Știri

• IREVOCABIL: Statul va plăti despăgubiri de 750 de mii de lei judecătorului reținut în flagrant cu 200 de USD, dar achitat ulterior de instanțe

  750 de mii de lei în calitate de despăgubiri și salariu restant urmează să achite statul lui Gheorghe Popa, primul magistrat reținut în flagrant cu mită în perioada reformei justiției. La aproape șase ani după ce a fost arestat în timp ce ar fi primit 200 de USD drept mită de la un avocat, judecătorul Gheorghe Popa a învins la […]

  Citiţi mai departe

  750 de mii de lei în calitate de despăgubiri și salariu restant urmează să achite statul lui Gheorghe Popa, primul magistrat reținut în flagrant cu mită în perioada reformei justiției. La aproape șase ani după ce a fost arestat în timp ce ar fi primit 200 de USD drept mită de la un avocat, judecătorul Gheorghe Popa a învins la CSJ, într-un litigiu în care a solicitat despăgubiri morale și materiale de 1,6 milioane de lei.

  Printr-o încheiere din 5 iunie 2019, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari și Svetlana Filincova au declarat inadmisibile recursurile declarate de  Procuratura Generală (PG), Ministerul Justiției (MJ) și Ministerul Finanțelor (MF) în litigiul intentat de fostul judecător, menținând astfel decizia Curții de Apel (CA) Chișinău, prin care, din contul statului în cele ale judecătorului urmau să fie transferați 750 de mii de lei, dintre care 535 de mii reprezintă salariul pentru perioada în care a fost în imposibilitatea de a se prezenta la serviciu, iar ceilalți bani, prejudiciul moral, dar și serviciile avocaților de care a avut nevoie în perioada în care a fost judecat.

   

  CSJ: Recursurile au fost depuse în lipsa probelor

  „Criticile invocate de PG, MJ şi MF nu pot duce la admisibilitatea recursurilor…, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenţilor cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului”, argumentează magistrații de la CSJ.

  „Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunţită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greşelilor anume imputate instanţei de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează”, susțin judecătorii instanței supreme. Abordarea recurenţilor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile”, remarcă cei trei judecători de la CSJ.

  Încheierea este irevocabilă și urmează să fie pusă în aplicare de către un executor judecătoresc după ce, anterior, judecătorii de la prima instanță, iar ulterior și cei de la CA Chișinău au constatat că „suspendarea intimatului din funcţie a avut loc pentru motive independente de voinţa acestuia, astfel încât acesta a fost privat din acest motiv de posibilitatea de a desfăşura activitatea aferentă funcţiei deţinute, iar achitarea intimatului instituie obligaţia statului de a înlătura consecinţele înaintării învinuirii nefondate şi, astfel, a suspendării din funcţie, indiferent de legalitatea acestei suspendări”.

  Gheorghe Popa, care a revenit în funcție anul trecut susține însă că, cei 750 de mii de lei nu pot înlocui „calvarul” prin care a trecut. „Suma nu că nu este echitabilă, dar tot ce a fost nu se compară în bani. Prin ce am trecut eu nu se compară în bani, înțelegeți? Acolo, vreo 500 de mii sunt salariul care trebuia să-l primesc. Eu trebuia să primesc salariul pentru perioada în care nu am fost la lucru fără judecată, din moment ce este hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de repunere în funcție. Dar, asta e. Sigur că banii nu pot fi echivalentul la tot prin ce eu am trecut”, susține Popa.

  ZdG a scris anterior că, la 26 octombrie 2018, judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chişinău, oficiul Buiucani, a acceptat, în mare parte, solicitările din cererea depusă de Gheorghe Popa și a dispus ca acestuia să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică.

  În rest, a respins solicitările lui Gheorghe Popa care, atunci când s-a adresat în judecată, a cerut 1 milion de lei cu titlu de prejudiciu moral şi alţi 584,19 mii de lei cu titlu de prejudiciu material, inclusiv 561,86 mii de lei – plăţi salariale pe perioada suspendării din funcţia de judecător, de la 22 octombrie 2013 până la 1 august 2017, alţi 15 mii lei cu titlul de cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată la examinarea cauzei penale şi 7,3 mii de lei cu titlu de costuri pentru combustibilul consumat pentru deplasările la şedinţele de judecată. În total, prima instanţă a decis că statul trebuie să-i ofere lui Gheorghe Popa suma de 776,8 mii de lei.

  Magistratul Gheorghe Popa s-a adresat în judecată după ce, în iulie 2017, a fost repus în funcţie, fiind achitat de instanţele de judecată. Ulterior, acesta a depus o cerere la Judecătoria Orhei, instanţă care, după reforma administrativă, a absorbit Judecătoria Teleneşti, fostul loc de muncă al judecătorului și a solicitat achitarea salariului, a plăţilor pentru concediile anuale şi alte plăţi care i se cuveneau pe perioada suspendării din funcţia de judecător.

  În noiembrie 2017, preşedintele Judecătoriei Orhei l-a informat oficial că prejudiciul moral şi material, conform legii, este achitat de stat prin intermediul MJ. Astfel că, judecătorul s-a adresat cu o altă cerere la MJ. Instituţia, însă, i-a respins-o, pe motiv că „achitarea salariului şi a altor plăţi prevăzute de lege pe perioada suspendării din funcţia de judecător nu poate avea loc din cauza neexercitării funcţiei pe toată aceasta perioadă, luând în considerare că suspendarea din funcţie se datora unor circumstanţe ce nu depind de voinţa angajatorului”. Gheorghe Popa, a acţionat MJ, dar şi MF, în judecată, în luna iulie 2018. La un an de la intentarea acțiunii, litigiul a fost finalizat la CSJ.

  Reținut în flagrant cu 200 de USD în 2013, dar achitat definitiv în 2017

  Gheorghe Popa a fost reţinut pe 11 octombrie 2013, pe motiv că ar fi primit de la avocatul Andrei Durnea 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii de atunci, care scria că acesta ar fi un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului în prima instanță.

  Pe 8 aprilie 2014, într-o sală plină de jurnalişti, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, promovat ulterior la CSJ, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare. Decizia urma însă să fie executată după ce, pe dosar, se pronunţa şi CA Chişinău. Acolo însă, judecătorii l-au disculpat, iar ulterior, instanţele au decis achitarea lui Gheorghe Popa prin hotărâri definitive şi irevocabile.

  „Acţiunile avocatului Durnea Andrei în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, menţionau judecătorii de la CSJ, în motivarea deciziei prin care s-a confirmat achitarea lui Popa. Mai mult, magistraţii instanţei supreme au ajuns la concluzia că exista „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”, cu referire la Centrul Național Anticorupție, condus atunci de Viorel Chetraru, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi și Procuratura Anticorupție, șeful căreia era Eduard Harunjen, actualul procuror general.

  Sursa: zdg.md

• Statul rămâne bun de plată: Dosarul judecătorului Popa vs Ministerul Justiției. Hotărârea Curții de Apel

  Curtea de Apel Chișinău a decis că statul trebuie să-i achite judecătorului Gheorghe Popa suma de aproximativ 750 de mii de lei, inclusiv cei 200 de mii de lei în calitate de prejudiciu moral, stabiliți de Judecătoria Chișinău. Instanța de apel a admis, la 5 februarie 2019, apelurile declarate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției și a modificat parțial hotărârea […]

  Citiţi mai departe

  Curtea de Apel Chișinău a decis că statul trebuie să-i achite judecătorului Gheorghe Popa suma de aproximativ 750 de mii de lei, inclusiv cei 200 de mii de lei în calitate de prejudiciu moral, stabiliți de Judecătoria Chișinău. Instanța de apel a admis, la 5 februarie 2019, apelurile declarate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției și a modificat parțial hotărârea primei instanțe care a decis că magistratul trebuie să primească suma de 776 de mii de lei.

  Conform informațiilor oferite pentru ZdG de părțile din proces, instanța de judecată a modificat doar parțial hotărârea primei instanțe, tăind doar un salariu din cele care urmează să-i fie achitate judecătorului pentru perioada absenței de la serviciu. Hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău încă nu a fost publicată, iar conform reprezentanților instanței, acest lucru se va produce în termen de 30 de zile de la data pronunțării ei. Aceștia au refuzat să ne ofere dispozitivul hotărârii sau alte detalii despre proces. 

  „Instanța a tăiat un salariu. În rest, suma a fost păstrată. Punctul final în acest dosar îl va pune Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Până atunci, nu vă pot spune nimic”, ne-a declarat judecătorul Gheorghe Popa, dosarul căruia, ZdG l-a oglindit încă de la primele ședințe de judecată.

  Prima instanță a decis că statul trebuie să-i achite judecătorului 776 mii de lei

  La 26 octombrie 2018, Judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chişinău, oficiul Buiucani, a acceptat, în mare parte, solicitările din cererea depusă de Gheorghe Popa. Acesta a dispus ca lui Popa să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forţat de la serviciu, dar şi prejudiciul material pentru asistenţa juridică. În rest, a respins solicitările lui Gheorghe Popa care atunci când s-a adresat în judecată a solicitat 1 milion de lei cu titlu de prejudiciu moral şi alţi 584,19 mii de lei cu titlu de prejudiciu material, inclusiv 561,86 mii de lei – plăţi salariale pe perioada suspendării din funcţia de judecător, de la 22 octombrie 2013 până la 1 august 2017, alţi 15 mii lei cu titlul de cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată la examinarea cauzei penale şi 7,3 mii de lei cu titlu de costuri pentru combustibilul consumat pentru deplasările la şedinţele de judecată. În total, prima instanţă a decis că statul trebuie să-i ofere lui Gheorghe Popa suma de 776,8 mii de lei.

  Magistratul Gheorghe Popa s-a adresat în judecată după ce, în iulie 2017, a fost repus în funcţie, fiind achitat de toate instanţele de judecată. Ulterior, acesta a depus o cerere la Judecătoria Orhei, instanţă care, după reforma administrativă, a absorbit Judecătoria Teleneşti, fostul loc de muncă al judecătorului și a solicitat achitarea salariului, a plăţilor pentru concediile anuale şi alte plăţi care i se cuveneau pe perioada suspendării din funcţia de judecător. În noiembrie 2017, preşedintele Judecătoriei Orhei l-a informat oficial că prejudiciul moral şi material, conform legii, este achitat de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei (MJ). Astfel că, judecătorul s-a adresat cu o altă cerere la MJ. Instituţia, însă, i-a respins-o, pe motiv că „achitarea salariului şi a altor plăţi prevăzute de lege pe perioada suspendării din funcţia de judecător nu poate avea loc din cauza neexercitării funcţiei pe toată aceasta perioadă, luând în considerare că suspendarea din funcţie se datora unor circumstanţe ce nu depind de voinţa angajatorului”. Gheorghe Popa, asistat de avocata Nelly Babcinschi, a acţionat MJ, dar şi Ministerul Finanţelor, în judecată în luna iulie 2018.

   

  Reținut pentru suma de 200 de USD, dar achitat de CSJ

  Gheorghe Popa a fost reţinut pe 11 octombrie 2013, pe motiv că ar fi primit de la avocatul Andrei Durnea 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, care scria că acesta ar fi un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului. Pe 8 aprilie 2014, într-o sală plină de jurnalişti, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare. Decizia urma însă să fie executată după ce pe dosar se pronunţa şi Curtea de Apel Chişinău. Acolo însă, judecătorii l-au disculpat, iar ulterior, instanţele au decis achitarea lui Gheorghe Popa prin hotărâri definitive şi irevocabile.

  „Acţiunile avocatului Durnea Andrei în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, menţionau judecătorii de la CSJ, în motivarea deciziei prin care s-a confirmat achitarea lui Popa. Mai mult, magistraţii instanţei supreme au ajuns la concluzia că exista „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”.
  Sursa: zdg.md

• Punct final în dosarul Popa: Judecătorul cere să-i fie achitat salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu

  Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a respins, ca „vădit neîntemeiat” recursul în anulare depus de Procuratura Generală în dosarul judecătorului Judecătoriei Telenești, Gheorghe Popa. Hotărârea este definitivă și irevocabilă și nu mai poate fi contestată de procurori. Astfel, dosarul primului judecător prins în flagrant cu mită din acest mileniu ajunge la final la exact patru ani […]

  Citiţi mai departe

  Plenul Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a respins, ca „vădit neîntemeiat” recursul în anulare depus de Procuratura Generală în dosarul judecătorului Judecătoriei Telenești, Gheorghe Popa. Hotărârea este definitivă și irevocabilă și nu mai poate fi contestată de procurori. Astfel, dosarul primului judecător prins în flagrant cu mită din acest mileniu ajunge la final la exact patru ani de la inițierea sa de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii anticorupție. Între timp, judecătorul a revenit la serviciu, cerând să primească salariul cuvenit pentru perioada în care, fără voia sa, nu și-a putut exercita meseria.

  Procuratura Generală (PG) a depus recurs în anulare în dosarul judecătorului Gheorghe Popa după ce instanța supremă a acceptat, în august 2017, achitarea acestuia, reținut în flagrant cu 200 de USD în octombrie 2013. Recursul a fost depus de Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, fiind înregistrat la CSJ, miercuri, 13 septembrie 2017. „Instanțele, contrar și gresit, interpretând jurisprudența CtEDO, au recunoscut provocarea. Această interpretare a făcut ca deciziile Curții de Apel și CSJ să fie afectate de un viciu fundamental admis în cazul procedurii precedente”, declara pentru ZdG Mircea Roșioru, după depunerea recursului în anulare în dosarul Gheorghe Popa.

  Roșioru: „E regretabil. Dar hotărârile irevocabile nu se comentează”

  Între timp, la 9 noiembrie 2017, Plenul Colegiului Penal al CSJ a decis că recursul depus de PG este „vădit neîntemeiat” și l-a considerat „inadmisibil”. Magistrații urmează să-și motiveze decizia pe data de 7 decembrie 2017. Anterior, Colegiul Penal al CSJ a ajuns la concluzia că dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de către ofiţerii CNA şi procurori cu 200 USD în octombrie 2013 a fost o provocare pusă la cale de către organele de drept”. „Asta e. E regretabil. Dar hotărârile irevocabile nu se comentează”, a declarat, pentru ZdG, Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general.

   

  Gheorghe Popa, între timp, a revenit la serviciu, fiind judecător la Judecătoria Orhei cu sediul la Telenești, după ce, în luna iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anulat suspendarea dispusă pe numele acestuia în luna octombrie 2013. Ulterior, judecătorul s-a adresat Veronicăi Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, cu o solicitare prin care a cerut să-i fie achitat salariul pentru perioada în care a lipsit, fără voia sa, de la serviciu, din octombrie 2013 până în iulie 2017 (aproximativ 3 ani și 9 luni). La rândul său, Veronica Cupcea a adresat un demers către CSM, solicitând examinarea chestiunii și alocarea mijloacelor financiare. În ședința din 31 octombrie, membrii CSM au decis să amâne luarea unei decizii. Subiectul a fost pus și pe ordinea de zi a ședinței din 14 noiembrie. De această dată, membrii CSM au examinat solicitarea președintei Judecătoriei Orhei, dar au decis că nu ar fi de competența lor luarea unei decizii.

  „S-a decis că această cerere nu este de competența CSM. Faptul că el a depus cerere pentru a primi salariul pe perioada în care a lipsit forțat de la serviciu este corect, faptul că s-a adresat inițial în instanța în care activează, la fel, este corect. Deja, cei de pe loc trebuie să decidă dacă acceptă sau nu recunosc acțiunea și să-i explice acestuia că poate să apeleze în instanța de judecată. Mai e o problemă. În aceste situații, conform legii privind repararea prejudiciului cauzat de organele de drept, repararea prejudiciului material și moral este pusă pe seama statului. Sunt numeroase dosare, este deja o practică judiciară în acest sens, prin care persoanele care se adresează obțin câștig de cauză. Să subliniați că noi nu am discutat dacă el are sau nu are dreptul să primească bani și cât, ci doar care este instituția la care judecătorul Popa trebuie să se adreseze. S-a decis doar că nu CSM este instituția la care el trebuie să apeleze”, explică Dumitru Visternicean, membru al CSM, raportor în acest caz.

  Conform unor calcule sumare, pentru cei aproape 4 ani în care a lipsit de la serviciu, Popa ar urma să încaseze aproximativ 600 de mii de lei, sumă pe care au primit-o judecători de la Judecătoria Orhei în ultimii 3 ani și 9 luni pentru exercitarea meseriei, fără a ține cont de alte plăți pe care le-ar fi putut primi în această perioadă. Conform declarației de avere și interese depusă de Gheorghe Popa pentru anul 2016, acesta nu a avut niciun venit, fiind suspendat din funcție. Familia Popa afirmă că a trăit din banii obținuți din munca de peste hotare de către soția judecătorului – 185 de mii de lei.

  Gheorghe Popa a fost reţinut pe 11 octombrie 2013, pe motiv că ar fi primit de la avocatul Andrei Durnea 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, care scria că acesta ar fi un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului. Pe 8 aprilie 2014, într-o sală plină de jurnalişti, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare. Decizia urma însă să fie executată după ce pe dosar se pronunța și Curtea de Apel Chișinău. Acolo însă, judecătorii l-au disculpat, iar ulterior, instanțele au decis achitarea lui Gheorghe Popa prin hotărâri definitive și irevocabile.
  Sursa: zdg.md

• Judecător condamnat şi apoi achitat pentru luare de mită cere să-i fie plătit salariul pentru patru ani cât a lipsit de la serviciu

  Un judecător care în 2014 a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar apoi achitat, îşi cere salariul pentru cei aproape patru ani cât a lipsit de la serviciu. Este vorba despre Gheorghe Popa, judecătorul de la Teleneşti care a fost acuzat că ar fi luat 200 de dolari pentru a scoate de pe rol […]

  Citiţi mai departe

  Un judecător care în 2014 a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar apoi achitat, îşi cere salariul pentru cei aproape patru ani cât a lipsit de la serviciu. Este vorba despre Gheorghe Popa, judecătorul de la Teleneşti care a fost acuzat că ar fi luat 200 de dolari pentru a scoate de pe rol o cerere. După ce a fost eliberat de orice vină, Popa cere acum leafa şi adaosurile salariale pentru perioada în care a fost cercetat penal. Subiectul va fi discutat marţi, 31 octombrie, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.

  „Contabilitatea va face calculele. Eu nu am calculat despre ce sumă e vorba, dar cer să-mi fie achitat salariul şi alte plăţi care mi se cuvin pentru perioada în care am lipsit. Este vorba despre trei ani şi zece luni”, a declarat pentru Anticorupţiejudecătorul Gheorghe Popa, revenit în funcţie acum câteva luni. 

  Judecătorul Gheorghe Popa a fost învinuit de către Procuratura Anticorupţie pentru că, în octombrie 2013, aflându-se în biroul său de serviciu din cadrul Judecătoriei Teleneşti, având spre examinare o cauză civilă privind încasarea datoriei, a acceptat de la pârât, prin intermediul avocatului său, 200 de dolari pentru scoaterea de pe rol a cererii reclamantului. După ce a scos cererea reclamantului de pe rol, a doua zi, în biroul său, Gheorghe Popa a primit banii de la apărător, fiind documentat şi reţinut în flagrant. Instanţa de fond l-a condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, iar Curtea de Apel Chişinău l-a disculpat. Instanţa a dispus încetarea procesului penal pentru că fapta judecătorului de la Teleneşti, suspendat din funcţie, nu a constituit o infracţiune, ci o contravenţie, iar procesul contravenţional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripţie. Şi Curtea Supremă de Justiţie s-a expus pe marginea cazului, care, la fel, l-a achitat pe Gheorghe Popa. Potrivit Ziarului de Gardă, atât Curtea de Apel Chişinău, cât şi Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut că la mijloc a fost o provocare, înscenată de organele de drept. 

  Anterior, în februarie 2016, într-un comunicat e presă, reprezentanţii Procuraturii Generale declarau că hotărârea instanţei de apel a fost vădit ilegală. „Procuratura îşi exprimă dezacordul cu modul în care a fost examinat dosarul şi interpretate circumstanţele cauzei. Totodată, se exprimă îngrijorare faţă de încercările repetate de a crea astfel de practici pe cazuri de corupţie, abordări similare fiind aplicate anterior în ordine de apel şi în cazul unui procuror din raionul Floreşti, la fel documentat şi reţinut în flagrant în momentul primirii mitei”, se arăta în comunicatul de presă al PG.
  Sursa: jurnal.md

• Cum a motivat CSJ achitarea judecătorului Popa pentru provocare la comiterea infracţiunii

  Dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie şi procurori cu 200 USD în toamna anului 2013, a fost o provocare pusă la cale de către organele de drept. Este concluzia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie făcută publică la 17 august 2017, atunci când s-a pus punct examinării dosarului […]

  Citiţi mai departe

  Dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie şi procurori cu 200 USD în toamna anului 2013, a fost o provocare pusă la cale de către organele de drept. Este concluzia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie făcută publică la 17 august 2017, atunci când s-a pus punct examinării dosarului magistratului, care a durat aproape patru ani. „Acţiunile avocatului Durnea Andrei în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, menţionează judecătorii de la CSJ, în motivarea deciziei prin care s-a confirmat achitarea lui Popa. Mai mult, magistraţii instanţei supreme au ajuns la concluzia că există „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”. Un magistrat din completul de la CSJ a avut însă opinie separată.

  La 4 iulie 2017, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din preşedintele Petru Ursache şi judecătorii Vladimir Timofti, Constantin Alerguş, Ghenadie Nicolaev şi Petru Moraru, au pronunţat decizia finală în dosarul judecătorului Judecătoriei Teleneşti, Gheorghe Popa, reţinut în flagrant cu 200 de USD la 11 octombrie 2013, în biroul său de serviciu, la o zi după ce a emis o încheiere prin care a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată depusă de Veaceslav Bufteac împotriva lui Roman Buşovschi pentru încasarea unei datorii. Banii au fost transmişi de avocatul Andrei Durnea, care reprezenta interesele lui Roman Buşovschi. CSJ a respins recursul procurorilor şi a lăsat în vigoare decizia Curţii de Apel (CA) Chişinău din 8 decembrie 2016, prin care Gheorghe Popa a fost achitat „pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii”. Judecătorii de la Apel şi-au motivat atunci decizia prin faptul că infracţiunea încriminată judecătorului ar fi fost o provocare din partea organelor de drept. Ulterior, la 17 august 2017, magistraţii de la CSJ au publicat şi ei motivarea deciziei, făcând referire la aceleaşi aspecte.

  Motivele pentru care CSJ a acceptat achitarea judecătorului

   

  Curtea Supremă de Justiție a constatat că judecătorul Gheorghe Popa, prins în flagrant cu 200 de USD, a fost ținta unei provocări din partea CNA-ului și a procurorilor anticorupție

  Colegiul penal lărgit al CSJ menţionează că în plângerea depusă la Procuratura Anticorupţie (PA) pe 10 octombrie, Roman Buşovschi a susţinut că avocatul Andrei Durnea i-a comunicat că judecătorul Gheorghe Popa aşteaptă să primească suma de 200 de dolari SUA pentru că a dispus scoaterea cererii de pe rol în cauza civilă unde el avea calitatea de pârât, dar notează că despre circumstanţele în care a avut loc aşa-zisa „pretindere”, după cum rezultă şi din procesul-verbal de consemnare a plângerii, martorul Roman Buşovschi a aflat din spusele avocatului său, Andrei Durnea. Totodată, judecătorii afirmă că „pentru a fi prezentă o acţiune de pretindere în speţa dată, aceasta trebuie să se manifeste printr-o cerere/solicitare clară, ori într-o pretenţie vizând obiectul remunerării ilicite, care se poate manifesta verbal, în scris sau în formă concludentă, fiind inteligibilă pentru cel căruia i se adresează, indiferent dacă a fost satisfăcută sau nu. Dar, din declaraţiile martorului Andrei Durnea în speţa dată, nu se constată prezenţa unor asemenea acţiuni clare din partea inculpatului, or suma de 200 USD a fost estimată de martorul Durnea Andrei după propria apreciere, nu de către inculpatul Gheorghe Popa”, menţionează judecătorii de la CSJ. „În acelaşi sens, Colegiul penal lărgit stabileşte că instanţa de apel just a relatat că fără a exista probe/indici că inculpatul Popa Gheorghe pretinde mită, organul de urmărire penală i-a indicat lui Andrei Durnea că transmiterea urmează să aibă loc şi i-a alocat mijloacele financiare respective, evident, transformându-l în persoană privată, care a acţionat sub conducerea procurorilor Anticorupţie”.

  Colegiul Penal lărgit a stabilit şi faptul că, pe parcursul procesului penal, martorii „decisivi ai acuzării Roman Buşovschi şi Andrei Durnea au dat declaraţii contradictorii ce pun la dubiu credibilitatea acestora”. Instanţa face referire la declaraţiile lui Buşovschi din prima instanţă în care acesta a spus că „nu a colaborat anterior niciodată cu organele CNA şi a scris pentru prima dată o plângere” şi probele aduse de avocaţii lui Popa ulterior, prin care s-a demonstrat că acesta a colaborat anterior cu organele de drept, fiind denunţător în mai multe cazuri de corupţie. Totodată, CSJ face referire la circumstanţele stabilite la CA Chişinău, care demonstrau că Roman Buşovschi a fost ajutat să-şi schimbe viza de reşedinţă în r. Teleneşti de un colaborator de poliţie, care la rândul său a fost rugat de un superior, doar pentru ca cererea sa de chemare în judecată să fie examinată la Judecătoria Teleneşti. Aceste aspecte i-au făcut pe judecătorii de la CSJ să pună la îndoială faptul că procesul civil dintre Buşovschi şi Bufteac ar fi fost unul real, existând „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”.

  Un judecător a avut opinie separată: Cauza trebuia trimisă la rejudecare

  „Acţiunile lui Andrei Durnea în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului, fiind corectă soluţia de achitare a inculpatului Popa Gheorghe”, a concluzionat CSJ, care precizează că „rămâne constatat faptul că în cauza dată organul de urmărire penală, facilitând şi încurajând acţiunile lui Andrei Durnea, iniţial prin agentul confidenţial Roman Buşovschi, apoi şi de alţi colaboratori ai organelor de drept, care s-a lăsat influenţat la realizarea faptei de dare de mită, a purces la investigarea cauzei nu într-o manieră pasivă de supraveghere şi investigare a pretinsei activităţi criminale, dar în mod activ l-au sprijinit şi determinat pe acesta să acţioneze sub acoperire ca „participant la darea mitei”, prin oferirea banilor, sfaturilor, determinându-l pe acesta şi provocându-l ulterior pe inculpat la săvârşirea pretinsei infracţiuni de corupere pasivă, prin ce a fost admisă încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil”, anunţă CSJ. „În opinia Colegiului penal lărgit, partea apărării a fost activă în cadrul primei instanţe şi a instanţelor de apel şi a invocat şi demonstrat prin probe pertinente faptul cum Roman Buşovschi, care este colaborator confidenţial al organelor de drept, ca şi Durnea Andrei, care a acţionat ca un agent privat al organelor de drept, l-au provocat pe inculpatul Gheorghe Popa să accepte şi să primească mită „mohorici” 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol”, scrie în decizie.

  Judecătorul Ghenadie Nicolaev, unul dintre cei cinci magistraţi din complet, a avut opinie separată. El scrie în document că nu este de acord cu soluţia colegilor săi şi consideră că în cauza dată ar fi fost raţional de adoptat o hotărâre de admitere a recursului ordinar declarat, cu casarea totală a deciziei instanţei de apel şi remiterea la rejudecare în aceeaşi instanţă de apel, într-un alt complet de judecată, pe motiv că instanţa de apel a motivat insuficient decizia adoptată. „Cauzele penale în care se pretinde că inculpatul ar fi fost instigat la comiterea unei infracţiuni, merită o atenţie sporită din partea instanţelor la instrumentarea acestora, prin alte cuvinte chestiunea provocării trebuie analizată minuţios sub prisma jurisprudenţei CtEDO, cu indicarea directă şi concretă asupra metodei de instigare şi faptelor cărora aceasta se circumscrie. În speţă, în opinia instanţei de apel, Popa Gh. ar fi fost provocat să comită infracţiunea de corupere pasivă. Însă, consider că instanţa de apel, pentru a formula o motivare corespunzătoare vizavi de acţiunile provocatoare exercitate asupra lui Popa Gh., urma să indice concret cum s-au materializat acestea, adică prin ce modalităţi, acţiuni, cuvinte, gesturi, fapte etc.”, scrie Nicolaev.

  Procurorul general: „Analizăm atent hotărârea CSJ”

  Judecătorul Gheorghe Popa, care a revenit în funcţie la scurt timp după decizia CSJ din 4 iulie 2017, nu a dorit să discute cu noi despre sentinţă. La fel a procedat şi Octavian Iachimovschi, procurorul anticorupţie care a gestionat dosarul. „Din păcate, nu vă pot da niciun comentariu cu referire la decizie, având în vedere că procurorii nu sunt în drept să comenteze public deciziile CSJ”, ne-a transmis procurorul. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, cel care, la iniţierea dosarului era şeful PA, instituţie care a instrumentat dosarul, precizează că „analizăm atent hotărârea CSJ şi, în scurt timp, vom veni cu o claritate referitor la reacţia ulterioară a Procuraturii Generale”.
  sursa: zdg.md

• Gheorghe Popa, restabilit în funcție după ce CSJ a recunoscut că a fost „ținta” unei provocări a organelor de drept

  La o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) l-a achitat, Gheorghe Popa, judecătorul care în 2013 a fost reținut în flagrant cu mită și care are a fost condamnat de prima instanță la șapte ani de închisoare, revine în funcția de magistrat la Judecătoria Orhei, sediul Telenești. În ședința din 11 iulie, după trei ani și zece luni, timp în care […]

  Citiţi mai departe

  La o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) l-a achitat, Gheorghe Popa, judecătorul care în 2013 a fost reținut în flagrant cu mită și care are a fost condamnat de prima instanță la șapte ani de închisoare, revine în funcția de magistrat la Judecătoria Orhei, sediul Telenești. În ședința din 11 iulie, după trei ani și zece luni, timp în care a fost suspendat din funcție, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a aprobat cererea lui Gheorghe Popa  referitor la anularea suspendării. Magistratul Gheorghe Popa nu a fost prezent în ședință, solicitând examinarea cererii în lipsa sa, din motive de familie. 

  În 2013, în plin proces de reformare şi sub presiunea instituţiilor europene care au pompat zeci de milioane de euro în justiţia R. Moldova, a fost reţinut în flagrant, luând mită, un prim judecător.

  În octombrie 2013, Gheorghe Popa era magistrat la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut primind 200 USD de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii.Cazul a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, fiind prezentat ca un argument că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat.

  La 22 octombrie 2013, Gheorghe Popa a fost suspendat din funcție printr-o decizie a CSM.  Cinci luni mai târziu, la 8 aprilie 2014, magistratul Victor Boico de la fosta Judecătorie Buiucani pronunța pe numele lui o sentință de condamnare la închisoare cu executare pentru șapte ani și aplica o amendă record, de 160 de mii de lei. Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel.

  După 19 luni de examinare în instanța de apel, magistrații Gheorghe Iovu, Dina Rotarciuc și Ion Secrieru  îl pedepseau pe primul judecător din R. Moldova care în acest mileniu a fost reţinut în flagrant cu mită şi primul magistrat condamnat pentru că ar fi fost mituit cu o amendă penală.

  Ulterior, CSJ a trimis dosarul la rejudecare, pentru ca, în final, la 8 decembrie 2016, CA Chişinău să-l achite pe magistrat, iar alți trei judecători de la CSJ, Petru Ursache, Ghenadie Nicolae și Petru Moraru, la 4 iulie curent, să mențină decizia prin care judecătorul de la Telenești, reținut cu mare tam-tam în octombrie 2013, era declarat nevinovat.

  ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013-aprilie 2014. Atunci am relatat mai multe aspecte din dosarul în care şi judecătorul Popa, dar şi avocatul acestuia de atunci, Vasile Nicoară, au reclamat că, în realitate, ar fi fost o provocare, pusă la cale de organele de drept. „A fost o însce­nare, ca să mă ia cu orice preţ. La CNA, de mai multe ori mi s-a spus că, dacă-mi recu­nosc vina, îmi dau dru­mul acasă”, spunea anterior Popa.

  După trei ani şi jumătate, provocarea a fost recunoscută de instanţa de apel,  iar după trei ani și opt luni – de către Curtea Supremă de Justiție.

  „Reieşind din jurisprudenţa CtEDO, se impune concluzia că în baza unui simplu denunţ de genul celui depus de Buşovschi la PA, nu putea fi emisă ordonanţa de pornire a urmăririi penale în privinţa unui cetăţean, cu atât mai mult în privinţa unui judecător. Mai mult, în ordonanţa din 10 octombrie 2013 au fost indicate elemente precum „acceptarea” şi „primirea”, care denotă faptul că acţiunile autorităţilor au fost îndreptate intenţionat la provocarea anumitor circumstanţe pentru a le putea încadra la baza art. 324, Cod Penal. Or, la 10 octombrie 2013, nu au existat indici care ar permite să se reţină în ordonanţa de pornire a urmăririi penale a elementelor „acceptarea” şi „primirea”. Acestea puteau apărea, în mod legal, doar după 11 octombrie 2013 şi doar dacă evenimentele derulau fără rolul activ al organelor de drept”, scriu judecătorii de la Apel în decizia motivată prin care Gheorghe Popa este achitat.

  În ședința de astăzi a CSM-ului aspectul „provocării”, care ar fi fost înscenate de către organele de drept, nu a fost discutat.

  Deciziile instanțelor ierarhic superioare prin care Popa a fost achitat:

  10 februarie 2016, Curtea de Apel Chișinău – Gheorghe Iovu, Dina Rotarciuc și Ion Secrieru;
  28 iunie 2016, Curtea Supremă de Justiție  – Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun;
  8 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău – Ion Pleșca, Oxana Robu și Stelian Teleucă;
  4 iulie 2017, Curtea Supremă de Justiție – Petru Ursache, Ghenadie Nicolae și Petru Moraru.

  Urmăriți AICI cronologia evenimentelor în dosarul Popa, de lac ondamnarea de către instanța de fond până la achitarea de către Curtea Supremă de Justiție: 

  Mărturia judecătorului: „E o înscenare. Nu ştiu cât de bine gândită”
  Acasă la judecătorul Popa: „Dacă se vrea în Europa cu jertfe, cu sânge, eu sunt gata să întind mâinile, pentru cătuşe, iar copiii cred că ne vor urma”
  Primul judecător condamnat în timpul reformei: de 19 luni, la Curtea de Apel
  Primul judecător condamnat în timpul reformei, disculpat la Curtea de Apel Chișinău: A fost o înscenare a CNA
  Dosarul judecătorului prins cu 200 USD, trimis de CSJ la rejudecare
  Curtea de Apel: Mita de 200 USD pentru un judecător, o provocare din partea organelor de drept
  REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii
  sursa: zdg.md

• REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi […]

  Citiţi mai departe

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi, de trei ani, este dat în căutare.

  În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru a porni urmărirea penală în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie a CSM, dar şi în hotărârile publice ale Consiliului emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

  2009 — 2010: 4 demersuri ale procurorilor şi un singur dosar care a fost clasat

  În 2009, la scurt timp după schimbarea puterii, primul judecător care a intrat sub lupa procurorilor a fost Iurie Ţurcan, magistrat la Judecătoria Economică de Circumscripţie. În decembrie 2009, Valeriu Zubco, proaspăt învestit în funcţia de procuror general, s-a adresat la CSM, solicitând demararea urmăririi penale pe numele lui Ţurcan, bănuit de exces de putere şi de pronunţarea unei hotărâri contrare legii. CSM a permis procurorilor să iniţieze ancheta, Ţurcan fiind cercetat pentru că ar fi dispus înregistrarea unui teren care aparţinea autorităţilor publice locale din Chişinău pe numele unui agent economic. Doar că, dosarul nu a mai avut finalitate, nefiind nici măcar trimis în judecată. Între timp, arestat într-un alt dosar, Iurie Ţurcan a decedat în noiembrie 2016. Atunci, toate dosarele în care figura numele magistratului au fost clasate. Ţurcan a activat în sistemul judecătoresc în anii 1997-2014.

  În ianuarie 2010, procurorul general s-a adresat către CSM, solicitând acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele Alexandrei Peni, pe atunci preşedinta Judecătoriei Ceadîr-Lunga. Procurorul general şi-a motivat solicitarea prin faptul că magistrata, „folosindu-se de situaţia de serviciu, depăşind limitele drepturilor şi atribuţiilor legale, a retras de la judecătorul Judecătoriei Ceadîr-Lunga, Serghei Pilipenco, o procedură contravenţională deja examinată şi a reexaminat-o, cu pronunţarea unei hotărâri noi”. Membrii CSM au respins demersul lui Zubco, constatând că, de fapt, nu ar exista probe care ar demonstra că dosarul examinat de Peni ar fi fost examinat, cu o zi înainte, de alt judecător. Ulterior, cel pedepsit în legătură cu acest caz a fost judecătorul Pilipenco, care s-a ales cu o „mustrare aspră” pentru încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, „denigrând probitatea morală a colegei sale prin afirmaţii precum că Alexandra Peni abuziv a rejudecat cauza administrativă”. Astăzi, Peni este magistrată la Judecătoria Comrat, după ce instanţa a fost comasată cu Judecătoria Ceadîr-Lunga, fiind colegă cu Serghei Pilipenco.

  Tot în 2010, procurorii au încercat să adreseze un demers similiar şi în privinţa judecătorului Ion Timofei, de la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Şi acest caz nu a avut finalitate, dat fiind că, în iulie 2010, CSM a refuzat să-şi dea acordul pentru pornirea urmăririi penale, după ce „sesizarea dată a fost inclusă pe ordinea de zi a CSM de mai multe ori, dar, de fiecare dată, Zubco solicita amânarea examinării pe motiv că organul de urmărire penală nu a izbutit să cerceteze toate circumstanţele”. Timofei a plecat, onorabil, din sistemul judecătoresc la început de 2013, devenind ulterior avocat. Membrii CSM au procedat la fel şi în privinţa solicitării pornirii urmăririi penale pe numele judecătoarei Stela Procopciuc de la Curtea de Apel (CA) Bălţi.

  2011, „judecătorul raider” condamnat cu suspendare

  2011 a fost anul acuzaţiilor „raider” printre judecători, după ce s-a constatat că cel puţin 12 magistraţi au emis hotărâri în cazuri suspecte de atac raider. Doar doi, însă, au ajuns în faţa justiţiei, fiind etichetaţi drept „judecători raider”, Nicolae Nogai, care activa la CA Bender, şi Andrei Istrati, de la Judecătoria r. Râşcani. În ambele cazuri, în octombrie şi noiembrie 2011, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal. Ulterior, la început de 2012, cei doi judecători au fost suspendaţi din funcţii.

  În dosarul penal pe numele lui Nicolae Nogai, justiţia a pus punct la sfârşit de mai 2015. Fostul judecător de la CA Bender, învinuit că a emis o hotărâre contrară legii, legalizând decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale Moldova-Agroindbank, achitat de prima instanţă, Judecătoria Căuşeni, în aprilie 2014, a fost condamnat, ulterior, de CA Bălţi, la trei ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice în următorii cinci ani. În temeiul art. 90, Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de doi ani. Ulterior, în mai 2015, CSJ a menţinut hotărârea instanţei de Apel. Potrivit deciziei CSJ, Nogai le-a zis judecătorilor că se căieşte sincer, iar acţiunile sale ar fi încălcări disciplinare şi nu penale. La emiterea încheierii evident ilegale careva motive sau intenţie nu a avut, se spune în decizie. În baza hotărârii instanţei de Apel, Nogai, în ianuarie 2015, a fost demis din sistemul judecătoresc.

  A decedat în timpul examinării dosarului

  Dosarul lui Andrei Istrati, care a activat la Judecătoria r. Râşcani până a fi suspendat din funcţie, a cunoscut o finalitate în iunie 2016. Istrati a fost învinuit de procurori că, împreună cu un cetăţean ucrainean, ar fi încercat, în temeiul unor acte false, să pună mâna pe acţiunile Companiei „Moldasig”. În 2012, când dosarul era remis instanţei, procurorii anunţau că acesta riscă până la 25 de ani de puşcărie. Doar că, în aprilie 2013, prima instanţă, Judecătoria Edineţ, a decis să înceteze procesul penal în privinţa acestuia. De atunci până în mai 2016, dosarul a fost examinat la CA Bălţi. Ultima şedinţă, programată în iulie 2016, nu a mai avut loc, pentru că, între timp, fostul judecător a decedat. Deşi procurorul a cerut condamnarea lui Istrati, chiar în lipsa sa, iar avocatul său, tot el, fiul magistratului, achitarea, CA Bălţi a anulat sentinţa primei instanţe, prin care procesul penal pe numele lui Istrati a fost încetat, şi a dispus încetarea procesului penal, de această dată „din motivul decesului”.

  Tot în 2011, a fost urmărit penal şi judecătorul CA Chişinău, Anatolie Minciună, el fiind anchetat pentru comiterea unui accident rutier. Dosarul penal a fost însă clasat la scurt timp, pe motiv că „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”.

  2012: Un condamnat cu suspendare, un graţiat şi un dosar clasat

  În 2012, a fost urmărit penal şi judecătorul Ivan Busuioc, pe atunci la Judecătoria Centru, Chişinău. Acesta a fost învinuit de procurori de comiterea unui accident rutier soldat cu deces, după ce, la 17 august 2012, conducând automobilul său „Toyota Rav4”, l-a tamponat mortal pe pietonul Andrei Efros. Prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 24 iunie 2014, Busuioc a fost recunoscut vinovat, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de un an, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de un an. CA Chişinău şi CSJ au menţinut sentinţa primei instanţe. Între timp, magistratul a plecat onorabil din sistemul judecătoresc.

  Sergiu Balaban a fost suspendat din funcţia de judecător al Judecătoriei Hânceşti în septembrie 2012, fiind cercetat pentru că ar fi inclus într-o hotărâre luată informaţii despre o şedinţă de judecată care, în realitate, nu a avut loc. Balaban a fost învinuit de „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. Magistraţii l-au achitat ulterior pentru primul capăt de acuzare pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii” şi l-au condamnat doar pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii la o amendă de 400 unităţi convenţionale (8 mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul justiţiei şi organelor de drept pe un termen de 5 ani. Decizia Judecătoriei Buiucani din 12 iulie 2013 a fost atacată de ambele părţi la CA Chişinău, iar ulterior, la CSJ, care, în noiembrie 2014, a respins ambele recursuri. În consecinţă, în martie 2015, judecătorul Sergiu Balaban a fost demis prin decretul preşedintelui Timofti. În octombrie 2016, printr-un decret semnat de acelaşi Timofti, Balaban a fost graţiat, având dreptul să revină în justiţie.

  Tot în 2012, procurorii au început urmărirea penală pe numele lui Sergiu Pleşca, judecător de instrucţie la Judecătoria Căuşeni, sediul Ştefan-Vodă. La 29 februarie 2012, CSM a acceptat ca procurorii să investigheze acţiunile lui Pleşca pentru corupere pasivă, abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Atunci, dosarul nu a fost făcut public, iar la câteva luni, în aprilie 2012, urmărirea penală a fost încetată, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.

  2013: Dosarul „ascuns” în care a figurat judecătoarea Moscalciuc

  Anul 2013 a început cu un dosar penal în care figura judecătorul Victor Pruteanu, pe atunci la CA Chişinău. La început de februarie 2013, procurorii anticorupţie au descins în cabinetul magistratului, suspectându-l că ar fi primit drept mită un climatizor de la o persoană pe care a numit-o administrator judiciar la o întreprindere aflată în insolvabilitate. La sfârşit de mai, dosarul a fost clasat. Dorin Compan, procurorul care a gestionat acel dosar, a explicat anterior pentru ZdG că nu s-a reuşit demonstrarea faptului că aparatul de aer condiţionat din biroul judecătorului a fost „mită”, deoarece Pruteanu ar fi plătit pentru el. „Banii au fost transmişi către altă persoană, care urma să-i dea mai departe persoanei care a declarat despre această acţiune prejudiciabilă”, susţinea Compan. În februarie 2013, Pruteanu se plângea la CSM că procurorii au mediatizat cazul său, deşi i-ar fi promis că nu vor face acest lucru. La sfârşit de 2016, Victor Pruteanu a plecat, benevol, din sistemul judecătoresc.

  Tot în 2013, sub lupa procurorilor ajunsese şi magistrata Galina Moscalciuc, de la Judecătoria Buiucani, actuala Judecătorie Chişinău. Aceasta a fost investigată pentru corupere pasivă, dar dosarul nu a avut finalitate, solicitarea procurorului general interimar Andrei Pântea fiind examinată în şedinţă închisă, pe motiv că ar „conţine presupuneri de fapte de corupţie şi date care ar putea afecta imaginea unui judecător şi a instanţei”. În aprilie 2013, Moscalciuc s-a plâns la CSM pe acţiunile organului de urmărire penală. „Deoarece conţine date cu caracter confidenţial”, s-a decis ca informaţia să fie analizată, la fel, în şedinţă închisă, fără a fi anunţate rezultatele. Reprezentanţii Procuraturii Generale (PG) ne-au anunţat că dosarul pe numele Galinei Moscalciuc a fost clasat în martie 2013, el fiind pornit în perioada în care procurorii nu aveau nevoie de acordul CSM pentru a urmări penal un judecător. În acea perioadă, Moscalciuc examina dosarului lui Ion Perju, acuzat de moartea lui Valeriu Boboc, pe care l-a achitat. Ulterior, sentinţa magistratei a fost anulată de instanţele superioare. Moscalciuc a făcut parte şi din completul care a emis sentinţa de condamnare pe numele lui Vladimir Filat.

  Dosarul judecătorului prins cu 200 USD, din nou la CSJ

  Tot în şedinţă închisă, în noiembrie 2013, s-a examinat demersul procurorului general de pornire a urmăririi penale pe numele judecătoarei Aliona Corcenco, de la CA Bălţi, dar CSM a respins demersul procurorului. Judecătoarea activează în continuare în sistem. În 2013, a fost urmărit penal şi judecătorul Gheorghe Muntean, pe atunci la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. El era bănuit că, în 2009, a pus sechestru pe proprietatea unei părţi din litigiu, la scurt timp schimbându-şi decizia. Ulterior, procurorii au emis ordonanţă de încetare în acest dosar, iar Muntean a revenit în fotoliul de judecător. Recent, el a încercat să plece onorabil din sistem, dar CSM nu i-a acceptat cererea şi l-a demis. Membrii CSM au făcut referire la dosarul penal în care magistratul a figurat în 2013.

   

  În 2013, în plin proces de reformare şi sub presiunea instituţiilor europene care au pompat zeci de milioane de euro în justiţia R. Moldova, a fost reţinut în flagrant, luând mită, un prim judecător. În octombrie 2013, Gheorghe Popa era magistrat la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut primind 200 USD de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, fiind prezentat ca un argument că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului.

  Pe 8 aprilie 2014, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Popa la şapte ani de închisoare cu executare şi i-a aplicat o amendă record, de 160 mii de lei. Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele de judecată din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013 — aprilie 2014. Ulterior, CA Chişinău l-a pedepsit doar cu o amendă penală, CSJ a trimis dosarul la rejudecare, pentru ca, în final, CA Chişinău să-l achite pe magistrat. Acum, dosarul este examinat de CSJ, Popa fiind, în continuare, suspendat din funcţie.

  Singura magistrată condamnată cu executare, căutată de aproape trei ani

  Tot în 2013, la câteva zile după reţinerea lui Popa, în custodia organelor de drept a ajuns şi judecătoarea Elena Roibu, de la Criuleni, învinuită că a împărţit o mită de două mii de euro cu avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov. Joi, 26 iunie 2014, Elena Roibu şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov participau la ultima şedinţă de judecată de pe dosar. În momentul în care judecătorii s-au retras să delibereze, cele două au părăsit sala de şedinţe a Judecătoriei Ciocana şi au dispărut, fiind condamnate, în lipsă, la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape trei ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă de cele două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie. Aceasta rămâne singurul magistrat condamnat, definitiv şi irevocabil, la închisoare reală, în ultimii opt ani în R. Moldova.

   

  Dorin Coval, de la Judecătoria Căuşeni, a ajuns pe mâna procurorilor tot în toamna anului 2013. În primul dosar în care figurează numele său, magistratul, suspendat din funcţie, a fost învinuit că împreună cu un consultant al instanţei ar fi primit mită în tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei. Dosarul a fost trimis spre examinare la Judecătoria Botanica, iar ulterior, acesta a fost comasat cu alte două dosare deschise pe numele judecătorului, ambele pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Potrivit procurorilor, în august 2013, magistratul a introdus într-o hotărâre a sa date ce nu corespund realităţii. Instanţa, însă, nu a pronunţat sentinţa pe numele lui Coval, ultima şedinţă de judecată pe dosar având loc la sfârşitul săptămânii trecute.

  Şi Corneliu Caşcaval, fost preşedinte interimar al Judecătoriei Vulcăneşti, a fost cercetat penal în toamna anului 2013, fiind acuzat că ar fi pierdut, la propriu, mai multe dosare pe care le gestiona, dar şi pentru că, în ultimii trei ani, nu a motivat aproape 100 de hotărâri din cele pronunţate. În noiembrie 2015, însă, învinuitul Caşcaval a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă pe numele său fiind clasată. Între timp, Caşcaval a fost demis din sistem.

  Ex-preşedintele Judecătoriei Glodeni, achitat de două instanţe

  În 2014, singurul dosar notoriu în care a figurat un judecător a fost cel deschis în luna aprilie pe numele lui Ion Cazacu (foto sus), preşedintele de atunci al Judecătoriei Glodeni. Deşi reţinut cu mare fast, dosarul magistratului a avut o finalitate ca multe alte dosare deschise în aceşti ani. Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat, prin intermediul procurorului din Glodeni, Liviu Velişco. Pentru această sumă, inculpatul urma, conform procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Atunci a fost reţinut şi judecătorul, dar şi Petru Tincu, cel care ar fi dat banii. Ambii au fost trimişi în judecată. În 2016, şi Judecătoria Chişinău şi CA Chişinău i-au achitat însă pe inculpaţi, motivând cu faptul că „nu rezultă să fi fost prezentate de acuzarea de stat probe ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor CNA ar fi fost comise infracţiunile incriminate”, magistraţii ajungând la concluzia că la mijloc ar fi o provocare. Acum, dosarul va fi examinat de CSJ. În 2015, şi procurorul Liviu Velişco, cel care iniţial a colaborat cu ancheta pentru reţinerea judecătorului, a ajuns să fie urmărit penal. La scurt timp, acesta şi-a dat demisia, iar ulterior, a plecat din ţară, evitând să depună mărturii în acest dosar.

  În 2014, CSM a refuzat acordul de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei Maria Ţurcan, de la Judecătoria Botanica, acum Judecătoria Chişinău. Ţurcan activează şi astăzi în sistem. La fel au procedat şi în cazul judecătorilor Ivan Busuioc, de la Judecătoria Centru, anchetat penal anterior pentru producerea unui accident rutier, Mihail Ciugureanu, de la CA Chişinău, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, toţi patru de la CA Economică. Aceştia au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, însă CSM a refuzat ca magistraţii să fie urmăriţi penal. În cazul celor patru judecători de la CA Economică, iniţial, CSM şi-a dat acordul, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de acestă dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Tot în 2014, CSM a acceptat demersul procurorului general pentru a începe un nou dosar penal pe numele judecătorului Iurie Ţurcan, învinuit că ar fi participat la trucarea distribuirii aleatorii a mai multor dosare. Ţurcan însă nu a mai ajuns să fie condamnat, el decedând în 2016, pe când era reţinut într-un alt dosar.

  P.S. În ediţia următoare aflaţi cum s-au finalizat dosarele penale deschise pe numele judecătorilor începând cu 2015, dar şi cum motivează reprezentanţii justiţiei faptul că NU avem judecători condamnaţi care să stea în puşcărie!
  sursa: zdg.md

• Curtea de Apel: Mita de 200 USD pentru un judecător, o provocare din partea organelor de drept

  Curtea de Apel Chişinău a decis achitarea şi reabilitarea totală a judecătorului Gheorghe Popa de la Judecătoria Teleneşti, reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie cu 200 USD în octombrie 2013, după ce a constatat că organele de drept au pus la cale o provocare la adresa acestuia. Motivarea deciziei scoate la iveală mai multe detalii inedite despre cum s-a ajuns […]

  Citiţi mai departe

  Curtea de Apel Chişinău a decis achitarea şi reabilitarea totală a judecătorului Gheorghe Popa de la Judecătoria Teleneşti, reţinut de ofiţerii şi procurorii anticorupţie cu 200 USD în octombrie 2013, după ce a constatat că organele de drept au pus la cale o provocare la adresa acestuia. Motivarea deciziei scoate la iveală mai multe detalii inedite despre cum s-a ajuns ca Popa să fie primul judecător reţinut în flagrant cu mită în ultimul deceniu.

  Gheorghe Popa este judecător suspendat din funcţie la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut pe 11 octombrie 2013, pe motiv că ar fi primit de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, care scria că acesta ar fi un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului. Pe 8 aprilie 2014, într-o sală plină de jurnalişti, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare.

  Cererea în judecată depusă de un fost angajat CCCEC

  Esenţa cazului pare simplă. Gheorghe Popa a fost învinuit că, fiind judecător, a scos de pe rol o cerere de încasare a unei datorii, depusă de Veaceslav Bufteac la adresa lui Roman Buşovschi, reprezentat de avocatul Andrei Durnea. Pentru acest serviciu, procurorii l-au acuzat pe judecător că ar fi cerut un „mohorici” de la Buşovschi, în sumă de 200 USD, pe care, la 11 octombrie 2013, avocatul Durnea i-ar fi plasat într-un Cod de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. Pe parcursul examinării dosarului, însă, au fost dezvăluite mai multe detalii curioase. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013-aprilie 2014. Atunci am relatat mai multe aspecte din dosarul în care şi judecătorul Popa, dar şi avocatul acestuia de atunci, Vasile Nicoară, au reclamat că, în realitate, ar fi fost o provocare, pusă la cale de organele de drept. După trei ani şi jumătate, provocarea este recunoscută nu doar de partea apărării, ci şi de instanţa de apel.

  La Curtea de Apel (CA) Chişinău a fost audiat Veaceslav Bufteac, care a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Roman Buşovschi. El a declarat că, în anii 2002-2013, a activat în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), acum CNA. A fost primul element care ducea spre confirmarea ipotezei apărării, potrivit căreia ar fi fost vorba de o provocare. Au urmat noi argumente. Din analiza cumulată a probelor, instanţa de apel a constatat că Buşovschi şi-a schimbat intenţionat viza de reşedinţă în satul Ciulucani, Teleneşti, chiar înaintea sesizării instanţei de judecată, astfel încât acţiunea civilă intentată de Veaceslav Bufteac împotriva sa privind încasarea datoriei să fie de competenţa Judecătoriei Teleneşti. Până atunci, Buşovschi locuia şi avea domiciliul la Făleşti. „Conform informaţiilor martorului Olimpiu Beţ, acesta l-a înregistrat pe Roman Buşovschi cu viza de reşedinţă la domiciliul său din Ciuciuleni, Teleneşti, la rugămintea superiorului său, care activa atunci la Inspectoratul Naţional de Investigaţii, fără a cunoaşte motivele schimbării vizei de reşedinţă”, se precizează în decizia motivată a CA Chişinău.

  „A decis să dea banii la iniţiativa şi insistenţa colaboratorilor de la PA”

  Judecătorii Ion Pleşca, Oxana Robu şi Stelian Teleucă au constatat că „instanţa de fond (care l-a condamnat pe Popa, n.r.) a analizat unilateral cumulul de probe şi eronat a adoptat o sentinţă de condamnare. Colegiul Penal ajunge la concluzia că Popa urmează a fi achitat deoarece comiterea infracţiunii nu ar fi fost posibilă decât în urma provocării întreprinse de Andrei Durnea, astfel încât, fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii încriminate. Instanţa a reţinut că avocatul Andrei Durnea singur a decis asupra sumei de 200 USD, or, inculpatul nu a concretizat despre ce sumă e vorba şi când urmează a fi achitată, iar Durnea a decis să dea banii la iniţiativa şi insistenţa colaboratorilor Procuraturii Anticorupţie (PA) (!). Fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea comiterii infracţiunii de corupere pasivă, atât Roman Buşovschi cât şi Andrei Durnea nu aveau intenţia de a transmite sume băneşti sau bunuri inculpatului Gheorghe Popa. Acesta niciodată nu a pretins şi nu ar fi acceptat sume de bani sau bunuri de la Buşovschi şi Durnea”, susţin judecătorii de la Apel.

  Instanţa de apel precizează că, la cercetarea cauzei, a ţinut cont şi de prevederile Legii privind activitatea specială de investigaţii, potrivit căreia, investigatorului sub acoperire i se interzice să provoace comiterea de infracţiuni. „Reieşind din jurisprudenţa CtEDO, se va reţine o provocare ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracţională, ci exercită o asemenea influenţă asupra persoanei vizate încât să determine comiterea infracţiunii care fără această intervenţie nu ar fi fost săvârşită”, amintesc magistraţii Pleşca, Robu şi Teleucă.

  Martor: Buşovschi „este de-al nostru”

  „Nu poate fi imputată inculpatului fapta de pretindere de la Roman Buşovschi prin intermediul lui Andrei Durnea a sumei de 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol a reclamantului Veaceslav Bufteac. Or, Buşovschi a aflat de la Durnea despre faptul că judecătorul pretinde suma de 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol în ziua de 10 octombrie 2013, după şedinţa de judecată în care instanţa decisese deja scoaterea cererii de pe rol. Suma de 200 USD a fost solicitată şi estimată de avocatul Durnea, nu de inculpat, fapt confirmat prin declaraţiile martorilor Buşovschi şi Durnea”, se spune în decizia motivată a CA Chişinău. „Se constată că Andrei Durnea a avut un rol activ/determinant în contactarea judecătorului. El a avut iniţiativa de a comunica cu judecătorul în afara şedinţelor de judecată sub diferite pretexte, aparent legale”, remarcă judecătorii.

  În instanţă a fost audiat un martor, avocatul Grigore Pralea, care a spus că Buşovschi colaborase anterior cu cineva pe nume Serghei, din Direcţia Nord a CCCEC, care i-a şi comunicat că Buşovschi „este de-al nostru”. „Aceste declaraţii combat declaraţiile martorului Buşovschi, care a comunicat instanţei că nu a colaborat şi nu a comunicat niciodată cu persoane din CCCEC”, susţin magistraţii de la CA Chişinău. „Instanţa atrage atenţia asupra personalităţii lui Roman Buşovschi, care, la fel, ar putea avea un rol activ în vederea provocării inculpatului Popa. Or, organul de urmărire penală a avut obligaţia să verifice nu doar veridicitatea plângerii depuse de Buşovschi, ci şi personalitatea acestuia”, se precizează în decizia de achitare a lui Popa.

  Neconcordanţe în ordonanţa semnată de ex-procurorul general Gurin

  Completul de la CA Chişinău a făcut referire şi la unele neconcordanţe din ordonanţa de punere sub urmărire penală a lui Gheorghe Popa, semnată de procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, în temeiul denunţului lui Roman Buşovschi. Acesta, în plângerea depusă, nu a indicat direct spre vinovăţia judecătorului Popa, ci a depus plângerea în vederea depistării persoanei care pretinde suma de 200 USD: judecătorul sau avocatul. „Cu toate acestea, în lipsa probelor pertinente, concludente şi suficiente, Popa a căpătat statut de acuzat… Organul de urmărire penală nu a verificat sub toate aspectele plângerea lui Buşovschi, ci s-a grăbit să-l audieze ca martor pe avocatul Durnea”, susţin magistraţii de la Apel.

  „Reieşind din jurisprudenţa CtEDO, se impune concluzia că în baza unui simplu denunţ de genul celui depus de Buşovschi la PA, nu putea fi emisă ordonanţa de pornire a urmăririi penale în privinţa unui cetăţean, cu atât mai mult în privinţa unui judecător. Mai mult, în ordonanţa din 10 octombrie 2013 au fost indicate elemente precum „acceptarea” şi „primirea”, care denotă faptul că acţiunile autorităţilor au fost îndreptate intenţionat la provocarea anumitor circumstanţe pentru a le putea încadra la baza art. 324, Cod Penal. Or, la 10 octombrie 2013, nu au existat indici care ar permite să se reţină în ordonanţa de pornire a urmăririi penale a elementelor „acceptarea” şi „primirea”. Acestea puteau apărea, în mod legal, doar după 11 octombrie 2013 şi doar dacă evenimentele derulau fără rolul activ al organelor de drept”, mai remarcă judecătorii de la Apel.

  „Prezenta hotărâre de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului Popa”, conchide CA Chişinău. Decizia instanţei de Apel este executorie, dar cu drept de recurs la CSJ. ZdG va monitoriza acest dosar şi va reveni cu informaţii după decizia definitivă şi irevocabilă a CSJ.

  Pe site-ul Curții de Apel Chișinău, decizia motivată nu a fost publicată, reprezentanții instanței, dar și cei ai Centrului de Telecomunicații Speciale ne-au anunțat că din 15 ianuarie 2017, pentru o perioadă nedeterminată, în urma reorganizării  instanțelor, deciziile nu se vor publica.
  sursa: zdg.md

• „Jertfa” reformei, achitată la Curtea de Apel

  Gheorghe Popa, primul judecător reţinut în flagrant în timpul reformei justiţiei şi ulterior condamnat de prima instanţă la 7 ani de închisoare cu executare, a fost achitat de Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată joi, 8 decembrie 2016, dar poate fi atacată de procurori la Curtea Supremă de Justiţiei. Din completul care a pronunţat hotărârea face parte Ion […]

  Citiţi mai departe

  Gheorghe Popa, primul judecător reţinut în flagrant în timpul reformei justiţiei şi ulterior condamnat de prima instanţă la 7 ani de închisoare cu executare, a fost achitat de Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată joi, 8 decembrie 2016, dar poate fi atacată de procurori la Curtea Supremă de Justiţiei. Din completul care a pronunţat hotărârea face parte Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, şi judecătorii Oxana Robu şi Stelian Teleucă, raportor pe acest dosar.

  Gheorghe Popa a fost reţinut pe 11 octombrie 2013 în timp ce a primit de la avocatul Andrei Durnea, cel care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, suma de 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii ca fiind un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului.

  Pe 8 aprilie 2014, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare şi i-a aplicat o amendă record, de 160 mii de lei. Victor Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele de judecată din dosarul Popa, desfăşurate în perioada decembrie 2013-aprilie 2014. Atunci am relatat mai multe aspecte speciale din dosarul în care şi judecătorul Popa, dar şi avocatul acestuia de atunci, Vasile Nicoară, au reclamat că ar fi fost, de fapt, o provocare, pusă la cale de organele de drept.

  Iniţial, CA l-a pedepsit doar cu amendă

  Ulterior, judecătorii de la Curtea de Apel (CA) Chişinău au anulat sentinţa primei instanţe, cea a Judecătoriei Buiucani, prin care Popa era condamnat la 7 ani de închisoare cu executare şi au dispus pedepsirea lui în baza Codului Contravenţional. Mai exact, judecătorii de la CA Chişinău constatau că nu a fost stabilit faptul pretinderii banilor de către judecător, în vederea atingerii scopului urmărit, caracteristică esenţială a componentei de corupere pasivă, pentru care Popa a fost judecat. Faptul a fost stabilit, precizau judecătorii, şi din stenograma convorbirilor lui Andrei Durnea, avocatul care i-a dat banii, cu judecătorul Popa, de unde reiese că banii au fost transmişi la 11 octombrie 2013, iar scoaterea de pe rol a acţiunii lui Veaceslav Bufteac, clientul lui Durnea, avusese loc la 10 octombrie 2013.

  După ce a audiat mai mulţi martori, instanţa de apel a exclus versiunea judecătorului Popa, precum că la mijloc ar fi fost o provocare. Instanţa de apel a reţinut că probele enumerate au confirmat că judecătorul Popa a comis primirea, în exerciţiul funcţiei, a unei recompense nelegitime, calificând fapta drept o contravenţie prevăzută de art. 315, Cod contravenţional. Pentru că fapta a fost comisă la 11 octombrie 2013, din momentul căreia a expirat termenul general de prescripţie de tragere la răspundere de 3 luni, procesul contravenţional a fost încetat în urma expirării termenului de prescripţie.

  CSJ a trimis la rejudecare şi a cerut examinarea elementelor de provocare

  A urmat Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), acolo unde au mers atât procurorii, care cereau condamnarea lui Gheorghe Popa, cât şi avocaţii judecătorului, care au cerut achitarea acestuia. Magistraţii de la CSJ, analizând argumentele părţilor, au decis să trimită dosarul la rejudecare, tot la CA Chişinău, într-un alt complet de judecători. Colegiul Penal al CSJ a ajuns la concluzia că instanţa de apel nu a respectat prevederile Codului de Procedură Penală, deoarece, schimbând încadrarea juridică a faptei, „era obligată să pună în discuţia părţilor noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că i se poate acorda termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, şi să solicite amânarea judecăţii, după ce judecarea cauzei continuă”.

  CSJ s-a referit şi la elementele de provocare din acest dosar, invocate de apărătorii lui Gheorghe Popa. „Instanţa nu s-a pronunţat asupra argumentelor părţii apărării, că din declaraţiile martorului Pralea reiese că persoana de la Centrul de Combatere a Corupţiei Nord i-a comunicat că Buşovschi „este de-al nostru”, adică om de-al lor, precum şi din declaraţiile lui Olimpiu Beţ rezultă că, la rugămintea unui coleg, l-a pus la evidenţă pe Buşovschi pe str. Tineretului, s. Ciuciuleni, Teleneşti, dar motivul este necunoscut. Astfel, nu s-a verificat existenţa provocării, dacă acuzatul a fost sau nu victima unei provocări ilicite din partea poliţiei, motivul din care operaţiunea poliţiei a fost organizată, natura şi întinderea participării poliţiei la comiterea de infracţiuni, natura determinării sau a presiunilor efectuate de poliţie, că infracţiunea ar fi fost săvârşită fără această intervenţie. La caz, sub aspectul dat, urmau a fi verificate şi declaraţiile martorilor Durnea şi Buşovschi”, constatau judecătorii CSJ.

  Vâzdoagă: „Este o provocare clasică”

  Revenit la CA Chişinău, dosarul a ajuns în gestiunea unui complet format din Ion Pleşca, preşedintele CA, Oxana Robu şi Stelian Teleucă, care a fost şi judecător-raportor pe dosar. La apel, completul de judecători şi-a format o opinie după doar patru şedinţe de judecată, care au avut loc în octombrie-decembrie 2016. În ultima şedinţă, care a avut loc pe 8 decembrie, s-a admis apelul lui Ion Vâzdoagă, care apără astăzi interesele lui Gheorghe Popa, şi s-a dispus achitarea inculpatului. Motivele care au stat la baza deciziei judecătorilor rămân necunoscute, hotărârea motivată urmând a fi pronunţată la început de 2017. „Nu cunosc motivele judecătorilor. Am auzit doar că am fost achitat, pe motiv că nu am săvârşit infracţiunea. Aşteptăm decizia motivată şi pe cea a CSJ, pentru a vedea ce vom face mai departe”, zice Gheorghe Popa pentru ZdG.

  Ion Vâzdoagă, apărătorul lui Popa, afirmă că magistratul, suspendat din funcţie după ce a fost reţinut, a fost achitat din „lipsa elementelor constitutive ale componenţei infracţiunii în acţiunile acestuia”. „Judecătorii erau obligaţi să dea răspuns inclusiv la acţiunile de provocare pe care le-am invocat în instanţa de apel. Noi am adus probe suplimentare… Dacă vă aduceţi aminte, totul a pornit de la o acţiune civilă examinată de judecătorul Popa şi pe care el a scos-o de pe rol. Noi am identificat acea persoană care a înaintat acţiunea civilă şi l-am invitat în judecată. El a recunoscut că tot era angajat al Centrului Naţional Anticorupţie. Da, reiese că acel caz civil examinat atunci de dl Popa a fost creat artificial. Buşovschi, un alt personaj din dosar, era agent. El figurează în mai multe sentinţe. În acest caz, el special şi-a schimbat viza de reşedinţă şi, din Făleşti, a venit într-un sat din Teleneşti, iar la câteva zile după ce şi-a făcut viza de reşedinţă acolo, fără a fi fizic în acel sat, a fost înaintată cererea de chemare în judecată privind încasarea acestei datorii”, relatează Vâzdoagă.

  Avocatul aminteşte că dosarul lui Gheorghe Popa a fost iniţiat în perioada în care R. Moldova urma să raporteze instituţiilor internaţionale despre progresul înregistrat în lupta cu corupţia. „Intuiesc că organele de drept au primit ordin să dea cât mai multe rezultate… Iar ăştia, cum s-ar zice, „perestaralisi” (au făcut exces de zel, n.r.). E o provocare clasică, iar în situaţia respectivă urmează a fi traşi la răspundere cei care au comis provocarea, adică angajaţii statului. La finalizarea procesului, vom insista ca cei care au falsificat, pentru că sunt falsuri în materialele dosarului, cei care nu au ţinut cont de prevederile legale, să fie pedepsiţi. Omul a stat 40 de zile închis şi asta nu-i puţin. Şi a stat fără serviciu până astăzi, pentru că, fiind suspendat din funcţie, nici nu poate să se angajeze undeva. E o experienţă mai mult decât neplăcută”, precizează Vâzdoagă. ZdG va continua să urmărească acest dosar şi va reveni la subiect după ce va fi publicată motivarea achitării lui Gheorghe Popa.
  sursa: zdg,md

• Dosarul judecătorului prins cu 200 USD, trimis de CSJ la rejudecare

  Dosa­rul penal pe numele lui Ghe­or­ghe Popa, jude­că­to­rul de la Tele­neşti reţi­nut în fla­grant în timp ce ar fi pri­mit 200 USD drept mită în octom­brie 2013, a fost tri­mis de Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie la reju­de­care, după ce instanţa de Apel con­stata că fap­tele magis­tra­tu­lui ar con­sti­tui o con­tra­venţie care nu poate fi pedep­sită din cauza expi­ră­rii ter­me­nu­lui de […]

  Citiţi mai departe

  Dosa­rul penal pe numele lui Ghe­or­ghe Popa, jude­că­to­rul de la Tele­neşti reţi­nut în fla­grant în timp ce ar fi pri­mit 200 USD drept mită în octom­brie 2013, a fost tri­mis de Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie la reju­de­care, după ce instanţa de Apel con­stata că fap­tele magis­tra­tu­lui ar con­sti­tui o con­tra­venţie care nu poate fi pedep­sită din cauza expi­ră­rii ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie. În apri­lie 2014, prima instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­cani, îl con­damna pe jude­că­tor la 7 ani de închi­soare.

  La 22 iulie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie (CSJ), Nico­lae Gor­dilă, Elena Cova­lenco, Iurie Dia­conu, Lili­ana Catan şi Ion Guzun, au pro­nu­nţat, moti­vat, deci­zia prin care au tri­mis la reju­de­care dosa­rul jude­că­to­ru­lui Jude­că­to­riei Tele­neşti, Ghe­or­ghe Popa.

  CA Chişinău: Infracţiunea nu ţine de Codul Penal

  Magis­tra­ţii instanţei supreme au luat deci­zia după ce avo­ca­ţii jude­că­to­ru­lui, dar şi pro­cu­ro­rii nu au fost de acord cu deci­zia Curţii de Apel (CA) Chi­şi­nău din febru­a­rie 2016. Atunci, jude­că­to­rii de la CA Chi­şi­nău anu­lau sen­tinţa pri­mei instanţe, cea a Jude­că­to­riei Buiu­cani din apri­lie 2014, prin care Popa era con­dam­nat la 7 ani de închi­soare cu exe­cu­tare, şi dis­pu­neau pedep­si­rea lui în baza Codu­lui Con­tra­venţio­nal. Mai exact, jude­că­to­rii de la CA Chi­şi­nău con­sta­tau că nu a fost sta­bi­lit fap­tul pre­tin­de­rii de bani de către jude­că­tor, în vede­rea atin­ge­rii sco­pu­lui urmă­rit, carac­te­ris­tică esenţi­ală com­po­nenţei de coru­pere pasivă, pen­tru care Popa a fost jude­cat. Fap­tul a fost sta­bi­lit, pre­ci­zau jude­că­to­rii, şi din ste­no­grama con­vor­bi­ri­lor lui Andrei Dur­nea, avo­ca­tul care i-a dat banii, cu jude­că­to­rul Popa, de unde reiese că suma de bani a fost înmâ­nată la 11 octom­brie 2013, iar scoa­te­rea de pe rol a acţiu­nii lui Vea­ce­slav Bufteac, cli­en­tul lui Dur­nea, a avut loc la 10 octom­brie 2013.

  După ce a audiat mai mulţi mar­tori, instanţa de apel a exclus ver­siu­nea îna­in­tată de jude­că­to­rul Popa, pre­cum că la mij­loc ar fi fost pro­vo­ca­tori. Instanţa de apel a reţi­nut că pro­bele enu­me­rate au con­fir­mat că jude­că­to­rul Ghe­or­ghe Popa a comis pri­mi­rea, în exer­ci­ţiul fun­cţiei, de recom­pensă nele­gi­timă, cali­fi­când fapta drept o con­tra­venţie pre­vă­zută de art. 315, Cod con­tra­venţio­nal. Şi, pen­tru că fapta a fost comisă la 11 octom­brie 2013, din momen­tul căreia a expi­rat ter­me­nul gene­ral de pre­scri­pţie de tra­gere la răs­pun­dere de 3 luni, pro­ce­sul con­tra­venţio­nal a fost înce­tat în legă­tură cu expi­ra­rea ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie.

  CSJ: „Nu s-a verificat existenţa provocării”

  Magis­tra­ţii de la CSJ, ana­li­zând argu­men­tele părţi­lor, au decis să tri­mită dosa­rul la reju­de­care, tot la CA Chi­şi­nău, într-un alt com­plet de jude­că­tori. Cole­giul Penal al CSJ a ajuns la con­clu­zia că instanţa de apel nu a res­pec­tat pre­ve­de­rile Codu­lui de Pro­ce­dură Penală, deo­a­rece, schim­bând înca­dra­rea juri­dică a fap­tei, „era obli­gată să pună în dis­cu­ţia părţi­lor noua înca­drare şi să atragă atenţia incul­pa­tu­lui că i se poate acorda ter­men nece­sar pen­tru pre­gă­ti­rea apă­ră­rii de noua învi­nu­ire, şi să soli­cite amâ­na­rea jude­că­ţii, după ce jude­ca­rea cau­zei con­ti­nuă”. Tot­o­dată, jude­că­to­rii de la CSJ susţin că instanţa de apel aduce argu­mente con­tra­dic­to­rii, „deo­a­rece, pe de o parte, reţine că incul­pa­tul nu a pre­tins nimic, iar pe de altă parte, că pre­tin­de­rea a venit de la Ghe­or­ghe Popa pen­tru a scoate cere­rea de pe rol”. „În con­for­mi­tate cu juris­pru­denţa CtEDO, instanţele de jude­cată sunt obli­gate să demon­streze cir­cum­stanţele ce ţin de vino­vă­ţia incul­pa­tu­lui cu adop­ta­rea unor solu­ţii moti­vate, or, lipsa aces­tora atestă o încăl­care a drep­tu­lui la un pro­ces echi­ta­bil. La fel, în hotă­râre nu ar tre­bui să fie uti­li­zate for­mu­lări din conţi­nu­tul cărora ar rezulta două con­clu­zii dife­rite”, pre­ci­zează jude­că­to­rii CSJ.

  Aceş­tia s-au refe­rit şi la ele­men­tele de pro­vo­care din acest dosar, invo­cate de apă­ră­to­rii lui Ghe­or­ghe Popa. „Instanţa nu s-a pro­nu­nţat asu­pra argu­men­te­lor părţii apă­ră­rii, că din decla­ra­ţi­ile mar­to­ru­lui Pra­lea reiese că per­soana din Cen­trul de Com­ba­tere a Coru­pţiei Nord i-a comu­ni­cat că Buşo­vs­chi „este de-al nos­tru”, adică om de-al lor, pre­cum şi din decla­ra­ţi­ile lui Olim­piu Beţ rezultă că, la rugă­min­tea unui coleg, l-a pus la evi­denţă pe Buşo­vs­chi pe str. Tine­re­tu­lui, s. Ciu­ci­u­leni, Tele­neşti, dar moti­vul nu este cunos­cut. Ast­fel, nu s-a veri­fi­cat exis­tenţa pro­vo­că­rii, dacă acu­za­tul a fost sau nu vic­tima unei pro­vo­cări ili­cite din par­tea poli­ţiei, moti­vul pen­tru care ope­ra­ţiu­nea poli­ţiei a fost orga­ni­zată, natura şi întin­de­rea par­ti­ci­pă­rii poli­ţiei la săvârşi­rea de infra­cţiuni, natura deter­mi­nă­rii sau a pre­siu­ni­lor efec­tu­ate de poli­ţie, că infra­cţiu­nea ar fi fost săvârşită fără această inter­venţie. La caz, sub aspec­tul dat, urmau a fi veri­fi­cate şi decla­ra­ţi­ile mar­to­ri­lor Dur­nea şi Buşo­vs­chi”, con­sta­tau jude­că­to­rii CSJ.

  Popa, primul judecător condamnat în timpul reformei

  Ion Vâz­do­agă, avo­ca­tul lui Ghe­or­ghe Popa la CSJ, susţine că deci­zia CSJ este una favo­ra­bilă cli­en­tu­lui său, pen­tru că magis­tra­ţii instanţei supreme şi-au moti­vat deci­zia de a tri­mite dosa­rul la reju­de­care, exclu­siv pe argu­men­tele invo­cate de el. „Prac­tic au fost admise toate argu­men­tele invo­cate de mine în cere­rea de recurs. Noi am spus că, la reîn­ca­dra­rea fap­tei, noi nu am putut să ne apă­răm. CSJ aşa şi a indi­cat, că părţi­lor nu li s-a dat ter­men pen­tru a înţe­lege în pri­vinţa cărei con­tra­venţii urmează să se apere. CA Chi­şi­nău nu a dat o apre­ci­ere corectă în ceea ce pri­veşte exis­tenţa unei pro­vo­cări din par­tea la cei doi şi nu a dat răs­puns la toate argu­men­tele invo­cate de apă­rare atât la faza de urmă­rire penală, cât şi în instanţa de fond şi cea de apel. În această deci­zie a CSJ, prac­tic nică­ieri nu se spune des­pre recur­sul pro­cu­ro­ru­lui. Deci, este o deci­zie în favoa­rea dlui Popa. Se dă de înţe­les ca dosa­rul să fie exa­mi­nat în limita legii, aşa cum am soli­ci­tat noi, ţinând cont de pro­vo­ca­rea ce a avut loc. E un suc­ces pen­tru noi în cerinţa de a fi achi­tat”, pre­ci­zează Ion Vâz­do­agă. Radu Sâli, pro­cu­ro­rul care a repre­zen­tat acu­za­rea de la CSJ, nu a putut fi con­tac­tat pen­tru a dis­cuta des­pre deci­zia CSJ.

  Ghe­or­ghe Popa a fost reţi­nut pe 11 octom­brie 2013 în timp ce a pri­mit de la avo­ca­tul Andrei Dur­nea, cel care îl repre­zenta în instanţă pe Roman Buşo­vs­chi, suma de 200 USD. Pe 8 apri­lie 2014, jude­că­to­rul Vic­tor Boico, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani, l-a con­dam­nat pe acesta la 7 ani de închi­soare cu exe­cu­tare şi i-a apli­cat o amendă record, de 160 mii de lei. Vic­tor Boico, însă, nu a pus în exe­cu­tare sen­tinţa ime­diat, aceasta urmând a fi exe­cu­tată doar după ce se vor pro­nu­nţa şi magis­tra­ţii de la Apel. Ghe­or­ghe Popa a fost pri­mul jude­că­tor prins în fla­grant şi con­dam­nat la închi­soare în ulti­mii 15 ani în R. Mol­dova. ZdG a fost sin­gura insti­tu­ţie media care a par­ti­ci­pat la toate şedinţele de jude­cată din dosa­rul Popa, care au avut loc în peri­oada decem­brie 2013 — apri­lie 2014.
  sursa: zdg.md

• Primul judecător condamnat în timpul reformei: de 19 luni, la Curtea de Apel

  Ghe­or­ghe Popa, pri­mul jude­că­tor prins în fla­grant cu mită şi pri­mul magis­trat con­dam­nat pen­tru că ar fi luat mită, în acest mile­niu, în R. Mol­dova, şi-a întâm­pi­nat zilele tre­cute soţia, care a venit acasă din Rusia, acolo unde mun­ceşte de peste un dece­niu. În liber­tate, deşi con­dam­nat ofi­cial la 7 ani de închi­soare de Jude­că­to­ria Buiu­cani, magis­tra­tul, acum sus­pen­dat din […]

  Citiţi mai departe

  Ghe­or­ghe Popa, pri­mul jude­că­tor prins în fla­grant cu mită şi pri­mul magis­trat con­dam­nat pen­tru că ar fi luat mită, în acest mile­niu, în R. Mol­dova, şi-a întâm­pi­nat zilele tre­cute soţia, care a venit acasă din Rusia, acolo unde mun­ceşte de peste un dece­niu. În liber­tate, deşi con­dam­nat ofi­cial la 7 ani de închi­soare de Jude­că­to­ria Buiu­cani, magis­tra­tul, acum sus­pen­dat din fun­cţie, încearcă, de mai bine de doi ani, să-şi demon­streze nevi­no­vă­ţia, dar şi fap­tul că dosa­rul său ar fi unul tru­cat. Prima instanţă l-a con­dam­nat după ce a exa­mi­nat dosa­rul timp de patru luni. Acum, la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău, dosa­rul este exa­mi­nat deja de 19 luni, fără a avea un final. Anul tre­cut, de exem­plu, pe dosar au fost pro­gra­mate doar 10 şedinţe de jude­cată, 7 din­tre ele însă, din dife­rite motive, nu au mai avut loc.

  Ghe­or­ghe Popa a fost prins în fla­grant cu 200 USD pe 11 octom­brie 2013, în biroul său din incinta Jude­că­to­riei Tele­neşti. Peste o lună, dosa­rul său a fost remis instanţei de jude­cată, care a înce­put exa­mi­na­rea aces­tuia la sfârşit de decem­brie 2013. Peste patru luni, pe 8 apri­lie 2014, Vic­tor Boico, jude­că­tor la Jude­că­to­ria Buiu­cani, deci­dea con­dam­na­rea lui Ghe­or­ghe Popa la 7 ani de închi­soare cu exe­cu­tare.

  10 şedinţe programate într-un an, 7 – amânate

  Sen­tinţa urma să fie defi­ni­tivă după ce dosa­rul va fi exa­mi­nat şi la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău. Ajuns la Apel, în iulie 2014, dosa­rul, de un an şi jumă­tate, se află în exa­mi­nare. Deşi prima instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­cani, l-a exa­mi­nat în doar patru luni, la CA Chi­şi­nău, de aproape 19 luni, dosa­rul nu are o fina­li­tate. De exem­plu, în 2015, pe dosar au fost pro­gra­mate 10 şedinţe de jude­cată, însă 7 din­tre aces­tea fie au fost între­rupte, fie nu au mai avut loc, din dife­rite motive. În câteva cazuri, con­form infor­ma­ţi­i­lor de pe por­ta­lul instanţe­lor de jude­cată, şedinţele au fost anu­late pen­tru că nu s-a putut forma com­ple­tul de jude­cată, o dată pen­tru că un jude­că­tor s-a îmbol­nă­vit, iar într-un alt caz, pen­tru că incul­pa­tul a soli­ci­tat timp pen­tru a-şi angaja un avo­cat, deo­a­rece, pe par­cur­sul exa­mi­nă­rii dosa­ru­lui la CA Chi­şi­nău, Ghe­or­ghe Popa s-a des­păr­țit de avo­ca­tul Vasile Nicoară, cel care l-a apă­rat ini­ţial, angajându-l pe Ion Vâz­do­agă.

  La CA Chi­şi­nău, dosa­rul este exa­mi­nat de un com­plet for­mat din Ghe­or­ghe Iovu, Ion Secri­eru şi Dina Rotar­ciuc. La etapa ini­ţi­ală, Rotar­ciuc, care este şi jude­că­to­rul rapor­tor, a depus cerere de abţi­nere de la exa­mi­na­rea cazu­lui. Cere­rea însă i-a fost res­pinsă, ast­fel încât fosta mem­bră a CSM a reve­nit în com­plet, urmând să decidă soarta lui Ghe­or­ghe Popa.

  „Vin la Chişinău şi pe urmă plec înapoi la Teleneşti fără niciun rezultat”

  „Eu sunt viu şi sănă­tos…. Nu mor caii când vor şaca­lii”, ne-a zis jude­că­to­rul Ghe­or­ghe Popa, atunci când l-am între­bat des­pre ocu­pa­ţia pe care o are astăzi, la peste doi ani de la reţi­ne­rea sa în fla­grant. „Acum sun­tem la audi­e­rea mar­to­ri­lor la Apel. Ba s-a retras un jude­că­tor, ba a reve­nit. Apoi unul s-a îmbol­nă­vit. Aici, de multe ori, un dosar care e pro­gra­mat la ora 15.00 poate începe şi la ora 17.00. Înţe­leg că aici, poate, volu­mul de lucru e mai mare, dar…, din cauza asta, de multe ori fac dru­muri în zadar. Vin la Chi­şi­nău şi pe urmă plec îna­poi la Tele­neşti fără niciun rezul­tat”, explică jude­că­to­rul. „Pe dosar, a fost audiat un avo­cat, Gri­gore Pra­lea. El este un avo­cat din Bălţi. L-a apă­rat la un moment dat pe Roman Buşo­vschi, cel care a depus plân­gere asu­pra mea la Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, pe un alt dosar, pe tor­tură. El le-a spus jude­că­to­ri­lor că, atunci când îl apăra pe Buşo­vschi, a venit la el un repre­zen­tant al CNA din zona de nord, care i-ar fi spus că ei vor plăti pen­tru ser­vi­cii în locul lui Buşo­vschi, pen­tru că acesta ar fi omul lor. Da, aşa a spus el în şedinţă”, susţine Ghe­or­ghe Popa. „L-am audiat şi pe Roman Buşo­vschi, care acum este închis. El a decla­rat că eu nu am cerut de la el niciun ban, niciun „mohorici”. El a zis că, doar după şedinţă, avo­ca­tul său, Andrei Dur­nea, i-a spus că eu aş fi pre­tins un „mohorici” şi că după asta el a mers la CNA să depună plân­gere pen­tru a vedea cine cere bani, eu sau avo­ca­tul. Dar, nu a putut explica de ce în denunţ a scris doar plân­gere pe numele meu. Acum este audiat avo­ca­tul Andrei Dur­nea, cel care a dat cei 200 USD. Audi­e­rea lui a fost între­ruptă”, ne-a poves­tit Ghe­or­ghe Popa.

  „Acum, eu sunt acasă. Astăzi (luni, 18 ianu­a­rie 2016) am fost la Bălţi, unde am întâmpinat-o pe soţie, care a venit cu tre­nul din Rusia. Lucrez pe lângă casă. Nu pot fi anga­jat în altă parte pen­tru că încă sunt jude­că­tor, doar că sus­pen­dat din fun­cţie până la o deci­zie ire­vo­ca­bilă. Acum, încerc totuşi să înţe­leg ce s-a întâm­plat în dosa­rul meu. Am găsit multe infor­ma­ţii des­pre cei care au depus plân­ge­rea. Iată care este ocu­pa­ţia mea. Toamna am lucrat pămân­tul. Am strâns roada şi mi-am adus lemne pen­tru foc. Un cum­nat a scos o livadă şi mi-a dat şi mie vreo 3-4 rân­duri de copaci…”, pre­ci­zează Ghe­or­ghe Popa.

  Explicaţiile procurorului

  Radu Sâli, pro­cu­ro­rul de nive­lul Curţii de Apel care par­ti­cipă în instanţa de jude­cată pe mar­gi­nea aces­tui dosar, afirmă că, momen­tan, „se admi­nis­trează noi probe, la soli­ci­ta­rea părţii apă­ră­rii. E ane­vo­ios şi cu pre­zen­ta­rea mar­to­ri­lor pe dosar. De obi­cei, la Cur­tea de Apel sunt for­mate com­plete sta­bi­lite, dar acest dosar nu se exa­mi­nează în com­ple­tele deja sta­bi­lite, ci într-un com­plet for­mat spe­cial pen­tru dosa­rul acesta. Este ane­vo­ios şi cu sta­bi­li­rea şedinţe­lor, pen­tru că e nevoie de ţinut cont şi de agenda avo­ca­tu­lui, dar şi a celor 3 jude­că­tori. Acesta e un moment. Mai sunt şi altele. De exem­plu, un jude­că­tor s-a îmbol­nă­vit, cineva din mar­tori nu a putut să se pre­zinte sau un jude­că­tor e impli­cat în altă şedinţă, pro­gra­mată ante­rior. Sunt momen­tele astea teh­nice, dar, totuşi, pe dosar se lucrează”, zice apă­ră­to­rul de stat.

  Cât des­pre cere­rea de abţi­nere de la exa­mi­na­rea dosa­ru­lui depusă de către Dina Rotar­ciuc, pro­cu­ro­rul ne-a comu­ni­cat că nu cunoa­şte moti­vele care au stat la baza deci­ziei magis­tra­tei. „Dna Rotar­ciuc a depus decla­ra­ţie de abţi­nere. Însă decla­ra­ţia i-a fost res­pinsă. S-a sta­bi­lit că tot ea va fi jude­că­tor rapor­tor. Eu nu ştiu de ce dna jude­că­tor a depus o ast­fel de decla­ra­ţie şi care au fost moti­vele”, con­chide pro­cu­ro­rul. Urmă­toa­rele şedinţe din dosa­rul lui Ghe­or­ghe Popa sunt pro­gra­mate pen­tru joi, 21 ianu­a­rie, şi mier­curi, 27 ianu­a­rie 2016.
  sursa: zdg.md

• Judecătorul Gheorghe Popa, între şapte ani de puşcărie, provocare şi lipsa infracţiunii

  Procurorul cere şapte ani de închisoare cu executare, în penitenciar de tip închis, pentru judecătorul Gheorghe Popa, precizând că „în cadrul urmăririi penale au fost administrate probe pertinente şi suficiente care dovedesc fără echivoc vinovăţia inculpatului”. Avocatul solicită însă achitarea acestuia, mizând pe faptul că Popa a fost victima unei provocări, dar şi pe faptul că probele administrate nu demonstrează […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul cere şapte ani de închisoare cu executare, în penitenciar de tip închis, pentru judecătorul Gheorghe Popa, precizând că „în cadrul urmăririi penale au fost administrate probe pertinente şi suficiente care dovedesc fără echivoc vinovăţia inculpatului”. Avocatul solicită însă achitarea acestuia, mizând pe faptul că Popa a fost victima unei provocări, dar şi pe faptul că probele administrate nu demonstrează faptul că ar fi pretins mita de 200 USD care i se încriminează.

• Dacă se vrea în Europa cu jertfe, cu sânge, eu sunt gata să întind mâinile, pentru cătuşe, iar copiii cred că ne vor urma

  Gheorghe Popa, judecătorul condamnat recent la 7 ani de închisoare pentru că a fost prins în flagrant cu 200 USD, susţine că, după ce a citit motivarea condamnării, i „s-a creat impresia că sentinţa nu este scrisă de judecător”. La invitaţia soţiei magistratului, care susţine că de mai bine de 10 ani lucrează la Moscova, am vizitat satul şi casa […]

  Citiţi mai departe

  Gheorghe Popa, judecătorul condamnat recent la 7 ani de închisoare pentru că a fost prins în flagrant cu 200 USD, susţine că, după ce a citit motivarea condamnării, i „s-a creat impresia că sentinţa nu este scrisă de judecător”. La invitaţia soţiei magistratului, care susţine că de mai bine de 10 ani lucrează la Moscova, am vizitat satul şi casa în care locuieşte primul judecător condamnat pentru corupţie în R. Moldova, din acest mileniu. Vinerea trecută, în jurul orei 12, am fost sunaţi de către Natalia Popa, soţia lui Gheorghe Popa, judecătorul condamnat pe 8 aprilie 2014 la 7 ani de închisoare cu executare, după ce a fost reţinut în flagrant cu 200 USD, pe 11 octombrie 2013.

  Femeia lucrează la Moscova şi revenise pentru o scurtă perioadă, astfel că ne-a propus să îi vizităm acasă pentru o discuţie. După discuţii şi consultări în redacţie, am acceptat, pentru a vedea cum trăieşte singurul judecător din istoria R. Moldova prins cu mită.

• Dosarul judecătorului Popa: „Podleankă” crasă cu agenţi sub acoperire?

  Suma mitei, doar 200 USD, faptul că pe bancnote nu au fost depistate amprentele judecătorului Gheorghe Popa, dar şi felul în care a fost organizat flagrantul în privinţa acestuia, scot la iveală mai multe întrebări decât răspunsuri în dosarul penal deschis pe numele judecătorului de la Teleneşti. Discursul ambiguu al avocatului care apare în dosar ca fiind cel care a […]

  Citiţi mai departe

  Suma mitei, doar 200 USD, faptul că pe bancnote nu au fost depistate amprentele judecătorului Gheorghe Popa, dar şi felul în care a fost organizat flagrantul în privinţa acestuia, scot la iveală mai multe întrebări decât răspunsuri în dosarul penal deschis pe numele judecătorului de la Teleneşti. Discursul ambiguu al avocatului care apare în dosar ca fiind cel care a oferit magistratului cei 200 USD, dar şi declaraţiile unuia dintre fraţii lui Gheorghe Popa, care crede că la mijloc este o „podleankă” crasă, iar organizatorii mitei, anterior certaţi cu legea, ar fi „agenţi sub acoperire” sau ar sta „la cârlig” la organele de drept, adâncesc şi mai tare suspiciunile tot mai multe, pe marginea dosarului. Procurorul responsabil de caz ne asigură însă că acesta este unul cât se poate de obiectiv.

  La sfârşitul săptămânii trecute, Procuratura Anticorupţie (PA) a anunţat că a finalizat urmărirea penală şi a expediat instanţei dosarul penal în privinţa lui Gheorghe Popa, judecătorul suspendat din funcţie al Judecătoriei Teleneşti, reţinut în flagrant pe 11 octombrie, în biroul de serviciu, imediat după ce ar fi primit 200 USD de la avocatul unei părţi într-un litigiu civil pentru a scoate de pe rol o cerere a părţii adverse în procesul pe care judecătorul îl gestiona.

• Ministrul Justiției: „Reforma în justiție începe să dea roade. Sunt 70 de locuri vacante de judecători”

  Ministrul Justiției, Oleg Efrim, crede că ultimele evenimente, când judecătorul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru mită, iar magistratul de la Bender Nicolae Nogai își așteaptă sentința, sunt roadele reformei demarate în sistemul justiției. Într-un interviu pentru postul public de televiziune „Moldova 1”, Efrim a spus că un alt judecător urmează […]

  Citiţi mai departe

  Ministrul Justiției, Oleg Efrim, crede că ultimele evenimente, când judecătorul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru mită, iar magistratul de la Bender Nicolae Nogai își așteaptă sentința, sunt roadele reformei demarate în sistemul justiției. Într-un interviu pentru postul public de televiziune „Moldova 1”, Efrim a spus că un alt judecător urmează să ajungă în instanță. „Recentele demisii din sistemul judecătoresc tot sunt o urmare a reformelor. Mulți pleacă, pentru că nu rezistă noilor condiții”, a precizat Oleg Efrim, cu referire la recentele demisii a 15 judecători. Potrivit ministrului, astăzi în sistemul judecătoresc din R. Moldova există 70 de funcții vacante de magistrați.

• Реакция судьи из Теленешт, приговоренного к семи годам лишения свободы

  Семь лет за решеткой проведет судья из Теленешт Георге Попа. За коррупцию его приговорил столичный суд сектора Буюканы. В октябре прошлого года судью задержали с поличным при получении взятки в размере двухсот долларов. Осужденный также должен будет заплатить штраф в 160 тысяч леев, ему запрещено покидать страну. Приговор не окончательный, его можно будет обжаловать в вышестоящей судебной инстанции. Некоторые эксперты […]

  Citiţi mai departe

  Семь лет за решеткой проведет судья из Теленешт Георге Попа. За коррупцию его приговорил столичный суд сектора Буюканы. В октябре прошлого года судью задержали с поличным при получении взятки в размере двухсот долларов. Осужденный также должен будет заплатить штраф в 160 тысяч леев, ему запрещено покидать страну. Приговор не окончательный, его можно будет обжаловать в вышестоящей судебной инстанции. Некоторые эксперты называют сегодняшний приговор историческим – никогда еще молдавского служителя Фемиды не приговаривали к тюремному сроку за коррупционные действия. Вынесенный приговор – не окончательный, его можно будет обжаловать в вышестоящей судебной инстанции. У судьи Георге Попы есть 15 дней на подачу апелляции. Пока же ему запрещено покидать пределы страны.

  Судья говорит, что все собранные против него доказательства – поддельные, а так называемая пострадавшая сторона даёт противоречивые показания, говоря о двухстах долларах, которые, якобы, была обязана заплатить служителю Фемиды. «Пусть представят свои доказательства того, что я требовал каких-то денег! Они говорят, что сперва я потребовал магарыч и неопределённую сумму денег, а уже потом, в суде, появился этот адвокат с двумя пальцами», – заявил судья Георге Попа. «Мы не считаем это провокацией, а доказательства свидетельствуют лишь о том, что Попа совершил данное преступление. Есть аудио- и видеозаписи, есть результаты обыска и показания свидетелей во время процесса», – сообщил прокурор по борьбе с коррупцией Октавиан Якимовский.

  Депутаты считают, что реформа системы юстиции, начатая около двух лет тому назад, а также принятый антикоррупционный пакет законов уже приносят плоды.

• Андриан Канду: Первый приговор судьи является результатом реформы системы правосудия

  Вице-председатель парламента, ответственный за юстицию Андриан Канду заявил, что приговор вынесенный Георге Попа, судье из Сынджерей за коррупцию, является результатом реформы системы правосудия. Канду надеется, что этот пример повысит ответственность других судей, отмечает IPN со ссылкой на телеканал Prime. По словам Андриана Канду, этот случай показывает, что борьба с коррупцией перешла от стадии слов к делу. Это результат тех мер […]

  Citiţi mai departe

  Вице-председатель парламента, ответственный за юстицию Андриан Канду заявил, что приговор вынесенный Георге Попа, судье из Сынджерей за коррупцию, является результатом реформы системы правосудия. Канду надеется, что этот пример повысит ответственность других судей, отмечает IPN со ссылкой на телеканал Prime. По словам Андриана Канду, этот случай показывает, что борьба с коррупцией перешла от стадии слов к делу. Это результат тех мер и реформ, которых нынешняя власть начала четыре года назад. Настало время, когда определенные люди должны уступить место новому поколению, более честному и неподкупному. Приближение к европейским ценностям предполагает истинное правосудие, которое способствует благополучию граждан, сказал Канду.

  Судья из Теленешт, Георге Попа, обвиненный во взяточничестве, приговорен во вторник к 7 годам лишения свободы с исполнением. Суд принудил его также заплатить штраф в размере 160 тыс. леев. Это наиболее суровый приговор, вынесенный когда-либо в Республике Молдова за коррупцию. Судья считает себя невиновным и обжалует решение суда. Георге Попа обвиняется прокурорами в вымогательстве и получении 200 долларов с целью прекращения дела. Судья, однако, утверждает, что невиновен, и кто-то его специально подстроил западню. Я не признал вину, потому что не считаю себя виновным. То, что сделал НЦБК, это инсценировка и провокация, с агентами под прикрытием и мошенниками, заявил Георге Попа. Я не думаю, что это заказное дело. Мы считаем что суд и следствие доказали факт преступления, подчеркнул прокурор по борьбе с коррупцией Октавиан Якимовский. Георге Попа является первым молдавским судьей, осужденным за акты коррупции после 2000 года. Приговор может быть обжалован.

  Сегодня, 9 апреля, Суд Каушанского района должен вынести приговор на имя судьи Апелляционного суда Бендер, обвиненного в вынесении незаконного решения, повлекшего тяжелые последствия. Согласно пресс-релизу Генеральной прокуратуры, прокуроры требуют осуждения с исполнением и этого судьи.