Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Rusu Ion
Căutare avansată

Teleucă Stelian

Curtea de Apel Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 01.02.2006

Membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel din 11 septembrie 2015

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1391-VII din 3 decembrie 2014 numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Instruire/Diplome
Absolvent al Școlii de vară pentru judecătorii începători pe tema ”Standartele Europene în Justiție”, inițiativa Anticorupție, pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, București, România
Absolvent al programului de schimb de experiență profesională prin familiarizarea cu instituțiile sistemului judecătoresc din SUA, organizat Open World, Washington, Philadelphia, 2010

Data numirii în funcție: 01.02.2006

Membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel din 11 septembrie 2015

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1391-VII din 3 decembrie 2014 numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Instruire/Diplome
Absolvent al Școlii de vară pentru judecătorii începători pe tema ”Standartele Europene în Justiție”, inițiativa Anticorupție, pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, București, România
Absolvent al programului de schimb de experiență profesională prin familiarizarea cu instituțiile sistemului judecătoresc din SUA, organizat Open World, Washington, Philadelphia, 2010

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
01 februarie 2006 - numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 442-IV)
26 ianuarie 2011 - numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă (Decret nr. 17-VI)
02 octombrie 2008 - i-a fost atribuit gradul patru de calificare a judecătorului (Hot. CSM  nr. 343/15)
2011 - participant din partea Judecătoriei Botanica, mun Chișinău la a VI-a Adunare Plenară a instanțelot pilot în cadrul activităților CEPJ, Strasbourg, Franța
Publicații
Publicația ”Gajul Universalității creanțelor în activitatea de credit”, revista Bănci și Finanțe/Profit, pag. 78, nr. 7-8 din 01 agust 2005

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 71/5 din 17 Iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 104/13 din 27 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Stelian Teleucă care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat

Conform Hotărârii nr. 56/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Teleucă Stelian nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 69, menținute 43 - 62,31%;
2012 - cauze contestate 64, menținute 34 - 53,12%;
2013 - cauze contestate 71, menținute 44 - 61,97%;
2014 au fost contestate 78 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 33, ceea ce constituie 42,3%;
2015 au fost contestate 45 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 34, ceea ce constituie 75,5%;
2016 au fost contestate 90 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 75, ceea ce constituie 83,3%;
2017 au fost contestate în total 90 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 57 ceea ce constituie 63,33%;
2018 au fost contestate în total 101 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 73 ceea ce constituie 72,27%;
2019 au fost contestate în total 105 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 77 ceea ce constituie 73,33%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 779, casate 26 - 3,3%;
2012 - cauze examinate 928, casate 30 - 3,2%;
2013 - cauze examinate 951, casate 27 - 2,8%;
2014, din 759 de cauze examinate, 45 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,95%;
2015, din 154 de cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,94%;
2016, din 170 de cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,82%;
2017, din 254 cauze examinate, 33 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 12,99%;
2018, din 255 cauze examinate, 28 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,98%;
2019, din 294 cauze examinate, 28 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,52%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 88/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stelian Teleucă pentru participare la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie cu 74 (şaptezeci şi patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 71/5 din 17 Iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Stelian TELEUCĂ de la Curtea de Apel Chişinău, atribuindu-i calificativul Excelent.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164/13 din 16 iunie 2020, materialele în privinţa judecătorului Stelian Teleucă au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovare la o instanţă judecătorească ierarhic superioară

Prin Hotărârea nr. 91/6 din 19 Aprilie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stelian Teleucă pentru participare la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 73 (șaptezeci și trei) puncte.

Prin Hotărârea nr. 77/4 din 26 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Teleucă Stelian privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 48/08 din 05 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Teleucă Stelian pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 33 (treizeci și trei) puncte.

Prin Hotărârea nr. 104/13 din 27 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 94 de puncte

Prin Hotărârea nr. 30/6 din 18 iunie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Teleucă Stelian, la concurs pentru numire prin promovare în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 56/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 600/28 din 18 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 184/13 din 03 aprilie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii nr. 71/5 din 17 Iulie 2020, hotărârile adoptate de judecătorul Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chişinău, nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 104/13 din 27 octombrie 2017 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Stelian Teleucă care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu s-au atestat

Conform Hotărârii nr. 56/4 din 28 martie 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătorul Teleucă Stelian nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2011 - cauze contestate 69, menținute 43 - 62,31%;
2012 - cauze contestate 64, menținute 34 - 53,12%;
2013 - cauze contestate 71, menținute 44 - 61,97%;
2014 au fost contestate 78 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 33, ceea ce constituie 42,3%;
2015 au fost contestate 45 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 34, ceea ce constituie 75,5%;
2016 au fost contestate 90 de hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 75, ceea ce constituie 83,3%;
2017 au fost contestate în total 90 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 57 ceea ce constituie 63,33%;
2018 au fost contestate în total 101 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 73 ceea ce constituie 72,27%;
2019 au fost contestate în total 105 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 77 ceea ce constituie 73,33%.

Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2011 - cauze examinate 779, casate 26 - 3,3%;
2012 - cauze examinate 928, casate 30 - 3,2%;
2013 - cauze examinate 951, casate 27 - 2,8%;
2014, din 759 de cauze examinate, 45 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,95%;
2015, din 154 de cauze examinate, 3 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,94%;
2016, din 170 de cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 8,82%;
2017, din 254 cauze examinate, 33 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 12,99%;
2018, din 255 cauze examinate, 28 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,98%;
2019, din 294 cauze examinate, 28 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 9,52%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 88/08 din 24 Iulie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stelian Teleucă pentru participare la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiţie cu 74 (şaptezeci şi patru) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 71/5 din 17 Iulie 2020, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a evaluat activitatea judecătorului Stelian TELEUCĂ de la Curtea de Apel Chişinău, atribuindu-i calificativul Excelent.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164/13 din 16 iunie 2020, materialele în privinţa judecătorului Stelian Teleucă au fost expediate Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de selectare pentru promovare la o instanţă judecătorească ierarhic superioară

Prin Hotărârea nr. 91/6 din 19 Aprilie 2019, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stelian Teleucă pentru participare la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 73 (șaptezeci și trei) puncte.

Prin Hotărârea nr. 77/4 din 26 Februarie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Teleucă Stelian privind remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 48/08 din 05 iunie 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Teleucă Stelian pentru participare la concursul pentru suplinirea prin promovare a funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 33 (treizeci și trei) puncte.

Prin Hotărârea nr. 104/13 din 27 octombrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 94 de puncte

Prin Hotărârea nr. 30/6 din 18 iunie 2014, a fost admisă candidatura judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Teleucă Stelian, la concurs pentru numire prin promovare în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 56/4 din 28 martie 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 81 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 600/28 din 18 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul II (doi) de calificare judecătorului Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 184/13 din 03 aprilie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 88/08 din 24 Iulie 2020

Hotărârea nr. 71/5 din 17 Iulie 2020

Hotărârea nr. 91/6 din 19 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 77/4 din 26 Februarie 2019

Hotărârea nr. 600/28 din 18 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 48/08 din 05 iunie 2018

Hotărârea nr. 104/13 din 27 octombrie 2017

Hotărârea nr. 56/4 din 28 martie 2014

Hotărârea nr. 30/6 din 18 iunie 2014

Hotărârea nr. 184/13 din 03 aprilie 2012

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Stelian Teleucă nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 104/13 din 27 octombrie 2017”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Stelian Teleucă nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 56/4 din 28 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Judecătorei Botanica mun. Chișinău, Teleucă Stelian".

Potrivit Hotărârii nr. 124/7 din 03 august 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 400s-658p/m din 21 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Băbălău Denis, Diaconu Mihail, Gîrbu Silvia de la Curtea de Apel Chișinău și ale ex-judecătorilor Furdui Sergiu, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila de la Curtea de Apel Chișinău.
 
Prin Hotărârea nr. 223/9 din 24 Noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.741s-1097p/m din 10 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 august 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Diaconu Mihail, Furdui Sergiu de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestația depusă de cet. Struțu Leonid împotriva Hotărîrii nr. 195/8 din 19 septembrie 2019 a Completului de examinare a contestațiilor nr. 2, emise în privinţa acțiunilor judecătorilor Teleucă Steleian, Vrabii Silvia și Mânăscurtă Igor de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 125/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mițcul Alexandru împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 septembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Mițcul Alexandru cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Iovu, Borislav Babenco, Stelian Teleucă.

La data de 22 aprilie 2015 deputatul Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, solicitînd verificarea legalității acțiunilor judecătorilor Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Sergiu Namașco, Maria Negru și a judecătorilor altor instanțe de judecată privitor la înstrăinarea terenurilor de pămînt de proprietate publică. Prin Hotărârea nr. 93/16 din 18 septembrie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban, la acțiunile judecătorilor Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Radu Țurcanu, Virgil Buhnaci, Stelian Teleucă și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Maria Negru. 

Prin Hotărârea nr. 284/11 din 26 martie 2013 cu privire la Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea petiţiei cetăţenilor Olga şi Vasile Onofrei referitor la acţiunile judecătorilor Maria Ţurcan şi Stelian Teleucă s-a decis:
1. A lua act de Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea petiţiei cetăţenilor Olga şi Vasile Onofrei referitor la acţiunile judecătorilor Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, Maria Ţurcan şi Stelian Teleucă.
2. A atenţiona judecătorul Maria Ţurcan asupra respectării legislaţiei în vigoare la înfăptuirea justiţiei.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 8 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 27 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 13 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului Stelian Teleucă nu au fost intentate proceduri disciplinare. 

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 104/13 din 27 octombrie 2017”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Stelian Teleucă nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 56/4 din 28 martie 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Judecătorei Botanica mun. Chișinău, Teleucă Stelian".

Potrivit Hotărârii nr. 124/7 din 03 august 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 400s-658p/m din 21 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 20 mai 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Băbălău Denis, Diaconu Mihail, Gîrbu Silvia de la Curtea de Apel Chișinău și ale ex-judecătorilor Furdui Sergiu, Melinteanu Iurie, Ouș Ludmila de la Curtea de Apel Chișinău.
 
Prin Hotărârea nr. 223/9 din 24 Noiembrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 2 a respins contestația cet. Russu Denis împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr.741s-1097p/m din 10 septembrie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 10 august 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Teleucă Stelian, Diaconu Mihail, Furdui Sergiu de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 6/1 din 24 Ianuarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestația depusă de cet. Struțu Leonid împotriva Hotărîrii nr. 195/8 din 19 septembrie 2019 a Completului de examinare a contestațiilor nr. 2, emise în privinţa acțiunilor judecătorilor Teleucă Steleian, Vrabii Silvia și Mânăscurtă Igor de la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 125/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Mițcul Alexandru împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 17 septembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Mițcul Alexandru cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Iovu, Borislav Babenco, Stelian Teleucă.

La data de 22 aprilie 2015 deputatul Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, solicitînd verificarea legalității acțiunilor judecătorilor Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Sergiu Namașco, Maria Negru și a judecătorilor altor instanțe de judecată privitor la înstrăinarea terenurilor de pămînt de proprietate publică. Prin Hotărârea nr. 93/16 din 18 septembrie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Ion Ceban, la acțiunile judecătorilor Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Radu Țurcanu, Virgil Buhnaci, Stelian Teleucă și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Maria Negru. 

Prin Hotărârea nr. 284/11 din 26 martie 2013 cu privire la Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea petiţiei cetăţenilor Olga şi Vasile Onofrei referitor la acţiunile judecătorilor Maria Ţurcan şi Stelian Teleucă s-a decis:
1. A lua act de Nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea petiţiei cetăţenilor Olga şi Vasile Onofrei referitor la acţiunile judecătorilor Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, Maria Ţurcan şi Stelian Teleucă.
2. A atenţiona judecătorul Maria Ţurcan asupra respectării legislaţiei în vigoare la înfăptuirea justiţiei.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 8 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 27 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătorului au fost depuse 13 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

 august 

Hotărârea nr. 223/9 din 24 Noiembrie 2020

Hotărârea nr. 6/1 din 24 Ianuarie 2020

Hotărârea nr. 125/8 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 93/16 din 18 septembrie 2015

Hotărârea nr. 284/11 din 26 martie 2013

Știri
  • Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

    Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

    Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Casă de milioane, mașină de lux și o pensie mai mare decât salariul

    Nelea Budăi locuiește, împreună cu soțul, Boris Budăi, într-un imobil „de milioane” amplasat în sectorul Buiucani. Casa a fost construită pe un teren cu suprafața de cinci ari, cumpărat de familia sa în 2001, de la Primăria Chișinău și a fost dată în exploatare în 2012. În perioada în care familia sa a procurat terenul și a construit casa, Nelea Budăi activa deja la Curtea de Apel. În 2002, familia Budăi a procurat și terenul din vecinătate, tot ce cinci ari. În decembrie 2012, terenul a fost donat fiului lor, Artur Budăi. Cu licență de avocat din 2014, Artur Budăi este angajat în iulie 2020 în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Chișinău.

    În 2020, familia Budăi a procurat cu 846 mii de lei un automobil nou, Toyota Land Cruiser Prado 150. În același an, potrivit declarațiilor de avere și interese personale, familia Budăi a obținut venituri în sumă de 1,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani i-a încasat Nelea Budăi, din pensie, – 425 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Pensia magistratei este mai mare decât salariul său, ea declarând pentru 2020 venituri salariale de aproape 320 mii de lei. 

    Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 141 mii de lei în 2020, echivalentul a aproape 12 mii de lei lunar. 

    Pe lângă casă și mașină, familia Budăi deține alte 5 ha de terenuri agricole, dar și alte două case de locuit, primite de soțul său drept moștenire. În 2020, familia Budăi a împrumutat 15 mii de euro, echivalentul a 300 mii de lei de la o oarecare Zinaida Cuznețov. Banii au fost împrumutați fără dobândă și urmează să fie rambursați în 2021. 

    Într-un comentariu pentru ZdG, Nelea Budăi a precizat că familia sa a construit casa din economii, din 2001 până în 2012, când a fost recepționată.

    „Veniturile mele și ale soțului pe parcursul a 11 ani acoperă cheltuielile suportate la construcția casei. Terenul adiacent, de care întrebați, a fost procurat de la vecina care îl vindea de urgență, prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 decembrie 2002 la preț de 29185 lei. Ulterior, în urma contractului de donație din 28 decembrie 2012, proprietar al terenului a devenit fiul nostru. Aceste bunuri imobile, cât și celelalte, sunt declarate în fiecare an, iar declarațiile fiind verificate constant de organele de resort și abateri nu au fost depistate. Suma de 15 mii de euro, am împrumutat-o în 2020 pentru schimbul automobilului de către soț, de la prietena de familie, (C.Z.), cu care ne cunoaștem de 9 ani, avem deplină încredere unii în alții și ajutându-ne la necesitate. Nu urmărim niciodată scopuri meschine, decât bunele relații omenești”, se precizează în comentariul magistratei. 

    Figurează în cel puțin 12 dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO

    În iunie, curent, Nelea Budăi a împlinit 31 de ani de când este judecătoare. Ea a fost numită magistrată la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău, în iunie 1990. În 2000, a fost numită, prin transfer, la Curtea de Apel, iar în 2013 a fost aleasă vicepreședintă a acestei instanțe, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte, când fusese evaluată de către Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. 

    În iulie 2019, Nelea Budăi a fost evaluată de două ori de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), o dată pentru activitatea de judecătoare și a doua oară pentru activitatea de vicepreședinte de instanță, primind calificativul „excelent”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada verificată, 2016-2019, judecătoarea nu a figurat în proceduri disciplinare și hotărâri prin care statul a fost condamnat la CtEDO. În cadrul evaluării ordinare precedente, din 2016, s-a constatat că numele magistratei figura într-o cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO, pentru violarea articolului opt din Convenție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Totuși, Colegiul nu a găsit „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizaționale în activitatea judecătorului, fiindu-i recomandată studierea mai aprofundată a jurisprudenței CtEDO”.

    La evaluarea ordinară din 2013, membrii Colegiului de Evaluare, bazându-se pe datele oferite de agentul guvernamental, au constatat că numele judecătoarei figura în alte șapte dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice (CRJM) se constatată că numele judecătoarei Budăi figurează în cel puțin 12 cauze pierdute de R. Moldova la CtEDO, „unele destul de grave, pentru care R. Moldova a achitat cel puțin 129,276 EURO”. „Printre acestea se includ încălcări destul de grave, care denotă fie o nevoie de îmbunătățire a aplicării standardelor europene de protecție a drepturilor omului, fie o atitudine părtinitoare în favoarea statului”, remarcă CRJM.

    Cauze CtEDO în care figurează numele judecătoarei Budăi

    „Spre exemplu, în cauza Popov (2) c. R. Moldova (2005) s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului deoarece CA a casat hotărârea irevocabilă, după șapte ani, privind retrocedarea unui imobil în folosul reclamantului (a încercat să recupereze casa părinților săi, naționalizată de autoritățile sovietice). În cauza PPCD c. R. Moldova (2006), CtEDO a constatat încălcarea libertății la asociere, deoarece în 2002 Ministerul Justiției a suspendat activitatea PPCD pentru organizarea unor întruniri pașnice, iar CA Chișinău a refuzat anularea suspendării. În cauza Balan c. R. Moldova (2008) s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului, deoarece autoritățile naționale au utilizat o fotografie făcută de reclamant la emiterea buletinelor de identitate, fără a avea acordul acestuia, iar instanțele judiciare, inclusiv CA Chișinău, nu i-au oferit compensații pentru încălcarea respectivă”, punctează CRJM. 

    „În cauza G.B. și R.B. contra R. Moldova (2012), a fost constatată încălcarea dreptului la viață privată deoarece judecătorii naționali nu au acordat compensații suficiente, fără o motivare adecvată, reclamanților, un cuplu care s-a plâns de sterilizarea soției de către un medic într-un spital de stat, fără acordul ei și fără a o informa despre aceasta. În cauza Eremia c. R. Moldova (2013), CtEDO a constatat violarea art. 3 (interzicerea torturii), 8 (respectarea vieții private) și 14 (interzicerea discriminării) deoarece autoritățile naționale, inclusiv CA Chișinău, deși aveau suficientă informație, nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja reclamantele de violența domestică, aplicată de soț/tată, care era polițist. În cauza Melnic c. R. Moldova (2019), s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CA Chișinău nu a motivat acceptarea unei cereri depuse de o primărie în afara expirării termenului de prescripție”, remarcă CRJM.

    Judecătoarea a comentat și a analizat mai multe cauze pierdute la CtEDO, în care figurează numele său

    În comentariul pentru ZdG, Nelea Budăi a făcut mai multe precizări cu privire la cauzele pierdute la CtEDO în care figurează numele său.

    „Cu referire la publicația, precum că „am nedreptățit o femeie sterilizată chirurgical din greșeala medicilor, ulterior fiind despăgubită de CtEDO”, menționez că, la 21 martie 2007, G.B. și R.B. au depus cerere de chemare în judecată către Spitalul raional Ștefan Vodă, intervenient accesoriu Bujujan Andrei, solicitând recuperarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 18 septembrie 2007, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spitalul raional, în beneficiul G.B. prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul R.B – prejudiciul moral de 1000 lei. A fost încasat de la Spitalul raional în beneficiul reclamantelor și prejudiciul material – 1119 lei. Prin decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008, apelul declarat de către G.B. și R.B. a fost admis cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, încasarea de la Spitalul raional în beneficiul apelantelor-reclamante a câte 10 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu obligarea Spitalului de a o asigura pe G.B. zilnic, până în 2020, cu medicamentul „rigevidon” și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea prejudiciului material de 1119 lei.

    La 24 septembrie 2008, CSJ a respins recursul G.B. și R.B, menținând decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008. Astfel, decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008 este perfect legală și favorabilă apelantelor-reclamante. Despăgubirea ultimelor prin hotărârea CtEDO cu 12 mii de euro, nu înseamnă că instanța de Apel „a nedreptățit” reclamantele. La compensații insuficiente se atribuie și alte hotărâri CtEDO cum ar fi,  Ciolacu v. R. Moldova nr.22400/13, Ipate v. R. Moldova nr.5131/10”, precizează judecătoarea Budăi. 

    Comentariul integral al magistratei Budăi cu referire la hotărârile CtEDO în care figurează numele său

    „Cauza Lari v. R. Moldova nr.23589/14 în care reclamanta se plângea de durata excesivă a procesului civil pe care îl inițiase, 6 ani și  9 luni în fața a trei nivele de jurisdicție, nu este relevantă pentru instanța de Apel, deoarece cererea de chemare în judecată a dnei Lari V. a fost respinsă în prima instanță cu menținerea acestei hotărâri de către CSJ, pe când instanța de Apel a admis apelul apelantei-reclamante cu admiterea cererii de chemare în judecată”.

    Cauza Macovei și alții v. Moldova /nr.19253/03, 17667/03,31960/03, 19263/03 17695/03 și 31761/03, în care Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art.1 din protocolul nr.1 la Convenție din cauza lipsirii de efecte a hotărârilor judecătorești privind obligarea Companiei QBE ASITO să execute contractele de asigurare cu pensie suplimentară prin admiterea ulterioară a cererii QBE ASITO  de reziliere a acestor contracte pe motiv de hardship, se atribuie la Plenul CSJ din 11 martie 2002 care a admis demersul în interesul legii al procurorului general și nu este relevantă pentru instanța de Apel.

    Prima condamnare a Moldovei pentru admiterea cererii de revizuire a avut loc în cauza Popov 2 v. Moldova nr.19960/04, cauză relevantă instanței de Apel în perioada când Codul de procedură civilă prevedea întocmirea doar a dispozitivului hotărârii judecătorești, hotărârea CA Chișinău intrând în vigoare prin neapelare, iar cererea de revizuire, depusă peste 6 ani, se întemeia pe argumentul precum că nu acel număr de imobil a fost retrocedat în folosul reclamantului, fiind anexat în Monitorul Oficial de până la data adoptării hotărârii judiciare. Verificarea argumentului invocat în cererea de revizuire putea avea loc numai în urma admiterii revizuirii și reexaminării fondului cauzei, deoarece hotărârea judecătorească era în dispozitiv, fără motivare, lucru care a și avut loc. Finalmente, CtEDO a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice, fapt ce a condus la condamnarea pentru încălcarea art.6 $ 1 din Convenție și a art.1 din Protocolului 1 la Convenție.

    Nu se neagă și celelalte hotărâri CtEDO: PPCD v. Moldova nr.28793/02 în care Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenție din cauza suspendării activității PPCD între 18 ianuarie și 8 februarie 2002 pentru organizarea unor întruniri pașnice neautorizate de Primăria Chișinău, la care au participat minori, Cazacu vs. R. Moldova nr.40117/02, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru neîncasarea de către instanțele naționale a indemnizației de concediere în beneficiul reclamantului, Flux și Samson v. Moldova, nr.28700/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.10 din Convenție pentru obligarea ziarului să publice dezmințire și să plătească compensație ex-ministrului Construcțiilor, pentru publicarea unui articol, Balan v. Moldova, nr.19247/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 la Convenție din cauza respingerii cererii reclamantului de acordare a compensației pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, în urma folosirii fotografiei făcute de reclamant, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate, Eremia v. Moldova nr.3564/11, în care Curtea a constatat încălcarea art.3, 8, și 14 coroborat cu art.3 din Convenție într-un caz de violență în familie când a  fost anulată ordonanța de protecție din 09.12.2010,  Melnic v. Moldova nr.46351/08, în care Curtea a constatat încălcarea art.6 din Convenție și art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru admiterea unei acțiuni după expirarea termenului de prescripție de trei ani.

    Cu toate acestea, țin să menționez, că condamnările la CtEDO, până a fi calificate de organele competente ca fiind abateri disciplinare, nu pot fi considerate ca factori de risc la promovarea în funcție, or, acestea ca fapt în sine, nu pot fi calificate ca activități contrare intereselor funcției publice sau acțiuni realizate în detrimentul R. Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

    A atacat în instanță hotărârea CSM prin care nu a fost promovată la CSJ

    Nelea Budăi a candidat și în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători.
    În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

    21 de plângeri examinate în ultimii șase ani. Toate au fost considerate neîntemeiate

    În ultimii șase ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătoarei a figurat în cel puțin 21 de plângeri, examinate de către Colegiul Disciplinar, toate fiind însă respinse ca neîntemeiate. Judecătoarea a fost vizată în mai multe articole de presă, ea fiind implicată și în luarea unor decizii catalogate drept dubioase. În 2012, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a adresat la CSM, invocând admiterea de către instanţa de judecată a unor probe presupus false şi majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat „Moldtranselectro” Chişinău de către SC „Termoelectrica” SA Bucureşti la examinarea unei cauze civile. Dosarul era în gestiunea judecătoarelor Nelea Budăi și Nina Traciuc. CSM, însă, a refuzat să examineze demersul SIS pe motiv că dosarul era pe rol, iar „aprecierea acţiunilor judecătorilor Nelea Budăi şi Nina Traciuc ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiţiei”. 

    Nelea Budăi a făcut parte din completul de judecători care, în noiembrie 2016, a menţinut decizia Judecătoriei Buiucani prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să-i vândă la preț normativ unei firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc un teren de 1,17 ha de pe teritoriul Moldexpo, care aparținea statului.  

    ZdG a scris anterior că Nelea Budăi este în relații de afinitate cu o magistrată de la CSJ, Ala Cobăneanu. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit anterior de CSJ am fost informați că judecătoarea Budăi nu este rudă cu Cobăneanu, dar că aceasta se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu. 

    Cum comentează judecătoarea articolele de presă în care a fost vizată

    În același comentariu pentru ZdG, Budăi s-a referit și la articolele de presă în care a figurat, de-a lungul anilor, numele său, în care îi erau aduse diverse acuzații.

    „În publicațiile anterioare s-a menționat că vicedirectorul SIS a depus în 2012 o sesizare  la CSM, precum că aș fi administrat în dosarul Moldtranselectro-Termoelectrica careva acte false, fapt ce ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova față de compania românească, iar CSM, la 18 decembrie 2012, ar fi constatat că dosarul civil este în examinare și verificarea celor invocate ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiției. În acest context, menționez că fondul cauzei fusese examinat nu de instanța de drept comun a CA, ci de Judecătoria economică de circumscripție, în urma lichidării căreia cauzele au fost transmise instanței noastre. Fiindu-mi repartizată spre examinare cererea de revizuire asupra încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție, la care revizuentul a anexat noile înscrisuri în baza cărora a solicitat anularea încheierii contestate cu revizuirea cauzei, CA Chișinău prin încheierea din 23 mai 2013 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Termoelectrica” SA împotriva încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 22 iunie 2010 prin care s-a înlocuit partea SC „Termoelectrica” SA cu SC „Titan Total Grup” SRL în raportul stabilit prin încheierea CA Economice din 1 noiembrie 2005 în rezultatul cesiunii de creanțe. Încheierea dată a fost menținută de CSJ prin decizia din 18 septembrie 2013. Astfel, învinuirile aduse sunt nu altceva decât insinuări. Nu există careva acte juridice, precum că actele administrate în procedura de examinare a cererii de revizuire sunt false”, a punctat Budăi. 

    „Cu referire la faptul precum că eu, participînd la examinarea cauzei civile ÎCS „Finpar Invest” SRL, aș fi obligat APP să încheie contract de vînzare-cumpărare asupra unui teren aferent de la Moldexpo,  atrag atenția că decizia pronunțată de completul nostru din 24 noiembrie 2015 care este publică, nu se referă la fondul cauzei. Instanța a examinat cauza nu în ordine de apel, ci de recurs într-o perioadă când art.309 CPC era abrogat, iar modificările efectuate la art. 426 CPC au fost intrate în vigoare la 28 aprilie 2017. Astfel, recursul declarat de publicistul Voznoi Vitalii, care nu este participant la proces, dar a contestat refuzul instanței de fond privind înregistrarea video a ședinței, a fost respins ca inadmisibil. Prin urmare, învinuirile aduse, precum că aș fi participat la împroprietărirea dlui V. Plahotniuc cu careva lot de teren, sunt aberante”, susține Nelea Budăi.

    „Nici într-o cauză nu am admis presiuni și influențe străine asupra soluției instanței de judecată. Drept exemplu poate servi cazul mediatizat SRL „Basconslux” către Ministerul Finanțelor, SA „Stadionul Republican” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză cu încasarea sumei de 8 044 108,68 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 6 152 641 lei, cererea în judecată fiind admisă de prima instanță, anulată și respinsă de instanța de Apel, după examinarea recursului, CSJ a casat decizia instanței de Apel și a menținut hotărârea primei instanțe”, a precizat Nelea Budăi. 

    În finalul mesajului, magistrata a menționat: „nu cred că voi mai candida la CSJ”, fără a indica alte detalii.

    Casa de milioane a judecătorului Teleucă, încă neînregistrată la Cadastru

    Stelian Teleucă locuiește într-un imobil construit de familia sa în ultimii ani pe un teren de 7 ari de pe strada Dragomirna din Chișinău, cumpărat în 2012. Deși în declarațiile de avere și interese judecătorul indică faptul că imobilul ar valora 0 lei, în realitate, costă câteva milioane, fiind deja aproape gata. Casa nu este încă dată în exploatare, nefiind înregistrată la Cadastru, dar la fața locului există mai multe semne că familia judecătorului deja locuiește în ea. În apropierea casei, am găsit un automobil BMW X1, declarat de judecător.

    Solicitat de ZdG, Stelian Teleucă a precizat că imobilul e construit în temeiul autorizației de construcție eliberate de Primăria Chișinău în 2014 și că „la construcția casei au fost utilizate surse financiare acumulate pe parcursul anilor, inclusiv din activitatea de jurist superior la BC „Victoriabank” SA, unde am fost angajat o perioadă de aproape 10 ani, din creditele bancare contractate, ultimul în sumă de 425 mii de lei, scadent în 2036, vânzării apartamentului părinților contra sumei de 900 mii de lei în 2015 și vânzării apartamentului obținut prin ipotecă contra sumei de 639,4 mii de lei în 2016”. 

    Judecătorul menționează că „venitul total declarat, împreună cu venitul soției, pentru anul 2020 provenit din salariile de bază, activitate didactică, pensii și indemnizații, vânzări de bunuri, remitențe, este de 701,8 mii de lei și 5 mii de euro, ceea ce constituie în mediu 67,2 mii de lei pe lună”. „Proveniența surselor financiare menționate, inclusiv investite în construcția casei, precum și însuși construcția, sunt reflectate în declarațiile de avere și interese personale depuse anual. La construcția casei de locuit au fost investite aproximativ 1,45 milioane de lei. La momentul actual casa nu este finalizată, nu este racordată la rețeaua de gaze și canalizare, însă am decis să locuim cu familia în casa respectivă pe motiv că, nici eu, nici soția, nu posedăm altă locuință”, a precizat magistratul. 

    Ar fi vândut apartamentul cumpărat la preț preferențial cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat

    Stelian Teleucă a vândut anul trecut un automobil BMW 328i cu 200 mii de lei și a achiziționat un alt automobil de aceeași marcă – BMW 520, fabricat în 2012, plătind aceeași sumă de bani. Magistratul mai deține un BMW X1, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, o remorcă, fabricată și cumpărată în 2019 și o motocicletă Can-Am. 

    Magistratul a cumpărat și ulterior a înstrăinat un apartament de 89 m.p. în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor, la prețuri preferențiale. Judecătorul a investit în el începând cu 2014, primind cheile în aprilie 2017. Peste o lună și jumătate l-a vândut, obținând 639 de mii de lei, echivalentul a 31 de mii de euro (la cursul leu/euro din perioada tranzacției), potrivit declarației sale de avere și interese. 

    Un calcul simplu arată că judecătorul ar fi vândut locuința cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat, adică exact la prețul cu care a cumpărat-o, mult sub cel de piață. În 2015 și 2016, judecătorul a contractat și două datorii: una de la MAIB, în valoare de 425 de mii de lei și alta de la mama sa, Valentina, în sumă de 90 de mii de lei, urmând să le ramburseze până în 2035 și 2036. 

    Cercetat disciplinar după un articol al ZdG, dar nepedepsit

    Stelian Teleucă este judecător din 2006. A activat inițial la Judecătoria Botanica, iar în 2014 a fost promovat la CA Chișinău. În 20142017 și 2020 acesta a fost evaluat de către CEPJ cu „foarte bine” și „excelent”. Nu există informații despre hotărâri ale CtEDO în care statul să fie condamnat în urma unor decizii luate de Stelian Teleucă la Judecătoria Botanica sau CA Chișinău. 

    În anii 2015-2021, numele judecătorului Stelian Teleucă figurează în 13 hotărâri ale Colegiului Disciplinar, în toate constatându-se că plângerile depuse pe numele judecătorului au fost neîntemeiate. Una dintre sesizări are la bază un articol de ZdG, „Terenuri publice de zeci de milioane, împărțite de trei magistrați și un executor judecătoresc”, publicat în februarie 2015. Constatam atunci că un executor judecătoresc, în temeiul unei încheieri judiciare suspecte, şi-a atribuit rolul de autoritate publică locală, organizând licitaţii de comercializare a terenurilor publice. De obicei, licitaţiile erau anunţate într-un ziar cu tematică creştină, fiind câştigate de firme necunoscute, cu interese în construcţii, fondate „la pachet”. Doi magistraţi de la Judecătoria Botanica, printre care și Stelian Teleucă, au calificat ca fiind legale licitaţiile, astfel că mai multe terenuri publice au fost trecute în proprietate privată, fără acordul municipalității. Colegiul Disciplinar, sesizat de Ion Păduraru, pe atunci secretar general al aparatului președintelui, nu a constatat abateri în acțiunile magistratului.

    Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.

    Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol. 

    Avere modestă și încercări eșuate de a promova
    Svetlana Garștea-Bria deține în proprietate un apartament obținut prin moștenire încă în 2003 și ¼ din alt apartament, privatizat în 1998. Ea indică în declarația sa de avere și interese pentru 2020 că are în posesie și un garaj, care nu este dat în exploatare. Judecătoarea nu indică faptul că ar deține vreun automobil, dar raportează o datorie în valoare de 2,3 mii de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2022, fără dobândă. Judecătoarea a ridicat, în 2020, un venit din salariu în sumă de 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar) și o pensie de 110 mii de lei (9 mii de lei lunar). 

    Svetlana Garștea-Bria este judecătoare din 1994 și a activat doar la Judecătoria Chișinău. De-a lungul anilor, a participat și la alte concursuri din justiție, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. 

    În 2014, ea a candidat la funcția de vicepreședinte a Judecătoriei Botanica. Deși a avut un punctaj mai mare decât contracandidatul său, Radu Țurcanu, nu a fost promovată. În ultimii trei ani, Garștea-Bria a solicitat de trei ori promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară, fiind evaluată de către Colegiul pentru Selecție și Cariera Judecătorilor. 

    O procedură disciplinară încheiată cu „avertisment”

    Conform informațiilor de pe site-ul CSM, începând cu 2014, numele judecătoarei a figurat în opt hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. Într-un singur caz, în ianuarie 2015, judecătoarea a fost sancționată cu avertisment după ce s-a constatat că a emis consecutiv trei încheieri privind asigurarea acțiunii, chiar și după casarea lor de către instanța ierarhic superioară. În iunie 2015, CSJ a respins contestația depusă de magistrată și a menținut sancțiunea disciplinară. 

    În 2018, judecătoarea a depus o plângere la CSM, invocând „repartizarea inechitabilă a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), or, în 2016-2017, i s-au repartizat dosare în timpul aflării în concedii medicale și de odihnă, fapt ce a creat un volum exagerat de dosare în procedură” și a dus la „imposibilitatea examinării cauzelor aflate în procedură, conform termenelor legale, ceea ce s-a reflectat negativ în darea de seamă și a provocat adresarea părților la CSM în legătură cu tergiversarea examinării cauzelor”. CSM a luat act de demersul judecătoarei, dar a precizat că „argumentele invocate nu s-au confirmat”. 

    În 201320162018 și 2020, Svetlana Garștea-Bria a fost evaluată de către CEPJ. În trei cazuri, a primit calificativul „bine”, iar în 2020 a primit calificativul „foarte bine”. La evaluarea din 2018, membrii Colegiului au constatat că există o hotărâre CtEDO ( „Savca c. Moldovei”, 15 martie 2016), în care figurează Svetlana Garștea-Bria. În urma acestei hotărâri, statul a fost condamnat pentru detenție ilegală și condiții inumane de detenție. 

    În 2016, i-a dat dreptate surorii ministrului de atunci al Justiției, într-un litigiu financiar

    ZdG a scris în 2016 că judecătoarea Garștea-Bria a fost cea care a admis pretențiile Marianei Tăbuică, sora ministrului Justiției din acea perioadă, Vladimir Cebotari. Ea a dispus încasarea din conturile ÎS „Moldatsa”, unde Tăbuică a fost angajată din noiembrie 2013 până în octombrie 2015, a sumei de 415,65 mii de lei. Dintre aceștia, 342,3 mii de lei reprezentau salariul pentru perioada absenței de la locul de muncă, iar 73,3 mii – compensație „în locul restabilirii la muncă”. Tăbuică nu a cerut instanței s-o restabilească la serviciu, ci doar să-i acorde o sumă de bani în schimbul acestei posibilități, pe care a refuzat, practic, s-o utilizeze. Peste patru zile, pe 29 noiembrie 2016, judecătoarea Garștea-Bria a emis o hotărâre suplimentară, prin care a obligat „Moldatsa” să achite și taxa de stat, în sumă de 12 mii de lei, decizie omisă cu câteva zile mai devreme. 

    ZdG menționa atunci că verdictul instanței, dar și acțiunea intentată de Mariana Tăbuică împotriva „Moldatsa” provocau mai multe semne de întrebare. Instanța a decis să-i achite salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, deși Tăbuică a plecat din proprie inițiativă (!), așa cum se indica într-o altă hotărâre în care figurează Tăbuică și „Moldatsa”, dar și în ordinul de concediere.

    Ulterior, CA Chișinău a casat decizia instanței de fond. Instanța de Apel a stabilit că magistrata Svetlana Garștea-Bria nu a luat în calcul faptul că sora ministrului Cebotari, înainte de a pleca în concediu medical, a depus cerere de demisie.

    „De ordinul dat și că este sora ministrului de Justiție de atunci, eu am aflat deja după pronunțarea hotărârii. De ce am emis așa hotărâre vă explic. Toată cariera mea, eu emit hotărârile doar în baza actelor care sunt în dosar. Nici acelea care sunt prezentate după sau în afara ședinței, nu accept. În dosar, au fost prezentate aceste documente de către reclamantă, eu pe dânsa nici nu am văzut-o, fiindcă documentele le-am primit nemijlocit din cancelarie, deja dosarul era cu număr. Mai întâi nu am dat curs cererii, pentru că nu erau careva documente, ulterior au parvenit, prin cancelarie, careva alte documente și în baza acestor acte, am început examinarea cauzei. Doamna nici nu a participat la examinare, participa avocatul ei. Am emis hotărârea în baza actelor prezentate de ambele părți”, insistă judecătoarea, precizând că cererea de demisie din propria inițiativă a reclamantei nu a fost prezentată în prima instanță.

    Înlăturat din funcție și acuzat de imixtiune în justiție, dar repus de instanță peste o lună

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.

    În iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun. 

    Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

    Peste o lună, însă, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019, privind „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, după ce CSM i-a respins cererea prin care solicita numirea în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    În 2011, l-a repus în termen record în funcție pe președintele SA „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

    Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat în termen record cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Țurcanu l-a restabilit pe Baleca în funcție a doua zi după ce fusese demis.

    Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul SA „Franzeluța”. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, ministrul Justiției, Oleg Efrim, iniţiase o procedură disciplinară pe numele judecătorului, dar aceasta a fost clasată de Colegiul Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

    Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

    Doar în anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar. De fiecare dată, însă, acesta a scăpat de pedeapsă. Potrivit informațiilor de pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 20132016 și 2019 de către CEPJ, primind mereu calificativul „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se menționează despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii ale judecătorului Radu Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia era și Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. Este aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unei alte candidate pentru CSJ, Svetlana Garștea-Bria. 

    Apartament de 114 metri pătrați în blocurile destinate judecătorilor

    În declarația de avere și interese pentru 2020, Țurcanu indică venituri salariale din funcția de președinte de instanță de 404 mii de lei, echivalentul a 33,7 mii de lei lunar. El a avut și alte venituri oficiale din activitate didactică sau din darea în chirie a unui imobil. Din 2017, magistratul deține un apartament de 114 m. p., amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor, comercializat la prețuri preferențiale. 

    Magistratul a primit dreptul să cumpere acest apartament deși, în 2010, a primit de la autoritățile publice locale un apartament de 61 m. p. în sectorul Botanica, adresându-se, în prealabil, în instanța de judecată cu solicitarea de a fi asigurat cu spațiu locativ. În același bloc din strada Romană, Țurcanu are un garaj și o debara, procurate în 2018. Judecătorul conduce un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2017 și cumpărat în 2019. Soția sa, Diana Țurcanu, deține 50% din compania „Xpert Propartner”, cu „activități de consultare în afaceri şi management”. În declarația de avere pentru 2020, judecătorul a indicat că a obținut venituri de 15 mii de lei după ce a dat în locațiune un imobil, probabil, apartamentul vechi, dobândit anterior de la stat. 

    În 2016, portalul moldovacurata.md scria că magistratul refuza să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deținea, familia sa fiind proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014.
    „Păi, e secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care le fac publice, mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere, am indicat, de-a fir-a-păr. Puteți verifica absolut totul. Declarația e publică, e pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și veți vedea cât valorează așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul judecătorului. Ulterior,  Radu Țurcanu a început să indice valoarea mașinilor în declarațiile sale de avere și interese. 

    Trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Toate trei – declarate neîntemeiate

    Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător în 2002. De atunci a activat doar la Judecătoria Chișinău. În 2018, o scurtă perioadă, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Numele lui Sergiu Daguța figurează în trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise în anii 2016-2019, doar că acele plângeri au fost declarate neîntemeiate. 

    În 20142017 și 2020, Daguța a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată primind calificativul „foarte bine”. Numele magistratului nu figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare soldate cu sancționarea sa.

    Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, avocată (anterior a activat la Procuratura Generală) într-un apartament de 97 m. p., amplasat la Ciocana, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Până a procura această locuință, familia Daguța pusese la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei Daguța

    Din 2005, familia Daguța locuia într-un apartament de 42 m.p., în sectorul Râșcani. Locuința fusese cumpărată în 2005, fiind vândută în ianuarie 2016. Cu doi ani mai devreme, în martie 2014, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) decidea să-i repartizeze familiei Daguța un apartament de 55 m.p.. Decizia fusese luată după ce judecătorul acționase în judecată autoritățile municipale, solicitând să fie asigurat cu locuință, în baza legii. Prin hotărârea CA Chişinău din 10 decembrie 2009, CMC era obligat să asigure  cu spaţiu locativ familia judecătorului, hotărârea fiind menținută în 2010 și de către CSJ. 

    Familia Daguța a intrat în apartamentul amplasat pe strada Zadnipru din Chișinău, în iunie, același an. În decembrie 2014, judecătorul s-a adresat în judecată și a cerut un  prejudiciu moral de 47,9 mii de lei, motivând că, pe parcursul a peste 4 ani (de la 17 martie 2010 până la 08 iunie 2014), prin neexecutarea hotărârii CA Chişinău din 10 decembrie 2009, privind asigurarea lui cu spaţiu de locuit, a avut loc încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu moral și a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Instanțele i-au acordat un prejudiciu de 10 mii de lei, sumă estimată și de CSJ. 

    În paralel, începând cu 2014, familia Daguța a investit și într-un apartament de 66 m. p. în blocul construit la prețuri preferențiale pentru judecători, amplasat pe strada Ceucari, aceasta fiind, din 2017, proprietara unui apartament de 66 m.p. în acel bloc. În declarația de avere și interese pentru 2020, Sergiu Daguța a indicat venituri de 1980 de euro din darea în chirie a unui apartament. Daguța candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la funcția de judecător la CA Chișinău. 

    Șase hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Zero sancțiuni

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008, la Judecătoria Botanica și activează în continuare în această instanță. În 2018, a exercitat, temporar, funcția de vicepreședinte al instanței. Începând cu 2016, numele judecătorului figurează în șase hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. În toate cazurile, membrii Colegiului au constatat că abaterile disciplinare imputate magistratului nu sunt întemeiate pe fapte și probe. 

    În ultimii trei ani, Dimitriu a fost evaluat de trei ori de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor după ce a solicitat să fie promovat într-o instanță ierarhic superioară, dar nu a reușit să obțină voturile membrilor CSM. În 20132016 și 2019 acesta a fost evaluat și de către CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, nefiind constatate „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizațional”.

    Apartamentul și datoria de la banca unde lucrează soția judecătorului

    Serghei Dimitriu locuiește, cu familia, într-un apartament de 78 m.p. din Chișinău, pe care l-a achiziționat în octombrie 2017 cu 31 mii de euro. În același an, cu doar două luni mai devreme, familia sa a vândut cu 37,5 mii de euro un apartament de 71 m.p., amplasat pe strada Ceucari, bun imobil construit special pentru judecători, în care a investit în 2014. Familia Dimitriu mai deține o cotă parte de ⅓ într-un apartament dintr-un bloc vechi, acesta aparținând părinților soției judecătorului încă de la începutul anilor ’90, dar și un automobil Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și cumpărat în 2019. 

    Din 2017, când a cumpărat apartamentul în care locuiește, familia Dimitriu a contractat un credit în valoare de 550 mii de lei de la Moldova-Agroindbank cu o rată a dobânzii de 7%, scadent în 2022. Tatiana Dimitriu, soția judecătorului, este angajată la această instituție bancară, declarând pentru 2020 venituri salariale de 409 mii de lei (34 mii de lei lunar). Dimitriu candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la cea de magistrat al CA Chișinău.

    În 2015 a fost sancționat cu „avertisment”. Judecătorul nu a contestat 

    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 20132016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

    Casă nouă cumpărată în 2018 și apartament la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, de la părinți, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dlui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”, spune judecătorul Vitalie Stratan. 

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p.i în care a investit din 2014. Imobilul este pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”, ne-a transmis judecătorul. Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău. 
    Sursa: zdg.md

  • După aproape trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul dosarul lui Șor de escrocherie și spălare de bani a fost repartizat magistraților de la instanța de apel Chișinău. Cine sunt judecătorii care vor examina cauza

    După aproape trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul, dosarul lui Ilan Șor, politicianul condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care în 2019 a fugit din R. Moldova și se află în căutare, a ajuns pe masa instanței de apel Chișinău.

    Reprezentanții Curții de Apel Chișinău au publicat un comunicat despre repartizarea dosarului, însă nu au anunțat și numele magistraților care vor examina cauza.

    „În legătură cu interesul public sporit, Curtea de Apel Chișinău Vă aduce la cunoștință faptul că la data de 25 august 2021 a fost înregistrată în procedură cauza penală în privința inculpatului Șor Ilan, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal. Cauza a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu unui complet de judecători prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Cauza urmează a fi numită spre examinare de completul desemnat. Despre data numirii spre examinare a cauzei penale veți fi suplimentar informați”, se menționează în nota CA Chișinău.

    După aproape trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul, dosarul lui Ilan Șor, politicianul condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care în 2019 a fugit din R. Moldova și se află în căutare, a ajuns pe masa instanței de apel Chișinău.

    Reprezentanții Curții de Apel Chișinău au publicat un comunicat despre repartizarea dosarului, însă nu au anunțat și numele magistraților care vor examina cauza.

    „În legătură cu interesul public sporit, Curtea de Apel Chișinău Vă aduce la cunoștință faptul că la data de 25 august 2021 a fost înregistrată în procedură cauza penală în privința inculpatului Șor Ilan, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal. Cauza a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu unui complet de judecători prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Cauza urmează a fi numită spre examinare de completul desemnat. Despre data numirii spre examinare a cauzei penale veți fi suplimentar informați”, se menționează în nota CA Chișinău.

    Surse ale ZdG ne-au comunicat că Stelian Teleuca, Oxana Robu și Ion Bulhac sunt magistrații care fac parte din Completul de judecători căruia i-a fost repartizat dosarul spre examinare.

    Ion Bulhac a fost numit judecător-raportor pe caz.

    Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana din Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. 

    Numele judecătorului Ion Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009. „Judecătorul Ion Bulhac, din judecătoria sectorului Ciocana al mun. Chişinău, în ziua de 10 aprilie 2009 a aplicat arest administrativ pentru patru zile lui Andrei Chilari, ignorând faptul că reţinerea acestuia a avut loc în incinta Comisariatului”, se arăta în plângerile depuse se Institutul pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Promo-LEX la Consiliul Superior al Magistraturii.

    În 2020 magistratul a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Tot anul trecut, magistratul a procurat un autoturism de model Toyota, fabricat în 2016, în valoare de 210 000 lei.

    Stelian Teleuca a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău la 3 decembrie 2014, iar din 11 septembrie este membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Teleuca declară că în 2020 a obținut un salariu în valoare de 293 665 lei, mai exact puțin peste 24 de mii de lei pe lună.

    În 2020, Stelian Teleucă a scos din buzunar 200 000 (9.523 de euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape nouă ani în urmă. Tot Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004. La CA Chișinău a fost numită în 2014. Aceasta a făcut parte din completul de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul Primăriei Chișinău Igor Gamrețki, condamnat de prima instanță pentu trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată din capitală.

    În 2020, Robu a declarat un venit obţinut de la locul de muncă de bază de 308 456 lei.

    În 2020, Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480 000 de lei (circa 23.000 de euro). Magistrata mai deţine în posesie două maşini de model Mercedes, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1.400 de euro).

    La 20 august, după 10 tentative eșuate, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au admis cererea înaintată de către avocatul Denis Calaida și au dispus strămutarea judecării cauzei penale de la Curtea de Apel (CA) Cahul la Curtea de Apel (CA) Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Încheierea a fost pronunțată de către Colegiul penal al CSJ în componența magistraților – Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan.

    Șor, care acum doi ani a fugit din R. Moldova și este anunțat în căutare, este deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele Partidului Politic Șor, fiind ales și președintele acestei fracțiuni parlamentare.

    Pe 4 august curent, pentru a zecea oară, avocații lui Ilan Șor, condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, au cerut strămutarea judecării cauzei penale în privința lui Șor, de la Curtea de Apel (CA) Cahul, la o altă instanță egală în grad. Și de această dată magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins ca neîntemeiată solicitarea apărătorilor lui Șor.

    Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

    Pe 12 februarie 2018, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul de escrocherie și spălare de bani pe numele lui Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. 

    Ilan Șor, în privința căruia este aplicată interdicția de a părăsi țara, a apărut în spațiul public pentru ultima oară la 12 iunie 2019, în cadrul unei conferințe de presă. Se întâmpla cu două zile înainte ca Partidul Democrat din Moldova (PDM) să cedeze puterea și să treacă în opoziție.

    Pe 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională. La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

    Câteva zile mai târziu, respectivul dosar a fost conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din 4 decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova, „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank și comiterea altor fapte penale în scopul realizării intereselor personale și de grup”.

    Pe 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din R. Moldova declara pentru ZdG că Ilan Șor se află în Israel, stat al cărei cetățenie o deține.

    La 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că Ilan Șor a părăsit ilegal țara și că a fost anunțat în căutare națională și internațională.

    La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.
    Sursa: zdg.md

  • Maşinile preferate ale magistraţilor din instanţele ierarhic superioare

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Mai mulţi judecători moldoveni şi-au procurat în anul trecut automobile. Radiografia declarațiiilor pe avere ale magistraților, depuse pentru anul 2020, scoate în evidență preferințele magistraților pentru bolizii pe patru roți. Bunăoară, dacă judecătorii din instanţele de fond şi-au luat maşini mai vechi, la preţuri accesibile şi pentru cetățenii de rând, cei din instanţele ierarhic superioare au preferat automobile scumpe, de lux, cu care se deplasează la serviciu. 

    Curtea Supremă de Justiţie

    În 2020, trei judecători de la Curtea Supremă de Justiţie şi-au cumpărat maşini noi. Judecătorul Victor Boico şi-a procurat anul trecut un suv proaspăt adus din fabrică, de model Hyundai Tucson.

    Preţul declarat al automobilului este de 430.000 de lei (peste 20 de mii de euro). Magistratul susţine că maşina a fost procurată în leasing. Până a se vedea la volanul suv-lui, Victot Boico s-a deplasat cu un Mitsubishi Outland, fabricat în 2009, pe care magistratul l-a cumpărat în 2011 cu doar 20.000 de lei.

    Ca şi colegul său, magistrata Liliana Catan a dat preferenţă unui suv. Judecătoarea şi-a cumpărat anul trecut un automobil de model Toyota RAV 4, fabricat în 2016, pentru care a scos din buzunar 375.000 de euro (aproape 18 mii de euro).

    Liliana Catan mai deţine în proprietate un automobil Toyota Camry, fabricat în 2016 şi procurat în 2018 cu 300.000 de lei.

    Şi Tamara Chişcă-Doneva a optat pentru un suv, doar că mai vechi şi mai modest decât ale colegilor săi. Este vorba de un automobil de model Dacia-Duster, fabricat cu 10 ani în urmă, estimat la 130 de mii de lei (peste 6000 de euro). Magistrata mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil de model Audy, fabricat în 2013, estimat la 283.029 de lei.

    Printre maşinile preferate ale magistraţilor de la Curtea Supremă se numără cele de model Mercedes şi de producţie japoneză. Anii trecuţi, unii au scos din buzunare sume de peste jumătate de milion de lei ca să ajungă la volanul unui bolid.

    Singurul magistrat din instituţie care nu a raportat niciun mijloc de transport este Nina Vascan.

    Curtea de Apel Chişinău

    Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău nu au rămas mai prejos decât colegii lor din instanţa ierarhic superioară.

    Cu cel mai costisitor automobil se poate lăuda magistrata Nelea Budăi. Aaceasta şi-a procurat o TOYOTA LAND CRUISER PRADO 150, adusă proapăt de la uzină, pentru care s-a achitat 846.253 lei (peste 40.000 de euro).

    Oxana Robu a intrat în posesia unui automobil de model Volvo, fabricat în 2019, care costă 480.000 de lei (cca 23 de mii de euro). Magistrata mai dţine în posesie două maşini de model Mercedes Universal, produse în 2003, raportate la câte 30.000 de lei fiecare (puţin peste 1400 de euro).

    Stelian Teleucă a scos din buzunar anul trecut 200.000 (9523 euro) pentru un automobil  BMW 520, fabricat cu aproape 9 ani în urmă. Stelian Teleucă mai deţine în proprietate un autoturism de model BMWX1 produs în 2014, raportat în 2017 la preţul de 300.000 de lei.

    Elena Cojocari conduce din 2020 un Hyundai Santa Fe, nou-nouţ.

    Doar că, spre deosebire de colegi care au achitat bani grei pentru maşinile lor, Elena Cojocari nu a plătit niciun bănuţ. Magistrata susţine că automobilul care costă cel puţin 20.000 de euro, i-a fost oferit de o rudă să se folosească gratuit de el.

    Maria Negru a dat preferenţă unui suv. Magistrata şi-a cumpărat anul trecut o Toyota RAV4, fabricată în 2017. pentru care a achitat 300.000 lei (14.285 euro).

    Acelaşi model de maşină şi-a ales anul trecut şi Boris Bârca. Doar că, spre deosebire de Maria Negru, al lui este mai nou cu un an şi l-a costat mai ieftin cu aproape 35.000 de lei.

    Denis Băbălău a declarat două automobile de model Şkoda, dintre care una produsă în anul trecut. Magistratul susţine că ambele i-au fost transmise în folosinţă gratuită şi nu le cunoaşte preţul de achiziţie.

    Angela Bostan, magistrata ajunsă recent în atenţia opiniei publice pentru că a fost filată de oamenii lui Platon, la fel, şi-a cumpărat anul trecut maşină. Aceasta a declarat un Lexus NX200T, fabricat în 2014, pentru care a achitat 250.000 de lei.

    Steliana Iorgov şi-a procurat  autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2019, în valoare de 20 700 de euro.

    Nu a rataat să se înnoiască în 2020 şi Ala Malâi care şi-a procurat cu 26 de mii de euro un automobil de  model Mazda CX-5, produs în 2018.

    Silvia Vrabie a preferat modelul Mercedes. Magistrata s-a împrumutat cu aproape 17 mii de dolari ca să-şi cumpere o maşină de acest model, chiar dacă a fost fabricată în 2008.

    Olga Cojocaru şi-a cumpărat anul trecut două maşni. Este vorba de o Skoda Superb, fabricată în 2018, la preţul de 15.653 de euro, şi de un PEUGEOT 208, care ar fi costat mai puţin de o mie de euro.

    Cel mai mult pare-se că i-a mers anul trecut Silviei Gârbu. Magistrata şi-a procurat un automobil Renault Megane, fabricat în 2011, pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei.

    Curtea de Apel Bălţi

    Spre deosebire de colegii de la instanţa de apel din Chişinău, magistraţii de la Curtea de Apel Bâlţi au maşini mai modeste, iar numărul celor care şi-au cumpărat anul trecut maşini noi este mai mic.

    Oxana Burdeniuc a scos din buzunar 350.000 de lei pentru a-şi cumpăra Mercedes GLC-220, fabricat în 2016.

    Maşina a costat-o pe magistrată cu 62 de mii de lei mai mult decât întreg salariul pe care l-a câştigat anul trecut.

    Andrian Ciobanu a optat pentru o maşină mai ecologică. Magistratul a renunţat la 25.300 euro pentru un Ford Mondeo Hybrid care, pe lângă benzină, mai poate fi alimentat şi cu electricitate.

    Dumitru Puşca şi-a cumpărat un suv, model Volvo XC 60, fabricat în 2013. în valoare de 200.000 de lei.

    Colegul său, Eduard Răţoi, a optat pentru Mercedes E270, deşi vechi de 20 de ani, dar care l-a costat mai ieftin cu 122.000 de lei decât automobilul lui Puşca.

    Cea mai norocoasă printre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi pare să fi fost Stela Procopciuc. Judecătoarea a reuşit să-şi cumpere cu 45.000 de lei un automobil de model Renault Kadjar aproape nou.

    Rotaru Ala însă nu s-a zgârcit pentru automobil. Magistrata a cheltuit 20,320 de dolari pentru plăcerea de a conduce un automobil nou-nouţ, de model Toyota C-HR.

    Doi dintre magistraţii de la Curtea de Apel Bălţi au declarat că nu deţin niciun automobil.

    Curţile de apel din Cahul şi Comrat

    Cu totul alta este situaţia la curţile de apel din Cahul şi din Comrat. unde numărul de magistraţi este mai mic decât în Chişinău şi Bălţi.

    Anul trecut, doi magistraţi de la instanşele respective au raportat mijloace de transport noi.

    Este vorba despre Vitalie Movilă de la Curtea de Apel Cahul. Acesta şi-a procurat autoturism de model Renault Megane Scenic, fabricat în 2016, pentru care a plătit 173 880 lei.

    Ludmila Caraianu de la Curtea de Apel Comrat şi-a ales o Toyota Corolla nou-nouţă, în valoare de 15 600 USD. Pentru aşi cumpăra automobilul dorit, magistrata s-a împrumutat cu 100.000 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Șase magistrați au primit undă verde pentru a fi promovați în sistem. Cine sunt aceștia

    Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

    Magistrații Stelian Teleucă de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Talpă de la Curtea de Apel Bălți, Sergiu Daguța și Eduard Galușceac de la Judecătoria Chișinău, precum și Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat vor să fie promovați fie în funcție administrativă, fie la instanța ierarhic superioară. Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, în ședința de marți, cererile acestora, magistrații urmând să expedieze dosarele sale spre examinare Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor și Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor. O parte din magistrații care vor să fie promovați în sistem a fost vizată în anchetele CIJM.

    Stelian Teleucă vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecată care ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces. 

    Ion Talpa vrea să acceadă într-o funcție administrativă. Talpa este judecător la Curtea de Apel Bălți din anul 2013, anterior ocupând fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți. Din noiembrie 2016 este membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

    Sergiu Daguța vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Daguța este judecător din 2002. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată cum și-a extins averea magistratul Daguța. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deținea din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului”, se arată în investigație.

    Eduard Galușceac vrea să fie promovat în instanța ierarhic superioară. Magistratul a fost numit în funcție în februarie 2014. Acesta a fost vizat într-o anchetă CIJM despre „afacerea” cu apartamente a magistraților. Jurnaliștii arătau că, la mijlocul lunii mai 2017, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană, construit pentru judecători. „Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi”, se arată în investigație. Anul trecut, magistratul a vândut și apartamentul de pe strada Grenoble, contra sumei de 42.000 de euro și a procurat o nouă locuință - un apartament de 87,2 metri pătrați, evaluat la 742 de mii de lei.

    Vasili Hrapacov își dorește să fie promovat fie în funcție administrativă, fie în instanța ierarhic superioară. Hrapacov a acces în funcția de judecător în noiembrie 2013. În 2018, magistratul s-a învrednicit de „Diploma de onoare a CSM”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Fotoliile de magistrat ale Curții Supreme de Justiție, râvnite de candidați controversați

    Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

    Pentru cele șase locuri vacante de magistrat la Curtea Supremă de Justiție s-au înscris în concurs tot atâția candidați. Este vorba despre Oxana Robu, Stelian Teleucă și Natalia Simciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Eugeniu Pșenița de la Judecătoria Edineț, Sergiu Daguța și Nina Arabadji de la Judecătoria Chișinău. Dosarele celor șase candidații înscriși în concurs, care fie au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, fie au emis anterior hotărâri controversate, urmează să fie analizate în ședința de marți, 9 iulie, a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Oxana Robu a primit calificativul „excelent” de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEP) subordonat CSM și a fost notată cu 74 de puncte de Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSC). În aprilie 2018, magistrata a mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ, 

    însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Atunci ea obținuse de la CSC un punctaj mai mare, de 83. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale.

    Stelian Teleucă a primit calificativul „excelent” de la CEP și a fost notat cu 73 de puncte de membrii CSC. Teleucă este magistrat la Curtea de Apel Chișinău din 2014, iar peste un an a devenit membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci şi Stelian Teleucă ar fi legalizat, în 2014, niște tranzacții suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chișinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitații organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanții Consiliului Municipal Chișinău să asiste la proces.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din august 2017 relevă că Stelian Teleucă s-a ales cu un apartament spațios pe strada Ceucari. „Magistratul a procurat, la preț preferențial, un apartament de 89,9 metri pătraţi, iar peste o lună după ce a intrat în posesia locuinței, în iunie 2017, a înstrăinat-o. Totuși, Teleucă nu a rămas fără acoperiș deasupra capului. În 2014, când a semnat contractul de investiție în apartamentul de la Râșcani, el a început construcţia unei case. Locuința, cu două etaje, situată în preajma Parcului Valea Morilor, încă nu a fost înregistrată la Cadastru. Casa este situată pe un teren de şapte ari, procurat în perioada 2012-2016. Prețul lotului, indicat de Stelian Teleucă în declarația sa de avere este de 488.593 de lei. În 2007, Stelian Teleucă a mai obținut în proprietate apartamentul părinților săi, în sectorul Râșcani, strada Studenților, dar peste un an l-a transmis mamei sale”, scriau jurnaliștii. 

    Natalia Simciuc a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notată cu 67 de puncte de membrii CSC. Magistrata face parte din completul de judecată, care, în decembrie 2016 au decis să respingă contestația avocaților moldovenilor care nu au putut vota peste hotare. În decizia emisă la 6 decembrie de Curtea de Apel Chișinău, magistrații Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Victor Pruteanu au adus mai multe explicații în susținerea faptului că atât organele electorale, cât și Ministerul de Externe și Guvernul au acționat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota. Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău ar fi acționat corect atunci când, prin hotărârile din 16 și 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze, fără să se expună pe fondul acestora. Deși apelanții consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile și a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susțin că organul electoral a acționat conform competențelor, pentru că contestațiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanța care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituțională.

    Eugeniu Pșenița a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 65 de puncte de membrii CSC. Eugen Pșenița a mai încercat să obțină în mai 2018 o promovare, însă nu a reușit. Magistratul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului șefului statului de a-i avansa în funcții.

    Acum câțiva ani, judecătorul Eugen Pșenița a fost respins de președinte Vladimir Voronin de la promovare în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, dl Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, a semnalat Vladimir Voronin la adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului a menționat că, în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004, i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, el a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care a solicitta obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să îi acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata șeful statului. Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză.

    Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin a precizat că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli. Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

    Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. Consiliul Superior al Magistraturii a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare. Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin confirmă că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, a devenit proprietar al unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

    În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, imobilul a devenit proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl a primit apartamentul fiului din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

    Sergiu Daguța a primit calificativul „foarte bine” de la CEP și a fost notat cu 64 de puncte de membrii CSC. O anchetă din septembrie 2018 a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că Sergiu Daguța a obținut în doi ani trei apartamente. „Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă deține din 2005 un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-a costat 974.600 de lei, potrivit declarației de avere a magistratului. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație”, se arată în investigație.

    Nina Arabadji a obținut calificativul „bine” de la CEP și a fost notată cu 62 de puncte de membrii CSC. Și ea a făcut subiectul unei anchete CIJM despre judecătorii care au primit apartamente de la Primăria Chișinău, ea obținând trei locuințe în cinci ani. „În luna decembrie 2012, Nina Arabadji a primit un apartament cu două camere, de peste 70 de metri pătrați, într-un bloc de pe strada Alba Iulia din municipiul Chișinău. La momentul solicitării, familia Ninei Arabadji era formată din două persoane: judecătoarea și fiica sa. Locuința i-a fost acordată în baza unei hotărâri din anul 2004 a Judecătoriei sectorului Centru, pe care Consiliul Municipal s-a văzut nevoit să o execute. Instanța obligase municipalitatea să-i ofere Ninei Arabadji condiții de trai  îmbunătățite. Peste doi ani, după ce judecătoarea a intrat în posesia apartamentului din sectorul Buiucani, în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2016, apare încă un apartament, cu o suprafață de peste 56 m.p, cu valoarea cadastrală de peste 357 de mii de lei. Peste un an de când s-a căpătuit cu apartamentul de la Buiucani, numele judecătoarei Nina Arabadji se găsește în lista magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani care au beneficiat de apartamente achiziționate la preț preferențial de la firma EXFACTOR-GRUP. Noul imobil are 82 de m.p și se află în sectorul Botanica al Capitalei. Imobilul a fost cumpărat cu suma de peste 29 520 de mii de euro, adică cu 360 de euro m.p, de două ori mai mic decât prețul de pe piața primară a imobilelor”, se arată în anchetă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Doi magistrați, care vor să fie promovați la CSJ, au primit 73 și, respectiv, 81 de puncte la evaluare

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Potrivit deciziei, Stelian Teleucă a fost numit judecător în anul 2006, iar din decembrie 2014 acesta activează la Curtea de Apel Chișinău. În prezent, magistratul este membru al Colegiului disciplinar și face parte din Grupul de lucru instituit de către Ministerul Justiției care elaborează politica de ”dezvoltare a mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor”.

    În același timp, în luna aprilie, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a analizat activitatea magistratului Mihail Diaconu. Potrivit deciziei, acesta activează în funcție din anul 2004. Timp de aproximativ 13 ani a făcut parte din colegiul de magistrați de la instanța de prim nivel din municipiul Chișinău, iar din septembrie 2018 este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul ultimilor trei ani, Mihail Diaconu a examinat aproximativ 6,4 mii de dosare. În urma evaluării, Colegiul i-a acordat magistratului calificativul ”foarte bine”.

    Amintim că, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru ocuparea a cinci funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit datelor de pe site-ul CSM, până acum nouă judecători au fost evaluați și incluși în Registrul candidaților care se pot înscris la concurs. Aceștia au primit între 60 și 74 de puncte.
    Sursa: bizlaw.md

  • Șase magistrați au solicitat să fie evaluați pentru o eventuală promovare. La ce funcții aspiră

    Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, și ulterior transmisă colegiilor specializate.

    Șase magistrați de la Judecătoria Chișinău, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Chișinău au solicitat să fie evaluați pentru a putea fi promovați la instanțele ierarhic superioare. Este vorba despre Andrei Mironov, Victor Rațoi, Angela Braga, Viorelia Varaniță, Tatiana Avasiloaie și Stelian Teleucă. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 februarie, și ulterior transmisă colegiilor specializate.

    Totodată, magistratele Natalia Moldovanu de la Judecătoria Chișinău și Elena Lupan de la Judecătoria Strășeni au solicitat să fie evaluate pentru a putea fi numite în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. De asemenea, alți doi judecători vor să fie evaluați pentru a fi transferați la o instanță de același nivel. Și anume, este vorba despre Roman Mazureț, de la Judecătoria Edineț și Ion Ghizdari, de la Judecătoria Bălți.

    De asemenea, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii este inclusă solicitarea a patru persoane de a fi evaluate pentru a accede în funcția de judecător. Și anume:

    • Elena Croitor, lector universitar;
    • Mihai Țurcanu, procuror;
    • Ruslan Cimpoi, avocat;
    • Vitalie Costișan, procuror.

    După aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, dosarele solicitanților urmează să fie transmise Colegiul de evaluare şi/sau Colegiul pentru selecţie și carieră.
    Sursa: bizlaw.md

  • Anul 2015: Judecătorii la cumpărături

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    În 2015, jude­că­to­rii din R. Mol­dova, în spe­cial cei care acti­vează în instanţele din Chi­şi­nău, şi-au cum­pă­rat case de mili­oane, apar­ta­mente şi maşini de lux. Unii din­tre ei au bene­fi­ciat, con­co­mi­tent, de dona­ţii gene­roase, în valoare de sute de mii de lei.

    ZdG a sca­nat decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 ale magis­tra­ţi­lor, care au fost publi­cate pe site-ul Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), şi vă pre­zintă „achi­zi­ţi­ile” deloc modeste ale aces­tora făcute în 2015.

    Două apartamente „din testament” pentru judecătorul Mardari

    Înce­pem de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ). La înce­put de 2016, Dumi­tru Mar­dari a intrat în pose­sia a două apar­ta­mente în sect. Cio­cana, de 120 şi, res­pec­tiv, 87 m.p. Ambele au intrat în pose­sia sa prin „suc­ce­siune tes­ta­men­tară” de la tatăl său, Vasile. În ambele apar­ta­mente, tatăl jude­că­to­ru­lui a inves­tit în 2007-2008, pe când avea 71-72 de ani. Ambele apar­ta­mente se află într-un com­plex loca­tiv din str. Mihail Sado­veanu, foarte aproape de Jude­că­to­ria Cio­cana, acolo unde Mar­dari a lucrat până în 2013, până a fi pro­mo­vat la CSJ. Dumi­tru Mar­dari, în peri­oada în care tatăl său inves­tea în apar­ta­mente, era preşe­din­tele Jude­că­to­riei Cio­cana. Tot anul tre­cut, jude­că­to­rul a deve­nit bene­fi­ci­a­rul a patru hec­tare de teren agri­col prin „suc­ce­siune legală”, dar şi pro­pri­e­ta­rul a nu mai puţin de 11 încă­peri nelo­ca­tive, obţi­nute, la fel, prin suc­ce­siune legală şi tes­ta­men­tară. În anii pre­ce­denţi, jude­că­to­rul a obţi­nut ast­fel şi alte pro­pri­e­tăţi, majo­ri­ta­tea în ora­şul Cup­cini, r. Edi­neţ.

    Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, a cum­pă­rat, în 2015, două auto­mo­bile, un BMW fabri­cat în 1993, cu apro­xi­ma­tiv 50 mii de lei, şi un Volvo din 2012, cu 313 mii de lei. Şi Ion Guzun, care acti­vează la CSJ din 2014, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Volvo XC70, fabri­cat în 2011, cu 255 mii de lei. Soţia sa este jude­că­toa­rea de la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, Maria Guzun. Cei doi îşi con­stru­iesc acum o casă în comuna Tru­şeni, mun. Chi­şi­nău. Jude­că­to­rul Iurie Beje­naru a inves­tit 23 mii de euro, prima tranşă, într-o con­stru­cţie care urmează să fie ter­mi­nată la finele anu­lui 2016. Tot într-un apar­ta­ment a inves­tit, anul tre­cut, şi colega lui Beje­naru, Elena Cova­lenco. Aceasta însă nu indică suma pe care a scos-o din buzu­nar pen­tru această achi­zi­ţie. Ghen­a­die Nico­laev a pri­mit cu titlu de dona­ţie 1/2 dintr-un apar­ta­ment în or. Cri­u­leni, dar şi o parte dintr-un teren din ace­laşi oraş. Oleg Ster­ni­oală a decla­rat că în 2015, soţia sa a pri­mit de la părinţi o dona­ţie în valoare de 10 mii de euro. Anul tre­cut, magis­tra­tul a obţi­nut în „folo­sinţă” şi un apar­ta­ment de 89 m. p.. Nadejda Toma susţine că anul tre­cut şi-a cum­pă­rat un Peu­geot 307 cu doar 15 mii de lei, pro­dus în 2004.

    Toţi jude­că­to­rii de la CSJ au ridi­cat, în 2015, sala­rii de peste 250 mii de lei, majo­ri­ta­tea pri­mind şi pen­sii de 10 mii de lei pe lună.

    Ciugureanu şi Clim, judecătorii de la CA Chişinău, în case noi

    2015 a fost pros­per şi pen­tru unii jude­că­tori de la CA Chi­şi­nău. Mihail Ciu­gu­reanu s-a mutat anul tre­cut în casă nouă, de lux, cu o valoare cadas­trală de 4,5 mili­oane de lei. El menţio­nează în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2015 că a obţi­nut casa în schim­bul unui teren esti­mat la 3,8 mili­oane de lei. Şi Euge­niu Clim a intrat, la înce­put de 2016, în casă nouă. El declară că şi-a cum­pă­rat casa şi tere­nul afe­rent, aflate în Chi­şi­nău, cu doar 850 mii de lei. Sve­tlana Bal­muş a obţi­nut anul tre­cut un spa­ţiu loca­tiv în r. Stră­şeni, cu doar 6 mii de lei. Colega sa, Angela Bos­tan, şi-a cum­pă­rat o Honda CRV, fabri­cată în 2009, cu 175 mii de lei. Tot în 2015, ea a con­trac­tat un cre­dit de 100 mii de lei.Nelea Budăi a obţi­nut drept moş­te­nire o casă cu teren afe­rent la Edi­neţ. Jude­că­toa­rea şi soţul său au deve­nit, în ace­laşi an, pro­pri­e­ta­rii unui apar­ta­ment cu o valoare de 1 milion de lei, în con­di­ţi­ile în care fami­lia deţine deja o casă de lux.

    Magis­tra­tul de la CA Chi­şi­nău, Iurie Melin­teanu, a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui teren pen­tru con­stru­cţii de 520 m. p.. Ana­to­lie Min­ciună şi-a cum­pă­rat o Skoda Fabia, plă­tind 90 mii de lei. Ghen­a­die Moro­zan şi-a pro­cu­rat un Ford Ran­ger, fabri­cat în 2004, iar Ana Panov a achi­zi­ţio­nat nu mai puţin de 20 ha de teren agri­col la Cău­şeni, în con­di­ţi­ile în care avea deja alte câteva zeci de hec­tare. În 2015, jude­că­toa­rea a şi vân­dut 67 ha cu 1,1 mili­oane de lei, cumpărându-şi o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2011 cu 345 mii de lei. Dina Rotar­ciuc şi-a cum­pă­rat în 2015 un teren pen­tru con­stru­cţii cu 80 de mii de lei, iar magis­trata Elena Cob­zac a pri­mit o dona­ţie de la fiica sa, aflată în Emi­ra­tele Arabe Unite, în valoare de 8 mii USD. În 2015, ea şi-a pro­cu­rat o Mazda 2 din 2007 cu doar 15 mii de lei şi a inves­tit 26,2 mii de euro în con­stru­cţia unui apar­ta­ment cu două camere. Ste­lian Tele­ucă a pri­mit de la mama sa, sta­bi­lită în stră­i­nă­tate, 4 mii de euro, fami­lia sa cumpărându-şi un apar­ta­ment de 51 m. p. anul tre­cut. În 2015, Tele­ucă a con­trac­tat un cre­dit de 900 mii de lei. Mama jude­că­to­ru­lui Iurie Ior­dan i-a trans­fe­rat aces­tuia, din Ita­lia, trei mii de euro anul tre­cut, an în care jude­că­to­rul şi-a cum­pă­rat o Toyota RAV 4, fabri­cată în 2007. Oxana Robu a obţi­nut, prin con­tracte de dona­ţie, o căsuţă de 65 m. p. şi un teren pen­tru con­stru­cţii în mun. Chi­şi­nău.

    Cumpărături modeste la Curţile de Apel din afara Chişinăului

    Jude­că­toa­rea Ruslana Bur­de­niuc de la CA Bălţi a moş­te­nit, în 2015, două apar­ta­mente şi două tere­nuri. Ea şi-a cum­pă­rat cu 160 mii de lei şi o maşină, doar că a blu­rat mode­lul, asta deşi legea spune că această infor­ma­ţie nu conţine date cu carac­ter per­so­nal. Şi cole­gii săi, Tatiana Duca, Ghen­a­die Liulca, Ghe­or­ghe Scu­tel­nic, Aure­lia Tode­raş sau Sve­tlana Şli­a­h­ti­ţki, şi-au luat, în 2015, maşini, blu­rând însă denu­mi­rile lor.

    Ion Dănă­ilă de la CA Cahul şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Yeti nouă, din 2015, cu 473 mii de lei. Colega sa, Tatiana Timi­tri­adi, a obţi­nut un teren, din dona­ţie, dar şi o casă de locuit, în urma unui con­tract de întreţi­nere pe viaţă. Gri­gore Colev de la CA Ben­der a cum­pă­rat anul tre­cut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar cole­gul său, Şte­fan Star­ciuc, un Opel Vec­tra din 1997 cu 20 mii de lei.

    Judecătoarea Carpenco/Costiuc, casă de 1 milion la Stăuceni

    Dorin Dul­ghi­eru, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Buiu­cani, a înca­sat anul tre­cut 30 mii de euro, în urma unui „con­tract de dona­ţie con­di­ţio­nată”. Cole­gul său, Ghen­a­die Pav­liuc, a intrat anul tre­cut în pose­sia unui Vol­s­kwa­gen Tiguan Uni­ver­sal din 2010, cumpărându-l cu 130 mii de lei. Liuba Pru­teanu a achi­zi­ţio­nat în 2015 două tere­nuri pen­tru con­stru­cţii, iar colega sa, Corina Ursachi, a obţi­nut un BMW 520 D, fabri­cat în 2013, gra­tuit, prin con­tract de como­dat. Ciprian Valah, care este jude­că­tor din ianu­a­rie 2015, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut o Skoda Room­ster cu 120 mii de lei.

    Ale­xan­dru Arhip de la Jude­că­to­ria sect. Cen­tru a obţi­nut în 2015 450 mii de lei de la o „cere­mo­nie civilă”, achi­zi­ţionând tot­o­dată un apar­ta­ment de 103 m. p. prin con­tract de como­dat. Colega sa,Elena Cos­tiuc, fostă Car­penco, şi-a cum­pă­rat o căsuţă în comuna Stă­u­ceni cu aproape un milion de lei. Djeta Chis­tol a cum­pă­rat, cu 10 mii de euro, un auto­mo­bil, nespe­ci­fi­când însă marca aces­tuia. Irina Maxim împre­ună cu soţul său au achi­zi­ţio­nat două tere­nuri şi o casă de locuit în comuna Dăn­ceni, r. Ialo­veni, iar cole­gul aces­teia, Dorin Mun­teanu, şi-a luat un auto­mo­bil, o Honda Insi­ght, cu 50 mii de lei. Ser­giu Stra­tan a inves­tit într-un apar­ta­ment de 42 m. p., Inga Veş­ti­man a obţi­nut un apar­ta­ment de 52 m. p., iar Sve­tlana Vâşcu – mai multe tere­nuri agri­cole. Anul tre­cut, magis­tra­tul Ser­giu Bularu a pri­mit 18 mii de euro prin trans­fer ban­car din Ita­lia.

    Donaţii impresionante la Judecătoria Râşcani

    Ala Malîi, de la Jude­că­to­ria Cio­cana, şi-a cum­pă­rat anul tre­cut un Che­vro­let Cap­ti­via, fabri­cat în 2013, cu doar 110 mii de lei, deşi un ase­me­nea auto­mo­bil, la preţul de piaţă, costă de aproape trei ori mai mult. Jude­că­toa­rea pare însă „spe­cia­li­zată” în ast­fel de tranza­cţii. Anul tre­cut, ea spune că a vân­dut un Hyun­dai Santa Fe cu doar 10 mii de lei, deşi o ase­me­nea maşină ar costa cel puţin 10 mii de euro, la mâna a doua. Colega ei, Vic­to­ria Sârbu, şi-a pro­cu­rat un Nis­san X-Trail cu aproape 200 mii de lei. Ea a con­trac­tat anul tre­cut şi două cre­dite în valoare de 80 mii de lei.

    La Jude­că­to­ria Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, în 2015, au fost la modă dona­ţi­ile. Ast­fel, Tatiana Vasi­lică, prin inter­me­diul soţu­lui său, Petru, a pri­mit o dona­ţie de 60 mii de euro de la părinţi (!). Ste­lla Bleş­ceaga a pri­mit o dona­ţie de 14,5 mii de euro de la sora sa, Ina, din Franţa, Cor­ne­liu Guzun, prin inter­me­diul soţiei, o dona­ţie de 10361 de euro, iar Vero­nica Jomiru-Niculiţă – două tere­nuri în r. Flo­reşti. Magis­trata şi-a cum­pă­rat anul tre­cut şi un apar­ta­ment de 70 m. p. pe str. Igor Vieru din Chi­şi­nău. Anul tre­cut, nu mai puţin de 10 jude­că­tori de la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani au inves­tit în con­stru­cţia de apar­ta­mente, în cadrul unui pro­iect ini­ţiat de Oleg Mel­ni­ciuc, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani. Blo­cu­rile sunt ridi­cate de com­pa­nia Exfac­tor Grup, pe str. Hristo Botev din Chi­şi­nău.

    Oleg Mel­ni­ciuc a pri­mit şi el, anul tre­cut, 150 mii de lei drept dona­ţie de la mama sa, pen­sio­nară, des­pre care ZdG scria ante­rior că este mili­o­nară, fiind pro­pri­e­tara în acte a mai mul­tor con­stru­cţii nelo­ca­tive din Chi­şi­nău, asta deşi femeia locu­ieşte în s. Mân­dâc, Dro­chia. În 2015, după dez­vă­lu­i­rile ZdG, inclu­siv SIS a soli­ci­tat Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate să inves­ti­gheze aceste aspecte, însă insti­tu­ţia nu a găsit nicio încăl­care. Anul tre­cut, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Râş­cani a deve­nit pro­pri­e­ta­rul unui spa­ţiu nelo­ca­tiv de 81 m. p. în blo­cul con­struit în cadrul pro­iec­tu­lui ini­ţiat de el.

    Con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2015, jude­că­to­rii de la Jude­că­to­ria Bota­nica, nu au făcut achi­zi­ţii în 2015. Un alt aspect inte­re­sant pe care l-am reţi­nut se referă la jude­că­toa­rea Nata­lia Ber­bec, pro­mo­vată în fun­cţie după mai multe scan­da­luri. Jude­că­toare la Hân­ceşti, aceasta susţine că anul tre­cut copi­lul ei minor a pri­mit 800 mii de lei pen­tru „întreţi­nere” de la tatăl aces­tuia.
    sursa: zdg.md

  • Un judecător vrea anularea hotărârilor Adunării Generale a Judecătorilor

    Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

    Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

    Acum câteva zile, judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Botanica din Chișinău a solicitat instanței de judecată să anuleze hotărârile luate la Adunarea Generală a Judecătorilor din 11 septembrie 2015. Magistratul a invocat mai multe momente în susținerea demersului său, considerând că Adunarea ar fi fost una ilegală, la fel ca și toate deciziile care s-au luat la acea întâlnire.

    Precizăm că, în cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din R. Moldova a fost ales un votat un nou Cod de Etică al judecătorilor. Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională ia în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene, anunța CSM.

    De asemenea, în cadrul Adunării de astăzi au fost aleşi, în calitate de membru permanent în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, preşedinte interimar al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi în calitate de membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, judecătorul Stelian Teleucă, Curtea de Apel Chişinău.

    Cererea urmează să fie examinată de Judecătoria sect. Centru, Chișinău. Gheorghe Balan nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a ne vorbi despre solicitarea sa.
    sursa: Zdg.md

  • Rezultatele şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor

    În cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din Republica Moldova au participat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile.

    În faţa judecătorilor, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu a susţinut un discurs, în care a punctat importanţa reformei din sistemul judecătoresc, prin aprobarea noului Cod de etică şi de conduită profesională al judecătorului. Proiectul Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorilor a fost supus dezbaterilor şi în urma propunerilor de modificarea a unor prevederi, a fost adoptat de către judecătorii prezenţi.

    În cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din Republica Moldova au participat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile.

    În faţa judecătorilor, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu a susţinut un discurs, în care a punctat importanţa reformei din sistemul judecătoresc, prin aprobarea noului Cod de etică şi de conduită profesională al judecătorului. Proiectul Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorilor a fost supus dezbaterilor şi în urma propunerilor de modificarea a unor prevederi, a fost adoptat de către judecătorii prezenţi.

    Codul de etică este un document public, care stabileşte principiile de etică şi conduită profesională, care urmează să fie respectate cu stricteţe de toţi judecătorii din Republica Moldova. Proiectul Codul de etică şi conduită profesională i-a în considerare Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind statutul judecătorului şi alte declaraţii şi recomandări ale instituţiilor europene.
    Precizăm că Proiectul Codului de etică şi de conduită profesională al judecătorului este publicat pe site-ul oficial al CSM, la adresa www.csm.md.

    De asemenea, în cadrul Adunării de astăzi au fost aleşi, în calitate de membru

    permanent în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, reprezentant al judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, doamna Iulia Sîrcu, preşedinte interimar al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi în calitate de membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, judecătorul Stelian Teleucă, Curtea de Apel Chişinău.

    Evenimentul a fost organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Proiectului UE „Sporirea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova” (ATRECO).
    sursa: csm.md

  • Judecători la bloc

    Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.

    Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

    Mantia de judecător le-a asigurat un apartament la preț redus. Chilipirul se datorează Primăriei mun. Chișinău care, în pofida faptului că a fost deposedată de mai multe terenuri în urma unor decizii de judecată dubioase, a atribuit în folosință Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) două loturi care valorează peste 5 milioane de lei. Astfel, în cele cinci blocuri care se construiesc de zor se vor cuibări 41 de magistrați. Majoritatea dintre ei au cel puțin o locuință.

    Grija Consiliului Municipal Chișinău față de condițiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafață echivalentă cu Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău, care, vândută la prețul de piață, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanța de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcția a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preț normativ”, se arată în Studiul „Transparența în Municipiul Chișinău” elaborat de Expert-Grup. Detalii, AICI

    Preț cu 40% mai mic decât cel de piață
    În martie 2013, CMC a pus la dispoziția CSM un teren în zona istorică a capitalei, pe str. V. Alecsandri, și altul în sect. Râșcani, pe str. Ceucari, unde „Basconslux” SRL construiește cinci blocuri (Detalii, AICI). Aproape jumătate din numărul total de apartamente, 133 de locuințe, le-au revenit angajaților din sistemul judiciar, 41 dintre care sunt judecători. Magistrații vor plăti companiei doar 360 euro/m.p., diferența de preț fiind „acoperită” de terenurile puse la dispoziție de CSM. Detalii, AICIAICI și AICI

    Astfel, unui judecător îi revine, în medie, un apartament de 70 m.p. la un preț de 25 000 de euro. Însă lucrurile stau radical diferit în cazul muritorilor de rând care, „pentru un trai decent, nou, prosper şi confortabil”, cum încearcă „Basconslux” SRL să-și atragă clienții, va trebui să scoată din buzunar, pentru un apartament similar, ceva mai mult de 43 000 de euro.

    „Nu avem judecători care trăiesc sub garduri”
    În august 2013, o comisie a CSM a stabilit că pot cere un apartament la preț preferențial doar magistrații din capitală „care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” sau „care domiciliază în mun. Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară”. O lună mai târziu, comisia a lărgit aria de manevră a judecătorilor, completând vechile prevederi. Astfel au devenit eligibili și cei care „dispun de un spaţiu locativ insuficient” sau „nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă”. Detalii, AICI și AICI

    Victor Micu, președintele CSM: Solicitanți au fost mai mulți, dar nu la toți le-au fost alocate (apartamente – n.r.). S-a luat în considerație cei care au cotă parte în apartamentul părinților, dar în realitate nu e apartamentul lor și, dacă mai are familie, normal că beneficiază. Nu avem judecători care trăiesc sub garduri, fiecare trăiește unde trăiește.

    Stau la curte și vor la bloc
    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sect. Buiucani urmează să devină proprietarul unui apartament de 67 m.p. în blocul de pe str. Ceucari. Magistratul deține o casă cu două nivele care, în actele cadastrale figurează cu 72 m.p.(!), iar în declarația de avere a magistratului cu 155 m.p., și este amplasat pe str. Ginta Latină, într-o zonă de elită din sect. Ciocana al capitalei. De curând, judecătorul Pavliuc a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 m.p. situată în r. Dondușeni. Detalii, AICI și AICI
     

    Judecătoarea Svetlana Caitaz, transferată anul trecut de la Curtea de Apel Chișinău (CA Chișinău) la Judecătoria Cantemir, a beneficiat de un apartament de 87 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Caitaz este proprietara unei case de 187 m.p., cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90. Tot în or. Cantemir magistrata a avut și un apartament de 62 m.p., pe care însă l-a donat la finele anului 2004. Detalii, AICI și AICI

    În noiembrie 2007, pe când Svetlana Caitaz activa la CSJ, „pentru activitate prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept”, președintele de atunci Vladimir Voronin i-a conferit medalia „Meritul Civic”.

    „Cu chirie” în ograda părinților
    Și Oxana Robu de la CA Chișinău se numără printre magistrații care vor primi apartamente la preț preferențial. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. Detalii, AICI

    Am încercat s-o contactăm pe Oxana Robu, însă grefiera acesteia ne-a anunțat că judecătoarea va fi în concediu de odihnă până pe 7 septembrie și că, la moment, aceasta este plecată din țară.

    Ecaterina Bumbu, mama Oxanei Robu: Ea locuiește la mine, casa e a mea. Eu asta (casa în care locuiește – n.r.) am cumpărat-o, dar era avariată și mi-am construit altă casă. Casa e nouă, e construită de… încă nu e terminată. Eu sunt mama ei și casa e înregistrată după mine.

    Judecătorul Stelian Teleucă, transferat anul trecut de la Judecătoria sect. Botanica la CA Chișinău, a devenit, în 2007, proprietarul apartamentului părinților săi, însă, deja peste un an, imobilul de 53 m.p. a trecut în posesia mamei sale, Valentina, în urma unui acord de revocare a contractului de vânzare-cumpărare. Detalii, AICI

    Deși a declarat pentru anul trecut un venit total de aproape 180 000 de lei, Teleucă se numără printre cei câțiva judecători care au obținut un apartament cu cel mai mare metraj posibil în blocul de pe str. Ceucari – 91 m.p., lucru care îl va costa circa 700 000 de lei. În paralel, după ce în aprilie 2014 a obținut autorizație de la primărie, magistratul a început construcția unei case de locuit individuale pe str. Dragomirna din sect. Centru al capitalei. Imobilul, cu o arhitectură neobișnută, se află încă în plin proces de construcție și are, la moment, două nivele. Terenul de 7 ari pe care este amplastă casa, obținut de familia Teleucă în 2012, a fost ipotecat anul trecut contra sumei de 300 000 de lei. Detalii, AICI șiAICI

    Stelian Teleucă: La momentul când am solicitat apartament nu aveam spațiul locativ și din acest motiv am întrunit condițiile referitor la acestă „ofertă” cu apartamentele. Nici la moment nu am un spațiu locativ. În declarația de venit este menționat că am luat și un credit de 300 de mii lei pentru o perioadă de 25 de ani. Iar ce ține de sursele de achitare a ratelor o să declar toate informațiile în declarația de avere.

    Numele magistratului figurează într-o încheiere din septembrie 2014 prin care au fost legalizate rezultatele unei licitații desfășurată de un executor judecătoresc și, astfel, mai multe terenuri publice au ajuns în proprietate privată a câtorva companii. Detalii, AICI

    Magistraţi asiguraţi cu locuinţă de primărie, în lista CSM
    Unii dintre judecătorii selectaţi de CSM pentru achiziţionarea unui apartament la preţ redus se regăsesc şi în lista magistraţilor cărora primăria le-a oferit deja, pe gratis, spaţiu locativ. S-a întâmplat în perioada în care Legea cu privire la statutul judecătorului din 1995 obliga autoritățile locale să-i asigure pe aceștia cu locuință, prevedere care a fost abrogată abia în decembrie 2009.

    În mai 2008, Radu Ţurcanu, actualmente vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica, obţinea o hotărâre a CA Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei camere pe bd. Traian din capitală. (Detalii, AICI şi AICI) În blocul judecătorilor de pe str. V. Alecsandri, vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica va intra în posesia unui apartament de 87 m.p..

    Și magistratul Sergiu Daguţa de la Judecătoria sect. Centru a obţinut un apartament, urmând aceeaşi cale. Astfel, ca urmare a unei hotărâri de judecată, în martie 2014, Consiliul Municipal Chişinău îi acordă magistratului un apartament cu două camere pe str. P. Zadnipru din capitală (Detalii, AICI). Daguţa mai figurează în calitate de co-proprietar al unui apartament de 42 m.p. de pe str. M. Costin din Chişinău, iar în 2016 acesta va intra şi în proprietatea unui apartament de 67 m.p. din blocul „preferenţial” de pe str. Ceucari. Detalii, AICI

    Apartamente „cu reduceri” şi pentru magistraţii cu titluri executorii
    Dacă Ţurcanu şi Daguţa au reuşit să obţină câte un apartament de la primărie, atunci unii colegi de-ai lor încă aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut şi ei hotărâri definitive în acest sens. Printre ei se numără Igor Mânăscurtă şi Ina Dutca de la Judecătoria sect. Ciocana, Ecaterina Palanciuc, vicepreşedinta Judecătoriei sect. Centru, şi Mihail Buruian de la CA Chişinău. Detalii, AICI

    Aşteptarea magistraţilor, însă, nu a fost întru totul pasivă. În aprilie 2013, la aproape un an de când CA Chişinău a obligat CMC s-o asigure pe Ecaterina Palanciuc cu spaţiu locativ, Igor Doroftei, executorul judecătoresc pe cazul magistratei, a aplicat sechestru pe 100 m.p. dintr-o casă de locuit situată în regiunea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Deşi imobilul se afla în gestiunea Inspectoratului Fiscal de Stat, iar în calitate de proprietar figura „Republica Moldova”, şi Judecătoria sect. Râşcani, şi CA Chişinău, a considerat de cuviinţă să menţină sechestrul, acesta fiind ridicat abia peste un an. Detalii,AICI şi AICI

    Elena Ienache, șef interimar al Secției locative din cadrul Direcției generale locativ-comunale și amenajare a CMC: Judecătorii pun sechestru la depistarea adresei libere, în baza hotărârii de judecată pe care o deţin. La fiecare pretură (de sector – n.r.) sunt câte trei-patru mii de persoane din păturile social-vulnerabile care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Dacă judecătorii nu depistează acel loc liber înaintea Primăriei, atunci îl oferim păturilor vulnerabile.

    În loc de apartament a solicitat peste jumătate de milion de lei
    Spre deosebire de Palanciuc, Mihail Buruian, demis, între timp, în urma unui decret prezidenţial, după ce a obținut o hotărâre privind asigurarea cu spațiu locativ, a solicitat schimbarea modului de executare a acesteia, prin încasarea sumei de 670 000 lei – echivalentul unei locuinţe cu trei camere. Ulterior, Buruian a mai înaintat o cerere de schimbare a modului de executare a hotărârii judecătoreşti prin acordarea, în schimbul spaţiului locativ, a unui teren din zona istorică a Chișinăului. După câțiva ani buni de procese, colegii de breaslă ai lui Buruian i-au respins cererile, hotărârea de asigurare cu spațiu locativ, însă, rămânând în vigoare. Detalii, AICI

    A uitat să declare firmele soției
    Deși vizual pare modestă, casa familiei Buruian de pe str. I. Iakir din or. Anenii Noi are peste 120 m.p., detaliu nemenționat de fostul magistrat în declarațiile de avere. (Detalii,AICI și AICI) Un alt lucru pe care Mihail Buruian a uitat să-l treacă în declarație sunt cele două firme în care soția sa, Nelli, șefa Centrului Medicilor de Familie din oraș, figurează în calitate de fondator. La „Carfina” SRL (2008), firmă specializată în producția și comercializarea cărnii, Nelli Buruian deține doar 33% din capital. În „Buruian Comerț” SRL (2011), companie care are drept obiective de activitate declarate comerțul cu echipament sanitar, materiale lemnoase și de construcție etc., soția fostului judecător deține 70% din capitalul social, restul 30% revenindu-i fiicei Alexandrina. Detalii, AICI șiAICI

    În anii 2012 și 2012 firma era prezentată de Serviciului Vamal din Ucraina drept agent economic din Republica Moldova care transporta bunuri prin intermediul porturilor Odesa și Ilyichevsk. Detalii, AICI

    Mihail Buruian: „Buruian Comerț” SRL a fost deschisă de familia mea, dar activitatea e suspendată de prin 2011 și nu activează. „Carfina” a fost deschisă de fiul meu, împreună cu niște colegi, dar ea tot nu activează. S-au despărțit ei chiar atunci pe loc, că nu li s-a primit nimic.

    Încă un teren, tot pentru judecători
    La finele anului 2014, CMC a alocat un al treilea teren CSM-ului. Acesta este situat pe bd. Mircea cel Bătrân din sect. Ciocana al capitalei, are aproape 80 de ari și va fi folosit tot pentru construcția blocurilor locative pentru judecători. Detalii, AICI

    Victor Micu, președintele CSM: Se presupune că va fi pentru judecătorii care nu activează în Chișinău. Noi am anunțat toți președinții de judecătorii despre acest teren. O să întrunim o comisie și se va vedea cine merită și cine nu. Chiar dacă un judecător are un an de muncă, iar grefierul are 10 ani de lucru în sistem, păi atunci o să beneficieze grefierul. Totul va fi transparent.

    Ion Carpov, șeful Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a CMC: Motivarea (CSM-ului – n.r.) este că ceea ce se cere se face pentru angajații sistemului și vor aparține acestora. […] De câte terenuri au nevoie (judecătorii – n.r.) nu vă pot spune, că nu ține de competența mea. În momentul în care cererea ajunge la noi, o examinăm și vedem care ar putea fi propunerile. Dar dacă mai au nevoie sau sunt prea multe terenuri, nu eu stabilesc. Ei poate să solicite la nesfârșit terenuri.

    sursa: rise.md

  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • [doc]Terenuri publice de zeci de milioane, împărţite de trei magistraţi şi un executor judecătoresc

    Judecătorul care a examinat demersul, Stelian Teleucă, l-a admis pe 17 septembrie 2014, motivându-şi decizia prin conţinutul încheierii Judecătoriei Râşcani din octombrie 2013, care permitea organizarea licitaţiilor de către un executor judecătoresc, dar şi prin faptul că nu au fost stabilite „nereguli în procedura de desfăşurare a licitaţiei”. Astfel, terenurile publice au trecut în proprietate privată, pentru că încheierea lui Teleucă nu a fost contestată, devenind astfel executorie. Judecătorul Stelian Teleucă, însă, în loc să fie anchetat pentru modul în care a emis acea încheiere, a fost promovat. Conform site-ului magistrat.md, la 3 decembrie 2014, la mai puţin de trei luni de la emiterea încheierii, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, Teleucă a fost numit judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Deşi am încercat, Teleucă a refuzat să discute cu ZdG.

    Judecătorul care a examinat demersul, Stelian Teleucă, l-a admis pe 17 septembrie 2014, motivându-şi decizia prin conţinutul încheierii Judecătoriei Râşcani din octombrie 2013, care permitea organizarea licitaţiilor de către un executor judecătoresc, dar şi prin faptul că nu au fost stabilite „nereguli în procedura de desfăşurare a licitaţiei”. Astfel, terenurile publice au trecut în proprietate privată, pentru că încheierea lui Teleucă nu a fost contestată, devenind astfel executorie. Judecătorul Stelian Teleucă, însă, în loc să fie anchetat pentru modul în care a emis acea încheiere, a fost promovat. Conform site-ului magistrat.md, la 3 decembrie 2014, la mai puţin de trei luni de la emiterea încheierii, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, Teleucă a fost numit judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Deşi am încercat, Teleucă a refuzat să discute cu ZdG.

     

  • Стелиан Телеукэ и Мария Негру рекомендованы на должности судей Апелляционной палаты Кишинева

    Судьи Стелиан Телеукэ и Мария Негру рекомендованы во вторник Высшим советом магистратуры (ВСМ) на должности судей Апелляционной палаты Кишинева. Их судьбу решит президент РМ Николае Тимофти, который должен одобрить назначения. Всего на две вакантные должности претендовали семь судей: Люба Брынзэ из суда сектора Чентру; Генадие Павлюк, Светлана Балмуш, Наталья Чимичук из суда сектора Буюкань; Вероника Негру из суда сектора Рышкановка. Член ВСМ Георге Аворник покинул зал заседания в момент голосования, так как Мария Негру является его сестрой.

    Судьи Стелиан Телеукэ и Мария Негру рекомендованы во вторник Высшим советом магистратуры (ВСМ) на должности судей Апелляционной палаты Кишинева. Их судьбу решит президент РМ Николае Тимофти, который должен одобрить назначения. Всего на две вакантные должности претендовали семь судей: Люба Брынзэ из суда сектора Чентру; Генадие Павлюк, Светлана Балмуш, Наталья Чимичук из суда сектора Буюкань; Вероника Негру из суда сектора Рышкановка. Член ВСМ Георге Аворник покинул зал заседания в момент голосования, так как Мария Негру является его сестрой.

     

  • Judecătorii absolvenți ai Programului Lumea Deschisă colaborează cu ABA ROLI Moldova

    Judecătorul Stelian Teleuca (Judecătoria Botanica) a găzduit judecătorul Raymond Gross din Pinellas, Florida și 15 studenți americani. Judecătorul Teleuca a făcut o prezentare despre sistemele juridice din Moldova și a împărtășit din experiența sa în cadrul dosarelor de violență în familie și cazurile care implică minori. Judecătorul Teleuca a organizat, în calitate de gazdă, o întâlnire cu profesorul de avocatură Allen Snyder, în cadrul programul de perfecționare a cadrelor didactice din San Francisco NITA.

    Judecătorul Stelian Teleuca (Judecătoria Botanica) a găzduit judecătorul Raymond Gross din Pinellas, Florida și 15 studenți americani. Judecătorul Teleuca a făcut o prezentare despre sistemele juridice din Moldova și a împărtășit din experiența sa în cadrul dosarelor de violență în familie și cazurile care implică minori. Judecătorul Teleuca a organizat, în calitate de gazdă, o întâlnire cu profesorul de avocatură Allen Snyder, în cadrul programul de perfecționare a cadrelor didactice din San Francisco NITA.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU