Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Дашкевич Лилия
Căutare avansată
foto: ajm.md

Pleşca Ion

Curtea de Apel Chişinău, Președinte

Date biografice

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1686-VII din 20 iulie 2015 numit, în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 228-VI din 27 iulie 2011 numit, în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 208-VI din 20 iulie 2011 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Anul naşterii: 1957

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1686-VII din 20 iulie 2015 numit, în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 228-VI din 27 iulie 2011 numit, în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 208-VI din 20 iulie 2011 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Anul naşterii: 1957

Instruire/Diplome
1972-1976 - Tehnicul Industriei din Tiraspol
1976-1978 - Serviciul Militar
1980-1985 - Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept

Activități profesionale pertinente
1985-1987 - consultant superior la Judecătoria Supremă
22.06.1987 - numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău
15.06.1990 - 27.12.2001 - Președinte al Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău 
2005 - 2010 - Parlamentul Republicii Moldova. Deputat din partea blocului „Moldova Democrată”. Vice-preşedintele Comisiei juridice, numiri si imunităţi
2009 - Parlamentul Republicii Moldova. Deputat din partea partidului Alianţa „Moldova Noastră”. Preşedintele Comisiei juridice, numiri si imunităţi. Membru al Comisiei speciale pentru examinarea proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova
20.07.2011 - numit, prin transfer, în funcția de  judecător la Curtea de Apel Chișinău  (Decret nr. 208 - VI)
27.07.2011- prezent - preşedinte la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 228 - VI)

Activitate juridică non-judiciară
02.06.2002 - 2005 -  membru al Consiliului Superior al Magistraturii
2012 - membru al Colegiului pentru Selecţia și Cariera Judecătorilor de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 31/4 din 24 februarie 2017, hotărârile judecătorului Melinteanu Iurie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 116/10 din 29 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Ion Pleşca nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 -  cauze civile contestate 11, menținute 7 - 63%;
2013 - cauze civile contestate 15, menținute 11 - 73%;
2014 au fost contestate 41 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 38 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 92,6%;
2015 au fost contestate 48 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 37 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 77%;
2016 au fost contestate 69 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 38  hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 55%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - examinate 29, casate 0 - 0%;
2011 - examinate 83, casate 4 - 1%;
2012 - examinate 18, casate 4 - 23%;
2014, din 173 de cauze examinate, 3 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,7%;
2015, din 103 de cauze examinate, 11 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,6%;
2016, din 85 de cauze examinate, 31 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 36,4%.

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat pentru perioada 28 mai – 15 iunie 2018 în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență, ce va avea loc la sediul USEM (str. Iablocikin 2/1, mun. Chișinău) următorii judecători: 
Victor Micu – judecător la Curtea Supremă de Justiție, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii; 
Petru Moraru – judecător la Curtea Supremă de Justiție, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 
Ion Pleșca – Președinte al Curții de Apel Chișinău; 
Nelea Budăi – vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.


Conform Hotărârii nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de preşedinți ai comisiilor pentru susținerea examenului de licență, care va avea loc în perioada 29 mai – 16 iunie 2017, în incinta Universității de Studii Europene din Moldova, după cum urmează:
- Mihai Poalelungi, președinte, Curtea Supremă de Justiție;
- Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Bejenaru, judecător, Curtea Supremă de Justiție; 
- Ion Pleșca, președinte, Curtea de Apel Chișinău; 
- Nelea Budăi, vicepreședinte, Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 89/4 din 31 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea, în perioada 06 – 10 februarie 2017, a președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, pentru participare în calitate de președinte al Comisiei pentru examenul de susținere a tezelor de master, la specializarea Drept penal, orientarea studiilor – de cercetare.


EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 31/4 din 24 februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărîrea nr.104/10 din 22 iunie 2015 Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Ion Pleșca la concursul pentru suplinirea funcției de președinte al Curții de Apel Chisinău.

Prin Hotărîrea nr. 117/10 din 29 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 65 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 116/10 din 29 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 428/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul I (întâi) de calificare judecătorului Ion Pleșca.

Potrivit Hotărârii nr. 676/30 din 10  octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific „Decan al autorităţii judecătoreşti” următorilor judecători:
– Ion Pleșca, președinte al Curţii de Apel Chișinău;
– Iulia Cimpoi, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
– Iurie Melinteanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
– Maria Moraru, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
– Nina Traciuc, judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărîrea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Conform Hotărîrii nr. 274/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărîrii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 31/4 din 24 februarie 2017, hotărârile judecătorului Melinteanu Iurie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 116/10 din 29 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Ion Pleşca nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2012 -  cauze civile contestate 11, menținute 7 - 63%;
2013 - cauze civile contestate 15, menținute 11 - 73%;
2014 au fost contestate 41 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 38 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 92,6%;
2015 au fost contestate 48 de hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 37 hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 77%;
2016 au fost contestate 69 de hotărîri/sentinţe/încheieri, fiind menţinute 38  hotărîri/sentinţe/încheieri, ceea ce constituie 55%.

Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - examinate 29, casate 0 - 0%;
2011 - examinate 83, casate 4 - 1%;
2012 - examinate 18, casate 4 - 23%;
2014, din 173 de cauze examinate, 3 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,7%;
2015, din 103 de cauze examinate, 11 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,6%;
2016, din 85 de cauze examinate, 31 hotărîri/sentinţe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 36,4%.

Prin Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat pentru perioada 28 mai – 15 iunie 2018 în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență, ce va avea loc la sediul USEM (str. Iablocikin 2/1, mun. Chișinău) următorii judecători: 

Victor Micu – judecător la Curtea Supremă de Justiție, Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii; 

Petru Moraru – judecător la Curtea Supremă de Justiție, membru al Consiliului Superior al Magistraturii; 

Ion Pleșca – Președinte al Curții de Apel Chișinău; 
Nelea Budăi – vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de preşedinți ai comisiilor pentru susținerea examenului de licență, care va avea loc în perioada 29 mai – 16 iunie 2017, în incinta Universității de Studii Europene din Moldova, după cum urmează:
- Mihai Poalelungi, președinte, Curtea Supremă de Justiție;
- Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Bejenaru, judecător, Curtea Supremă de Justiție; 
- Ion Pleșca, președinte, Curtea de Apel Chișinău; 
- Nelea Budăi, vicepreședinte, Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 89/4 din 31 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea, în perioada 06 – 10 februarie 2017, a președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, pentru participare în calitate de președinte al Comisiei pentru examenul de susținere a tezelor de master, la specializarea Drept penal, orientarea studiilor – de cercetare.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 31/4 din 24 februarie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 91 de puncte.

Prin Hotărîrea nr.104/10 din 22 iunie 2015 Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Ion Pleșca la concursul pentru suplinirea funcției de președinte al Curții de Apel Chisinău.

Prin Hotărîrea nr. 117/10 din 29 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 65 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 116/10 din 29 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 91 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 428/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul I (întâi) de calificare judecătorului Ion Pleșca.

Potrivit Hotărârii nr. 676/30 din 10  octombrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific „Decan al autorităţii judecătoreşti” următorilor judecători:
– Ion Pleșca, președinte al Curţii de Apel Chișinău;
– Iulia Cimpoi, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
– Iurie Melinteanu, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
– Maria Moraru, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
– Nina Traciuc, judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărîrea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc”.

Conform Hotărîrii nr. 274/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.

 

Hotărârea nr. 428/21 din 16 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 273/13 din 20 mai 2017

Hotărârea nr. 676/30 din 10 octombrie 2017

Hotărârea nr. 333/16 din 23 mai 2017

Hotărârea nr. 31/4 din 24 februarie 2017

Hotărârea nr. 89/4 din 31 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 116/10 din 29 noiembrie 2013

Hotărârea nr. 117/10 din 29 noiembrie 2013

Hotărârea nr.104/10 din 22 iunie 2015

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

Hotărârea nr. 274/20 din 07 iunie 2011

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 31/4 din 24 februarie 2017"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, în privinţa judecătorului nu au fost examinate şi intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.116/10 din 29 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Pleşca Ion".

Prin Hotărârea nr. 17/6 din 22 Iunie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Vignan Igor și se menține Hotărârea nr.111/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ Victor Rațoi și a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Ludmila Ursu, Ion Bulhac, Iurie Melinteanu, Ghenadie Lîsîi şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca.

Prin Hotărârea nr. 12/6 din 22 iunie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet.Vignan Igor împotriva Hotărârii nr. 313/16 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca pentru neasigurarea activităţii instanţei.

Prin Hotărârea nr. 261/10 din 15 septembrie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Tudor Cojocaru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 05 ianuarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de ex-judecătorul Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, Igor Vomicescu, ex-judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Anatolie Doga şi judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca.

Potrivit Hotărârii nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Șeremet Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 08 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu. Autorul sesizării a invocat că președintele Curții de Apel Chișinău nu era în drept să formeze completul din trei judecători, precum să includă în complet pe judecătorii Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu, care au fost apreciati negativ de Colegiul de Evaluare a Performanțelor. 

Prin Hotărârea nr. 69/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 a respins contestaţia depusă de Grigore Prodan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 381 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Prodan Grigore privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, preşedintele Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Luiza Gafton şi judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Svetlana Garştea-Bria.

Conform Hotărârii nr. 38/5 din 06 aprilie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins ca neintemeiată contestaţia depusă de Cristina Lupaşcu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 200 p/m din 12 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de către acesata privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca.

Prin Hotărârea nr. 36/5 din 06 aprilie 2015, Completul de admisibilitate nr.1 a respins contestaţia depusă împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 117 p/m din 04 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca. Petiționarul consideră că, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca a încălcat principiul distribuirii aleatorii a cauzelor spre examinare, şi astfel, acesta urmează a fi sancţionat disciplinar.

Potrivit  informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, , în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 17 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 22 de petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 31/4 din 24 februarie 2017"de către Colegiul disciplinar, în perioada de raportare, în privinţa judecătorului nu au fost examinate şi intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.116/10 din 29 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Pleşca Ion".

Prin Hotărârea nr. 17/6 din 22 Iunie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de Vignan Igor și se menține Hotărârea nr.111/4 din 30 martie 2018 a Completului de admisibilitate nr.1, emise în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ Victor Rațoi și a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Ludmila Ursu, Ion Bulhac, Iurie Melinteanu, Ghenadie Lîsîi şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca.

Prin Hotărârea nr. 12/6 din 22 iunie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia declarată de către cet.Vignan Igor împotriva Hotărârii nr. 313/16 din 15 decembrie 2017 a Completului de admisibilitate nr. 2, emisă în privinţa judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol şi a preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca pentru neasigurarea activităţii instanţei.

Prin Hotărârea nr. 261/10 din 15 septembrie 2017, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Tudor Cojocaru împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 05 ianuarie 2017, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de ex-judecătorul Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, Igor Vomicescu, ex-judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Anatolie Doga şi judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca.

Potrivit Hotărârii nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Șeremet Igor, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 08 mai 2015 de respingere a sesizării acestuia, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu. Autorul sesizării a invocat că președintele Curții de Apel Chișinău nu era în drept să formeze completul din trei judecători, precum să includă în complet pe judecătorii Minciună Anatolie și Arnaut Sergiu, care au fost apreciati negativ de Colegiul de Evaluare a Performanțelor. 

Prin Hotărârea nr. 69/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 a respins contestaţia depusă de Grigore Prodan împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 381 p/m din 03 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Prodan Grigore privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, preşedintele Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Luiza Gafton şi judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Svetlana Garştea-Bria.

Conform Hotărârii nr. 38/5 din 06 aprilie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins ca neintemeiată contestaţia depusă de Cristina Lupaşcu împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 200 p/m din 12 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de către acesata privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca.

Prin Hotărârea nr. 36/5 din 06 aprilie 2015, Completul de admisibilitate nr.1 a respins contestaţia depusă împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 117 p/m din 04 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca. Petiționarul consideră că, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca a încălcat principiul distribuirii aleatorii a cauzelor spre examinare, şi astfel, acesta urmează a fi sancţionat disciplinar.

Potrivit  informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, , în perioada anilor 2014 - 2016, au fost înregistrate 17 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 22 de petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 17/6 din 22 Iunie 2018

Hotărârea nr. 12/6 din 22 iunie 2018

Hotărârea nr. 261/10 din 15 septembrie 2017

Hotărârea nr. 38/5 din 06 aprilie 2015

Hotărârea nr. 36/5 din 06 aprilie 2015

Hotărârea nr. 69/8 din 04 iunie 2015

Hotărârea nr. 160/22 din 20 noiembrie 2015

Știri
  • Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000 de lei, sunt soți ai unor judecătoare sau foste judecătoare. În cazul magistraților, fiecare al cincilea judecător din sistem este deja pensionar și, pe lângă salariul generos, beneficiază și de o pensie care în unele cazuri depășește 20.000 de lei pe lună. Chiar și așa, unii magistrați cer recalcul în instanță pentru pensii și mai mari.

    Potrivit CNAS, la 1 ianuarie 2018, la evidența instituției se aflau 233 de procurori şi 274 de judecători care beneficiază de pensii sau indemnizații viagere. Conform prevederilor legale, judecătorii care au atins vârsta de 50 de ani și au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni au activat în calitate de magistrați, au dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului, se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al magistratului în exercițiu.

    Cât despre procurori, începând cu luna iulie 2011, aceştia, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind sistemul public de pensii. Procurorul, ajuns la vârsta de pensionare, care a activat cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. (Detalii în răspunsul CNAS de mai jos)

    Din cei 233 de procurori care beneficiază în prezent de pensie în Republica Moldova, potrivit informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), 115 au în prezent cereri pe rol în instanță împotriva CNAS, prin care cer pensii în valoare de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate ale procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Spre exemplu, dacă astăzi, un procuror-șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale are un salariu lunar de 19.000 - 21.000 de lei, un procuror pensionar care a deținut aceeași funcție poate pretinde la o pensie de la 12.000 la 16.000 de lei. Norma legală la care fac ei trimitere le-ar permite în unele cazuri să își dubleze pensia. Problema e că, în decembrie 2016, Parlamentul a decis să anuleze această prevedere legală „generoasă” începând cu 1 ianuarie 2018. Procurorii pensionari, unii dintre care plecați din sistem de peste zece ani, au hotărât să profite de anul 2017 pe care l-au avut la dispoziție pentru a cere CNAS ca să le plătească pensia conform normei legale anulate cu începere din 2018. În unele cazuri, instanțele de judecată le-au satisfăcut pretențiile, în altele, similare, cererea procurorilor pensionari a fost respinsă. De mai mult noroc s-au bucurat procurorii soți de judecătoare.

    Soțul judecătoarei Iulia Sârcu, fostul procuror Isai Sârcu, a chemat în judecată CNAS la trei ani după ce și-a depus demisia de onoare din funcția de șef al Secției personal din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul, care până acum a beneficiat de o pensie lunară de 6.680 de lei, a cerut să îi fie recalculată indemnizația, reieșind din salariul actual al unui procuror în funcția pe care a deținut-o el în momentul în care a atins vârsta de pensionare. Familia Sârcu a obținut în 2017 venituri de peste 640.000 de lei, doar din salariu și pensii. Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție beneficiază de un salariu lunar de peste 26.000 de lei și de o pensie lunară de 14.800 de lei.

    Pe 27 februarie 2018, Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate fostului procuror și a obligat CNAS să îi recalculeze pensia „de fiecare dată din data de 1 a lunii în care a fost şi va fi efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu” și să îi achite diferenţa din mărimea reală a pensiei pentru anii 2013-2014. Decizia e cu drept de atac la Curtea de Apel.

    Soții Sârcu locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

    În aceeași zi de 27 februarie 2018, aceeași judecătoare, Rodica Berdilo, i-a mai făcut dreptate unui ex-procuror, soț de judecătoare, Gheorghe Nogai. Justițiarul a înaintat în instanță aceleași pretenții față de CNAS, la fel ca Sârcu - anularea unei decizii a Casei de Asigurări Sociale, prin care i-a fost refuzată recalcularea pensiei reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef de secţie din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, de fiecare dată când salariul acestuia va crește. Instanța a dispus efectuarea recalculului începând cu 5 aprilie 2013, după creșterea salariului procurorilor cu 35%, și începând cu 1 august 2016, după ce salariul procurorilor a devenit de 90% din salariul judecătorilor.

    Nogai a renunțat la funcția de procuror în 2015, pe când era șef-interimar al Secţiei judiciare şi investigaţii generale a Procuraturii mun. Chişinău, beneficiind și de o indemnizație de concediere de 34.000 de lei pentru demisia de onoare.

    „Clasare” misterioasă 

    Cu doi ani mai devreme, în 2013, Comisia Națională de Integritate (CNI) i-a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pe numele procurorului pentru fals în declarația de avere. CNI a stabilit că Nogai a prezentat date inexacte și incomplete în declarațiile de avere, dar Procuratura a ignorat solicitarea. Încălcarea la care se referea CNI ține de casa pe care soții Ala și Gheorghe Nogai și-au construit-o pe un fost teren de sport al liceului Vasile Alecsandri din Chișinău, despre care responsabilii de la Primăria Chișinău afirmau că a fost ocupat ilegal.

    Și Ala Nogai, consoarta procurorului, care până în 2016 a activat la Curtea de Apel Chișinău, a scăpat de un dosar penal intentat de procurori în 2014 pentru o decizie adoptată în 2009. Judecătoarea, împreună cu alți trei colegi, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Valeriu Harmaniuc, ar fi emis o hotărâre ilegală prin care au substituit un imobil cu valoare foarte mare, cu unul cu o valoare mult mai mică, în cazul unui gaj. Procurorii au fost nevoiți să claseze dosarul pentru că CSM a refuzat să elibereze repetat acordul pentru urmărirea penală a magistraților.

    Astăzi, soții Nogai, deși pensionari, își continuă activitatea. Imediat după ce și-a depus demisia de la Procuratură, Gheorghe Nogai și-a luat licență de avocat, apărând în procese inclusiv pe Eugeniu Clim. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2016, soții Nogai dețin și o mică afaceri cu terenurile agricole pe care le dau în arendă. În 2016, soții și-au donat apartamentul de 71 de metri pătrați, primit de  la Primăria Chișinău în 1989 și evaluat la circa 380.000 de lei, cel mai probabil unuia dintre copii.

    Dacă decizia Judecătoriei Chișinău nu va fi anulată de instanța de apel, pensia fostului procuror ar putea crește de la 6.400 de lei, la circa 9.000 de lei. Ala Nogai beneficiază de o pensie de aproape 12.000 de lei.

    Am încercat să îl găsim pe Gheorghe Nogai la un număr de fix sugerat de Uniunea Avocaților, dar nu a răspuns nimeni la telefon. 

    CNAS, obligat să plătească pensie de 16.599 de lei soțului unei judecătoare

    Anatolie Filincov este avocat și soțul cunoscutei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție Svetlana Filincova. Pe 1 februarie 2018, fostul procuror a obținut, printr-o hotărâre a Curții de Apel Chișinău, dreptul la o pensie lunară care ar fi de 16.599 de lei, calculată din salariul unui procuror de funcție cu o vechime de muncă mai mare de 16 ani.

    Filincov a activat în cadrul Procuraturii în perioada anilor 1979-1994 şi apoi în perioada 2003-2005, ultima funcție deținută a fost de procuror al Secţiei de conducere a activităţii de urmărire penală a organelor afacerilor interne a Procuraturii Generale, unde i-a fost stabilită pensia pentru vechimea în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit funcţiei deţinute. Până în 2011, Filincov a primit pensia cu recalcul, dar de atunci i-a fost aplicat mecanismul general de indexare a pensiei, la 1 aprilie a fiecărui an, ceea ce „încălcă grav dreptul de proprietate”, a indicat el în cererea depusă în judecată. În prezent, fostul procuror primește o pensie de 4.300 de lei pe lună, de peste trei ori mai mică decât cea a soției sale, de 15.548 de lei.

    Casa de lux a pensionarilor Filincov

    Numele judecătoarei Svetlana Filincova a apărut de mai multe ori în presă. În 2015, urmare a unei plângeri scrise la CNA de președintele CSM, Victor Micu, magistrata s-a pomenit vizată într-un scandal legat de repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au pornit un dosar pe acest caz, dar ancheta nu a avut finalitate, iar Filincova nu a fost niciodată audiată în cadrul cauzei penale.

    Tot în 2015, CNI a constatat că Filincova a ascuns mai multe venituri și proprietăți din declarația de avere, Procuratura Generală urmând să pornească o cauză penală pentru nedeclararea veniturilor de 350.000 de lei ale soțului său din activitatea de avocat, dar și a unor imobile auxiliare și un Porsche Cayenne, deținut în folosință. Magistrata a atacat în judecată decizia CNI și a câștigat procesul. Presa a scris de mai multe ori despre averile cuplului Filincov, mai cu seamă despre casa de pe str. Lăpușna din Chișinău, procurată nefinisată în 2012 și dată în exploatare deja în ianuarie 2013. Astăzi, locuința pe care soții pretind că au cumpărat-o cu 420.000 de lei este evaluată la 2,1 milioane de lei. În 2016, cei doi pensionari și-au cumpărat o Toyota Auris, din 2010 cu 50.000 de lei. Pe site-urile de anunțuri de vânzări, o astfel de mașină costă peste 7.000 de euro.

    După același calapod a obținut dreptul la o pensie de peste 10.000 de lei și fostul procuror Alexei Rotarciuc, soțul judecătoarei Dina Rotarciuc. Magistrata de asemenea a cerut în instanță să îi fie recalculată pensia pornind de la salariul de membru al CSM, funcție pe care a deținut-o și care i-ar fi permis o indemnizație viageră de 13.000 de lei și nu de 11.000, cât avea stabilit. CSJ a respins însă, în 2016, pretențiile judecătoarei.

    Fostul procuror Valentin Țâmbaliuc de asemenea ar putea avea o pensie de circa 15.000 de lei, după ce, pe 2 mai, Curtea Supremă de Justiție i-a acceptat pretențiile înaintate împotriva CNAS. După ce prima instanță i-a dat câștig de cauză, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretențiile lui Țâmbaliuc, care a lucrat 19 ani în procuratură și a părăsit instituția în 2003, nu sunt justificate. Totuși, procurorul și-a făcut dreptate la CSJ. Țâmbaliuc are în prezent o pensie de peste 5.500 de lei.

    Consilier prezidențial pe probleme juridice în perioada lui Nicolae Timofti, Țâmbaliuc duce o viață mai mult decât îndestulată. Fostul procuror deține două case în Chișinău, una de 150 de metri pătrați și alta de 380 de metri pătrați. Ultima este dată în locațiune Ambasadei statului Quatar pentru o taxă lunară care în 2015 era de 7.000 de euro pe lună.  

    72 de actuali judecători, cu pensii și salarii 

    Cât despre judecători, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, în sistem activează în prezent 72 de magistrați aflați la pensie, adică aproape a cincea parte din numărul total de judecători. În răspunsul CNAS se arată că, în cazul recalculării pensiilor pentru magistrați, pe rolul instanțelor se află în prezent șapte cauze. „Judecătorul care a atins vârsta de 50 ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și șase luni a activat in funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”, au explicat reprezentanții CNAS.

    Cu o pensie de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima, inspector-judecător principal al Inspecţiei judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, s-a adresat în octombrie 2017 în instanța de judecată ca să-i fie indexată pensia. Nicolae Clima a plecat din funcția de magistrat în mai 2015, după ce a atins plafonul de vârstă, ultima instanță în care a activat fiind Curtea Supremă de Justiție. Peste o lună a revenit în sistem, la Inspecția judiciară. În noiembrie, Nicolae Clima a câștigat procesul. Potrivit hotărârii, „reclamantul a cerut obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a recalcula subsemnatului pensia, începînd cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat”.

    Aceeași decizie arată că, potrivit Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție sunt reexaminate anual, de la 1 aprilie, reieşind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Nicolae Clima susține că pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată așa cum prevede legea. CNAS nu i-a recalculat însă pensia pentru 2017, motivul invocat de instituție fiind că el este angajat şi primește salariu.

    După ce șeful Inspecției judiciare a câștigat procesul în instanța de fond, CNAS a contestat hotărârea la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul i-a fost repartizat aleatoriu fiului lui Nicolae Clima, Vladislav Clima. Ulterior, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Bălți, unde fostul judecător al CSJ a avut din nou câștig de cauză. Șeful Inspecției judiciare s-a judecat cu CNAS și în 2008 - 2009, pe când ocupa funcția de președinte al CSM, la fel cerând recalcularea pensiei. Potrivit Ziarului de Gardă, CNAS a fost obligată să-i recalculeze pensia „reieşind din salariul de funcţie de 8.800 de lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 de lei, în total din suma de 9.300 de lei începând cu 16 mai 2008”. În urma procesului, pensia judecătorului a ajuns la circa 7.500 de lei. Împreună cu salariul, venitul lunar al lui Nicolae Clima a constituit în acea perioadă cam 17.000 de lei. În 2017, pe lângă pensia de peste 22.000 de lei, Nicolae Clima a primit și un salariu lunar de aproape 24.000 de lei.

    „Garanțiile pentru judecători au fost stabilite de legiuitor pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc. În toată lumea există astfel de privilegii. Este echitabil, nu este echitabil..? Putem vorbi mult despre asta. Nu poate într-o societate să existe o echitate totală”, ne-a spus Nicolae Clima.

    „Casta” privilegiaților

    Dincolo de pensiile generoase, judecătorii și procurorii din Republica Moldova beneficiază de mai multe privilegii. După ce a fost anulată norma legală care obliga autoritățile publice locale să îi asigure cu spațiu locativ gratuit, procurorii și magistrații au obținut posibilitatea de a-și procura locuințe la prețuri preferențiale în blocuri construite pentru ei pe terenuri oferite gratuit sau la preț diminuat de Primăria Chișinău.

    Recent, președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, a cerut Curții Constituționale să analizeze constituționalitatea mai multor prevederi ale Legii cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Judecătorii CSJ consideră că magitrații sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se oferă indemnizații lunare pentru chirie, dacă nu au o locuință.

    O altă nemulțumire vizează sporul pentru vechime în muncă față de salariul de bază. Asta pentru că leafa judecătorilor se majorează odată la şase ani, în timp ce pentru alte categorii de salariați cu atribuții similare, salariile cresc o dată la cinci ani. Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea CSJ.

    Nina Cernat a iniţiat procesul împotriva CNAS încă în septembrie 2016, câştigând litigiul în prima instanţă la sfârșitul anului trecut. Magistrata a solicitat să-i fie recalculată și plătită diferența din pensia neachitată pentru perioada aprilie 2015 - aprilie 2016 în sumă de 32.160 de lei și, respectiv, achitarea pensiei majorate începând cu 1 aprilie 2016. 

    CNAS a contestat decizia instanței de fond, iar cazul a ajuns la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde Nina Cernat este angajată și de unde a fost detaşată la CSM în 2016. La începutul acestui an, Nelea Budăi, vicepreşedinta instanţei, a solicitat Curţii Supreme de Justiţie strămutarea cauzei la Curtea de Apel Bălţi. Următoarea ședință de judecată va avea loc pe 12 iunie. „Am cerut recalcularea pensiei în baza legii. Mie mi s-a calculat mai puțin și de aceea am contestat”, ne-a explicat anterior Nina Cernat.

    Potrivit declaraţiei de avere a magistratei pentru anul 2017, ea a beneficiat anul trecut de o pensie de aproape 149.000 de lei, adică peste 12.000 de lei pe lună. Salariul pe care l-a declarat ea a fost de circa 340.000 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 28.300 de lei lunar. 

    De fapt, mai mulți colegi de-ai Ninei Cernat de la Curtea de Apel Chișinău au atras CNAS în judecată. De aproape un an, Ion Pleşca, preşedintele instanței, se judecă cu Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o pensie mai mare. CNAS i-a stabilit o pensie de 9.460 de lei, calculul reieșind din salariul precedent. Judecătorul a cerut să i se plătească 13.370 de lei pe lună, adică 80 la sută din salariu său de acum - 16.700 de lei. Președintele Curții de Apel Chișinău a câștigat procesul în toate cele trei instanțe. CSJ i-a făcut dreptate la 23 mai. „Eu primesc pensia ca judecător de primă instanță, dar lucrez deja de șapte ani președinte la Curtea de Apel Chișinău. Toți colegii mei au pensii mai mari, reieșind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mică. E dreptul meu moral să fie recalculată”, a declarat anterior Ion Pleșca Ziarului de Gardă. Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă de magistrat anul trecut, în 2017 magistratul a avut venituri salariale de 260.000 de lei, iar pensia a constituit 114.000 de lei.

    Sergiu Arnăut s-a judecat pentru pentru o pensie mai mare cu 800 de lei

    Sergiu Arnăut, care din 2017 este cercetat penal într-un dosar de corupere pasivă și trafic de influență, a câștigat procesul cu CNAS la Curtea Supremă de Justiție încă în iunie 2016. Judecătorul a cerut să-i fie calculată pensia în baza ultimei majorări de salariu - 14.500 de lei. Astfel, el a obținut prin hotărârile instanțelor, dreptul de a avea o pensie lunară de 11.600 de lei. Până a se adresa în instanța de judecată, CNAS i-a stabilit lui Sergiu Arnăut, în baza ultimei majorări de salariu, o pensie de 10.800 de lei pe lună, adică cu 800 de lei mai puțin.

    Între timp, magistratul, care are statut de învinuit, a fost suspendat din funcție, dosarul fiind la etapa urmăririi penale.

    Sergiu Arnăut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, publicată în 2012, demonstra că imobilul era înscris pe numele soției, în timp ce magistratul nu îl trecuse în propria declarație de avere. Mai mult, Arnăut intrase în conflict cu vecinii săi, după ce a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Ulterior, CNA și Procuratura Anticorupție au inițiat un control concluzionând că, oficial, magistratul și soția lui erau divorțați, deși locuiau în aceeași casă.

    Printre magistrații care au câștigat procesul împotriva CNAS este și Ion Muruianu, și el judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Muruianu a fost președinte al Curții Supreme de Justiție până în 2012, fiind transferat mai târziu la instanța de apel. În litigiul cu CNAS, pe care l-a inițiat în 2014, judecătorul a cerut să-i fie recalculată pensia reieşind „din cuantumul dreptului patrimonial dobândit” şi anume salariul mediu lunar al preşedintelui CSJ. Ion Muruianu a cerut în instanța de judecată să-i fie achiată lunar pensia pentru vechimea în muncă în sumă de peste 16.000 de lei. În mai 2015, el a câștigat procesul la CSJ. După ce judecătorul a obținut câștig de cauză în toate cele trei instanțe, a fost intentată o procedură de executare în privinţa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ulterior, executoarea Ludmila Ghețiu a încasat de la CNAS, în beneficiul ei, 534 de lei drept cheltuieli suportate în cadrul procedurii de executare și alți 2.110 lei drept onorariu pentru executarea hotărârii instanței de judecată. Nemulțumiți la rândul lor de încheierea executorului, reprezentanții CNAS l-au chemat în judecată atât pe Ion Muruianu, cât și pe executoare. În iulie 2017, instituția a pierdut acest litigiu în instanța de apel

    CNAS i-a recalculat pensia lui Ion Muruianu și în anii care au urmat. Astfel, în 2017, judecătorul a avut o pensie lunară de 22.000 de lei și un salariu de circa 28.000 de lei. 

    Mariana Iaţco, expertă la IDIS „Viitorul”: „Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii, pe de altă parte avem o «elită» de judecători şi procurori”

    Reforma sistemului de pensionare este favorabilă doar câtorva categorii de pensionari, pe când restul pensionarilor se vor „bucura” de majorări simbolice de la 129 de lei până la 500 de lei lunar, fapt ce creează din start inegalităţi economice şi sociale. Cei mai favorizaţi sunt pensionarii judecători şi procurori, pentru care pensia ar urma să se majoreze cu 2.000 de lei, respectiv cu 729 de lei pentru procurori. Astfel un judecător pensionar ar trebui să ridice o pensie de circa 17.000 de lei, iar un pensionar al Procuraturii circa 6.000 de lei.

    Accesarea datelor Biroului Naţional de Statistică denotă o situaţie catastrofală. La finele anului 2017, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vârstă a constituit 1.456 de lei, iar valoarea minimului de existenţă în anul 2017, medii lunare pe o persoană – 1.862 de lei. Ba mai mult, constatăm că un pensionar al Procuraturii încasează o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie, care în primul trimetru al anului 2018 a constituit 5.906 lei.

    Pe de o parte, suntem toţi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice şi orice tratament discriminatoriu este condamnat prin lege, pe de altă parte, avem o „elită” – judecători şi procurori, care şi-au creat legi şi regulamente confortabile privind sistemul „lor” de pensionare şi nu cel aplicabil pe principiul general şi echitabil.

    Credeţi că un pensionar al sistemului de sănătate publică cu o pensie medie de circa 1.500 - 2.000 de lei, fie chiar şi 3.000 de lei, care îşi desfăşoară în continuare activitatea sa profesională generează o plus-valoare societăţii (tratează şi salvează vieţi omeneşti) mai puţin decât un judecător sau procuror, care „tratează şi salvează” societatea de cetăţenii certaţi cu legea, în condiţiile în care sistemul judecătoresc trece printr-o reformă interminabilă de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor?
    Sursa: anticorupție.md

     

     

  • Președintele Curții de Apel Chișinău s-a judecat cu CNAS. Motivul – recalcularea pensiei

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a câștigat un proces împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), la Curtea Supremă de Justiție. Magistratul a solicitat anularea răspunsului CNAS și obligarea instituției de a-i recalcula pensia pentru vechimea în muncă începând cu 1 ianuarie 2014, reieșind din salariul lunar de funcție al președintelui Curţii de Apel Chişinău.

    În cerere, magistratul a indicat că din iunie 1987 activează în funcția de judecător, iar în iulie 2011 a fost transferat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar ulterior a fost numit în funcția de președinte al instanței. La fel, a indicat că în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, beneficiază de pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul lunar în exercițiul funcției.

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a câștigat un proces împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), la Curtea Supremă de Justiție. Magistratul a solicitat anularea răspunsului CNAS și obligarea instituției de a-i recalcula pensia pentru vechimea în muncă începând cu 1 ianuarie 2014, reieșind din salariul lunar de funcție al președintelui Curţii de Apel Chişinău.

    În cerere, magistratul a indicat că din iunie 1987 activează în funcția de judecător, iar în iulie 2011 a fost transferat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar ulterior a fost numit în funcția de președinte al instanței. La fel, a indicat că în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, beneficiază de pensie pentru vechimea în muncă în mărime de 80% din salariul lunar în exercițiul funcției.

    Acesta a mai precizat că salariul de funcție este de 16.714 lei. Prin urmare, reclamantul a indicat că pensia pentru vechimea în muncă urmează a fi calculată începând cu 1 ianuarie 2014, reieșind din calculul: 16.714,1 x 80%.

    Reclamantul a mai precizat, în cererea sa, că CNAS a efectuat recalcularea începând cu 1 ianuarie 2014, fără a lua în considerare majorarea salariului de funcție şi vechimea în muncă, în funcția de judecător, luând ca bază salariul precedent.

    Președintele Curții de Apel Chișinău a înaintat cerere prealabilă, însă aceasta a fost respinsă.

    Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a anulat răspunsul CNAS, iar instanța a dispus ca să fie recalculată pensia, reieșind din mărimea salariului lunar al președintelui Curţii de Apel Chişinău.

    Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, CNAS a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chişinău, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Ulterior, prin încheierea Curţii Supreme de Justiție s-a strămutat cauza la Curtea de Apel Comrat pentru judecarea apelului. Prin decizia Curţii de Apel Comrat s-a respins apelul declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău.

    Instanța de apel a reținut că judecătoria de fond a ajuns corect la concluzia temeiniciei acțiunii, menționând că răspunsul CNAS, privind refuzul de a efectua recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, este nefondat.

    CNAS a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Comrat și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

    În motivare, CNAS a indicat că potrivit prevederilor art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, magistratul care a atins vârsta de 50 de ani are dreptul la pensie pentru vechime în muncă, cu condiția că a realizat o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani şi 6 luni a activat în funcția de judecător. Potrivit documentelor din dosarul de pensionare, începând cu 1 septembrie 2007 intimatului i s-a stabilit o pensie pentru vechime în muncă ca judecător, în proporție de 80% din salariul funcției de magistrat al Judecătoriei Botanica, funcție deținută în momentul stabilirii inițiale a pensiei, care a constituit 3.640 de lei lunar. La fel, a mai indicat că pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu. Prin urmare, în data de 1 ianuarie 2013, mărimea pensiei a fost recalculată odată cu majorarea salariilor judecătorilor, reieșind din salariul magistratului şi a constituit 4.816 lei lunar. Ulterior, începând cu 1 ianuarie 2014 a fost majorat salariul judecătorilor, ținându-se cont de nivelul instanței judecătorești şi de vechimea în muncă. Atunci mărimea pensiei a fost recalculată, ținându-se cont de majorarea salariului judecătorului în exercițiu, luându-se în considerare şi vechimea în muncă, la data stabilirii pensiei pentru vechime în muncă, care a fost în mărime de 9.464 lei lunar.

    Prin urmare, CNAS a precizat că recalcularea pensiei intimatului pentru vechime în muncă ca judecător, din salariul Președintelui Curţii de Apel Chişinău, este lipsită de temei.

    În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție a ajuns la concluzia că acesta este inadmisibil. Astfel, CNAS a fost obligată să recalculeze pensia președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.
    Sursa: bizlaw.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.

    sursa: zdg.md

  • Unde au dispărut creditele de 19 milioane de lei din declaraţia de avere a judecătorului Ion Pleşca. Explicaţia magistratului

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, pare să fi scăpat de creditele de circa 19 milioane de lei, contractate în 2010. În declaraţia de avere pentru anul 2016, nu se mai regăseşte niciunul din aceste împrumuturi. Reieşind din declaraţiile de avere din ultimii şase ani, în perioada 2010-2016, de când a fost contractat creditul, soţii Pleşca au avut venituri de circa 2,5 milioane de lei.

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, pare să fi scăpat de creditele de circa 19 milioane de lei, contractate în 2010. În declaraţia de avere pentru anul 2016, nu se mai regăseşte niciunul din aceste împrumuturi. Reieşind din declaraţiile de avere din ultimii şase ani, în perioada 2010-2016, de când a fost contractat creditul, soţii Pleşca au avut venituri de circa 2,5 milioane de lei.

    În 2016, preşedintele Curţii de Apel Chişinău a avut un salariu de 317.292 de lei, sau 26.400 de lei pe lună, cu 54.000 de lei mai mare decât în 2015. La această sumă se mai adaugă pensia de 114.000 de lei a magistratului. Soţia lui Ion Pleşca, care activează în calitate de avocat, a avut venituri de 287.494 de lei. În ultimul an, soţii nu au făcut nicio achiziţie importantă.

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, a publicat anterior o anchetă despre aceste împrumuturi contractate de Ion Pleşca.  Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL), la care feciorul magistratului, Igor, deţine acţiuni. Feciorul a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu figurează care este rata dobânzii la aceste credite. În momentul contractării creditului, Ion Pleşca era deputat şi candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră.

    Solicitat de portalul Anticoruptie.md, Ion Pleşca ne-a răspuns, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curţii de Apel Chişinău, Octeabrina Popa, că în 2014  Comisia Naţională de Integritate a efectuat un control în privinţa acestor credite şi a constatat că debitorul real al acestor împrumuturi este compania Nivali-Prod SRL şi nu el. De aceea, în declaraţia de avere pentru anul trecut, magistratul a decis să nu mai indice aceste împrumuturi.Întrebată de ce Pleşca a indicat totuşi aceste credite în declaraţia de avere pentru 2015, purtătoarea de cuvânt ne-a răspuns că judecătorul ar fi făcut-o din neştiinţă.
    sursa: anticoruptie.md

  • ACȚIUNEA DE REGRES ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR DOMNICA MANOLE, SERGIU ARNĂUT ȘI GHEORGHE CREȚU A AJUNS LA CURTEA DE APEL BĂLȚI

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Trei judecători ai Curții de Apel Chișinău - Domnica Manole, Sergiu Arnăut și Gheorghe Crețu (ultimul - deja trecut în avocatură) - ar putea fi obligați de către instanță să achite statului suma de 787 886 de lei, care reprezintă valoarea prejudiciului pe care statul l-a plătit unei companii într-o cazuă judecată inclusiv de către Curtea de Apel Chișinău. Împotriva acestor magistrați Procuratura Anticorupție a pornit o procedură de regres la începutul anului 2016. 

    Câștig de cauză în prima instanță

    În prima instanță, la Judecătoria Buiucani, magistrații au avut câștig de cauză. La 16 septembrie 2016, judecătoarea Aliona Miron a emis o hotărâre prin care a respins acțiunea și a dictat încasarea a câte 5000 de lei cheltuieli de judecată în folosul fiecărui judecător vizat. Procuratura Anticorupție însă nu s-a mulțumit cu înfrângerea și a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care muncesc doi dintre magistrații vizați. 

    Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, a solicitat Curții Supreme de Justiție să expedieze dosarul pentru examinare la Curtea de Apel Bălți, menționând că magistrații din instanța pe care o conduce, fiind colegi cu cei vizați, ar putea fi părtinitori. În consecință, CSJ a decis, la 7 decembrie 2016, să trimită cauza la Curtea de Apel Bălți.

    „Se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze judecătorii”

    Solicitat de Moldova Curată, unul dintre magistrații vizați, Gheorghe Crețu, în prezent avocat, a declarat că nu vrea să comenteze acțiunea de regres împotriva sa pentru că aceasta ar fi o „aberație”. „Nu comentez pentru că sunt aberații. Aberațiile nu se comentează. În Republica Moldova poți să te aștepți la orice. Ceea ce am invocat în instanță rămâne în vigoare. Acolo cineva dacă și a greșit, au greșit alți judecători și sunt nume concrete. Se interpretează greșit legea și se merge abuziv cu unele chestii ca să înfricoșeze alți judecători. Procurorului anticorupție i-am spus: dacă vrei să stabilești vinovatul, caută-l pe C., care a prezentat date false, pe judecătorii care au examinat revizuirea și trebuiau să verifice unele lucruri… acolo sunt alte încălcări, pur și simplu au vrut să acopere o deficiență de drept. Printr-o încălcare au comis o încălcare mai mare. Pur și simplu așa se procedează acum, ca să sperie judecătorii să nu fe independenți”, a spus Gheorghe Crețu. 

    Ceilalți doi magistrați vizați în dosar nu ne-au răspuns la telefon, iar dacă vor dori să se expună, le vom acorda dreptul la replică. 

    Toți cei trei judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice. Ziarul de Gardă a scris despre Domnica Manole că, în anul 2013, era judecătoarea cu cele mai multe autoturisme înregistrate pe numele său - 11. De asemenea, în anul 2008 ea a fost sancționată cu avertisment pentru că a fost surprinsă dându-i sfaturi legate de proces lui Eduard Mușuc, atunci președinte al Consiliului Municipal din partea comuniștilor, înainte de ședința de judecată în care acesta era parte. În prezent, Domnica Manole este cercetată penal pentru că ar fi decis ilegal organizarea unui referendum constituțional inițiat de Platforma DA. Ea a declarat că dosarul i-a fost intentat pe motive politice.

    Gheorghe Crețu este fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru omor din imprudență, în dosarul „Pădurea Domnească”, deschis în anul 2013. Acum, Gheorghe Crețu este avocat.

    Sergiu Arnăut a fost și el vizat în anchete jurnalistice ca posesor a câtorva mașini și a unei case luxoase situate în cartierul Poșta Veche, pe care nu a declarat-o. Ulterior, s-a dovedit că în acte, magistratul este divorțat, iar casa este trecută pe numele fostei soții, cu care locuiește împreună.  

    Alte acțiuni de regres

    La începutul anului 2016 ministrul Justiției Vladimir Cebotari a anunțat drept „măsură fără precedent” inițierea unor acțiuni de regres în privința a peste 30 de judecători și funcționari de diferit rang ale căror nume figurau în cauze pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Până în prezent, într-un singur caz a fost încasat un prejudiciu de 20 de mii de lei de la viceprimarul Capitalei, Vlad Coteț, în prezent urmărit penal. În alte două cazuri instanța a respins acțiunea, însă MJ a depus recurs. În paralel, Procuratura Generală are și ea competențe de inițiere a acțiunilor de regres. Procurorii se ocupă în special de dosarele în care, prin hotărâri definitive, CSJ a stabilit compensații pentru persoane care au fost neîntemeiat subiecți ai urmăririi penale. „Astfel de acțiuni se fac, ele nu sunt neglijate. Pur și simplu acest dosar, în care sunt implicați magistrații, este mai cunoscut deoarece e vorba despre judecători”, ne-a spus Constantin Cachița, șef al Direcției contencios administrativ de la Ministerul Justiției.
    sursa: moldovacurata.md

  • Întâlnire la Condrița între Timofti, Plahotniuc și câțiva judecători? Președinția: „Sunt diverse întâlniri”

    Președintele R. Moldova Nicolae Timofti s-ar fi întâlnit, luni, la Reședința sa de la Condrița cu controversatul Vladimir Plahotniuc și cu un grup de judecători.

    Cel puțin, așa declară fostul deputat Alexandru Petcov, care a spus, ieri-seară, în cadrul unei emisiuni televizate, că printre judecătorii de la întâlnire era și președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.

    Președintele R. Moldova Nicolae Timofti s-ar fi întâlnit, luni, la Reședința sa de la Condrița cu controversatul Vladimir Plahotniuc și cu un grup de judecători.

    Cel puțin, așa declară fostul deputat Alexandru Petcov, care a spus, ieri-seară, în cadrul unei emisiuni televizate, că printre judecătorii de la întâlnire era și președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.

    Solicitat de Ziarul NAȚIONAL, purtătorul de cuvânt al Președinției, Vlad Țurcanu, ne-a spus că nu cunoaște nimic despre o asemenea întâlnire. 

    Totuși, spune Țurcanu, în aceste zile, șeful statului are „diverse întâlniri”, dar când Președinția dorește să comunice despre unele dintre ele, o face prin comunicate de presă. 

    Menționăm că despre această eventuală întâlnire de la Condrița Președinția nu a emis niciun comunicat de presă. 

    Anterior, instituția a dezvăluit că Partidul Democrat face presiuni asupra șefului statului pentru a-l desemna candidat la funcția de premier pe Vlad Plahotniuc, iar Ion Stuza a spus că presiunile au loc inclusiv prin intermediul foștilor colegi judecători ai președintelui Timofti.
    sursa: ziarulnational.md

  • Justiţie de familie (2)

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Un membru al familiei este avocat, iar altul – judecător. Justiţia din R. Moldova, cunoscută pentru cumetrismul şi nănăşismul de care este împânzită, se confruntă cu un alt fenomen care-i pune în pericol integritatea. În multe familii, dacă soţul sau soţia este judecător, atunci, cel puţin, unul din ceilalţi membri ai familiei este, aproape sigur, avocat. Avocat care apără inculpaţi, inclusiv în faţa rudelor şi prietenilor aflaţi în fotoliu de judecător. De multe ori, asemenea situaţii deloc sănătoase nasc suspiciuni întemeiate, iar, uneori, şi dosare penale.

    Continuare din numărul trecut
    Cazurile familiilor Melinteanu şi Moraru, relatate anterior de ZdG, sunt singulare doar prin prisma faptului că cel puţin un membru al familiei, care făcea justiţie şi, totodată, trafic de influenţă, bazându-se pe relaţiile de familie, a ajuns pe mâna oamenilor legii. Justiţia din R. Moldova este, însă, dominată de asemenea relaţii.

    Soţia lui Ion Pleşca: „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul”

    De exemplu, la Curtea de Apel (CA) Chişinău, jumătăţile a nu mai puţin de opt judecători activează în acelaşi domeniu. Tonul este dat de Tatiana Pleşca, soţia preşedintelui CA Chişinău, Ion Pleşca, care este avocată. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a fost procuror. În 2014, după ce a plecat din procuratură, a obţinut licenţa de avocat. Totodată, ginerele judecătoarei, Igor Balmuş, este procuror, iar Ştefan Balmuş, fratele procurorului, este avocat. Soţia judecătorului Victor Pruteanu este avocat. La fel şi Tatiana Craiu, soţia magistratului Nicolae Craiu. Tot avocat este şi soţul magistratei Marina Anton, dar şi soţul judecătoarei Svetlana Balmuş. Soţul judecătoarei Maria Guzun este judecătorul Ion Guzun, care activează la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

    Tatiana Pleşca, soţia lui Ion Pleşca, susţine că reuşeşte să evite eventualele suspiciuni sau conflicte de interese, care ar putea apărea în activitatea sa de avocat prin simplul fapt că nu participă în dosarele care sunt la CA Chişinău. „Nu particip în instanţa în care lucrează soţul. Atunci când era la Botanica (Ion Pleşca, n.r.), nu participam la Botanica, deşi legea nu ne interzice să participăm”, zice ea. Au fost, însă, şi avocaţi care au refuzat să răspundă la întrebarea cum reuşesc să evite eventualele conflicte de interese care apar în activitatea lor. „Nu doresc să răspund la această întrebare. De ce? Nu doresc”, ne-a spus avocata Natalia Pahopol, soţia judecătorului Anatolie Pahopol. Alexei Rotarciuc, soţul judecătoarei Dina Rotarciuc, a închis în timp ce îl întrebam despre subiect, iar, ulterior, nu a mai răspuns la apeluri.

    Vicepreşedinte CSJ: „În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat”

    Tendinţele de la CA Chişinău se păstrează şi la CSJ, acolo unde nu mai puţin de 8 judecători au, cel puţin, un membru al familiei în avocatură sau procuratură. Şi aici, totul începe de sus. Elena Poalelungi, soţia lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, activează în cadrul Ministerului Justiţiei, fiind angajată, în 2013, în funcţia de şefă a Secţiei Executori judecătoreşti. Maria Cozma, nepoata preşedintelui, este judecătoare la Judecătoria sect. Centru, fiind numită anul trecut, după ce a activat o scurtă perioadă la Judecătoria sect. Râşcani, care este condusă de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Cozma a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului instanţei. Svetlana Gordilă, soţia lui Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, este avocată. Diana Scobioală, fiica Iuliei Sârcu, vicepreşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ, este directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, cea care formează viitorii justiţiabili. Soţul magistratei, Isai Sârcu, este procuror, fiind şeful Secţiei personal din cadrul Procuraturii Generale. Şi soţul judecătoarei Maria Ghervas, Iurie Ghervas, este procuror. Soţia magistratului Ghenadie Nicolaev, Angela Nicolaev, este avocat. Tot avocat este şi Anatolie Filincov, soţul Svetlanei Filincova, fosta vicepreşedintă a CSJ, dar şi Svetlana Moraru, soţia judecătorului Petru Moraru. În avocatură activează şi Elena Tudoran, soţia magistratului Oleg Sternioală.

    Judecătorul Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, susţine că scrie cerere de recuzare dacă pe dosar a participat soţia sa, în calitate de avocată. „Evităm conflictele de interese prin abţinere de la examinare sau prin abţinerea soţiei de a participa pe un anumit dosar. Dacă văd sau am informaţie că dânsa a participat pe dosar, inclusiv la urmărirea penală, deodată îmi iau abţinere şi dosarul trece la alt judecător. Legea aşa prevede, aşa şi facem. Noi încercăm să evităm astfel de momente şi nu ne implicăm în asemenea chestii. În ultimul timp, judecătorii s-au responsabilizat mai mult şi totul e normal”, susţine Gordilă. Soţia sa, avocata Svetlana Gordilă, zice şi ea că se abţine să participe în dosare care sunt sau au fost judecate de soţul său. „Chiar şi atunci când un dosar se întoarce de la CSJ la Apel şi văd numele lui, spun clientului că nu pot să particip pe dosar. Fac asta, în primul rând, pentru a evita discuţii şi pentru a nu nemulţumi clientul şi partea adversă”, spune Svetlana Gordilă. În familia Nicolaev, spune avocata Angela Nicolaev, soţia judecătorului Ghenadie Nicolaev, lucrurile sunt bine puse la punct. „La noi totul este clar. Eu lucrez doar pe dosare civile, iar soţul judecător — doar pe dosare penale. Din acest motiv, niciodată nu ne intersectăm”, explică aceasta.

    „Şi asta se întâmplă, din păcate…”

    Nicolae Roşca, fostul preşedintele al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că o soluţie pentru a contracara acest fenomen, al clanurilor din justiţie, practic nu există. „Nu ştiu dacă este o soluţie. Câteodată te gândeşti, în mod firesc, că atunci când un copil creşte într-o familie de jurişti, el acumulează o anumită experienţă, iar atunci când se duce undeva, nu o face pentru că e fiu de judecător, ci pentru că, din copilărie, a fost cu problemele astea şi el se manifestă şi are o atracţie faţă de acel domeniu. Şi e parcă firesc să fie aşa. Dar, la noi parcă e altfel. Judecătorii se susţin unii pe alţii la promovarea în INJ a copiilor lor, avocaţii se susţin la susţinerea examenelor pentru fiii lor. Şi nu pentru că acel copil e foarte bun, ci doar pentru că este copilul cuiva”, zice Roşca.

    „Desigur, legea reglementează aceste relaţii. Ea nu permite ca soţia sau copilul avocat să participe pe un dosar gestionat de tatăl judecător. Dar, în anumite situaţii, dacă un judecător are un fiu, el cu siguranţă poate să-şi permită, în aceeaşi instanţă, să intre la un alt judecător, coleg, şi să discute despre o eventuală favorizare. Şi asta se întâmplă, din păcate. Totul depinde aici, însă, de persoana judecătorului. Eu am ajuns la concluzia că la noi, totuşi, trebuie să fie schimbaţi toţi judecătorii, în special cei de la CSJ. Toate aceste reforme despre care vorbesc ei nu vor da rezultate dacă nu vor fi schimbaţi oamenii. E nevoie de oameni noi, care nici măcar să nu se gândească, chiar dacă soţul sau soţia sunt avocaţi, că ar putea influenţa mersul unui dosar”, crede Nicolae Roşca, acum avocat şi profesor universitar.

    sursa: zdg.md

     
  • Reconstrucţia Curţii de Apel Chişinău, o afacere între foşti colegi de partid

    Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

    Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

    Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.

    Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.

    Justificările lui Ion Pleşca

    În faţa membrilor CSM, Ion Pleşca a venit să-şi argumenteze demersul. Acesta a precizat că e nevoie de încă 18 milioane de lei pentru a finaliza lucrările. „Conform documentaţiei de proiect şi devizului de cheltuieli, în 2013, au fost evaluate lucrările la construcţia blocului nou şi a etajului suplimentar la 78 milioane de lei. La licitaţia care a avut loc atunci, antreprenorul care a câştigat-o a propus pentru lucrări 64 de milioane de lei. Dacă adăugăm cele 64 de milioane la acestea 18, sunt 82 de milioane. Iniţial, suma a fost de 78 de milioane, fără reţele exterioare, care nu intrau în preţ. Deci, nu suntem departe de suma evaluată la început”, a spus Pleşca. „Un motiv de majorare a costurilor se datorează necesităţii efectuării unor lucrări suplimentare la blocul existent, deoarece problemele au apărut odată cu demolarea acoperişului vechi. Ele nu au putut fi evaluate iniţial. S-au depistat unele straturi suplimentare care necesitau a fi demontate, iar unele porţiuni ale acoperişului, care urma să devină pardoseală pentru noul etaj, necesitau consolidate şi întărite suplimentar pentru a răspunde normelor existente în construcţii. Totodată, s-a creat necesitatea executării unei centuri suplimentare de beton. Aici sunt peste 4 milioane de lei în plus”, şi-a justificat Pleşca demersul.

    Victor Micu, preşedintele CSM, l-a completat, spunând că „dvs. aveţi şi un aviz al Inspecţiei de Stat în Construcţii, care a menţionat că într-adevăr sunt necesare mijloace suplimentare. Atunci când a fost calculat, preţul materialelor era altul, din cauza cursului valutar”. „Da, în 2013, 1 euro era 16 lei, acum e 22. Iar suma de 31 de milioane, prevăzută pentru 2015, deja a fost valorificată”, a continuat Pleşca.

    „Un ascensor e 1 milion şi ceva”

    „Am fost prezent acolo. Clar că e o investiţie foarte mare pentru bugetul R. Moldova, dar e una pe termen lung. Nu e simplă, dar e necesară, ţinând cont de faptul că instanţa e foarte aglomerată. Vor fi condiţii pentru mulţi ani înainte, nu doar pentru judecători, dar şi pentru justiţiabili”, a spus Micu, purtând un dialog cu şeful CA Chişinău. „În fiecare celulă pentru arestaţi va fi bloc sanitar cu lavoar”, i-a replicat Pleşca. „Pentru condiţii, am fost criticaţi de multe ori de CtEDO”, a suplimentat Micu. „Numai cu mansarda s-au dus vreo 7 milioane”, a calculat preşedintele CA Chişinău.

    Dialogul dintre cei doi a fost întrerupt de membrul CSM Dumitru Visternicean. Acesta s-a arătat interesat de perioada în care Ion Pleşca ar avea nevoie de cei 18 milioane de lei. „Cereţi aceste milioane pe 2015 sau 2016?” „Cerem o rectificare a bugetului pe 2015. Vrem să finisăm clădirea în acest an. Dacă nu o facem în 2015, nu ştiu când o vom mai face. Trebuie să instalăm uşile. Practic totul e gata. În octombrie, vrem să dăm în exploatare. Banii sunt mai mulţi pentru utilaj. Un ascensor e 1 milion şi ceva”, a replicat Pleşca, susţinut şi de procurorul Gurin, care a menţionat că e nevoie de finalizat lucrările. „Am discutat cu şeful statulului şi liderii politici şi ei au zis că o să mă susţină în acest demers cu alocarea suplimentară”, a concluzionat magistratul. După deliberări, membrii CSM au decis să aprobe cererea lui Pleşca. „Pe măsură ce identificăm mijloacele financiare… banii vor fi alocaţi. Că pe urmă va fi mai greu, dacă nu finalizăm”, a conchis Victor Micu.

    Fondator de firmă, un primar

    Unde urmează să ajungă cele 18 milioane suplimentare solicitate de Pleşca şi unde au ajuns deja cele 64 de milioane deja cheltuite? Conform informaţiilor de pe panoul instalat pe şantierul din str. Teilor, antreprenorul general al lucrărilor, respectiv, firma care gestionează procesul de construcţie şi renovare a clădirilor CA Chişinău, este „MCI & CO-Construct” SRL, implicată şi în alte proiecte imobiliare, în special în Chişinău. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, SRL-ul este administrat de un oarecare Valeriu Gherboveţ, dar fondat de o altă firmă, „Comprimenergo” SRL. La rândul său, acest SRL îl are în calitate de fondator pe Mihail Popovici şi familia sa, soţia Natalia şi fiul Dumitru, fiind înregistrat în satul Işcălău, r. Făleşti. SRL-ul este administrat de Natalia Popovici şi are activităţi declarate în comerţ, agricultură, în producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi nicidecum activităţi de construcţie.

    Mihail Popovici, fondatorul firmei, care este la rându-i fondatoarea agentului economic ce reconstruieşte CA Chişinău, este primarul de Catranâc, Făleşti, localitate vecină cu Işcălăul. Popovici a ajuns primar în 2011 pe listele PDM. A câştigat şi alegerile din 14 iunie 2015, din primul tur, reprezentând acelaşi partid. Iniţial am discutat cu Natalia Popovici, soţia edilului. Aceasta a recunoscut că nu cunoaşte prea multe, pasându-i telefonul soţului. Discuţia cu acesta a dezvăluit detalii în acest caz. L-am întrebat pe Mihail Popovici de ce ar fi nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Acesta ne-a spus că el nu a fost şi nu este implicat în această activitate. „Acolo este Caba Pavel Ivanovici. El e director. Eu nu am participat la licitaţie. Ei au participat. Asta nici nu este firma mea. Firma mea este fondatoare, pentru că apăruse o necesitate. Au fost nişte chestii… Ceva nu s-au înţeles şi s-au despărţit. Firma ca atare e a dlui Caba. Nici nu ştiu unde-i firma asta”, ni s-a destăinuit primarul de Catranâc. La scurt timp, a revenit cu un apel şi a precizat că deja firma sa nu ar mai fi fondatoare la „MCI & CO-Construct” SRL din 31 iulie 2015, după cum l-a informat contabila. I-am spus că datele de la CÎS spun că firma sa încă ar fi fondatoare, edilul precizând că, cel mai probabil, informaţiile din baza de date încă nu au fost actualizate. Totodată, Popovici ne-a spus că ar fi verişor cu Pavel Caba.

    Explicaţiile şi eschivările fostului coleg de partid

    Pavel Caba este fost consilier municipal din partea Alianţei Moldova Noastră (AMN). În 2010, acesta a aderat la PLDM, al cărui membru, anunţă site-ul formaţiunii, este şi astăzi. Din 2012, a fost consilier municipal din partea PLDM. Dar, până în 2010, Caba a fost coleg de partid cu Ion Pleşca, actualul preşedinte al CA Chişinău, instituţia care a organizat licitaţia privind desfăşurarea lucrărilor de reparaţie şi reconstrucţie a sediului instanţei. „Eu nu sunt directorul acestei firme, dar spuneţi care este problema, pentru că pot să vă răspund”. L-am întrebat de ce au fost nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a CA. „Asta trebuie să întrebaţi beneficiarul, nu antreprenorul. Nu antreprenorul solicită. El are proiectul de execuţie şi doar execută lucrările. Antreprenorul când participă la licitaţie calculează caietul de sarcini prezentat. Mai departe, când execută lucrările, vede dacă apar sau nu lucrări suplimentare. În acest caz, nu-i problema antreprenorului. Eu nu sunt directorul firmei, sunt proprietarul”, a explicat Caba.

    L-am întrebat ulterior dacă îl cunoaşte pe Ion Pleşca, cu care a fost coleg de partid, şi dacă da, în ce fel a influenţat asta câştigarea licitaţiei. „De unde să-l cunosc eu pe dl Pleşca? De fapt, eu cunosc multă lume. Şi de ce-mi daţi întrebarea asta? Corect. Vreţi să ştiţi? Dar ce aşteptaţi de la mine să vă spun? Eu nu sunt directorul firmei. Nu administrez eu firma. Ce înseamnă chestiunea asta? De ce-mi daţi întrebările astea? Întrebarea e simplă, dacă e simplă, atunci e simplă. De ce mi-o daţi mie?”. L-am întrebat cui atunci să le adresăm. „Păi, gândiţi-vă cui să le daţi, dar nu mie”, ne-a replicat Pavel Caba, eschivându-se de la dialog.

    Pleşca lăuda proiectul de reconstrucţie

    L-am sunat de mai multe ori pe Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, pentru a-l întreba despre necesitatea celor 18 milioane, relaţiile cu fostul coleg de partid Pavel Caba şi condiţiile în care a fost organizată licitaţia pentru reconstrucţia instanţei pe care o conduce. Acesta nu a răspuns la apelurile noastre repetate, şi nici la mesaje. Mai mulţi ex-membri ai AMN ne-au confirmat că Pleşca şi Caba nu aveau cum să nu se cunoască, din moment ce erau colegi de formaţiune.

    Anterior, în octombrie 2013, într-o discuţie cu ZdG, acesta lăuda proiectul care urma să demareze atunci. „Actuala clădire o modernizăm şi facem o anexă. Noua CA Chişinău va avea parcare subterană. La subsol, vor fi camerele pentru deţinuţi. Vedeţi şi în fotografii că vor fi condiţii bune. La primul etaj – sălile de judecată pentru dosarele penale. La etajul 2 – pentru cauzele civile. La etajele 3, 4 şi 5 — birouri pentru judecători. Un birou va avea în jur de 18 m.p.. Sălile vor fi mari, bine amenajate, dotate cu echipament tehnic. Judecătorii, când vor merge în sala de judecată, nu se vor întâlni cu părţile din dosar, ca până acum. Judecătorii vor merge separat, cetăţenii vor intra prin altă parte. Atât birourile magistraţilor, cât şi al şefului de instanţă vor fi dotate cu mobilier de lux, canapele căptuşite cu piele, iar sălile de judecată vor fi dotate cu 80 de scaune pentru participanţii la şedinţe… Pentru acest an avem alocaţi în jur de 4 milioane. Alte 31 de milioane ne-a promis Leancă. Şi o să-i dăm bătaie. Va fi cu 5 etaje, pe o suprafaţă de 6 mii m.p. De luna viitoare, încep lucrările. În 20 de luni trebuie să dăm clădirea în exploatare”, ne spunea atunci Pleşca. Lucrările au început atunci şi urmau, conform informaţiilor oficiale, să fie finalizate în iunie 2015, fapt care nu s-a produs.

  • Ion Pleşca, şef pentru încă patru ani la Curtea de Apel

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, rămâne în această funcţie pentru încă patru ani. Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat un decret în acest sens, după ce acum o lună Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus spre aprobare candidatura lui Pleşca. 

    Atunci, discuţiile în CSM au fost destul de aprinse, întrucât Ion Pleşca nu a avut contracandidaţi, iar unul dintre membrii Consiliului, Tatiana Răducanu, a considerat că scandalurile în care a figurat magistratul, inclusiv participarea la vânătoarea fatală din Pădurea Domnească, trezesc dubii în privinţa integrităţii sale.

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, rămâne în această funcţie pentru încă patru ani. Şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat un decret în acest sens, după ce acum o lună Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus spre aprobare candidatura lui Pleşca. 

    Atunci, discuţiile în CSM au fost destul de aprinse, întrucât Ion Pleşca nu a avut contracandidaţi, iar unul dintre membrii Consiliului, Tatiana Răducanu, a considerat că scandalurile în care a figurat magistratul, inclusiv participarea la vânătoarea fatală din Pădurea Domnească, trezesc dubii în privinţa integrităţii sale.

    Amintim că la vânătoarea fatală din 23 decembrie 2012, unde a fost împuşcat mortal Sorin Paciu, au participat mai mulţi oameni de afaceri alături de funcţionari, judecători şi procurori. Printre aceştia şi preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca, consilierul liberal Iurie Nastas şi fostul director Moldsilva, Ion Lupu. Comisia parlamentară de anchetă a constatat că vânătoarea a fost ilegală, iar procuratura a încercat să tăinuiască incidentul. Deşi Anatolie Zagorodnîi, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă în cazul Paciu a cerut suspendarea lui Pleşca pentru că a încălcat codul etic al judecătorului participând la vânătoarea din Pădurea Domnească, cererea a fost respinsă de CSM. Astfel, Ion Pleşca a rămas în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel.

    Un alt scandal în care a fost implicat Ion Pleşca este legat de averea sa. În 2013, acesta declara mai multe imobile în Chişinău, în valoare totală de trei milioane şi jumătate de lei, dar şi credite ce depăşesc această cifră de cinci ori. Cum a obţinut împrumuturi fabuloase de 17 milioane de lei, acesta a refuzat să explice. De asemenea, Pleşca nu a spus nici cine i-a dat o maşină de cel puţin 40 de mii de euro.

    sursa: jurnal.md

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

     

     
  • Cum au motivat judecătorii Pleşca, Melinteanu şi Iordan condamnările lui Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari

    Favorizarea Partidului Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) a fost fatală pentru Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne în perioada guvernării comuniste, or, pedeapsa aplicată acestuia în dosarul arendării unor încăperi şi a unui automobil de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în favoarea partidului lui Voronin a cântărit decisiv în stabilirea pedepsei finale pentru ex-ministru, condamnat la patru ani de închisoare cu executare.

    Pe 19 februarie 2015, completul de judecători ai Curţii de Apel (CA) Chişinău, format din Ion Pleşca, Iurie Melinteanu şi Iurie Iordan, a emis hotărârea motivată, adoptată în ianuarie, prin care Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fost ministru de Interne şi, respectiv, fost comisar general de Chişinău în timpul evenimentelor din aprilie 2009, au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu executare, şi, respectiv, doi ani cu suspendare. Motivarea expusă de cei trei magistraţi se întinde pe 55 de pagini şi se bazează, în special, pe declaraţiile mai multor martori, printre care, Valentin Zubic şi Ghenadie Cosovan, ex-viceminiştri de Interne, sau Alexandr Bannicov, deputat PCRM.

    Favorizarea Partidului Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) a fost fatală pentru Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne în perioada guvernării comuniste, or, pedeapsa aplicată acestuia în dosarul arendării unor încăperi şi a unui automobil de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în favoarea partidului lui Voronin a cântărit decisiv în stabilirea pedepsei finale pentru ex-ministru, condamnat la patru ani de închisoare cu executare.

    Pe 19 februarie 2015, completul de judecători ai Curţii de Apel (CA) Chişinău, format din Ion Pleşca, Iurie Melinteanu şi Iurie Iordan, a emis hotărârea motivată, adoptată în ianuarie, prin care Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fost ministru de Interne şi, respectiv, fost comisar general de Chişinău în timpul evenimentelor din aprilie 2009, au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu executare, şi, respectiv, doi ani cu suspendare. Motivarea expusă de cei trei magistraţi se întinde pe 55 de pagini şi se bazează, în special, pe declaraţiile mai multor martori, printre care, Valentin Zubic şi Ghenadie Cosovan, ex-viceminiştri de Interne, sau Alexandr Bannicov, deputat PCRM.


     
  • APĂRĂTORII DREPTURILOR AU ÎNDEMNAT CONDUCEREA JUDECĂTORIEI BUIUCANI ŞI CURŢII DE APEL SĂ MONITORIZEZE ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR

    Activistul Igor Căldare a atras atenţia conducerii Judecătoriei sect. Buiucani şi Curţii de Apel Chişinău la „comportamentul incorect al judecătorilor”, pe care i-a comparat cu „oaia neagră, care strică imaginea întregii turme”.
    Într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, luni, Căldare a spus că conducătorii acestor instituţii – Dorin Dolghieru şi Ion Pleşca trebuie să ştie ce fac subalternii lor.

    Activistul Igor Căldare a atras atenţia conducerii Judecătoriei sect. Buiucani şi Curţii de Apel Chişinău la „comportamentul incorect al judecătorilor”, pe care i-a comparat cu „oaia neagră, care strică imaginea întregii turme”.
    Într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, luni, Căldare a spus că conducătorii acestor instituţii – Dorin Dolghieru şi Ion Pleşca trebuie să ştie ce fac subalternii lor.

    „În Moldova sunt mulţi judecători oneşti şi cumsecade, însă din cauza unor indivizi, suferă întregul sistem judiciar al ţării”, a menţionat Căldare.
    El afirmă că prin declaraţiile sale doreşte „să trezească interesul faţă de asemenea judecători ca Iurie Ţurcan de la Judecătoria sectorului Rîşcani, iar deja în procedura de investigare se va putea ajunge şi la şefii acestora”.
    Businessmanul Denis Ureche, prezent la conferinţa de presă, a spus că cu ajutorul judecătorilor ca Ţurcan, în Judecătoria sectorului Râşcani s-au acumula peste 20 de dosare civile falsificate.

    Căldare şi Ureche au relatat cum la Judecătoria Buiucani magistratul Galina Moscalciuc a pronunţat o decizie pe recursului lui Alexei Creciun, care este mort deja de şase luni şi este îngropat în raionul Ştefan Vodă.
    Potrivit lui Căldare, defunctul Creciuc conform documentelor este directorul companiei Sistem Construct SRL., care a beneficiat de credite la Banca de Economii.

    Igor Căldare a relatat că „pe 13 aprilie 2014 Alexei Creciun a fost ucis”, dar „în judecătoria moldovenească pe recursurile sale lucrau judecători, semnând documente cu mâna sa moartă”.

    „Noi, apărătorii drepturilor, lent, pas cu pas, vom desfiinţa acest sistem judiciar şi îl vom obliga să funcţioneze onest şi transparent”, a menţionat Căldare, relatând că Curtea de Apel pe 17 februarie 2015 a aprobat decizia judecătoarei Moscalciuc privind recursul lui Creciun.

    Participanţii conferinţei de presă au accentuat că îşi doresc ca şi Dolghieru, şi Pleşca să atragă atenţie la ce se întâmplă în judecătoriile pe care le conduc.
    „Dorim ordine în instanţele de judecată, societatea are dreptul să ştie cine şi cu ce scop a ordonat asemenea decizii ale judecătorilor (Ţurcanu şi Moscalciuc), care le-au fost motivele”, a menţionat Căldare.

    Denis Ureche şi Igor Căldare au spus că Alexei Creciun formal conduce două companii, căror BEM le-a acordat 2,9 mil. de euro. Banii nu au fost returnaţi şi puţin probabil că vor fi cândva returnaţi.

     
     
  • Creţu — „trofeul” vânătorilor VIP

    Astfel, Gheorghe Creţu este singurul care va plăti pentru crima de acum doi ani, de la vânătoarea din Pădurea Domnească, la care au participat mai multe persoane importante, ca procurorul general de atunci, Valeriu Zubco sau preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca.

    Astfel, Gheorghe Creţu este singurul care va plăti pentru crima de acum doi ani, de la vânătoarea din Pădurea Domnească, la care au participat mai multe persoane importante, ca procurorul general de atunci, Valeriu Zubco sau preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca.

     

     
  • Unde a dispărut Papuc sau cât de penibilă e justiția din Moldova

    Din ziua în care s-a aflat că fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, cel ce timp de vreo 7 ani din regimul Voronin a transformat o poliție criminalizată într-una care slujea un singur criminal, a fost condamnat la 4 ani de pușcărie, prietenii, cunoscuții, mă tot întreabă ce s-a întâmplat.
    Ei bine, deși a trecut o săptămână de la acea condamnare, una cu executare, apropo, care trebuia pusă în aplicare imediat de la anunțarea sentinței, nici eu nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat cu adevărat.
     În toată această perioadă am încercat să mă informez. Să aflu cum a fost posibilă o astfel de sentință. De ce ea a venit acum. Și dacă a venit, de ce Papuc este în libertate și nu la pușcărie.
    Am aflat doar câteva lucruri ciudate, dar și interesante. Unul dintre ele era că, spre exemplu, unii procurori au fost chiar mai surprinși decât noi de decizia instanței, pentru că, potrivit lor, cazul era unul dificil, iar dovezile s-au tot „subțiat” în ultimii 5 ani.

    Din ziua în care s-a aflat că fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, cel ce timp de vreo 7 ani din regimul Voronin a transformat o poliție criminalizată într-una care slujea un singur criminal, a fost condamnat la 4 ani de pușcărie, prietenii, cunoscuții, mă tot întreabă ce s-a întâmplat.
    Ei bine, deși a trecut o săptămână de la acea condamnare, una cu executare, apropo, care trebuia pusă în aplicare imediat de la anunțarea sentinței, nici eu nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat cu adevărat.
     În toată această perioadă am încercat să mă informez. Să aflu cum a fost posibilă o astfel de sentință. De ce ea a venit acum. Și dacă a venit, de ce Papuc este în libertate și nu la pușcărie.
    Am aflat doar câteva lucruri ciudate, dar și interesante. Unul dintre ele era că, spre exemplu, unii procurori au fost chiar mai surprinși decât noi de decizia instanței, pentru că, potrivit lor, cazul era unul dificil, iar dovezile s-au tot „subțiat” în ultimii 5 ani.


    Un alt lucru ciudat e că din completul de judecători a făcut parte și Ion Pleșca, președintele Curții de Apel, individul care s-a aflat la celebra vânătoare din Pădurea Domnească și care, în cadrul alegerilor din 5 aprilie 2009, se afla pe lista AMN, devenind ulterior deputat. Deci, după logică, Pleșca ăsta n-ar fi avut ce să caute în complet.

    Apoi, cică greul sentinței s-ar fi bazat nu pe abuz de putere sau neglijență în serviciu (cazul 7 aprilie), ci mai degrabă pentru închirierea ilegală a unor spații ale MAI.
         Mai mult decât atât, pe aceste capete de acuzare, atât Papuc cât și Botnari, cel care a luat doi ani cu suspendare, au fost achitați de către Judecătoria Centru prin 2011.
        Brusc, în 2015, în pline negocieri privind formarea unei alianței de guvernare și insistența unora pe depolitizarea justiției și aducerea unei misiuni europene în acest sens, explodează bomba! Papuc e condamnat, justiția își face treaba, televiziunile patriei discutau și salutau „decizia istorică”.
         Doar că bomba s-a dovedit a fi un fâs. În loc să-l avem astăzi pe Papuc la pușcărie, ăsta stă bine mersi în libertate, atât Curtea de Apel cât și poliția pasându-și vina reciproc.
         Din ce am mai aflat, poliția chipurile ar încerca să-l dea în căutare internațională, încât nu-l găsește pe ăsta să-l bage la răcoare. Ei însă dau vina pe Curtea de Apel, că n-ar emite o decizie în acest sens.
    De cealaltă parte, Curtea de Apel pasează vina asupra poliției, cică ăștia ar trebui să-l scoată pe Papuc din gură de șarpe și să-l facă să-și ispășească pedeapsa.
    Între timp, Plahotniuc a încropit o AME, în acordul de constituire al căreia scrie ceva de justiție, de reformare și depolitizare. Desigur, acolo nu e nimic scris de o misiune europeană de supremație a legii.
    Dar ce ne trebuie nouă misiune? Ce, nu Gurin și Pleșca l-au condamnat pe Papuc la…zero minute de pușcărie?
    Un Papuc care, vorba fie între noi, ar trebui de mult să putrezească în vreo pușcărie, alături chiar de cei care l-au condamnat și mulți, mulți alții. Dar, asta e Moldova, țara cu cel mai corupt sistem de justiție din lume. O spun studiile internaționale.
    sursa: independent.md


     
  • Președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, și alți 4 magistrați, verificați de CNI

    Astfel, Comisia s-a autosesizat și a inițiat proceduri de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății de către:
    Ala Cobăneanu, judecător al Curții Supreme de Justiție;
    Vladislav Clima, vicepreședinte al Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău;
    Corina Ursachi, judecător al Judecătoriei Buiucani;
    Ion Pleșca, președinte al Curții de Apel Chișinău.

    Astfel, Comisia s-a autosesizat și a inițiat proceduri de control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății de către:
    Ala Cobăneanu, judecător al Curții Supreme de Justiție;
    Vladislav Clima, vicepreședinte al Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău;
    Corina Ursachi, judecător al Judecătoriei Buiucani;
    Ion Pleșca, președinte al Curții de Apel Chișinău.

     
  • Судьи Плешка, Мельничук, Клима и Урсаки в поле зрения НАК

    Много вопросов у членов НАК и к имуществу председателя Апелляционной палаты Кишинева Иону Плешка. Согласно поданной им декларации, что погряз в долгах. Он брал несколько кредитов в банкам на сумму до 18 млн леев, несколько раз закладывая одну и ту же квартиру. Также доходы семьи с трудом превышают 200 тыс. леев. Ранее СМИ писали, что получателем кредитов по документам является не Ион Плешка, а мясокомбинат, а котором сын судьи владеет 25% акций. Плешка был одним из тех 30 судей, прокуроров, чиновников и бизнесменов, которые участвовали в браконьерской охоте в Пэдуря Домняскэ, на которой был убит бизнесмен Сорин Пачу.

    Много вопросов у членов НАК и к имуществу председателя Апелляционной палаты Кишинева Иону Плешка. Согласно поданной им декларации, что погряз в долгах. Он брал несколько кредитов в банкам на сумму до 18 млн леев, несколько раз закладывая одну и ту же квартиру. Также доходы семьи с трудом превышают 200 тыс. леев. Ранее СМИ писали, что получателем кредитов по документам является не Ион Плешка, а мясокомбинат, а котором сын судьи владеет 25% акций. Плешка был одним из тех 30 судей, прокуроров, чиновников и бизнесменов, которые участвовали в браконьерской охоте в Пэдуря Домняскэ, на которой был убит бизнесмен Сорин Пачу.

     

     
     
  • Ion Pleșca, chemat la raport în cazul Grawe Carat

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, va trebui să dea explicaţii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii referitor la modul de distribuire a unei cereri de recuzare în dosarul companiei de asigurări Grawe Carat, informează jurnal.md.

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, va trebui să dea explicaţii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii referitor la modul de distribuire a unei cereri de recuzare în dosarul companiei de asigurări Grawe Carat, informează jurnal.md.

     
  • „Adevărul“ a câştigat şi la Curtea de Apel procesul cu Moldindconbank în dosarul intentat după publicarea investigaţiei despre judecătorul Ion Pleşca

    Curtea de Apel din Bălţi a respins astăzi cererea Moldindconbank împotriva ziarului „Adevărul“ prin care banca pretindea plata unor despăgubiri de 200.000 de lei. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Moldindconbank şi Victoriabank contra „Adevărul“ Adevărul învinge mereu. Aşa e într-o „poveste de succes“ Avocatul Roman Zadoinov, care a apărat interesele ziarului în acest proces, a declarat că instanţa a respins ca nefondată cererea şi în plus banca a încălcat procedurile de depunere a cererii. Potrivit avocatului informaţia publicată de „Adevărul“ în investigaţia "Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la bănci“ nu a atins interesele Moldindconbank. "Presa are dreptul să publice informaţii despre persoane publice. Dacă ziarul ar fi afectat interesele magistratului Pleşca, acesta ar trebuit să se adreseze în instanţă şi nicidecum banca“, a precizat Roman Zadoinov.

    Curtea de Apel din Bălţi a respins astăzi cererea Moldindconbank împotriva ziarului „Adevărul“ prin care banca pretindea plata unor despăgubiri de 200.000 de lei. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Moldindconbank şi Victoriabank contra „Adevărul“ Adevărul învinge mereu. Aşa e într-o „poveste de succes“ Avocatul Roman Zadoinov, care a apărat interesele ziarului în acest proces, a declarat că instanţa a respins ca nefondată cererea şi în plus banca a încălcat procedurile de depunere a cererii. Potrivit avocatului informaţia publicată de „Adevărul“ în investigaţia "Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la bănci“ nu a atins interesele Moldindconbank. "Presa are dreptul să publice informaţii despre persoane publice. Dacă ziarul ar fi afectat interesele magistratului Pleşca, acesta ar trebuit să se adreseze în instanţă şi nicidecum banca“, a precizat Roman Zadoinov.

    Decizia Curţii de Apel din Bălţi vine să confirme încă o dată că ziarul a procedat cu bună credinţă atunci când a publicat articolul. La 5 iunie 2013 judecătoria Buiucani din Chişinău a respins cererea băncii, care pretindea despăgubiri de 200.000 de lei.

     

     
  • Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, ar putea fi SANCŢIONAT

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, ar putea fi sancţionat pentru faptul că a participat la vânătoarea din Pădurea Domnească. Consiliul Superior al Magistraturii va examina, astăzi, o solicitare în acest sens, venită din partea Comisiei parlamentare de anchetă în cazul morţii lui Sorin Paciu. Acum o săptămână, CSM a respins solicitarea Comisiei de anchetă de a-l suspenda pe Ion Pleşca din funcţie. Membrii Comisiei şi-au motivat cererea, spunând că magistratul a încălcat normele etice şi Legea cu privire la statutul judecătorului.

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, ar putea fi sancţionat pentru faptul că a participat la vânătoarea din Pădurea Domnească. Consiliul Superior al Magistraturii va examina, astăzi, o solicitare în acest sens, venită din partea Comisiei parlamentare de anchetă în cazul morţii lui Sorin Paciu. Acum o săptămână, CSM a respins solicitarea Comisiei de anchetă de a-l suspenda pe Ion Pleşca din funcţie. Membrii Comisiei şi-au motivat cererea, spunând că magistratul a încălcat normele etice şi Legea cu privire la statutul judecătorului.

     
  • Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la bănci

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Magistratul nu vede nicio problemă, în timp ce alţi jurişti susţin că astfel de credite pot fi considerate favoruri.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând acelaşi apartament. Magistratul nu vede nicio problemă, în timp ce alţi jurişti susţin că astfel de credite pot fi considerate favoruri.

    Aţi încercat vreodată să contractaţi un credit de la o bancă? Nu avem în vedere credite de consum de câteva mii de lei. Încercaţi să împrumutaţi, de exemplu, o sumă de un milion de lei şi mai mult şi veţi constata că va trebui să dispuneţi de un gaj ce acoperă împrumutul în proporţie de 140% din valoarea acestuia. Regula nu este valabilă însă şi în cazul unor „persoane alese“, printre care se numără şi judecătorul Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău. Datele de care dispunem arată că Ion Pleşca şi familia sa au  împrumut de la două bănci din Moldova câteva zeci de milioane de lei. Lipsa declaraţiei de venit pe pagina Curţii de Apel şi pe cea a Consiliului Superior al Magistraturii nu ne permite să afirmăm dacă magistratul a declarat aceste împrumuturi şi dacă câştigă suficient pentru a rambursa banii.

     
  • Судья Плешка: На охоте нас было четверо

    Председатель Кишиневской апелляционной палаты Ион Плешка заявил, что депутаты и министры не принимали участия в охоте в заповеднике «Пэдуря Домняскэ», о чём рассказал сегодня мэр Кишинева Дорин Киртоакэ.
    Ион Плешка заявил телеканалу ProTV, что в охоте участвовали только четыре официальных лица, имена которых уже известны, а "остальные были охотниками из Ниспорен и Фалешт".
    "Знаю только тех, кто был назван. Других имен не знаю. Были только Ион Лупу из «Moldsilva», Валерий Зубко, Георгий Крецу и я", - сказал Ион Плешка. Он также сообщил, что входил в ту группу с Валерием Зубко, "которая не имеет отношения к произошедшему инциденту".

    Председатель Кишиневской апелляционной палаты Ион Плешка заявил, что депутаты и министры не принимали участия в охоте в заповеднике «Пэдуря Домняскэ», о чём рассказал сегодня мэр Кишинева Дорин Киртоакэ.
    Ион Плешка заявил телеканалу ProTV, что в охоте участвовали только четыре официальных лица, имена которых уже известны, а "остальные были охотниками из Ниспорен и Фалешт".
    "Знаю только тех, кто был назван. Других имен не знаю. Были только Ион Лупу из «Moldsilva», Валерий Зубко, Георгий Крецу и я", - сказал Ион Плешка. Он также сообщил, что входил в ту группу с Валерием Зубко, "которая не имеет отношения к произошедшему инциденту".

     

     
  • Председатель Апелляционной палаты Кишинева Ион Плешка может быть наказан

    Председателя Апелляционной палаты Кишинева Иона Плешку могут наказать за участие в охоте в заповеднике Пэдуря Домняскэ. Высший совет магистратуры рассмотрит сегодня соответствующее обращение парламентской комиссии по расследованию обстоятельств смерти Сорина Пачу.

    Председателя Апелляционной палаты Кишинева Иона Плешку могут наказать за участие в охоте в заповеднике Пэдуря Домняскэ. Высший совет магистратуры рассмотрит сегодня соответствующее обращение парламентской комиссии по расследованию обстоятельств смерти Сорина Пачу.

     

     
  • Ion Pleșca: Nu cred că justiţia este subiectul pe seama căruia trebuie să se facă speculaţii

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, a fost anterior deputat în Parlamentul Republicii Moldova în trei legislaturi, preşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
    Anterior, pe parcursul a 25 de ani, a activat în calitate de judecător şi preşedinte la Judecătoria sectorului Botanica din capitală. Este căsătorit, are doi copii. În luna septembrie, preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti i-a acordat distincţia de stat „Ordinul de Onoare”.
    - Domnule Pleşca, spre deosebire de perioada când eraţi deputat, din momentul când aţi fost numit în calitate de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, nu aţi avut prea multe apariţii publice. Uneori se creează impresia că evitaţi contactele cu presa.

    Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, a fost anterior deputat în Parlamentul Republicii Moldova în trei legislaturi, preşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
    Anterior, pe parcursul a 25 de ani, a activat în calitate de judecător şi preşedinte la Judecătoria sectorului Botanica din capitală. Este căsătorit, are doi copii. În luna septembrie, preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti i-a acordat distincţia de stat „Ordinul de Onoare”.
    - Domnule Pleşca, spre deosebire de perioada când eraţi deputat, din momentul când aţi fost numit în calitate de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, nu aţi avut prea multe apariţii publice. Uneori se creează impresia că evitaţi contactele cu presa.

    - Este o impresie greşită. Anterior am fost om politic, aşa că sunt conştient cât de importantă este comunicarea cu presa. În realitate, am acceptat de fiecare dată orice solicitare din partea presei de a comenta o situaţie sau alta. Sigur că există și excepţii când am fost mai rezervat cu presa. Mă refer în special la solicitările de a comenta anumite aspecte din dosarele care se află pe rolul instanţei pe care o conduc. În asemenea cazuri nu am oferit și nici nu voi oferi detalii, deoarece legea nu-mi permite să o fac. În general am o relaţie bună cu presa, cu anumite excepţii, când se acţionează fără bună-credinţă.

     

     
  • На нет – и суда нет! Как олигархи захватили в Молдове судебную систему… (Богдан Цырдя)

    Речь идет о проведение повторных выборов мэра в Кишиневе, запрете унионистских маршей и партий, изъятии истории румын и восстановлении интегрированной истории,  разбирательства по отказу ЦИК начать процедуру референдума.  Все эти попытки, как правило, благополучно проваливались. Чаще всего – в Кишиневской Апелляционной Палате, где балом правит господин Ион Плешка.

    Речь идет о проведение повторных выборов мэра в Кишиневе, запрете унионистских маршей и партий, изъятии истории румын и восстановлении интегрированной истории,  разбирательства по отказу ЦИК начать процедуру референдума.  Все эти попытки, как правило, благополучно проваливались. Чаще всего – в Кишиневской Апелляционной Палате, где балом правит господин Ион Плешка.

     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU