Date biografice
Data numirii în funcție: 02.07.1991
Conform Hotărârii nr. 406/25 din 26 septembrie 2023, Consiliului Superior al Magistraturii a admis retragerea cererii de demisie din funcție a judecătorului Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Decretul Președintelui RM nr. 1913-III din 16 iulie 2004 numit, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
Anul naşterii: 1959
Instruire/Diplome
1988 Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
09.1981 - 12.1982 Mecanic, Asociaţia de reparaţie a tehnicii agricole Ungheni
12.1982 - 10.1984 Lăcătuş, fabrica de conserve Ungheni
10.1984 - 07.1991 Anchetator în organele MAI
07.1991 - 09.1996 Judecător, Judecătoria de sector Basarabeasca
11.09.1996 Judecător, Tribunalul mun. Bălţi
12.10.2001 Numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 259-III)
11.06.2003 Se reconfirmă în calitate de judecător la Curtea de Apel Bălţi (Decret nr. 1307-III)
16.07.2004 Numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău (Decret nr. 1913-III)
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 76 916,60 lei + 29 690,22 lei
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 76 595,35 lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 52 800 lei
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază (Curtea de Apel Chișinău, judecător) 72 130,13 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soție 39 698 lei
Venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 173 254 lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 52 800 lei
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 1992) în valoare de 15 000 lei, cumpărat în anul 2004
2. Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 2003) în valoare de 105 000 lei, cumpărat în anul 2009
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază (Curtea de Apel Chișinău, judecător) 100 443,80 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soție 35 516,04 lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 65 952 lei
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 1992) în valoare de 15 000 lei, cumpărat în anul 2004
2. Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 2003) în valoare de 105 000 lei, cumpărat în anul 2009
Active financiare
Investiţie în construcţia imobilului cu suprafața de 69,02 m.p., în valoare de 503 055 lei din 19.07.2013
Datorii
Credit contractat în luna iulie 2013 cu suma iniţială de 60 000 lei, scadent în luna iulie 2014 cu rata dobînzii de 16,15%
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 191 596,14 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază, soție 36 362,79 lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 138 000 lei
Bunuri imobile
1.NouApartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2.NouÎncăpere nelocativă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
Bunuri mobile
1. Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 1992) în valoare de 15 000 lei, cumpărat în anul 2004
2. Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 2003) în valoare de 105 000 lei, cumpărat în anul 2009
Datorii
Credit contractat în luna iulie 2013 cu suma iniţială de 60 000 lei, scadent în luna iulie 2016 cu rata dobînzii de 16,15%
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 213 855,73 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 35 362,95 lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 140 400 lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Încăpere nelocativă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
Bunuri mobile
Autoturism de marca Mercedes (an. fab. 2003) în valoare de 105 000 lei, cumpărat în anul 2009
Datorii
Credit în sumă de 60 000 lei, contractat în luna iulie 2013 cu rata dobînzii de 16,15%, scadent în luna iulie 2016
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 258 181 lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 45 032 lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 140 400 lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Încăpere nelocativă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3.NouÎncăpere nelocativă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2003) în valoare de 105 000 lei, cumpărat în anul 2009
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 283 181 Lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 46 170 Lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 144 249 Lei
NouVenit obținut din înstrăinarea autoturismului 10 000 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
NouAutoturism de model Toyota (an. fab. 2017) în valoare de 525 689 Lei, cumpărat în anul 2017
Datorii
Datorie în sumă de 210 275 Lei, contractată în anul 2017 cu dobânda 8,7%, scadentă în anul 2022
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 324 975 Lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 41 688 Lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 139 526 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota (an. fab. 2017) în valoare de 525 689 Lei, cumpărat în anul 2017
Datorii
Datorie în sumă de 239 237 Lei, contractată în anul 2017 cu dobânda 8,7%, scadentă în anul 2022
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 320 238 Lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 64 041 Lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 139 526 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota (an. fab. 2017) în valoare de 525 689 Lei, cumpărat în anul 2017
Datorii
Datorie în sumă de 239 237 Lei, contractată în anul 2017 cu dobânda 8,7%, scadentă în anul 2022
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 331 957 Lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 42 068 Lei
Venituri obținute din alte surse legale, pensie 549 600 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota (an. fab. 2017) în valoare de 525 689 Lei, cumpărat în anul 2017
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 326 759 Lei
Venitul obţinut la locul de muncă de bază de către soție 25 000 Lei
NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 230 000 Lei
Venituri obținute din alte surse 273 478 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
NouAutoturism de model Land Rover (an. fab. 2020) în valoare de 788 547 Lei, cumpărat în anul 2021
Datorii
NouDatorie în sumă de 350 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 11,9% anual, scadentă în anul 2026
Servicii procurate în perioada de declarare, în țară și în străinătate, a căror valoare cumulativă pe parcursul unui an depășește 10 salarii medii lunare pe economie
Reparația automobilului - 221 747 Lei
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 327 421 Lei
Venituri obținute din alte surse 289 336 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândintă în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândintă în anul 2016
Bunuri mobile
Autoturism de model Land Rover (an. fab. 2020) în valoare de 788 547 Lei, cumpărat în anul 2021
Datorii
Datorie în sumă de 350 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 11,9% anual, scadentă în anul 2026
Venituri
Venitul obţinut la locul de muncă de bază 321269 Lei
NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 680000 Lei
Venituri obținute din alte surse 385949 Lei
Bunuri imobile
1. Apartament cu suprafața de 67,9 m.p. în valoare de 503 846 lei dobândit în anul 2014
2. Avere imobilă cu suprafața de 3 m.p. în valoare de 11 700 lei, dobândită în anul 2014
3. Avere imobilă cu suprafața de 17 m.p. în valoare de 151 680 lei, dobândită în anul 2016
Bunuri mobile
NouAutoturism de model Land Rover Discovery Sport Facelift (an. fab. 2022) în valoare de 46000 Euro, cumpărat în anul 2023
Datorii
Datorie în sumă de 350 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 11,9% anual, scadentă în anul 2026
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Activități profesionale retribuite
Curtea de Apel Chișinău, judecător
Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 93/12 din 06 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, referitoare la hotărârile adoptate de judecătorul Ion Secrieru care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat.
Conform Hotărîrii nr. 152/13 din 31 ianuarie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, o cauză examinată de judecătorul Secrieru Ion a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” patru hotărîri a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Secrieru Ion, au fost obiect de examinare la CtEDO.
COTEȚ contra Moldovei, Hotărârea din 23.10.2018, cererea nr. 72238/14, invocând Articolele 3 și 5 §§ 3, 4 și 5 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în arest preventiv aproximativ patru luni în condiții inadecvate de detenție în lipsa unor motive relevante și suficiente în acest sens, dar și de eșecul autorităților de a-i oferi acces la materialele cauzei împotriva sa, precum și examinarea tardivă a cererii sale habeas corpus, pentru toate acestea neexistând un remediu eficient la nivel national.
MOCANU ȘI ALȚI contra Moldovei, hotărîrea din 26.06.2018, cererea nr. 8141/07, Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții s-au plâns în fața Curții că procedura legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică nu fusese respectată, ei neprimind nicio despăgubire echitabilă și prealabilă în acest sens.
G.B. și R.B. c. Moldovei, hotărîrea din 18/12/2012, cererea nr. 16761/09, violarea art. 8 CEDO - acordarea de către instanţele naţionale a unor compensaţii insuficiente pentru prejudiciul cauzat.
N.A. c. Moldovei, hotărîrea din 24/09/2013, cererea nr. 13424/06, violarea art. 3 CEDO - investigarea ineficientă a unul viol.
PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - contestate 158, menținute 48, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 31%;
2012 - contestate 169, menținute 85, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 51%;
2013 - contestate 273, menținute 183, procentajul hotărîrilor menținute din cele contestate - 67%;
2014 au fost contestate 170 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 125, ceea ce constituie 73,52%;
2015 au fost contestate 84 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 56, ceea ce constituie 66,66%;
2016 au fost contestate 132 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 106, ceea ce constituie 80,30%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - examinate 458, casate 110 - 24%;
2012 - examinate 557, casate 96 - 17%;
2013 - examinate 496, casate 65 - 13%;
2014, din 425 de cauze examinate, 45 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,5%;
2015, din 240 de cauze examinate, 28 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,6%;
2016, din 220 de cauze examinate, 26 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 11,8%.
Prin Hotărârea nr. 64/6 din 16 aprilie 2020, se desemnează judecătorii Negru Maria și Secrieru Ion în calitate de judecători specializați în controlul judiciar asupra activității de testate a integrității profesionale.
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 93/12 din 06 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 82 de puncte.
Prin Hotărîrea nr. 152/13 din 31 ianuarie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 67 de puncte.
DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 204/21 din 14 septembrie 2021, se conferă titlul onorific „Decan al autorității judecătorești” judecătorului Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chișinău.
Potrivit Hotărârii nr. 716/30 din 01 noiembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a conferit titlul onorific Veteran al sistemului judiciar, domnului Secrieru Ion, judecător al Curţii de Apel Chișinău.
Prin Hotărîrea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.
Conform Hotărîrii nr. 184/13 din 03 aprilie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul II (doi) de calificare.
Hotărârea nr. 406/25 din 26 septembrie 2023
Hotărârea nr. 204/21 din 14 septembrie 2021
Hotărârea nr. 64/6 din 16 aprilie 2020
Hotărârii nr. 93/12 din 06 octombrie 2017
Hotărârea nr. 152/13 din 31 ianuarie 2014
Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013
Hotărârea nr. 184/13 din 03 aprilie 2012
În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 93/12 din 06 octombrie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Ion Secrieru nu au fost intentate proceduri disciplinare”.
În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 152/13 din 31 ianuarie 2014 "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Secrieru Ion".
Potrivit Hotărârii nr. 58/3 din 23 martie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Eșchileva Evghenia și Rodvan Silvia împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 07s-09p/m din 02 februarie 2023, emise pe marginea sesizării depuse la 03 ianuarie 2023 asupra acțiunilor judecătorilor Secrieru Ion, Clim Eugeniu de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 7/1 din 20 ianurie 2023, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Sclifos Axenia, reprezentant al SRL ”Anitrans-M, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 484s-605p/m din 05 decembrie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 16 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Conform Hotărârii nr. 174/9 din 22 septembrie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a admis contestația reprezentantului SRL ”Anitrans-M, Sclifos Axenia, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 484s-605p/m din 13 iunie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 16 mai 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău, restituind cauza Inspecției judiciare pentru verificări suplimentare.
Potrivit Hotărârii nr. 130/8 din 01 iulie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația depusă de avocatul Croitor Alexei în interesele lui Colesnic Valeri împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 413s-513p/m din 12 mai 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 27 aprilie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Pulbere Ruxanda, Cojocaru Olga, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 104/06 din 29 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația depusă de Albu Rozalina, director al Serviciului Fiscal de Stat a Ministerului de Finanțe, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 244s-296p/m din 05 aprilie 2022, emise pe marginea sesizărilor depuse la 04 martie 2022 și 09 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Suvac Sergiu și Lupașcu Natalia de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Anton Marina, Cotorobai Vitalie, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 95/6 din 29 aprilie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Procopi Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 224s-273p/m din 31 martie 2022, emise pe marginea sesizării depuse la 01 martie 2022 asupra acțiunilor judecătorilor Alexei Maria de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), Clim Eugeniu, Iorgov Steliana, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 51/4 din 18 martie 2022, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația membrului conducerii SIA „Fertco”, Balode Ina, împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1260s-1794p/m (conexată cu 1307s-1847p/m, nr. 1315s1856p/m) din 31 decembrie 2021, emise pe marginea sesizărilor depuse la 25 octombrie 2021, 26 octombrie 2021, 02 noiembrie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Panov Ana, Țurcan Ion, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Conform Hotărârii nr. 183/9 din 21 octombrie 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr.1 a respins contestația cet. Agheni Tudor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 571s-886p/m din 20 iulie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 23 iunie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Anton Marina, Cotorobai Vitalie, Secrieru Ion de la Curtea de Apel Chișinău.
Conform Hotărârii nr. 5/2 din 26 februarie 2021, Plenul Colegiului disciplinar a încetat cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării, depuse de președintele OCN “Moldcredit” S.R.L. Ursu Gheorghe în privința acțiunilor judecătorilor Secrieru Ion, Mihaila Viorica și Cotruță Iurie de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 11/1 din 28 ianuarie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Boicenco Nicolai împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1502s-1816p/m din 26 decembrie 2019, emise pe marginea sesizării depuse la 11 decembrie 2019 împotriva acțiunilor judecătorilor Danilov Aliona, Secrieru Ion, Cotruță Iurie de la Curtea de Apel Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 26/3 din 15 martie 2019, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de cet. Mocan Igor şi a menţinut Hotărârea nr. 297/11 din 26 octombrie 2018 a Completului de examinare a contestaţiilor nr. 2, emisă în privinţa acţiunilor judecătorului Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chisinău.
Conform Hotărîrii nr. 67/5 din 18 martie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de dl Ciortan Dumitru la 12.11.2015. privind dezacordul cu Decizia Inspecţiei Judiciare din 20.11.2015 prin care a fost respinsă sesizarea depusă de dl Ciortan Dumitru la 13.11.2015 prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Buiucani. mum, Chişinău, M. Diaconu a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău X. Ulianovschi, M. Buruian şi I. Secrieru.
Completul de admisibilitate nr. 1, prin Hotărârea nr. 141/12 din 09 noiembrie 2015, a respins contestaţia depusă de Galiţchi Alexei împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 29 aprilie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Galiţchi Alexei privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău, Ion Secrieru şi Gheorghe Iovu.
La 22 aprilie 2015, Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței s-a adresat la Consiliul Superior al Magistraturii cu o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru, Iurie Cotruță și a judecătorului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin, motivînd că acestia, examinînd cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintata de ICS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL împotriva Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (Consiliul Concurentei), intervenienți accesorii Consiliul Coordonator al Audiovizialului, SA „Analitic Media Grup", SRL „Euro TV Chișinău", SRL „Alternativ TV", SRL „Telesistem-TV", SA „Cotidian" cu privire la anularea hotărîrii privind lipsa acțiunilor concurenționale, obligarea constatării faptului practicării concurenței neloiale, încălcării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a legislației cu privire la protecția concurenței și obligarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței să prescrie Consiliului Coordonator al Audiovizualului întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea încalcărilor admise și aplicarea corectă a prevederilor legale, au emis hotărîrea din 11 octombrie 2013 și, respectiv, decizia din 27 noiembrie 2014, care, în viziunea autorului sesizării, sunt ilegale. Prin Hotărârea nr. 116/17 din 5 septembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 a respins contestația depusă de președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin și a Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru și Iulie Cotruță.
Prin Hotărârea nr. 77/9 din 15 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Taboră Ion împotriva deciziei Inspecţiei judiciare nr. 433 p/m din 09 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Taboră Ion privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de apel Chişinău Xenofon Ulianovschi, Gheorghe Iovu, Borislav Babenco, Ion Secrieru şi Elena Cobzac. În esenţă, în sesizarea depusă Taboră Ion indică că, la 06.08.2014, 09.12.2014 şi la 30.12.2014 către Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău el a înaintat 3 cereri în ordinea prevăzută de art. 470 alin. (3) CPP RM, pentru a-i da explicaţii privind la neclarităţile apărute la punerea în executare a pedepsei penale în privinţa lui.
La data de 17 martie 2015 cet.Valentin Rimschi a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare prin care a solicitat atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorilor Alexandru Sandu şi Ion Secrieru, prin care şi-a expus dezacordul cu acţiunile admise la judecarea cauzei penale privind învinuirea lui Rimschi, Prozor, Prozor, Juravliov, Paniciuc, Odajiu, Odajiu şi Balachin, şi emiterea sentinţei Judecătoriei Ialoveni din 30 ianuarie 2012 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013. Prin Hotărârea nr. 56/11 din 08 mai 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia cet. Valentin Rimschi privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Alexandru Sandu şi Ion Secrieru, ca fiind neîntemeiată.
La data de 24 martie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judесătorilor Curţii de apel Chişinău Gavriliţă Ana, Anton Marina şi Secrieru Ion în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) lit. a) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 10 alin.(1), art. 12 din Lеgеa сu privirе la сolеgiul disсiplinar şi la răspundеrеa disсiplinară a judесătоrului. Prin Hotărârea nr. 25/7 din 10 iunie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 395/27 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 25/7 din 10 iunie 2011.
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 27 sesizări, care au fost respinse.
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 16 petiţii, toate fiind neîntemeiate.
Conform Hotărîrii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.
Hotărârea nr. 58/3 din 23 martie 2023
Hotărârea nr. 7/1 din 20 ianurie 2023
Hotărârea nr. 174/9 din 22 septembrie 2022
Hotărârea nr. 130/8 din 01 iulie 2022
Hotărârea nr. 104/06 din 29 aprilie 2022
Hotărârea nr. 51/4 din 18 martie 2022
Hotărârea nr. 183/9 din 21 octombrie 2021
Hotărârea nr. 5/2 din 26 februarie 2021
Hotărârea nr. 11/1 din 28 ianuarie 2020
Hotărârea nr. 26/3 din 15 martie 2019
Hotărârea nr. 25/7 din 10 iunie 2011
Hotărârea nr. 395/27 din 19 iulie 2011
Hotărârea nr. 56/11 din 08 mai 2015
Hotărârea nr. 77/9 din 15 iunie 2015
Hotărârea nr. 116/17 din 25 septembrie 2015
Hotărârea nr. 141/12 din 09 noiembrie 2015
Ion Secrieru, judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău, a ajuns în vizorul inspectorilor de integritate. Potrivit unui proces verbal publicat pe 18 octombrie, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a început să-i verifice averea după ce a constatat că deține două automobile scumpe, valoarea cărora depășește veniturile pe care le obține. În același timp, în ultima declarație de avere și interese personale depusă, Ion Secrieru a indicat că ar deține doar o singură mașină.
Ion Secrieru a ajuns în vizorul Autorității Națională de Integritate după ce în adresa ANI a parvenit o sesizare în care se indică faptul că acesta ar deține două automobile luxoase, costul cărora nu poate fi acoperit de salariul pe care-l ridică. Este vorba despre Land Rover Range Rover Evoque din 2020, pe care Secrieru l-a cumpărat în 2021 cu 788 547 de lei, însă care acum, conform anunțurilor publice, valorează €49 000. Iar cel de-al doilea automobil este un Land Rover Discovery fabricat în 2023, care a fost cumpărat în 2023 și care, potrivit anunțurilor publice, costă peste €61 000.
În urma verificărilor, inspectorul de integritate principal al ANI Ion Crețu a primit confirmare că cele două automobile au fost achiziționate de Ion Secrieru și a stabilit că valoarea acestora este „exorbitantă”.
„Urmare a coroborării informațiilor sesizate cu cele din Sistemele Informaționale Automatizate, s-a confirmat achiziționarea de bunuri mobile de clasă precum, Land Rover Range Rover Evoque a/f 2020 și Land Rover Discovery Sport a/f 2022, bunuri ce au o valoare exorbitantă, astfel se conturează aparența de încălcare a regimului juridic al declarării averii şi a intereselor personale, pe de altă parte, în circumstanțele expuse nu poate fi neglijată necesitatea de a demara procedura de control a averii și a intereselor personale, întru a verifica existența și justificarea disponibilităților financiare ce au stat la baza modificărilor patrimoniale menționate”, se arată în procesul verbal.
Astfel, inspectorul de integritate Ion Crețu a demarat controlul averii și a intereselor personale ale magistratului de la Curtea de Apel Chișinău.
Potrivit Anticorupție.md, în aprilie 2020, magistratul Ion Secrieru și colega sa Maria Negru au fost desemnați judecători specializați în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale la Curtea de Apel Chișinău.
Sursa: newsmaker.md
Magistrații Curții de Apel Chișinău, Negru Maria și Secrieru Ion, au fost desemnați judecători specializați în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată joi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Ambii judecători au fost anterior subiecți ai investigațiilor jurnalistice, în care reporterii semnalau probleme de integritate.
Maria Negru și-a început cariera de judecătoare în septembrie 2005 la Judecătoria Hâncești, fiind transferată în 2011 în Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. În decembrie 2014 este numită în funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.
Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Maria Negru a intrat anul trecut în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În declarația pentru anul 2018, magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2017, Maria Negru a procurat apartamentul respectiv 50.175 de euro, în 2012, în baza unui contract de investiții. În același document, magistrata a mai declarat că în iulie 2017 și-a procurat cu 664 de mii de lei o casă de locuit cu suprafața de 100,8 mii de lei. În același an, Maria Negru susține că a vândut o casă cu 700 de mii de lei. Ea mai raporta apartamentul din Chișinău și o casă de 152 de metri pătrați, evaluate la 449,5 mii, pe care a dat-o în exploatare la 31 martie 2014.
Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri. Soțul judecătoarei este angajat la Regia Comunal-Locativă Cricova, fiind remunerat anul trecut cu 169,6 mii de lei, de două ori mai puțin decât soția sa.
Ion Secrieru este în sistem din 1991, iar din iulie 2004 este magistrat la Curtea de Apel Chișinău. Secrieru este magistratul care s-a remarcat prin examinarea mai multor dosare de rezonanță. Acesta a făcut parte din completul de judecată care i-a achitat pe coloneii Dumitru Rusu și Petru Corduneanu, ultimul un apropiat de-al lui Igor Dodon, învinuiți de ex-deputata Valentina Cușnir că au maltratat-o în aprilie 2009.
În aprilie 2009, Ion Secrieru a dat câștig de cauză Partidului Comuniștilor, aflat atunci la guvernare, refuzând opoziției să facă copii de pe listele alegătorilor, în contextul când se vehicula că alegerile ar fi fost fraudate.
În anul 2015, Ion Secrieru și colegii săi Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă și Nina Traciuc au fost lipsiți de imunitate, iar CSM a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora. Cei cinci au fost învinuiți de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei cinci magistrați și-au reparat eroarea, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2019, Ion Secrieru deține în proprietate un apartament cu suprafața de 67,9 metri pătrați, în valoare de 503.846 de lei, dobândit în anul 2014, și un garaj cu suprafața de 17 metri pătrați, în valoare de 151.680 de lei, dobândint în anul 2016. Secrieru a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7 la sută.
Sursa: anticoruptie.md
Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro
Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.
Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.
Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.
La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.
Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.
Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.
Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.
În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.
Nici magistrații CAC nu au vrut să vadă probele video în cauza ex-deputatei Cușnir
Chiar dacă figurează în cauza privind maltratarea ex-deputatei Valentina Cușnir în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, imaginile video nu a fost vizionate nici la Curtea de Apel Chișinău (CAC). Magistrații au motivat că ”din cauze tehnice, înregistrările nu pot fi vizionate” și au trecut la etapa finală de examinare a dosarului. Cușnir declară că instanța de judecată este părtinitoare.
Pe 5 decembrie, Curtea de Apel a examinat cazul ex-deputatei Valentina Cuşnir, împotriva colaboratorilor de poliţie Petru Corduneanu şi Dumitru Rusu. În cadrul procesului, Constantin Bosîi, avocatul acuzării, a solicitat instanței să fie vizionate înregistrările video realizate în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 în Piața Marii Adunări Naționale. Avocatul lui Corduneanu a solicitat respingerea demersului și a argumentat că, deși au încercat de mai multe ori, la prima instanță probele respective tot nu au putut fi vizionate. Completul format din magistrații Ulianovschi, Secrieru și Vrabie doar a constat că imaginile nu se deschid, apoi, fără a chema un tehnician, fără a încerca să le deschidă pe un alt computer, au cerut procurorului să dea citirii procesului verbal, pe care acesta l-a întocmit în 2010 la vizionarea discului.
Valentina Cușnir se arată indignată de acest refuz voalat. ”au făcut tot posibilul ca să nu fie vizualizate aceste înregistrări, care au fost anexate la dosar la faza urmăririi penale de către procuror. ”Procurora Liliana Verdeş nu a inclus intenționat aceste imagini în lista de probe. Motivul – aceste CD-uri au fost retrase din prima instanță în baza unei scrisori care nu era semnată (!!!), chipurile de la Procuratura Municipală, pentru a face copii. Consider că înregistrările sunt altele şi sunt falsificate. Eu am cerut ca Procuratura Generală să retragă dosarul ca să-şi înlăture falsificările de la urmărirea penală, da ei au trimis plângerea mea în instanță și încă nu a fost discutată. La procesul din 5 decembrie trebuia să se expună și nu au făcut acest lucru. ”, a comentat ex-deputata.
La data de 01.04.2016, în cadrul procesului a fost audiat Sergiu Duminică, care ar fi declarat că în seara de 7 spre 8 aprilie, în PMAN, a văzut cum două persoane maltratau o doamnă. ”Tare i-a deranjat mărtuiria lui Duminică, mai ales pentru că l-a recunoscut pe Corduneanu printre agresori. (…) Procurorul a constatat că nu m-ar fi găsit nici pe mine şi nici pe inculpați în acele înregistrări, dar, de fapt, suntem toți şi ne vedem foarte clar. Aceste înregistrări au fost publicate pe Internet şi eu le-am privit. Le-am privit inițial şi pe cele din dosar, dețin şi copiile. Atunci se deschideau CD-urile pentru vizualizare. Este o sfidare din partea instanței de judecată şi demonstrează că instanța nu este imparțială.” mai delară Valentina Cușnir.
Cauza Valentinei Cușnir se examinează la CAC din 24 noiembrie 2014, iar în acești doi ani au avut loc 22 de ședințe, majoritatea fiind amânate din cauza lipsei unuia dintre apărători.
sursa: zdg.md
Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii Iurie Secrieru, Marina Anton şi Ana Gavriliţă au admis apelul „Aroma-Floris S”, au casat hotărârea lui Ion Druţă şi au trimis dosarul la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20 decembrie 2012, pentru că niciuna dintre părţi nu se prezenta la proces, cererea avocatului Andrei Chiriac a fost scoasă de pe rol, iar pentru că acea încheiere nu a fost contestată, a rămas definitivă şi irevocabilă.
Dosarul cu cinci judecători între eroare, intenţie şi răfuială
Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.
Ei sunt cei 5 judecători din cauza cărora Moldova este țara cu cea mai coruptă justiție din lume?
Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.
FĂRĂ IMUNITATE. Cinci judecători ar putea fi CERCETAŢI PENAL
Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.
Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, judecătorii riscă de la 3 la 7 ani de închisoare. Acesta a mai adăugat faptul că a fost o discuție foarte aprinsă în ceea ce privește ilegalitatea celor 5 magistrați.
Acum mingea este pe terenul Procuraturii. Judecătorii pot fi citați sau să depună depoziție. Dosarul va fi trimis în instanța de judecată. Sentința inculpaţilor nu este atât de dură, dar riscă de a nu mai exercita funcția de magistrat. Pedepsirea cât mai multor magistrați în ultimul an arată că sistemul se îmbunătățește", a precizat Cârnaţ.
Expertul în Drept Constituțional, Vitalie Catană a spus că magistrații vinovați vor fi pedepsiți în funcție de gravitatea încălcării: "E devreme să vorbim de autopurificare, acum vorbim de un început, depinde de solidaritatea judecătorească. Pot să vă spun că din păcate, din ce în ce mai multe decizii sunt date după ureche. Lucrurile acestea se întâmplă foarte des".
Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO
Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.
O „coincidenţă” greu de neglijat de către nişte procurori integri, neîntâlnită în jurisprudenţa din R. Moldova, care, coroborată cu mai multe activităţi dubioase în dosare similare, ca şi trase la indigo, vine să confirme ipoteza unei făcături şi a unei conspiraţii împotriva contribuabililor statului nostru.
Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală
Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.
Am scris o cerere la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica dacă acești judecători au făcut abuz de serviciu și nu și-au respectat atribuțiile de serviciu", a spus membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaț.
Magistraţii Curţii de Apel Chişinău sunt bănuiţi că au emis o decizie contrar prevederilor legale şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre un proces civil privind decăderea din drepturile părinteşti.
Despre sancţionarea disciplinară a magistraţilor Curţii de Apel au discutat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dar, deocamdată, nu au luată vreo decizie.
sursa: www.publika.md
Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești.
În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.
Potrivit președintelui CSJ, judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc şi Mihail Ciugureanu au întocmit o decizie, în care argumentarea motivării şi prevederile dispozitivului au un conţinut incompatibil şi care se exclud reciproc. Altfel spus, instanţa a pronunţat o soluţie despre existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente despre lipsa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti. Prin aceste acțiuni, magistrații au încălcat grav legea.
Поезд репрессированных компанией медицинского страхования
Адвокат сообщил, что решение судьи будет опротестовано в Апелляционной палате Кишинэу. 4 сентября апелляция была подана. По закону она должна быть рассмотрена максимум за три дня. Но это на бумаге. Ведь судьям закон не писан. Ходатайство адвоката о необходимости проведение заседания в установленные сроки судья Ион Секриеру, которому было передано дело на рассмотрение, игнорировал. Судебное заседание он назначил на 18 сентября, через две недели после подачи заявления. В этот день, в 10 часов утра, истекал срок заключения.
Completul de judecători care urma să examineze cauza lui Andrei Baştovoi era format din Ion Secrieru, Mihail Buruian şi fostul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii. Avocatul companiei ASCOM a cerut, însă, recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel şi strămutarea cauzei într-o altă instanţă. Procurorul a susţinut iniţiativa.
Дело Баштового рассмотрит другой состав суда
Дело экс-вице-председателя „Ascom-Grup” Андрея Баштового, обвиняемого в краже в особо крупных размерах будет рассмотрено новым составом судей Апелляционного суда, отмечает IPN. Решение об отводе двух судей и назначении другого состава суда было принято после того, как прокурор и адвокат обвинения выступили с предложением направить дело в Высшую судебную палату из-за того, что судьи Апелляционного суда Ион Секриеру и Михаил Буруянэ участвуют в других судебных процессах, связанных с делом Баштового. Ходатайство об отводе было принято, а заседание Апелляционного суда было перенесено на более поздний срок.
Judecători cu case „fără preţ” şi pământuri „fără valoare”
Fără case şi terenuri
Spre deosebire de colegii judecători care nu declară valoarea cadastrală a bunurilor pe care le au în proprietate, alţi judecători trăiesc mai sărac, neavând case şi terenuri. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile judecătorilorIon Dănăilă de la CA Cahul, Ruslana Burdeniuc şi Stela Procopciuc de la CA Bălţi, şi Ion Secrieru de la Curtea de Apel Chişinău.
Суд запретил молдавской оппозиции снимать копии со списков избирателей
Апелляционная палата Кишинева запретила представителям оппозиции снимать копии со списков избирателей, сообщил ИА "НОВОСТИ-МОЛДОВА" судья Ион Секриеру. "Это решение может быть обжаловано в вышестоящей судебной инстанции в течение 15 дней", - сказал судья Центризбирком разрешил оппозиции снимать копии со списков избирателей, однако правящая Партия коммунистов опротестовала это. При этом коммунисты выступали не против проверки оппозицией списков избирателей, а только против копирования списков, ...
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veți fi permanent informat despre noile modificări pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014 - 2017