Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Puica Viorica
Căutare avansată
foto: captura imagini video jurnaltv.md

Talpalaru Zinaida

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Prin Decretul Președintelui RM nr. 190-VIII din 20 mai 2017, doamna Zinaida Talpalaru se numește prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Conform Hotărîrii nr. 531/22 din 26 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat judecătorul Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, Zinaida Talpalaru, pentru exercitarea interimatului funcției de președinte, începînd cu data de 25 august 2016, pînă la suplinirea funcției vacante în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 239-VII din 17 august 2012 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 364-III din 5 decembrie 2001 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 363-III din 5 decembrie 2001 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 7-II din 20 ianuarie 1997 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria economică de cicumscripție Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 190-VIII din 20 mai 2017, doamna Zinaida Talpalaru se numește prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Conform Hotărîrii nr. 531/22 din 26 iulie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat judecătorul Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, Zinaida Talpalaru, pentru exercitarea interimatului funcției de președinte, începînd cu data de 25 august 2016, pînă la suplinirea funcției vacante în modul stabilit de lege.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 239-VII din 17 august 2012 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 364-III din 5 decembrie 2001 numită în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 363-III din 5 decembrie 2001 numită, pe un termen de patru ani, în funcția de președinte al Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 7-II din 20 ianuarie 1997 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria economică de cicumscripție Chișinău.

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 45/5 din 25 mai 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Zinaida Talparu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 163/11 din 10 octombrie 2014 a Colegiului de evaluare a performanţelor Judecătorilor, în decursul ultimilor 6 ani în calitate de preşedinte a completului de judecată a avut o singură condamnare la CtEDO pe cauza "DESERVIRE" S.R.L. c. Moldovei.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Zinaida Talpalaru, a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

DESERVIRE S.R.L. c. Moldovei - violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termen rezonabil) - durata excesivă a procedurilor judecătoreşti, timp de 6 ani şi 41 zile; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) - imposibilitatea pentru reclamant de a contribui la accelerarea procedurilor.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri contestate 85, menținute 56 - 65,88%;
2012 - hotărîri contestate 13, menținute 5 - 38,46%;
2013 - hotărîri contestate 5, menținute 3 - 60,00%;
2015 au fost contestate în total 7 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 4 ceea ce constituie 57,14%;
2016 au fost contestate în total 11 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 8, ceea ce constituie 72,72%;
2017 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 50%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 935, hotărîri/încheieri casate 17 - 1,82%;
2012 - cauze examinate 108, hotărîri/încheieri casate 4 - 3,70%;
2013 - cauze examinate 39,  hotărîri/încheieri casate 0 - 0%;
2015, din 59 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,08%;
2016, din 91 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,29%;
2017, din 176 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,56%.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Conform Hotărârii nr. 45/5 din 25 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 79 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 74/4 din 06 februarie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Ana Cucerescu de la Judecătoria Bălți, Victoria Sanduța și Zinaida Talpalaru de la Judecătoria Chișinău în perioada 19-23 februarie 2018, pentru participare la atelierul de lucru privind Calificarea pentru Protecția Internațională, destinat judecătorilor, care se va desfăşura în perioada 20-22 februarie 2018 în orașul Tbilisi, Georgia.

Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibilă cu interesele funcției de judecător, Talpalaru Zinaida Gheorghe.

Potrivit Hotărârii nr. 116/6 din 14 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova, numirea prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 01 aprilie 2017, a judecătorilor:  Zinaida Talpalaru,  Serghei Ciobanu,  Igor Bațalai, Sergiu Lebediuc.

Prin Hotărîrea nr. 126/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Talpalaru Zinaida pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărîrea nr. 164/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulînd în total 64 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 163/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte Bine, acumulînd în total 82 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 13/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat demersul contabilului-șef al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție privind premierea președintelui interimar al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, Talpalaru Zinaida, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Prin Hotărîrea nr. 911/37 din 01 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” doamnei Zinaida Talpalaru, preşedinte al Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie.

Conform Hotărîrii nr. 430/23 din 10 iulie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul I (întîi) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 45/5 din 25 mai 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Zinaida Talparu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărîrii nr. 163/11 din 10 octombrie 2014 a Colegiului de evaluare a performanţelor Judecătorilor, în decursul ultimilor 6 ani în calitate de preşedinte a completului de judecată a avut o singură condamnare la CtEDO pe cauza "DESERVIRE" S.R.L. c. Moldovei.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o hotărîre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Zinaida Talpalaru, a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

DESERVIRE S.R.L. c. Moldovei - violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (termen rezonabil) - durata excesivă a procedurilor judecătoreşti, timp de 6 ani şi 41 zile; violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv) - imposibilitatea pentru reclamant de a contribui la accelerarea procedurilor.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - hotărîri contestate 85, menținute 56 - 65,88%;
2012 - hotărîri contestate 13, menținute 5 - 38,46%;
2013 - hotărîri contestate 5, menținute 3 - 60,00%;
2015 au fost contestate în total 7 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 4 ceea ce constituie 57,14%;
2016 au fost contestate în total 11 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 8, ceea ce constituie 72,72%;
2017 au fost contestate în total 4 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 2 ceea ce constituie 50%.
Hotărîri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 935, hotărîri/încheieri casate 17 - 1,82%;
2012 - cauze examinate 108, hotărîri/încheieri casate 4 - 3,70%;
2013 - cauze examinate 39,  hotărîri/încheieri casate 0 - 0%;
2015, din 59 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,08%;
2016, din 91 cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,29%;
2017, din 176 cauze examinate, 1 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 0,56%.

EVALUAREA PERFORMANŢELOR
Conform Hotărârii nr. 45/5 din 25 mai 2018, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 79 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 74/4 din 06 februarie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Ana Cucerescu de la Judecătoria Bălți, Victoria Sanduța și Zinaida Talpalaru de la Judecătoria Chișinău în perioada 19-23 februarie 2018, pentru participare la atelierul de lucru privind Calificarea pentru Protecția Internațională, destinat judecătorilor, care se va desfăşura în perioada 20-22 februarie 2018 în orașul Tbilisi, Georgia.

Potrivit Hotărârii nr. 525/24 din 01 august 2017, se consideră compatibilă cu interesele funcției de judecător, Talpalaru Zinaida Gheorghe.

Potrivit Hotărârii nr. 116/6 din 14 februarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova, numirea prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu 01 aprilie 2017, a judecătorilor:  Zinaida Talpalaru,  Serghei Ciobanu,  Igor Bațalai, Sergiu Lebediuc.

Prin Hotărîrea nr. 126/14 din 12 noiembrie 2015, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Talpalaru Zinaida pentru participare la concursul pentru suplinirea, prin promovare în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărîrea nr. 164/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent, acumulînd în total 64 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 163/11 din 10 octombrie 2014, Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte Bine, acumulînd în total 82 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 13/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat demersul contabilului-șef al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție privind premierea președintelui interimar al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, Talpalaru Zinaida, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Prin Hotărîrea nr. 911/37 din 01 decembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii i-a conferit titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar” doamnei Zinaida Talpalaru, preşedinte al Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie.

Conform Hotărîrii nr. 430/23 din 10 iulie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul I (întîi) de calificare.

 

 

Hotărârea nr. 45/5 din 05 mai 2015

Hotărârea nr. 74/4 din 06 februarie 2018

Hotărârea nr. 525/24 din 01 august 2017

Hotărârea nr. 13/1 din 10 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 116/6 din 14 februarie 2017

Hotărârea nr. 164/11 din 10 octombrie 2014

Cauze CtEDO Talpalaru Z.

Hotărârea nr. 163/11 din 10 octombrie 2014

Hotărârea nr. 126/14 din 12 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 911/37 din 01 decembrie 2015

Potrivit Hotărârii nr. 45/5 din 25 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2015-2017), în privința judecătorului Zinaida Talpalaru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea nr. 163/11 din 10 octombrie 2014, ”reieşind din informaţia prezentată de Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2010-2013, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Zinaida Talpalaru”.

Prin Hotărârea nr. 120/5 din 23 Mai 2019, Colegiul de ехаminаге а contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respins са neîntemeiată constația depusă de șeful adjunct al STI al MAI, Соnstantin Țurcanu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.357s-328р/m din 17 аргiliе 2019, emise ре marginea sesizării depuse la 21 martie 2019 împotriva acțiunilor judecătorului Talpalaru Zinaida de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2015-2017), au fost înregistrate 2 sesizări, care au fost respinse.

Conform informației Inspecției Judiciarea al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2012-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 5 petiţii neîntemeiate.

Potrivit Hotărârii nr. 45/5 din 25 mai 2018, de către Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2015-2017), în privința judecătorului Zinaida Talpalaru nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea nr. 163/11 din 10 octombrie 2014, ”reieşind din informaţia prezentată de Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2010-2013, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Zinaida Talpalaru”.

Prin Hotărârea nr. 120/5 din 23 Mai 2019, Colegiul de ехаminаге а contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respins са neîntemeiată constația depusă de șeful adjunct al STI al MAI, Соnstantin Țurcanu împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.357s-328р/m din 17 аргiliе 2019, emise ре marginea sesizării depuse la 21 martie 2019 împotriva acțiunilor judecătorului Talpalaru Zinaida de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru).

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2015-2017), au fost înregistrate 2 sesizări, care au fost respinse.

Conform informației Inspecției Judiciarea al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2012-2013 în privinţa judecătorului au fost depuse 5 petiţii neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 120/5 din 23 Mai 2019

Știri
  • Şefii secretariatelor „împart” premii băneşti preşedinţilor instanţelor judecătoreşti

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Cinci preşedinţi de instanţe şi un vicepreşedinte vor primi premii băneşti cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua independenţei” şi „Limba Noastră”, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat demersurile făcute de şefii secretariatelor acelor instanţe. De la început de 2017, membrii Consiliului au aprobat premierea a 19 şefi de instanţe, unii dintre ei primind bani de două sau chiar trei ori.

    În iulie şi august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat şase demersuri din partea şefilor secretariatelor unor instanţe de judecată prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor judecătoriilor, cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Toate demersurile au fost acceptate. Hotărârile CSM prin care s-a aprobat premierea judecătorilor conducători sunt motivate la fel, în ele nefiind indicată suma de bani care ar intra în conturile magistraţilor.

    Premii de „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră” pentru şase judecători

    La şedinţa din 8 august 2017, membrii CSM au examinat demersurile şefilor secretariatelor Curţii de Apel Cahul şi Judecătoriei Ungheni, prin care se solicita acordarea unor premii băneşti preşedinţilor instanţelor cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Dorel Musteaţă, membrul CSM care a făcut o prezentare a demersurilor şefilor secretariatelor, iar ulterior şi CSM, în hotărârea luată, au motivat acceptarea solicitărilor prin faptul că legea despre salarizarea judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „judecătorii şi procurorii pot beneficia de premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor băneşti destinate retribuirii muncii, alocate pentru anul respectiv, iar suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător sau, respectiv, unui procuror pe parcursul unui an bugetar nu poate depăşi salariul de funcţie al acestuia”.

    CSM a mai făcut referire şi la o hotărâre a sa din noiembrie 2013, prin care a permis anume şefilor secretariatului instanţei judecătoreşti, în calitate de gestionari ai mijloacelor financiare, să înainteze un demers la CSM în vederea premierii preşedintelui instanţei, în cazul în care funcţia de vicepreşedinte al instanţei lipseşte sau este vacantă, asta chiar dacă, şefii secretariatelor sunt în subordinea preşedintelui instanţei de judecată. Totuşi, în hotărârea CSM din 8 august, prin care s-a acceptat premierea Galinei Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, şi a lui Vasile Şchiopu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, nu se spun motivele din care cei doi merită să fie premiaţi, dar nici suma de bani de care aceştia ar urma să beneficieze. O analiză a hotărârilor CSM privind premierea preşedinţilor instanţei arată că acestea sunt, practic, identice, fiind schimbate doar numele premianţilor, dar şi faptul că, unii şefi de instanţe ajung să fie premiaţi chiar şi de trei ori pe an, în timp ce alţii rămân fără premii sau sunt premiaţi doar o singură dată.

    Preşedinta Judecătoriei Orhei, premiată de 3 ori în 2017

    Acum o săptămână, CSM a examinat demersurile şefilor secretariatelor Judecătoriilor Străşeni, Anenii Noi, Orhei prin care se solicita premierea şefilor de instanţe cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”. Membrii CSM au acceptat să fie oferite premii băneşti preşedintelui Judecătoriei Străşeni, Sergiu Osoianu, preşedintei Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea şi preşedintelui interimar al Judecătoriei Anenii Noi, Andrei Mocanu. Veronica Cupcea, de exemplu, e la al treilea premiu în 2017. În temeiul demersurilor similare, semnate, aparent, de şefa secretariatului instanţei, Cupcea a beneficiat de un premiu de Paşti, în aprilie, dar şi în februarie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii. Am încercat să discutăm cu şefa secretariatului Judecătoriei Orhei, dar, la un număr de telefon al instanţei am fost anunţaţi că funcţia de şef al secretariatului este vacantă de vreo 2 luni. Am insistat să aflăm cine, în aceste condiţii, a semnat demersul prin care s-a solicitat premierea preşedintei instanţei. În final, am fost redirecţionaţi la Natalia Chirtoacă, responsabilă de relaţiile cu publicul de la Judecătoria Orhei. După ce ne-a cerut timp pentru un răspuns, a doua zi, ne-a anunţat că nu ne poate spune nimic, deoarece „nu v-am văzut, nu vă cunosc şi nu sunt sigură că sunteţi, de fapt, cel drept care vă prezentaţi. Trimiteţi-ne o scrisoare oficială, prin poşta electronică, cu ataşarea legitimaţiei, sau prin Poşta Moldovei şi vă vom răspunde oficial”, ne-a transmis aceasta, făcând referire la faptul că informaţiile pe care le solicităm ar fi „date cu caracter personal”.

    Într-o situaţie similară sunt Zinaida Talpalaru, preşedinta interimară a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, şi Galina Vavrin, preşedinta interimară a Curţii de Apel Cahul, premiate de câte două ori. Talpalaru a primit bani cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind singura magistrată premiată printr-o hotărâre a CSM din 10 ianuarie, dar şi cu ocazia sărbătorii de 8 Martie, iar Vavrin, care a primit premiu cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, a fost premiată şi de Paşti. Cu prilejul sărbătorilor naţionale „Ziua Independenţei” şi „Limba Noastră”, de un premiu bănesc urmează să beneficieze şi Igor Botezatu, vicepreşedintele Judecătoriei Comrat. „Aţi citit hotărârea? Acolo se face referire la lege. Totul s-a făcut legal. Chiar dacă dna Vavrin a fost premiată de două ori, premiile, în total, nu depăşesc salariul mediu al unui judecător”, zice Svetlana Hamcea, şefa secretariatului Curţii de Apel Cahul.

    În 2017: 9 hotărâri prin care s-au premiat şefii instanţelor

    În 2017, CSM a emis deja 9 hotărâri prin care s-a acceptat oferirea premiilor băneşti în privinţa a 19 preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, unii dintre care au beneficiat de aceste facilităţi de două sau de trei ori. Premiile s-au oferit cu diverse ocazii, în special la sărbători importante. Au fost însă şi excepţii. În martie 2017, şeful Secretariatului Judecătoriei Edineţ s-a adresat cu un demers la CSM pentru premierea lui Eugeniu Pşeniţa, preşedinte interimar al Judecătoriei, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM şi al jubileului de 45 de ani. Printr-o hotărâre a CSM din 21 martie, plenul CSM a respins demersul în partea ce ţine de acordarea unui premiu bănesc preşedintelui interimar al Judecătoriei Edineţ, cu prilejul decernării Diplomei de onoare a CSM, dar l-a acceptat în partea ce ţine de acordarea premiului bănesc cu prilejul jubileului de 45 de ani.

    Membrul CSM, Dorel Musteaţă, precizează că practica acordării premiilor băneşti şefilor instanţelor este una normală pentru sistemul judecătoresc. Chiar dacă în hotărâri nu este indicată suma de bani care ajunge în conturile magistraţilor, iar unii sunt premiaţi chiar şi de trei ori, Musteaţă susţine că totul se face legal, iar premiile anuale nu pot depăşi un salariu mediu lunar. „Fiecare judecător are dreptul la premiu. Preşedintele instanţei nu este o excepţie. Premiul anual nu trebuie să depăşească un salariu. Aşa că, totul se face în limita prevederilor legale”, spune Musteaţă. „În instanţele în care nu sunt vicepreşedinţi, şefii secretariatelor se adresează la CSM. Acolo unde sunt vicepreşedinţi, premiul pentru preşedinte, în mod normal, se acordă de către vicepreşedinte. Faptul că unii judecători sunt premiaţi de mai multe ori, nu-i o problemă. Oricum, în sumă, anual, premiile nu ar trebui să depăşească un salariu. CSM nu acordă premii pentru că nu ştie care este posibilitatea instanţei şi dacă ea are sau nu resurse financiare să acorde premii. Contabilitatea verifică să nu se depăşească acel salariu mediu stabilit de regulament. Sunt controale financiare. Se mai şi prezintă rapoarte la CSM”, menţionează Musteaţă. Acesta susţine că dacă vreun şef de secretariat se simte influenţat de către preşedintele instanţei să semneze demers pentru premiere la CSM, acesta se poate adresa la Centrul Naţional Anticorupţie. „Să se ducă să declare. Care-i problema? Dacă mergem pe pista asta, înseamnă că fiecare persoană poate să fie influenţată”, remarcă membrul CSM.

    „Practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”

    Premierea conducătorilor instanţelor de judecată în urma unor demersuri ale şefilor secretariatelor a fost abordată şi de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM-ului publicat în 2016. „CSM nu are o politică scrisă şi publică cu privire la criteriile şi procedura de acordare a premiilor unice în sistemul judecătoresc cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. CSM nu practică publicarea în avans a proiectelor bugetelor instanţelor de judecată, ceea ce ştirbeşte substanţial din transparenţa activităţii CSM. Discutarea bugetelor instanţelor judecătoreşti trebuie să aibă loc în şedinţă publică, cu excluderea deliberărilor. În lipsa unor reguli clare şi transparente, practica soluţionării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare”, remarcau experţii CRJM.

    „După publicarea raportului, nu au fost elaborate careva reguli unitare referitor la alocarea premiilor şi altor ajutoare preşedinţilor de instanţă şi judecătorilor, bazate pe criterii şi proceduri transparente. Această recomandare va asigura inclusiv implementarea Recomandărilor OSCE cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, care recomanda, ca „pe termen lung, premiile şi privilegiile ar trebui să fie eliminate, iar salariile să fie ridicate la un nivel adecvat, care să satisfacă nevoile judecătorilor”. În această situaţie, vom exclude orice dubii referitor la eventualele conflicte de interese, dar vom asigura şi transparenta utilizării banilor publici. Lipsa publicării sumelor de bani pentru premiere, ridică dubii asupra distribuirii uniforme a resurselor financiare şi valorificării sumelor în mod echitabil pe întreg sistemul judecătoresc, indiferent de mărimea bugetului instanţelor de judecată. Mai mult, în unele instanţe judecătoreşti angajaţii instanţei ar putea să aibă un venit lunar mai mare decât al judecătorilor începători”, declară Ion Guzun, consilier juridic la CRJM.
    sursa: zdg.md

  • Încă patru magistrați la Judecătoria Chișinău

    Patru judecători vor fi propuși șefului statului pentru numire la Judecătoria Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat candidaturile celor patru a de a fi numiți prin transfer de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Judecătoria Militară.

    Este vorba de Zinaida Talpalaru, care a solicitat trasferul de la Judecătoria Comercială, și Sergiu Lebediuc, Igor Batalau și Serghei Ciobanu, de la Judecătoria Militară. La mijlocul lunii februarie, CSM a numit 27 de magistrați noi la Judecătoria Chișinău, însă nici până în prezent aceștia nu au fost confirmați în funcție de către șeful statului, Igor Dodon.

    Patru judecători vor fi propuși șefului statului pentru numire la Judecătoria Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat candidaturile celor patru a de a fi numiți prin transfer de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Judecătoria Militară.

    Este vorba de Zinaida Talpalaru, care a solicitat trasferul de la Judecătoria Comercială, și Sergiu Lebediuc, Igor Batalau și Serghei Ciobanu, de la Judecătoria Militară. La mijlocul lunii februarie, CSM a numit 27 de magistrați noi la Judecătoria Chișinău, însă nici până în prezent aceștia nu au fost confirmați în funcție de către șeful statului, Igor Dodon.

    Amintim că Judecătoria Chișinău a fost creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana. Instanța și-a început activitatea la 1 ianuarie 2017
    sursa: bizlaw.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

  • Greceani e pna la coate in fabrica de vin din Cojusna

    Lucreaza sarmanul in murdarie pana la coate, isi indeplineste toate obligatiunile si isi primeste leafa. Intrebati pe oricine si va va spune ca munceste in fiecare zi ca un blestemat, sta aici zi si noapte si are grija de tractoare”.

    Lucreaza sarmanul in murdarie pana la coate, isi indeplineste toate obligatiunile si isi primeste leafa. Intrebati pe oricine si va va spune ca munceste in fiecare zi ca un blestemat, sta aici zi si noapte si are grija de tractoare”. Nu, frazele de mai sus nu descriu un om simplu, dintr-o familie ordinara, precum ati crezut, ci pe nimeni altul decat pe Alexei, sotul Zinaidei Greceanai. Asa isi lauda subalternul seful Consiliului de directori al Fabricii de vin Cojusna, Vladimir Nadiuschin, chiar daca angajatii intreprinderii ne-au asigurat ca nu l-au vazut la fabrica pe „barbatul lui Greceanai” de aproape un an. O fi asa sau altfel, problema e alta - de cativa ani, aceasta fabrica refuza sa restituie la Bugetul de stat o datorie de cinci milioane de lei, bucurandu-se si de sustinerea justitiei...

  • Justitie sub Papuc

    Papuc scrie si scrie... La 21 septembrie curent, ministrul Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, a trimis o scrisoare in adresa presedintilor instantelor judecatoresti economice si al Judecatoriei Centru in care, incercand sa le impuna acestora propria pozitie vizavi de cateva dosare penale care abia se instrumenteaza la Directia Generala pentru Combaterea Crimei Organizate (DGCCO), recurge la calomnii: ii numeste "criminali" si "membri ai gruparilor criminale" pe cetateni care nu sunt nici macar banuiti in aceste dosare. In demersul sau, ministrul Papuc se refera la cazuri de sustragere din avutul intreprinderii "Gemenii", solicitand, in acest context (citez din scrisoare, pastrand stilistica "autorului"), "aportul colaboratorilor de justitie la stoparea si curmarea oricarei tentative a grupului criminal de a prelungi activitatea sa criminala".

    Papuc scrie si scrie... La 21 septembrie curent, ministrul Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, a trimis o scrisoare in adresa presedintilor instantelor judecatoresti economice si al Judecatoriei Centru in care, incercand sa le impuna acestora propria pozitie vizavi de cateva dosare penale care abia se instrumenteaza la Directia Generala pentru Combaterea Crimei Organizate (DGCCO), recurge la calomnii: ii numeste "criminali" si "membri ai gruparilor criminale" pe cetateni care nu sunt nici macar banuiti in aceste dosare. In demersul sau, ministrul Papuc se refera la cazuri de sustragere din avutul intreprinderii "Gemenii", solicitand, in acest context (citez din scrisoare, pastrand stilistica "autorului"), "aportul colaboratorilor de justitie la stoparea si curmarea oricarei tentative a grupului criminal de a prelungi activitatea sa criminala".

    Potrivit scrisorii, dosare penale in cazul "Gemenii" au fost intentate unor directori de firme — Mihail Roibu si Petru Madan, pentru actiuni de sustragere din avutul actionarilor SA "Gemenii". "Pe parcursul anilor 2003–2004, DGCCO a pornit 14 dosare penale (din ele, doua au fost transmise instantei de judecata) pentru sustragerile comise de catre membrii gruparii criminale conduse de Petru Madan", scrie ministrul de Interne. In "argumentarea" acuzatiilor la persoana, Gheorghe Papuc continua: "Va aducem la cunostinta ca, necatand la faptul examinarii dosarelor penale sus indicate, Madan Petru impreuna cu complicii sai, in scopul prelungirii sustragerilor din avutul SA "Gemenii", atrage si implica in activitatea sa criminala persoane noi, printre care si fosti sau actuali colaboratori ai organelor de drept", sustine categoric ministrul. De mentionat ca, in aceeasi scrisoare, Papuc face trimitere la numele unor cetateni care nu figureaza oficial in dosarele penale aflate la politie, numindu–i criminali: "Ca membri ai acestei grupari criminale fac parte rudele lui Madan Petru – Ojog Ludmila si Andrei, Vacre Iurie si altii. Iar in rezultatul efectuarii urmaririi penale pe cauzele penale sus–indicate, s–a stabilit ca membrii gruparii criminale nominalizati, in scopul camuflarii actiunilor lor ilegale, pentru a–si atinge telurile criminale deja au implicat asa persoane precum Loboda Vladimir, Catana Victor (sotia caruia activeaza ca judecator in judecatoria Centru) si altii, care le favorizeaza savarsirea infractiunilor. Cu ajutorul acestor persoane, gruparea criminala creaza firme, prin care incearca sa spele banii obtinuti pe cale criminala. Efectuarea urmaririi penale pe dosarele in cauza este luata la un control strict de catre conducerea MAI, Procuratura Generala si despre rezultate se informeaza conducerea tarii"(am reprodus exact textul). In incheierea scrisorii, Papuc solicita instantelor de judecata: "In legatura cu cele expuse mai sus, solicitam aportul D–stra la stoparea si curmarea oricarei tentative a acestui grup criminal de a prelungi activitatea sa criminala. In acest scop, rugam sa atentionati colaboratorii d–stra despre aceste fapte", semneaza ministrul Papuc.

  • Molima coruptiei ameninta justitia economica din Republica Moldova

    Odata cu lansarea campaniei de deconspirare a actelor de coruptie, din cadrul instantelor economice, aparent controlate de "nasul" si faimosul "maestru" al justitiei corupte, AUREL COLENCO, cunoscut si ca "stuca" (denumire de care pare-se ca e chiar mandru si pe care o considera un adevarat brand) pe adresa publicatiei noastre online ni s-au adresat mai multe persoane care au devenit victime ale "dreptatii juridice" din Republica Moldova. Printre acei care au avut curajul si bunavointa (si carora le multumim) sa ne ofere o serie de informatii, referitoare la implicarea unor judecatori in acte de coruptie, si la apartenenta unora la cartelul "coruptiei" , constituit sub patronatul "nasului" Colenco, se numara si cativa carora li s-au oferit serviciile numitului cartel sau al membrilor sai.

    Odata cu lansarea campaniei de deconspirare a actelor de coruptie, din cadrul instantelor economice, aparent controlate de "nasul" si faimosul "maestru" al justitiei corupte, AUREL COLENCO, cunoscut si ca "stuca" (denumire de care pare-se ca e chiar mandru si pe care o considera un adevarat brand) pe adresa publicatiei noastre online ni s-au adresat mai multe persoane care au devenit victime ale "dreptatii juridice" din Republica Moldova. Printre acei care au avut curajul si bunavointa (si carora le multumim) sa ne ofere o serie de informatii, referitoare la implicarea unor judecatori in acte de coruptie, si la apartenenta unora la cartelul "coruptiei" , constituit sub patronatul "nasului" Colenco, se numara si cativa carora li s-au oferit serviciile numitului cartel sau al membrilor sai.

    Fara a ne pierde in prea multe detalii, in ceea ce priveste implicarea in afaceri murdare a unor magistrati din cadrul instantelor economice, am putut remarca faptul ca, in cadrul Judecatoriei Economice de Circumscriptie, exista si judecatori care au ramas in afara clanului coruptiei. Printre ei se numara judecatori precum Aurica Us, Ion Goncear, Gheorghe Muntean, Zinaida Talpalaru si chiar I. Stepanov. In plus, investigatiile efectuate au scos in evidenta faptul ca o parte dintre acesti judecatori sunt tocmai aceia care au activat in cadrul judecatoriilor economice inca de la inceputuri. Ei nu apartin pleiadei celor noi, care au devenit judecatori peste noapte, prin aceleasi metode, pe care ei le aplica acum in infaptuirea justitiei, motiv care justifica intr-o oarecare masura si setea lor de bani. In acest sens, nu putem intelege care sunt meritele pentru care judecatori precum "stuca" - Aureliu Colenco si S. Namasco au fost onorati prin numirea ca si presedinte, respectiv, vicepresedinte de instanta. Ce merite au avut acesti judecatori, care s-au perindat de la o instanta la alta, fiind urmariti pentru luare de mita, de au reusit sa obtina increderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi numiti in aceste functii de raspundere.

  • Lăsaţi să plece cu sute de mii de lei

    Cei patru magistraţi suspectaţi de lipsă de integritate, dar lăsaţi să plece onorabil din sistem, vor primi indemnizaţii unice în valoare totală de peste 320 de mii de lei. Un demers în acest sens a fost expediat la CSM de către preşedintele Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie. Şefa Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, Zinaida Talpalaru, a solicitat 328 750 lei pentru achitarea indemnizaţiilor unice. Câte 53 de mii pentru Sergiu Namaşco şi Alexandru Rotari, 59 de mii pentru Liliana Andriaş, şi 162 de mii pentru Iurie Ţurcan.

    Cei patru magistraţi suspectaţi de lipsă de integritate, dar lăsaţi să plece onorabil din sistem, vor primi indemnizaţii unice în valoare totală de peste 320 de mii de lei. Un demers în acest sens a fost expediat la CSM de către preşedintele Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie. Şefa Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, Zinaida Talpalaru, a solicitat 328 750 lei pentru achitarea indemnizaţiilor unice. Câte 53 de mii pentru Sergiu Namaşco şi Alexandru Rotari, 59 de mii pentru Liliana Andriaş, şi 162 de mii pentru Iurie Ţurcan.

    Precizăm că anterior preşedintele Nicolae Timofti a refuzat să-i transfere pe trei din cei patru magistraţi la Judecătoria sectorului Centru, din cauza unor suspiciuni de lipsă de integritate. El a ţinut cont atunci de unele avize din partea Serviciului de Informaţii şi Securitate privind acţiunile dubioase ale judecătorilor. Ulterior însă, tot şeful statului a semnat decrete privind demisia onorabilă a magistraţilor, în legătură cu reorganizarea instanţei în care au activat aceştia. Experţii în justiţie au criticat dur decizia preşedintelui, pe care au calificat-o drept un mesaj care le sugerează tuturor judecătorilor că atâta timp cât au acoperire politică, pot călca legea în picioare. Despre Sergiu Namaşco şi Alexandru Rotari şi Iurie Ţurcan, presa a scris că ar fi fost implicaţi în atacuri raider, iar Liliana Andriaş a fost cercetată penal de Procuratura Anticorupţie, după ce a fost filmată în timp ce primea mită.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU