în care locuiește

    Des­pre Porsche-ul de lux, cum­pă­rat cu doar 11 mii de lei, Mari­ana Pitic le-a spus mem­bri­lor CNI că „drep­tul la nego­ci­e­rea con­trac­te­lor civile repre­zintă un drept fun­damen­tal în dome­niul drep­tu­lui con­trac­te­lor”… „Liber­ta­tea subie­cţi­lor să sta­bi­lească pe bază de con­tract drep­tu­rile şi obli­ga­ţi­ile lor conţine imi­nent şi drep­tul (liber­ta­tea) de a nego­cia cu potenţi­a­lii cocon­trac­tanţi pen­tru a putea rea­liza obiec­ti­vele pro­puse şi acest lucru, con­sti­tuie o regulă, nu o exce­pţie, la etapa de înche­iere a con­trac­tu­lui”.

    Citiți aici Actul de con­sta­tare al CNI în pri­vința Mari­a­nei Pitic.

    În cadrul veri­fi­că­rii, Mari­ana Pitic a vor­bit și des­pre casa de lux de lângă Chi­și­nău, înre­gis­trată pe numele lui Pavel Pitic, în care locu­iește, fapt anun­țat de ZdG. Ea a spus că imo­bi­lul nu a fost decla­rat pen­tru că acesta ar fi pro­pri­e­ta­tea lui Pavel Pitic, fos­tul soţ, căsă­to­ria cu ulti­mul fiind desfă­cută la 14 iunie 2011. „Pitic a mai adă­u­gat că împre­ună cu copiii minori con­ti­nuă să locu­iască în imo­bi­lul menţio­nat până la fini­sa­rea repa­ra­ţiei apar­ta­men­tu­lui atri­buit ei în folo­sinţă. Tot­o­dată, Pitic a pre­ci­zat că nu a făcut publice datele pri­vind des­fa­ce­rea căsă­to­riei deo­a­rece potri­vit legii, ,,orice per­soană are drep­tul la res­pec­ta­rea vie­ții sale pri­vate și de fami­lie, a domi­ci­li­u­lui său și a cores­pon­den­ței sale”, iar rele­va­rea infor­ma­ției, a unor deta­lii sen­zi­tive cum e viaţa de fami­lie ar con­sti­tui o inge­rință în drep­tul la res­pec­tul vie­ții pri­vate şi nu ar fi în con­for­mi­tate cu legi­sla­ția în sen­sul art. 8 CEDO”. În con­se­cință, CNI a dis­pus cla­sa­rea dosa­ru­lui în pri­vința jude­că­toa­rei Pitic.
    sursa: zdg.md

  • La CSJ, cu Porsche, casă de lux şi soţ cu afaceri, uitat în declaraţii

    Mari­ana Pitic, jus­ti­ţi­a­bila cu Porsche, pro­pusă de Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii la fun­cţia de magis­trat la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, nu indică, în ulti­mele sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, ave­rea soţu­lui său, un pros­per om de afa­ceri, care deţine, inclu­siv, un imo­bil de lux într-o subu­r­bie din Chi­şi­nău.
    La şedinţa din 26 ianu­a­rie 2016, cu nouă voturi din 12 posi­bile, Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) a desemnat-o pe Mari­ana Pitic, care, ofi­cial, este anga­jată la Jude­că­to­ria Cen­tru din Chi­şi­nău, câş­ti­gă­toare a con­cur­su­lui de supli­nire a unei fun­cţii vacante la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). Ast­fel, aceasta a fost pro­pusă Par­la­men­tu­lui pen­tru numire în fun­cţie, până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă. Mari­ana Pitic a câş­ti­gat con­cur­sul orga­ni­zat de CSM deşi, din­tre toţi pre­ten­denţii la această fun­cţie, avea abia al tre­i­lea punc­taj, ofe­rit de Cole­giul pen­tru sele­cţia şi cariera jude­că­to­ri­lor. Chiar în ziua con­cur­su­lui, Jur­nal TV a fil­mat maşina cu care magis­trata s-a pre­zen­tat la CSJ, un Porsche Cayenne alb, cu numere per­so­na­li­zate, care costă, la mâna a doua, peste un milion de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de Pitic în ulti­mele sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

    Mari­ana Pitic, jus­ti­ţi­a­bila cu Porsche, pro­pusă de Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii la fun­cţia de magis­trat la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, nu indică, în ulti­mele sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, ave­rea soţu­lui său, un pros­per om de afa­ceri, care deţine, inclu­siv, un imo­bil de lux într-o subu­r­bie din Chi­şi­nău.
    La şedinţa din 26 ianu­a­rie 2016, cu nouă voturi din 12 posi­bile, Con­si­liul Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM) a desemnat-o pe Mari­ana Pitic, care, ofi­cial, este anga­jată la Jude­că­to­ria Cen­tru din Chi­şi­nău, câş­ti­gă­toare a con­cur­su­lui de supli­nire a unei fun­cţii vacante la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). Ast­fel, aceasta a fost pro­pusă Par­la­men­tu­lui pen­tru numire în fun­cţie, până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă. Mari­ana Pitic a câş­ti­gat con­cur­sul orga­ni­zat de CSM deşi, din­tre toţi pre­ten­denţii la această fun­cţie, avea abia al tre­i­lea punc­taj, ofe­rit de Cole­giul pen­tru sele­cţia şi cariera jude­că­to­ri­lor. Chiar în ziua con­cur­su­lui, Jur­nal TV a fil­mat maşina cu care magis­trata s-a pre­zen­tat la CSJ, un Porsche Cayenne alb, cu numere per­so­na­li­zate, care costă, la mâna a doua, peste un milion de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de Pitic în ulti­mele sale decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

    Concursul de la CSM şi contestaţia la CSJ

    Desem­na­rea Mari­a­nei Pitic în fun­cţia de jude­că­toare la CSJ a fost con­tes­tată, în tim­pul con­cur­su­lui, de către Tatiana Rădu­canu, unul din cei doi mem­bri ai CSM care nu şi-a dat votul pen­tru jude­că­toa­rea cu Porche. Ulte­rior, magis­trata a pre­zen­tat o opi­nie sepa­rată, pre­ci­zând că sele­cţia can­di­da­ţi­lor pen­tru pro­mo­vare în fun­cţia de jude­că­tor la o instanţă ierar­hic supe­ri­oară ar tre­bui să fie făcută în baza unor cri­te­rii clare, trans­pa­rente, obiec­tive şi bazate pe merit, iar pro­mo­va­rea jude­că­to­ri­lor la CSJ urmează să fie înte­me­iată exclu­siv pe cali­tă­ţile şi meri­tele con­sta­tate în exer­ci­ta­rea fun­cţiei, ţinându-se cont de pre­gă­ti­rea pro­fe­sio­nală, inte­gri­tate, capa­ci­tate şi efi­cienţă, pre­ci­zând că alţi doi jude­că­tori, Domnica Manole (100) şi Gri­gore Şiş­canu (86) au acu­mu­lat mai multe puncte decât Mari­ana Pitic (82). Rădu­canu con­si­deră că hotă­rârea CSM, fiind bazată doar pe numă­rul de voturi expri­mate „pro”, nu poate fi con­si­de­rată obiec­tivă şi echi­ta­bilă, iar near­gu­men­ta­rea aces­tei hotă­râri dimi­nu­ează încre­de­rea jude­că­to­ri­lor în CSM şi des­cu­ra­jează jude­că­to­rii să mai aplice la ase­me­nea con­cur­suri.

    Pre­ci­zăm că Gri­gore Şiş­canu, un alt magis­trat care avea un punc­taj mai mare decât Mari­ana Pitic, nu s-a pre­zen­tat la con­curs, fără a comu­nica moti­vele. Domnica Manole, jude­că­toa­rea de la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, care era favo­rita con­cur­su­lui, prin prisma punc­ta­ju­lui ofe­rit de Cole­giul pen­tru sele­cţia şi cariera jude­că­to­ri­lor, a ata­cat în instanţă hotă­rârea CSM. Doar că, pe 26 febru­a­rie, un com­plet de jude­că­tori, con­dus de Tatiana Vieru, de la CSJ, a res­pins „ca neîn­te­me­iată” cere­rea depusă de jude­că­toa­rea de la Apel. Avo­ca­ţii Domni­căi Manole au cerut recu­za­rea lui Ion Druţă, jude­că­tor din com­ple­tul care a exa­mi­nat dosa­rul, pe motiv că acesta ar fi cumă­tru cu jude­că­toa­rea Pitic. Cere­rea, însă, a fost res­pinsă.

    CV-ul judecătoarei aflate acum în concediu

    Mari­ana Pitic are 43 de ani. A absol­vit Facul­ta­tea de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii de Stat din Mol­dova în 1999. Ulte­rior, a fost gre­fi­eră la Jude­că­to­ria Bota­nica şi la Jude­că­to­ria Eco­no­mică de Cir­cum­scri­pţie Chi­şi­nău. În sep­tem­brie 2003, a fost numită jude­că­toare la Hân­ceşti, iar peste doar un an, ajunge, prin trans­fer, la Jude­că­to­ria Cen­tru. În 2008, a fost numită în fun­cţie până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă. În 2012, este deta­şată pen­tru o peri­oadă de 18 luni în fun­cţia de şefă Dire­cţie instru­ire şi cer­ce­tare a Insti­tu­tu­lui Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ). În 2014, peri­oada de deta­şare i-a fost pre­lun­gită cu încă 18 luni, iar din octom­brie 2014, Pitic a deţi­nut fun­cţia de direc­tor inte­ri­mar al INJ. A ple­cat de la INJ în sep­tem­brie 2015, nu îna­inte de a-şi depune can­di­da­tura pen­tru fun­cţia de jude­că­toare la CSJ. În febru­a­rie 2015, este accep­tată în con­curs de Cole­giul pen­tru sele­cţia şi Cariera Jude­că­to­ri­lor.

    Mari­ana Pitic a ajuns la CSJ deşi, în ulti­mii ani, nu a prea exa­mi­nat dosare. În vara anu­lui 2008, a ple­cat în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui. A reve­nit în august 2011, însă în toamna anu­lui 2012, a fost deta­şată la INJ, de unde a ple­cat abia în sep­tem­brie 2015. De atunci, deşi urma să revină la Jude­că­to­ria Cen­tru, a ple­cat în mai multe con­ce­dii con­se­cu­tive. Nici astăzi, 2 mar­tie 2016, jude­că­toa­rea nu reve­nise la ser­vi­ciu. Repre­zen­tanţii Jude­că­to­riei Cen­tru ne-au anu­nţat că ar fi în con­ce­diu din 15 febru­a­rie 2016, asigurându-ne tot­o­dată că, până la această dată, jude­că­toa­rea ar fi par­ti­ci­pat la exa­mi­na­rea unor dosare.

    Venituri declarate: 300 mii de lei în trei ani, dar cu Porsche

    Pose­soa­rea unui Porsche Cayenne care costă, la mâna a doua, peste un milion de lei, Mari­ana Pitic, declară, în ulti­mele decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate, dis­po­ni­bile pe site-urile CSM şi al Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate (CNI), veni­turi mai mult decât modeste. De exem­plu, în 2012 ea a avut veni­turi de doar 67 mii de lei din sala­riu şi alţi 5 mii de lei (!) din vân­za­rea unui auto­mo­bil Vol­k­swa­gen. În 2013, magis­trata indică veni­turi de 85 mii de lei din sala­riul de la INJ. În ambele decla­ra­ţii, ea indică un BMW X5, ava­riat, pe care susţine că l-a cum­pă­rat în 2012 cu doar 10 mii de lei, dar şi un teren, des­pre care am aflat că se află în comuna Cio­rescu, o subu­r­bie a Chi­şi­nă­u­lui.

    Decla­ra­ţia de avere pen­tru 2014 nu este dis­po­ni­bilă nici pe site-ul CNI, dar nici pe cel al CSM, acolo unde sunt pos­tate toate decla­ra­ţi­ile jude­că­to­ri­lor. Repre­zen­tanţii CNI ne-au spus, însă, după veri­fi­cări, că decla­ra­ţia magis­tra­tei Pitic a fost depusă, doar că nu cunosc moti­vele din care aceasta nu este publi­cată pe site-ul insti­tu­ţiei. Ei ne-au mai zis că, în decla­ra­ţia de avere pen­tru 2014, Mari­ana Pitic a indi­cat un sala­riu de 146 mii de lei, ace­laşi teren, dar şi un auto­mo­bil de model Porsche Cayenne, pro­ba­bil cel cu care a mers la con­cur­sul CSM. În aceste con­di­ţii, con­sta­tăm că, în ulti­mii trei ani, jude­că­toa­rea a decla­rat veni­turi de aproape 300 mii de lei, sufi­ciente, pro­ba­bil, pen­tru a cum­păra o jumă­tate din maşina pe care o con­duce.

    Partenerul de viaţă lipseşte din declaraţii

    În nicio decla­ra­ţie, Mari­ana Pitic, magis­trata pro­pusă la CSJ, nu face refe­rire la soţul său, Pavel Pitic, al cărui nume îl poartă, cu care are un copil și cu care poate fi văzut la diverse eve­ni­mente. Acesta este om de afa­ceri, fiind fon­da­tor la trei firme, aşa cum arată datele de la Camera Înre­gis­tră­rii de Stat. Ast­fel, în 2008, Pavel Pitic a fon­dat, împre­ună cu Vadim Muş­tuc şi Vita­lie Veis, firma de publi­ci­tate „Adlib Design”. Tot în 2008, Pitic fon­dează firma „Marnicon&Co”, SRL admi­nis­trat de Vita­lie Veis, par­te­ne­rul lui Pitic din afa­ce­rea cu publi­ci­tate, care le-a adus aces­tora din fabri­ca­rea plă­ci­lor şi dale­lor din cera­mică un venit din vân­zări de 286 mii de lei. Pavel Pitic este şi unul din fon­da­to­rii Între­prin­de­rii Mixte „Era-Prim” SRL, care deţine piaţa din spa­tele sediu­lui Mol­d­te­le­com din Chi­şi­nău. Acolo, Pitic deţine doar 0,62%, echi­va­len­tul unei cote de 19 mii de lei. „Era-Prim” a deve­nit SRL în 2009, ante­rior fiind soci­e­tate pe acţiuni. 37% din capi­ta­lul social al fir­mei e deţi­nut de „Sun­gate Alli­ance” LLP din Marea Bri­ta­nie, în timp ce majo­ri­ta­tea, 52%, e deţi­nută de femeia de afa­ceri, Tatiana Coval­ciuc, tot ea admi­nis­tra­toa­rea fir­mei „Era-Prim” SRL.

    Pavel Pitic, soţul Mari­a­nei Pitic, deţine şi un imo­bil de lux la mar­gi­nea comu­nei Gră­tieşti, mun. Chi­şi­nău, acolo unde, spun oame­nii din zonă, locu­ieşte şi magis­trata. Mier­curi, 2 mar­tie, în cur­tea aces­tei case putea fi obser­vat un auto­mo­bil de model Lexus, iar la poartă aştepta un Porsche Cayenne alb, care sea­mănă izbi­tor cu maşina cu care Mari­ana Pitic s-a pre­zen­tat, la 26 ianu­a­rie, la con­cur­sul CSM. Sin­gura dife­renţă vizi­bilă din­tre cele două maşini este numă­rul de înma­tri­cu­lare, unul fiind de model vechi, iar altul, cel de la poarta casei înre­gis­trată pe numele lui Pavel Pitic, de model nou.

    Accident pe contrasens

    În 2011, Mari­ana Pitic a fost pro­ta­go­nista unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare ini­ţi­ate pe numele său de către mem­brul CSM Ana­to­lie Ţur­can, după o plân­gere depusă de cetă­ţea­nul Iurie Casian. Acesta s-a plâns la CSM pe acţiu­nile magis­tra­tei Pitic care, pe 29 iulie 2011, a fost impli­cată într-un acci­dent rutier, pro­ta­go­ni­ş­tii cărora au fost Mari­ana Pitic şi Iurie Casian. În urma unor deci­zii din octom­brie 2011, agen­tul con­sta­ta­tor i-a decla­rat vino­vaţi de acci­dent pe ambii, jude­că­toa­rea fiind amen­dată cu 5 uni­tăţi con­venţio­nale pen­tru depla­sare pe banda cu sens opus. Ambii au ata­cat deci­zi­ile în instanţa de jude­cată, la Jude­că­to­ria Cen­tru. În tim­pul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui, Iurie Casian a cerut ca jude­că­to­rul Jude­că­to­riei Cen­tru să se auto­re­cuze de la exa­mi­nare, pe motiv că ar fi coleg cu Mari­ana Pitic. Cere­rea i-a fost accep­tată. Totuşi, pen­tru că a tăi­nuit impli­ca­rea în acci­dent, iar ulte­rior fap­tul că acti­vează în instanţa în care urma să-i fie exa­mi­nată cere­rea, CSM a investigat-o. Deşi Ana­to­lie Ţur­can a ini­ţiat o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, a renu­nţat la ea, pe motiv că Mari­ana Pitic a spus că a tăi­nuit că este jude­că­toare doar pen­tru a nu-l influ­enţa pe poli­ţist cu fun­cţia sa, urmând să fie pedep­sită ca şi sim­plu cetă­ţean.

    Pre­ci­zăm că pe tot par­cur­sul zilei de marţi şi de mier­curi am încer­cat să o con­tac­tăm pe Mari­ana Pitic la tele­fo­nul său mobil, dar nu ne-a răs­puns. I-am tri­mis un sms, anunţând-o că am vrea să-i adre­săm câteva între­bări, dar şi acest mesaj a rămas fără răs­puns. I-am tri­mis jude­că­toa­rei şi mesaje pe adresa elec­tro­nică, dar nu am pri­mit răs­pun­suri. Repre­zen­tanți de la INJ ne-au con­fir­mat că Pitic a pri­mit între­bă­rile ZdG, urmând să dea un răs­puns ime­diat ce va dis­pune de acces la inter­net. Până la orele 19:30, răs­pun­sul nu a venit. Reda­cţia rămâne des­chisă pen­tru a dis­cuta cu Mari­ana Pitic la subiec­tele abor­date în acest arti­col. Menţio­năm că, pe 15 febru­a­rie 2016, pro­iec­tul de lege pri­vind numi­rea Mari­a­nei Pitic a fost tri­mis Biro­u­lui per­ma­nent al Par­la­men­tu­lui pen­tru apro­bare. Urmează ca acest pro­iect să fie dez­bă­tut în Comi­sia Juri­dică Numiri şi Imu­ni­tăţi. Raisa Apolschi, preşe­dinta Comi­siei, ne-a spus că pro­iec­tul pri­vind numi­rea Mari­a­nei Pitic la CSJ se află în pro­ce­dură, însă nu se cunoa­şte când acesta va fi pus pe ordi­nea de zi.

    Vic­tor Micu, preşe­din­tele CSM, susţine că deci­zia în cazul Mari­a­nei Pitic s-a luat prin vot, fiind o deci­zie cole­gi­ală. „CSM a ajuns la con­clu­zia că este mai demnă ca să acceadă la fun­cţia de jude­că­tor. Refe­ri­tor la Porsche, eu, din câte am înţe­les, este al soţu­lui. Au fost dis­cu­ţii pe tema asta. Soţul este busi­ne­ss­man şi are resurse băneşti. Eu nu pot să vă spun ce a decla­rat şi ce nu. Sunt orga­nele com­pe­tente, care ar putea să exa­mi­neze acest caz. Refe­ri­tor la moti­vare. Pot doar să vă spun că, în cazul altor can­di­daţi care au par­ti­ci­pat la acest con­curs, au fost pro­bleme de inte­gri­tate”, a pre­ci­zat Vic­tor Micu.
    sursa: zdg.md

  • O judecătoare pierde lupta cu CSM și cu o contracandidată cu Porsche, dar cu mai puțină experiență

    Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea judecătoarei Domnica Manole prin care magistrata a contestat decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a o promova pe Mariana Pitic la CSJ. Judecătorii Curții au emis vineri, 26 februarie, o hotărâre prin care califică solicitarea Domnicăi Manole, contracandidata Marianei Pitic, drept neîntemeiată.

    Mariana Pitic a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiție la sfârşitul lunii ianuarie, deşi dintre cele şase persoane înscrise în concurs, judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Domnica Manole a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecție și cariera judecătorilor. Atunci, societatea civilă atrăgea atenția la faptul că, în trecut, Mariana Pitic a fost recunoscută vinovată de încălcarea normelor Codului de etică, fiind și candidata cu cea mai mică experienţă în funcţia de magistrat dintre toţi candidaţii, iar în ultimii trei ani magistrata nu şi-a exercitat deloc funcţia, desfăşurând activităţi didactice. Mai mult, Jurnal TV a relatat despre faptul că Pitic a uitat să indice în declaraţia de avere maşina de lux de marcă Porsche pe care o conduce, trecând pe hârtie un automobil de model BMW X5, care ar fi avariat şi ar costa doar 10.000 de lei.

    Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea judecătoarei Domnica Manole prin care magistrata a contestat decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a o promova pe Mariana Pitic la CSJ. Judecătorii Curții au emis vineri, 26 februarie, o hotărâre prin care califică solicitarea Domnicăi Manole, contracandidata Marianei Pitic, drept neîntemeiată.

    Mariana Pitic a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiție la sfârşitul lunii ianuarie, deşi dintre cele şase persoane înscrise în concurs, judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Domnica Manole a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecție și cariera judecătorilor. Atunci, societatea civilă atrăgea atenția la faptul că, în trecut, Mariana Pitic a fost recunoscută vinovată de încălcarea normelor Codului de etică, fiind și candidata cu cea mai mică experienţă în funcţia de magistrat dintre toţi candidaţii, iar în ultimii trei ani magistrata nu şi-a exercitat deloc funcţia, desfăşurând activităţi didactice. Mai mult, Jurnal TV a relatat despre faptul că Pitic a uitat să indice în declaraţia de avere maşina de lux de marcă Porsche pe care o conduce, trecând pe hârtie un automobil de model BMW X5, care ar fi avariat şi ar costa doar 10.000 de lei.

    Domnica Manole a depus o contestaţie, motivând că Mariana Pitic, contracandidata sa, a fost promovată cu încălcarea procedurii. În opinia ei, deicizia CSM trezeşte dubii, pentru că “nu a fost respectat scopul și cerința legală ca să fie ales în bază de merit un judecător după criteriile de performanță, experiență profesională și reputație profesională”. Totuşi, magistraţii de la CSJ au respins cererea acesteia ca neîntemeiată. Anterior, avocata Domnicăi Manole, Veronica Mihailov-Moraru, a solicitat înlocuirea completului de judecată întrucât acesta ar fi părtinitor. Cererea a fost însă respinsă. 

    Mai multe ONG-uri şi-au exprimat îngrijorarea faţă de promovarea Marianei Pitic în fotoliul de judecător al CSJ. Într-un apel public, semnatarii solicitau CSM să indice criteriile în baza cărora a fost decisă promovarea şi să-şi motiveze hotărârea. Totodată, organizațiile neguvernamentale au cerut ca Parlamentul să verifice dacă Pitic corespunde criteriilor de integritate și dacă într-adevăr ea este cel mai bun candidat, conform parametrilor de evaluare a performanțelor judecătorilor. 

    Anterior și Domnica Manole a fost in vizorul presei. Bunăoară, Ziarul de Gardă a scris că magistrata deţine 11 automobile, mai multe dintre acestea fiind date în arendă unor companii de taxi. În anul 2009, Manole a fost avertizată de CSM după ce a fost surprinsă de ProTV în timp ce discuta cu Eduard Muşuc, pe atunci preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău, dând sfaturi cu privire la un proces în care era implicat politicianul.

    Potrivit unui recent sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice “CBS-AXA” la solicitarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova, 57% din judecătorii de la CSJ și 56% din judecătorii de la curțile de apel, participanți la studiu, mai curând nu sunt de acord sau nu sunt de acord deloc cu afirmația că modul de promovare al magistraților este unul corect și bazat pe merite, dar și cu faptul că la instanţele superioare sunt promovați cei mai buni candidați.

    sursa: anticorupție.md

  • Concurs cu scandal

    Mariana Pitic, o judecătoare care a fost recunoscută anterior vinovată de încălcarea normelor Codului de etică şi care în ultimii trei ani nu a avut dosare în examinare, a fost propusă spre promovare la Curtea Supremă de Justiţie de către CSM. Consiliul a votat pentru candidatura Marianei Pitic chiar dacă în trecut ea nu a declarat un conflict de interese și chiar dacă, în ședința de examinare a candidaturii sale, judecătoarea a încercat să ascundă acest detaliu. În același timp, alţi concurenţi înscrişi în competiţie au fost criticaţi pentru faptul că au făcut declaraţii împotriva sistemului. 

    La funcţia de magistrat al Curţii Supreme de Justiţie au pretins şase persoane. Pe durata dezbaterilor, judecătorilor li s-au pus întrebări legate de activitatea lor. De exemplu, procurorul general, membru din oficiu al CSM, s-a arătat nemulţumit de faptul că Viorica Puica, magistrat al Judecătoriei sectorului Botanica, are o atitudinea critică faţă de neregulile din sistem.

    Mariana Pitic, o judecătoare care a fost recunoscută anterior vinovată de încălcarea normelor Codului de etică şi care în ultimii trei ani nu a avut dosare în examinare, a fost propusă spre promovare la Curtea Supremă de Justiţie de către CSM. Consiliul a votat pentru candidatura Marianei Pitic chiar dacă în trecut ea nu a declarat un conflict de interese și chiar dacă, în ședința de examinare a candidaturii sale, judecătoarea a încercat să ascundă acest detaliu. În același timp, alţi concurenţi înscrişi în competiţie au fost criticaţi pentru faptul că au făcut declaraţii împotriva sistemului. 

    La funcţia de magistrat al Curţii Supreme de Justiţie au pretins şase persoane. Pe durata dezbaterilor, judecătorilor li s-au pus întrebări legate de activitatea lor. De exemplu, procurorul general, membru din oficiu al CSM, s-a arătat nemulţumit de faptul că Viorica Puica, magistrat al Judecătoriei sectorului Botanica, are o atitudinea critică faţă de neregulile din sistem.

    Nu a scăpat de întrebări nici magistratul Judecătoriei sectorului Centru, Mariana Pitic, favorita CSM-ului în cursa pentru fotoliul de la CSJ. Spre deosebire de ceilalţi contracandidaţi, unii dintre care au şi peste 20 de ani de experienţă, Mariana Pitic este un magistrat care se află în sistem de 12 ani, dar care în ultimii trei ani nu şi-a exercitat funcţia întrucât a avut activităţi didactice şi administrative, fiind detaşată la Institutul Naţional al Justiţiei. În septembrie 2015 i-a expirat termenul de detaşare, însă de atunci şi până în prezent, pe durata a patru luni, Mariana Pitic nu a revenit la activitatea de judecător întrucât a solicitat concediu din cont propriu. Întrebată dacă a fost vreodată atrasă la răspundere disciplinară, judecătoarea a sugerat că nu, însă, unii colegi i-au împrospătat memoria.
    Judecătoarea a uitat să menţioneze că numele său a figurat în cadrul unei hotărâri a CSM-ului, în care se sublinia că a încălcat normele Codului de etică a judecătorului.

    Dumitru Visternicean şi Tatiana Răducanu s-au referit la o decizie a CSM din anul 2012 în care judecătoarea Mariana Pitic a fost recunoscută vinovată de încălcarea normelor de etică. Asta după ce a fost implicată într-un accident rutier, în 2011, în care nu s-a legitimat drept judecător, cum o obligă legea, iar ulterior când cazul a ajuns în instanţa din sectorul Centru, acolo unde activa, nu a anunţat despre faptul că magistratul care examinează dosarul îi este coleg, ceea ce, potrivit deciziei CSM a creat o situaţie de conflict de interese.
    Potrivit declaraţiei de avere, Mariana Pitic are venit doar de la INJ şi nu deţine niciun apartament sau vreo casă. În schimb, a indicat un automobil BMW X5, care ar fi avariat și ar costa zece mii de lei. Ceea ce a uitat să indice în declaraţie este însă maşina de lux Porsche, autoturismul la volanul căruia se afla atunci când a nimerit în accident în anul 2011 și cel care, întâmplător sau nu, era parcat lângă sediul CSM, ieri, în timp ce Pitic era audiată în concurs. Mariana Pitic a refuzat să spună din ce surse ar fi reuşit să-şi ia un Porsche.

    La ieșirea de la ședința CSM, judecătoarea nu a negat că mașina îi aparține, dar nici nu a urcat la volanul acesteia ci, s-a pornit pe jos. Potrivit procedurii, pentru a accede la Curtea Supremă de Justiţie, candidatura Marianei Pitic urmează să fie votată în Parlament. 
    sursa: jurnalTV.md

  • Mariana Pitic a vizitat şcolile de magistratură din Georgia şi Kazahstan

    În timpul aflării în Kazahstan şi Georgia, Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire şi cercetare a Institutului Naţional al Justiţiei, a vizitat şi şcolile de magistratură din aceste ţări, unde a avut posibilitatea să facă schimb de informaţii ce ţin de organizarea procesului de instruire iniţială şi continuă,  formarea formatorilor, relaţii internaţionale, precum şi administrarea  şi gestionarea instituţiilor de acest gen.

    În timpul aflării în Kazahstan şi Georgia, Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire şi cercetare a Institutului Naţional al Justiţiei, a vizitat şi şcolile de magistratură din aceste ţări, unde a avut posibilitatea să facă schimb de informaţii ce ţin de organizarea procesului de instruire iniţială şi continuă,  formarea formatorilor, relaţii internaţionale, precum şi administrarea  şi gestionarea instituţiilor de acest gen.


     

  • UNICEF mizează pe INJ la promovarea justiţiei juvenile

    Stela Cotorcea, coordonator de programe la UNICEF, s-a întâlnit azi cu Anastasia Pascari, Directorul Institutului Naţional al Justiţiei, cu Veaceslav Didâc, Director executiv adjunct, Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire şi cercetare, şi Ecaterina Popa, şefa Secţiei instruire continuă, şi a discutat despre disponibilitatea UNICEF pentru o colaborare de lungă durată în domeniul justiţiei pentru copii.

    Stela Cotorcea, coordonator de programe la UNICEF, s-a întâlnit azi cu Anastasia Pascari, Directorul Institutului Naţional al Justiţiei, cu Veaceslav Didâc, Director executiv adjunct, Mariana Pitic, şefa Direcţiei instruire şi cercetare, şi Ecaterina Popa, şefa Secţiei instruire continuă, şi a discutat despre disponibilitatea UNICEF pentru o colaborare de lungă durată în domeniul justiţiei pentru copii.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU