Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Краю Николае
Căutare avansată
foto: csj.md

Timofti Vladimir

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Președinte interimar

Date biografice

Data numirii în funcție: 23.07.1992

Conform Hotărârii nr. 393/27 din 04 Noiembrie 2019, se desemnează domnul Vladimir Timofti, judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Curții Supreme de Justiție pînă la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărîrea Parlamentului RM nr. 260-XV din 26 iunie 2003 numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 466-III din 25 ianuarie 2002 numit în funcția de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1963

Instruire/Diplome
1978 - 1982 Colegiul de construcţii, Chişinău
1985 - 1990 Licenţă în drept, Institutul militar din Moscova, Rusia

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1990 - 1992 judecător al Tribunalului militar din Kutaisi
1992 - 2002 judecător la Judecătoria militară, Chişinău
2001 - 2003 vicepreşedinte al Judecătoriei militare, Chişinău

Data numirii în funcție: 23.07.1992

Conform Hotărârii nr. 393/27 din 04 Noiembrie 2019, se desemnează domnul Vladimir Timofti, judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al Curții Supreme de Justiție pînă la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărîrea Parlamentului RM nr. 260-XV din 26 iunie 2003 numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 466-III din 25 ianuarie 2002 numit în funcția de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Anul naşterii: 1963

Instruire/Diplome
1978 - 1982 Colegiul de construcţii, Chişinău
1985 - 1990 Licenţă în drept, Institutul militar din Moscova, Rusia

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1990 - 1992 judecător al Tribunalului militar din Kutaisi
1992 - 2002 judecător la Judecătoria militară, Chişinău
2001 - 2003 vicepreşedinte al Judecătoriei militare, Chişinău

2003 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2012 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decret nr. 511-VI din 07 februarie 2012

Activitatea juridică non-judiciară
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 135/14 din 06 Decembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărîrii nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, doar un singur dosar (Ghirea c. Moldovei) examinat de judecătorul Timofti Vladimir a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Timofti Vladimir, au fost obiect de examinare la CtEDO.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

GORIUNOV c. Moldovei, hotărârea din 29.05.2018/29.08.2018, cererea nr. 14466/12, Articolul 3 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de supunerea sa la un tratament inuman și degradant, prin obligarea acestuia de a purta cătușe, fără vreun motiv întemeiat, în afara celulei în care era deținut. Curtea a notat că reclamantului nu i-au fost aplicate cătușele în conformitate cu legislația în vigoare, specificând că încătușarea reclamantului fusese aplicată o perioadă nedeterminată de timp, excluzându-se previzibilitatea duratei acestei măsuri. De asemenea, Curtea a statuat că măsura aplicată a fost de fapt o sancțiune, fapt recunoscut atât de către administrația penitenciarului, cât și de către procuror, în cadrul examinării plângerii reclamantului de către instanțele naționale. Mai mult, Curtea a concluzionat că natura acestei măsuri a fost aparent aplicată pentru a forța reclamantul să se comporte într-un anumit fel.

PAȘA c. Moldovei, hotărârea din 15.05.2018/15.05.2018, cererea nr. 50473/11, Articolele 5 § 3, 6 și 13 din Convenție. Reclamantul s-a plâns în fața Curții de ilegalitatea detenției sale, lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat, că în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.
POPOVICI c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 289/04 şi 41194/04, Violarea art. 3 (interzicerea torturii), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (motivarea detenţiei), violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil), violarea art. 6 § 2 al Convenţiei (prezumţia nevinovăţiei), violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv);
GODOROZEA c. Moldovei, hotărîrea din 06.10.2009, cererea nr. 17023/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 135/14 din 06 Decembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, judecătorului i-a fost conferit titlul de Veteran al sistemului judiciar.

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 511-VI din 07 februarie 2012 i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 20/1 din 16 ianuarie 2018 privind aprobarea orarului deplasărilor membrilor CSM, judecătorilor CSJ şi de la curţile de apel în instanţele judecătoreşti, domnul Vladimir Timofti a fost desemnat reprezentant al CSJ în perioada 06 aprilie 2018 - 26 octombrie 2018, pentru acordarea asistenţei metodice în instanţele de judecată.

Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 249/12 din 28 martie 2017, a fost delegat pentru participare, la Conferinţa cu tema „Libertatea de exprimare online: evoluţia jurisprudenţei europene şi stabilirea standartelor în era digitală”, în or. Nicosia, Republica Cipru.

Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 135/14 din 06 Decembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărîrii nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, doar un singur dosar (Ghirea c. Moldovei) examinat de judecătorul Timofti Vladimir a fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” cinci hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Timofti Vladimir, au fost obiect de examinare la CtEDO.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

GORIUNOV c. Moldovei, hotărârea din 29.05.2018/29.08.2018, cererea nr. 14466/12, Articolul 3 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de supunerea sa la un tratament inuman și degradant, prin obligarea acestuia de a purta cătușe, fără vreun motiv întemeiat, în afara celulei în care era deținut. Curtea a notat că reclamantului nu i-au fost aplicate cătușele în conformitate cu legislația în vigoare, specificând că încătușarea reclamantului fusese aplicată o perioadă nedeterminată de timp, excluzându-se previzibilitatea duratei acestei măsuri. De asemenea, Curtea a statuat că măsura aplicată a fost de fapt o sancțiune, fapt recunoscut atât de către administrația penitenciarului, cât și de către procuror, în cadrul examinării plângerii reclamantului de către instanțele naționale. Mai mult, Curtea a concluzionat că natura acestei măsuri a fost aparent aplicată pentru a forța reclamantul să se comporte într-un anumit fel.

PAȘA c. Moldovei, hotărârea din 15.05.2018/15.05.2018, cererea nr. 50473/11, Articolele 5 § 3, 6 și 13 din Convenție. Reclamantul s-a plâns în fața Curții de ilegalitatea detenției sale, lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat, că în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.
POPOVICI c. Moldovei, hotărîrea din 27/11/2007, cererea nr. 289/04 şi 41194/04, Violarea art. 3 (interzicerea torturii), violarea art. 5 § 3 al Convenţiei (motivarea detenţiei), violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil), violarea art. 6 § 2 al Convenţiei (prezumţia nevinovăţiei), violarea art. 13 al Convenţiei (dreptul la un recurs efectiv);
GODOROZEA c. Moldovei, hotărîrea din 06.10.2009, cererea nr. 17023/05, violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (dreptul la un proces echitabil);

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 135/14 din 06 Decembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 87 de puncte.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 841/37 din 19 decembrie 2017, judecătorului i-a fost conferit titlul de Veteran al sistemului judiciar.

Prin Hotărîrea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014 i s-a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 511-VI din 07 februarie 2012 i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 20/1 din 16 ianuarie 2018 privind aprobarea orarului deplasărilor membrilor CSM, judecătorilor CSJ şi de la curţile de apel în instanţele judecătoreşti, domnul Vladimir Timofti a fost desemnat reprezentant al CSJ în perioada 06 aprilie 2018 - 26 octombrie 2018, pentru acordarea asistenţei metodice în instanţele de judecată.

Potrivit Hotărârii Plenului CSM nr. 249/12 din 28 martie 2017, a fost delegat pentru participare, la Conferinţa cu tema „Libertatea de exprimare online: evoluţia jurisprudenţei europene şi stabilirea standartelor în era digitală”, în or. Nicosia, Republica Cipru.

Conform Hotărârii nr. 713/31 din 31 octombrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Alerguș Constantin Vasile, Nicolaev Ghenadie Grigorii, Pitic Mariana Vasile, Timofti Vladimir Ștefan, Bulhac Ion Andrei, Traciuc Nina Policarp, Diaconu Mihail Nicolae, Gîrleanu Violeta Fiodor.

Hotărârea nr. 97/3 din 27 Martie 2020

Hotărârea nr. 135/4 din 06 Decembrie 2019

Hotărârea nr. 393/27 din 04 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 713/31 din 31 octombrie 2017

Hotărârea nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013

Hotărârea CSM nr. 242/9 din 11 martie 2014

Cauze CtEDO Timofti Vladimir

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Vladimir Timofti nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Vladimir Timofti".

Prin Hotărârea nr. 97/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Oghinschi Galina și Oghinschi Valerii împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1444s-1748p/m din 02 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 02 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Timofti Vladimir, Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena de la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 204/20 din 09 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respings contestația depusă de cet.Canila Serghei împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 martie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 04 martie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Bălți, Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru și a Curții Supreme de Justiție, Ursachi Petru, Alerguș Constantin și Timofti Vladimir.

Potrivit Hotărârii nr. 24/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 18 mai 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, Ion Druţă, Iuliana Oprea, Galina Stratulat şi Vladimir Timofti. 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 15 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Vladimir Timofti au fost depuse 5 petiţii neîntemeiate.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Vladimir Timofti nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 95/8 din 01 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Vladimir Timofti".

Prin Hotărârea nr. 97/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Oghinschi Galina și Oghinschi Valerii împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1444s-1748p/m din 02 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 02 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Timofti Vladimir, Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena de la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 204/20 din 09 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respings contestația depusă de cet.Canila Serghei împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 martie 2016 de respingere a sesizării acestuia din 04 martie 2016, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Bălți, Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru și a Curții Supreme de Justiție, Ursachi Petru, Alerguș Constantin și Timofti Vladimir.

Potrivit Hotărârii nr. 24/2 din 22 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 18 mai 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de administratorul S.A. „Interactiv", Alexandru Covalenco cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, Ion Druţă, Iuliana Oprea, Galina Stratulat şi Vladimir Timofti. 

Prin Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015, Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia depusă de Ion Şiman împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 20 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Ion Şiman privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişca Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Maria Ghervas, Iulia Sîrcu, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală. Invocă petiţionarul că, prin cererea de revizuire depusă, Ion Şiman a solicitat recuzarea unui şir de judecători care s-au expus asupra dosarului. Astfel, la data de 04 martie 2015, cererea de recuzare a fost examinată de judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Vladimir Timofti, Dumitru Mardari, Petru Moraru şi Maria Ghervas contrar prevederilor art. 53 alin. (1) CPC RM, în lipsa părţilor care nu au fost citate legal. Totodată, la data de 04 martie 2015, contrar prevederilor art. 452 Cod de procedură civilă, judecătorii Iulia Sîrcu, Ion Corolevschi, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă au examinat cererea de revizuire în lipsa părţilor la proces, părţile nefiind citate legal.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 15 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului Vladimir Timofti au fost depuse 5 petiţii neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 97/10 din 06 iulie 2015

Hotărârea nr. 24/2 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 204/20 din 09 septembrie 2016

Știri
  • Tabloul pentru 2019 al justiției prin prisma salariilor și cumpărăturilor făcute de șefii instanțelor

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Din salariu și pensie, președinta interimară a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la CSJ, Tamara Chișca-Doneva, a avut anul trecut venituri de 483 226 de lei. În același timp, judecătoarea a contractat anul trecut o datorie de 24 750 de lei.

    Iurie Diaconu, președinte interimar al Colegiului penal al instanței, nu a făcut vreo tranzacție anul trecut. Acesta trece în actul de avere un salariu de 379 484 de lei, adică peste 31 de mii d elei lunar, și pensia de 162 240 de lei.

    Conform declarațiilor de avere și interese prezentate la Autoritatea Națională de Integritate, nici șefia Curții de Apel Chișinău nu a făcut tranzacții importante în 2019.

    Lidia Bulgac, președintă interimară a instanței de apel din Chișinău din august 2019, a avut venituri salariale lunare de peste 29 de mii de lei și o pensie de 129 792 de lei pe parcursul anului trecut. Totodată, aceasta a încasat și 1 200 de lei drept alocație pentru deținerea Ordinului Gloria Muncii.

    Vicepreședinta CA Chișinău Nelea Budăi a fost remunerată în funcția de judecător și cea administrativă deținută cu un salariu mediu lunar de 32 300 de lei. Aceasta a beneficiat și de o pensie generoasă: 287 562 de mii de lei.

    Un alt vicepreședintele Curții de Apel Chișinău Iurie Iordan a ridicat un salariu mediul lunar de 31 200 de lei.

    Familia acestuia a vândut în 2019 două automobile, Toyota Rav 4 din 2007 și Toyota Corolla din 2006, tranzacții din care a obținut venituri de 255 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului a achiziționat o nouă bijuterie pe patru roți, o Toyota Rav 4 fabricată în 2019, despre care susține că a costat 500 966 de lei. În același an însă, familia Iordan a contractat o datorie de 249 452 de lei cu o rată a dobânzii de 24,60%, pe care urmează să o întoarcă până în 2021.

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a ridicat anul trecut un salariu brut de 448 154 de lei și a primit, drept donație, un apartament de 74,3 m.p. și un garaj. Acesta indică în actul de avere că valoarea totală a acestor bunuri este de 247 890 de lei.

    Președintele Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov, a avut un salariu mediu lunar de 26 890 de lei, pe când președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, a fost remunerat lunar cu un salariu mediu de 25 300 de lei.

    În iunie 2019, toată șefia Judecătoriei Chișinău a fost „înlăturată” din funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Președintele instanței, Radu Țurcanu, a obținut însă în judecată anularea punctului din hotărârea CSM prin care a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative, pe când în privința vicepreședinților Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, Dorin Dulghieru, Corneliu Guzun și Vitalie Stratan, hotărârea a rămas în vigoare, aceștia fiind înlocuiți cu interimari.

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ridicat un salariu mediu lunar de peste 28 de mii de lei, iar alți 54 821 de lei i-a obținut în 2019 din activitatea didactică. Judecătorul a mai avut venituri de 130 de mii de lei din vânzarea unui automobil și 11 625 din darea în chirie a unui spațiu. Anul trecut familia președintelui Judecătoriei Chișinău a devenit proprietara unei Toyota Rav4 fabricată în 2017. Judecătorul susține în actul de avere că mașina costă 330 000 de mii de lei.

    Dorin Dulghieru a avut în 2019 un salariu mediu lunar de peste 23 de mii de lei și venituri de 30 de mii de euro în urma unui contract de cesiune.

    Anul trecut, acesta a primit drept donație șapte terenuri agricole și a intrat în posesia unui automobil Volkswagen Passat fabricat în 2018, despre care afirmă că are o valoare de 21 500 de euro. Automobilul a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de cinci mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing.

    Ghenadie Pavliuc, a ridicat lunar un salariu de peste 24 de mii de lei pentru activitatea de înfăptuire a justiției, iar cu 15 mii de lei a fost remunerat pentru activitatea didactică la USM, USEM și INJ.

    Familia judecătorului a avut însă venituri de aproape două milioane de lei în urma mai multor tranzacții. La începutul acestui an, judecătorul a vândut un apartament cu 35 de mii de euro și un BMW X3 cu 420 de mii de lei. Anul trecut, judecătorul a vândut o Toyota RAV4 cu 353 de mii de lei, iar în urma a două contracte de cesiune, a înstrăinat două automobile, raportând venituri de  23 633 de euro.

    În schimb, în primele luni ale lui 2020, judecătorul a completat garajul cu alte două achiziții: Renault Kadjar fabricat în 2016 și Lexus NX 300h fabricat în 2017. Cele două bijuterii pe patru roți au costat magistratul aproape 751 de mii de lei.

    Familia mai raportează în 2019 venituri de peste 132 de mii de lei drept moștenire după decesul părinților.

    Un salariu mai modest în 2019 a avut Corneliu Guzun. Acesta, potrivit declarației de avere și interese, a ridicat lunar un salariu mediu de 19 650 de lei. În același act magistratul trece donații de 13 mii de euro, pe care familia sa le-a primit anul trecut de la părinți. Deși nu a făcut cumpărături în 2019, judecătorul a contractat o datorie de jumătate de milion de lui, cu o rată a dobânzii de 11,11%, pe care urmează să o returneze până în 2029.

    Vitalie Stratan raportează un salariu de peste 23 de mii de lei lunar.

    Nici președinții instanțelor de fond din raioane nu s-au remarcat în 2019 prin achiziții semnificative. În schimb, aceștia au fost remunerați pentru înfăptuirea justiției și administrarea instanțelor cu salarii între 19 și 34 de mii de lei.

    Printre cei care au făcut cumpărături în 2019 se numără președintele Judecătoriei Căușeni Sergiu Pleșca a vândut anul trecut o mașină de model Toyota Avensis, fabricată în 2005, cu 75 de mii de lei, și a cumpărat două alte două automobile: Toyota Aygo (2008), pentru care a plătit 55 de mii de lei, și Kia Sportage (2013), care l-a costat 253 de mii de lei. Familia judecătorului, care până în 2023 trebuie să întoarcă o datorie de 100 de mii de lei, a contractat o datorie de 200 de mii de lei în 2019, scadentă în 2024. Între timp, Sergiu Pleșca a ridicat un salariu mediul lunar de 29 400 de lei.

    Igor Botezatu, vicepreședintele Judecătoriei Comrat, a fost remunerat cu 373 065 de lei în funcția de magistrat, adică cu un salariu lunar nu mai mic de 31 de mii de lei. Peste 139 de mii de lei, judecătorul a primit și drept remunerare pentru activitatea didactică la universitățile din Comrat și Cahul.

    Anul trecut, prin certificate de moștenitor și adeverințe succesoriale, magistratul a devenit proprietarul a cinci terenuri agricole, intravilane și extravilane, dar și a unei case cu garaj și alte construcții accesorii.

    Unul dintre cele mai mari salarii în rândul șefilor instanțelor raionale încasează președinta Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan. Cel puțin acest lucru denotă din actul de avere completat de magistrată, unde trece o remunerare de 415 210 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 34 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

     

     

  • CSJ are un nou șef interimar. Cine este magistratul

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are un nou șef interimar. Funcția va fi ocupată de magistratul Vladimir Timofti, a declarat pentru AGORA serviciul de presă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare a CSM, din 4 noiembrie, care nu a fost anunțată și nici transmisă online, ca celelalte întruniri.

    Potrivit portalului magistrat.md, Vladimir Timofti a fost numit în funcția de judecător la CSJ în iunie 2003.

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are un nou șef interimar. Funcția va fi ocupată de magistratul Vladimir Timofti, a declarat pentru AGORA serviciul de presă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare a CSM, din 4 noiembrie, care nu a fost anunțată și nici transmisă online, ca celelalte întruniri.

    Potrivit portalului magistrat.md, Vladimir Timofti a fost numit în funcția de judecător la CSJ în iunie 2003.

    Între anii 1990-1992, a activat judecător la Tribunalul militar din Kutaisi, Georgia. Ulterior, până în 2003, a fost magistrat la Judecătoria militară din Chișinău, unde a ocupat și funcția de vicepreședinte.

    Potrivit Ziarului de Gardă, Vladimir Timofti a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care, la 12 februarie 2017, a respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul ex-premierului Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. Timofti a făcut parte și din completul de judecători care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare.

    Pe 24 septembrie 2019, CSM a admis solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, pentru ridicarea imunității ex-președintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță și a dat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziționarea acestuia. 

    Amintim că, inițial, procurorii au deschis un dosar penal pe îmbogățirea ilicită a lui Ion Druță. În urma perchezițiilor pe acest dosar, oamenii legii au găsit în biroul său documente care ar conține mai multe indicații pe anumite dosare și deciziile care urmau a fi luate de judecătorii care le examinau. Ulterior, în urma cercetărilor, a fost deschis un nou dosar penal pe ingerință în înfăptuirea justiției.
    Sursa: agora.md

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.


    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt magistrații de la CSJ, care au decis soarta lui Veaceslav Platon

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan sunt cei trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție care au pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

     

    Potrivit magistrat.mdVladimir Timoftia fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan sunt cei trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție care au pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

     

    Potrivit magistrat.mdVladimir Timoftia fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Potrivit ultimei declarații de avere pentru 2017, Timofti a ridicat un salariu de circa 242 de mii de lei de la CSJ, iar soția sa, care activează în calitate de notar, a primit un salariu de peste 968 de mii de lei. La acest venit se mai adaugă o pensie de 162 de mii de lei. Magistratul trece în declarație o casă de locuit care are o valoare cadastrală de peste un milion de lei. Judecătorul de la CSJ mai declară și două automobile.

    În 2014, Nadejda Toma a fost numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani, iar din ianuarie 2018 aceasta este noua noua președină a Colegiului Disciplinar al CSM. Anterior, între 2001-2011, aceasta a activat în calitate de judecătoare la Ialoveni.

    În iunie 2016, ZdG a scris despre casele judecătorilor de la CSJ. Atunci, precizam că magistrata Toma, deține un imobil modest, comparativ cu colegii săi din instanța supremă. Nadejda Toma locuiește într-un imobil cu două nivele amplasat în or. Codru. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000.

     

    Potrivit ultimei declarații de avere, Nadejda Toma a ridicat în 2017 un salariu cumulativ de aproximativ 234 de mii de lei de la CSJ, USM și INJ. Tot în 2017 magistrata a obținut circa 58 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Volkswagen Golf. Magistrata a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Vladimir Timofti și Nedjda Toma au făcut parte și din completul de judecată de la CSJ care au respins recurs avocaților lui Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Potrivit magistrat.md, Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar anterior a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Rîșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

     

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa, deși cu două niveluri, „cedează” și ea în comparația cu imobilele altor colegi judecători.

    Potrivit declarației pentru 2017, Țurcan a ridicat un salariu de circa 231 mii lei de la CSM, la care se mai adaugă o pensie de 162 de mii de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.
    Sursa: zdg.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • DOC/ Completul de judecători și data când CSJ va decide soarta condamnatului Veaceslav Platon

    Dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Instanța a dispus să examineze admisibilitatea recursului depus de avocații acestuia la data de 14 noiembrie 2018, la aproape un an de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău pe marginea acestui caz. 

    Conform informațiilor de pe portalul CSJ, ședința de judecată va avea loc fără citarea și prezența părților la data de 14 noiembrie 2018, la ora 10.00. Atunci, completul nr 1, format, conform informațiilor de pe site-ul CSJ, din magistrații Vladimir Timofti – preşedinte, Nadejda Toma, Victor Boico va examina admisibilitatea recursurilor depuse de avocații lui Platon, dar și cele depuse de procurorul Andrei Băeșu sau reprezentantul Băncii de Economii a Moldovei.

    Dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Instanța a dispus să examineze admisibilitatea recursului depus de avocații acestuia la data de 14 noiembrie 2018, la aproape un an de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău pe marginea acestui caz. 

    Conform informațiilor de pe portalul CSJ, ședința de judecată va avea loc fără citarea și prezența părților la data de 14 noiembrie 2018, la ora 10.00. Atunci, completul nr 1, format, conform informațiilor de pe site-ul CSJ, din magistrații Vladimir Timofti – preşedinte, Nadejda Toma, Victor Boico va examina admisibilitatea recursurilor depuse de avocații lui Platon, dar și cele depuse de procurorul Andrei Băeșu sau reprezentantul Băncii de Economii a Moldovei.

    Dacă instanța supremă va decide că recursurile sunt admisibile, atunci va programa o nouă ședință pentru a le examina. Dacă instanța va considera recursurile inadmisibile, condamnarea lui Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare în dosarul fraudelor din sistemul bancar va fi definitivă și irevocabilă.

    Valeriu Pleșca, unul din avocații lui Veaceslav Platon a precizat pentru ZdG că recursurile din dosarul Platon se vor examina după aproape 11 luni de la decizia Curții de Apel Chișinău din dosar pentru că lui Veaceslav Platon i-a fost înmânată hotărârea Curții de Apel tradusă în limba rusă abia în luna august.

    CSJ se va expune în dosarul Platon la 11 luni după ce pe dosar s-a expus Curtea de Apel Chișinău, care, la 19 decembrie 2017 a respins recursurile depuse de controversatul om de afaceri în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Instanța de Apel a menținut sentința primei instanțe prin care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare. 

    Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată luni, 18 decembrie 2017, de un complet de judecători condus de Liubovi Brânză după 24 de ședințe de judecată. În urma ei, executorii judecătorești puteau pune în aplicare prevederile sentinței emise de prima instanță în luna aprilie, atunci când s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunuri care ar fi aparținut lui Platon, în valoare de aproximativ 800 de milioane de lei. După ce vor fi vândute, banii ar urma să intre în conturile statului.

    Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, fiind învinuit în dosarul privind fraudarea Băncii de Economii, de unde ar fi primit credite neperformante în sumă de aproximativ 800 milioane de lei. Pe 29 august 2016 Platon a fost extrădat în R. Moldova. Procurorul pe acest caz a cerut pentru Platon o pedeapsă cumulativă de 23 de ani de închisoare.

    Procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie afirmă că Veaceslav Platon a obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

    În 2017, judecătorii l-au condamnat pe Veaceslav Platon și într-un alt dosar, la 12 ani de închisoare. Potrivit actului de inculpare, pe parcursul anului 2016, Platon, fiind gestionarul cu pachetul majoritar de acţiuni a trei companii de asigurare, deţinute prin intermediul unor persoane interpuse, ar fi organizat sustragerea mijloacele financiare deţinute pe conturile companiilor prenotate. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, inculpatul ar fi implicat în comiterea faptei infracţionale pe încă două persoane în calitate de autori, care nemijlocit urmau să realizeze planul criminal elaborat în vederea obţinerii bunurilor ce nu li se cuvin. Grupul nu ar fi reușit să-și pună în aplicare schema, fiind reţinuţi. Cele două pedepse urmează să fie comasate.

    Veaceslav Platon, născut la 24 ianuarie 1973, la Căuşeni, a fost deputat în Parlamentul R. Moldova între anii 2009-2010, pe listele Alianţei Moldova Noastră, fiind considerat unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni moldoveni.  Anterior, în 1998, a fost ales membru al Consiliului Municipal Chișinău pe listele blocului electoral al agrarienilor. În 1994 a devenit vicepreședinte al consiliului de administrare al băncii „Moldindconbank”, apoi și vicepreședinte al consiliului băncii „Investprivatbank”. A avut afaceri în domeniul zahărului în R. Moldova apoi în domeniul atomo-energetic din Ucraina. De-a lungul anilor, acesta a fost acuzat de participarea la diverse scheme dubioase, fiind poreclit „raiderul nr. 1 din CSI”.  În special prin intermediari, Platon deţine afaceri în R. Moldova, Ucraina şi Rusia.

    Platon a acuzat că dosarele penale emise pe numele său ar fi o comandă venită din partea fostului său partener de afaceri, Vladimir Plahotniuc, actualul lider al PDM. Controversatul politician a respins însă acuzațiile.
    Sursa: zdg.md

  • (doc) Judecătorii care au decis soarta lui Filat

    Un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, format din Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. „Inadmisibile. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Pronunţarea deciziei motivate la 23 martie 2017”, se precizează pe site-ul CSJ.

    Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a

    Un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, format din Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. „Inadmisibile. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Pronunţarea deciziei motivate la 23 martie 2017”, se precizează pe site-ul CSJ.

    Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a

    companiilor „Worldway Limited”, „Kapital Invest Company” și „Kapital Invest Co” împotriva hotărârii Curții de Apel (CA) Chișinău care, în iunie 2016, a menținut sentința de condamnare la nouă ani de închisoare emisă de Judecătoria Buiucani în privința lui Vladimir Filat. Magistrații au decis că recursurile sunt „inadmisibile și vădit neîntemeiate”, conform unei informații plasate pe pagina electronică a CSJ. Hotărârea motivată a instanței supreme va fi pronunțată pe 23 martie 2017, se mai anunță pe www.csj.md. Cei trei judecători din complet puteau declara recursurile inadmisibile, așa cum au și făcut, sau le puteau accepta spre examinare și trimite în cadrul Colegiului lărgit al CSJ, care urma să analizeze inclusiv probele din dosar.

     

    Timofti, de 27 de ani în funcția de judecător

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș fac parte din completul nr. 3 pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de apel, a recursurilor în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti irevocabile şi în vederea soluţionării cererilor de strămutare, conform dispoziției semnate de Mihai Poalelungi, președintele CSJ, în decemebrie 2016. Cei trei judecători care au declarat inadmisibil recursul în dosarul Filat sunt în sistemul judecătoresc de peste un deceniu. Cel mai longeviv magistrat este Vladimir Timofti, care activează în sistem de 27 de ani, fiind la CSJ de aproape 14 ani. Timofti a fost numit judecător la CSJ prin hotărârea Parlamentului din iunie 2003. În vârstă de 54 de ani, Timofti, conform site-ului magistrat.md, a absolvit în perioada 1978-1982 Colegiul de Construcții din Chișinău, iar ulterior a luat licența în drept la Institutul Militar din Moscova. Și-a început cariera în justiție în 1990 în calitate de judecător al Tribunalului militar din Kutaisi, iar în 1992-2002, a fost judecător la Judecătoria Militară din Chișinău. În 2001-2003 a fost vicepreședinte al Judecătoriei Militare, după care a fost numit magistrat la CSJ.

    ZdG a scris anterior că Vladimir Timofti locuiește într-o casă din or. Codru, mun. Chișinău, pe str. Crinilor, casă care, deși cu două niveluri, pare modestă în comparație cu cele ale altor colegi. Familia magistratului a achiziționat 1/2 din imobil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era promovat la instanța supremă. „Prin prezenta, vreau să menționez că dețin 1/2 din casă cu banii obținuți legal din vânzarea în aceeași zi a unui apartament cu două odăi în aceeași regiune a orașului. La fel, m-au ajutat cu bani la procurarea casei și rudele apropiate, plus noi aveam și unele acumulări de bani pentru a ne lărgi cu spațiul locativ, având, 2 copii de sex diferit din anul 1997”, ne-a zis Vladimir Timofti. Conform ultimei sale declarații cu privire la venituri și proprietate, Timofti are trei automobile: Hyundai Santa Fe, Kia Ceed și Rover 25. Tot în acea declarație magistratul afirmă că a efectuat investiții de 10242 de euro conform unui contract de investiții cu privire la investirea capitalului privat în construcţia unei case de locuit cu 48 apartamenete pe strada Sos. Hâncesti 182, mun. Chişinău încă în iulie 2008 și că banii luaţi în credit de la Banca Socială au fost restituiți în 2011 doar că blocul nu a mai fost ridicat nici până astăzi, compania „Rom-Prim” fiind în proces de insolvabilitate. Conform unei hotărâri a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2013, un singur dosar examinat de judecătorul Timofti a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” însă două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Vladimir Timofti, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Casele judecătorului Alerguș

    Tot în or. Codru, în același cartier cu Vladimir Timofti locuiește, într-un imobil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, un alt judecător din complet. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000, conform informațiilor cadastrale. Toma a ajuns la CSJ fiind numită printr-o hotărâre de Parlament din iulie 2014. În vârstă de 51 de ani, judecătoarea a absolvit în 1988 facultatea filologie a Universității de Stat din Moldova, iar peste nouă ani, în 1997, Facultatea de Drept. Din 1990 a început să lucreze ca translator, grefier, specialist coordonator și şefă a Secretariatului prezidiului şi Plenului Judecătoriei Supreme a R. Moldova. Între ani 1996 și 2001 a fost specialist principal al cancelariei penale, consultant, consultant superior și consilier al preşedintelui Tribunalului Chişinău. În 2001 a fost numită judecătoare la Judecătoria Ialoveni, iar ulterior, în 2014, a fost promovată la CSJ. Conform ultimei sale declarații cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, judecătoarea indică, pe lângă casa din or. Codru și două automobile, un Wolkswagen Golf și un Peugeot 307.

    Într-o casă la sol, dar și ea incomparabilă cu imobilele de lux ale altor colegi magistrați locuiește și al treilea judecător din completul care a pus punctul final în dosarul Filat. În 1996, soția judecătorului Constantin Alerguș, Svetlana Alerguș, a obținut, prin moștenire, ½ dintr-un imobil din str. George Enescu din Chișinău, evaluat și în declarațiile de avere ale judecătorului la 1,7 milioane de lei. În 2006, acest imobil a fost pus în gaj la Banca de Economii pentru un credit de 82 mii de lei, care nu a fost stins nici astăzi, când instituția financiară nu mai există. Soții Alerguș dețin și un alt imobil, pe str. Valea Albă, Chișinău, ridicat în 2014. Casa, cu două niveluri, incomparabilă și ea cu imobilele de milioane ale altor judecători, nu este încă gata, așa cum arată imaginile surprinse de ZdG, la fața locului. Alerguș a declarat pentru ZdG că locuiește împreună cu soția în casa din str. Enescu și că cealaltă cotă parte aparține cumnatului său. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate depusă de Alerguș pentru anul 2015, acesta ar deține un automobil Skoda Octavia, fabricat și achiziționat în 2007. Constantin Alerguș are 63 de ani. În 1976-1981, a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat în perioada sovietică ca anchetator în secția de poliție Râșcani, iar ulterior a fost șeful secției anchetă în sfera economică a direcţiei de interne a Ministerului Afacerilor Interne. A ajuns judecător la Judecătoria Buiucani în 1993, apoi a fost judecător la Judecătoria Centru, iar din 2005 activează la CSJ. Conform unei hotărâri a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de către judecătorul Alerguş a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Constantin Alerguş au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Judecătorii care l-au condamnat pe Filat

    Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență de un complet de judecători ai Judecătoriei Buiucani, din care au făcut parte magistrații Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea și Sergiu Lazari. Vineri, 11 noiembrie 2016, judecătorii Nichifor Corochii, Ludmila Ouș și Maria Negru de la CA Chișinău au hotărât să menține condamnarea fostului premier. Filat a fost reținut la 15 octombrie 2015 după un denunț al primarului de Orhei, Ilan Șor. Vladimir Filat este deținut în penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău. Presa a scris în ultimele zile că acesta ar fi refuzat să fie transferat la Penitenciarul Lipcani, acolo unde fostul premier urma să-și ispășească pedeapsa. Igor Popa, avocatul premierul a precizat că va veni cu o reacție la decizia CSJ, dar și la decizia de transfer a ex-premierului la Lipcani în următoarele zile.
    sursa: zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
    La 30 iunie 2015, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) i-a achi­tat pe cei doi gene­rali în dosa­rul 7 apri­lie. Jude­că­to­rii Petru Ursa­che, Ghen­a­die Nico­laev, Vla­di­mir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la con­clu­zia că acu­za­ţi­ile aduse celor doi gene­rali, con­form art. 329 din Codul Penal, negli­jenţă în ser­vi­ciu, nu au avut un suport juri­dic. Instanţa de jude­cată a moti­vat, în spe­cial, hotă­rârea de achi­tare a incul­pa­ţi­lor de săvârşi­rea infra­cţiu­nii menţio­nate invo­când moti­vul că, în cazul unor dez­or­dini în masă, se punea în apli­care Ordi­nul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Interne nr. 01, din 9 febru­a­rie 2009, prin care şeful statului-major era desem­nat Valen­tin Zubic, pe atunci vice­mi­nis­tru de Interne. Con­form ace­lui ordin, susţin jude­că­to­rii, cei doi nu au avut obli­ga­ţiuni pe care nu le-ar fi exe­cu­tat. Ghe­or­ghe Papuc este, totuşi, con­dam­nat, însă nu pen­tru ce (nu) a făcut la 7 apri­lie 2009, ci pen­tru că a favo­ri­zat PCRM-ul, oferindu-i încă­peri şi auto­mo­bile pe care le plă­tea din banii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne. Pen­tru acest dosar, care a fost coma­sat cu cel pri­vind 7 apri­lie, Papuc a fost con­dam­nat la o amendă de 1000 de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 20 mii de lei, cu pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii în cadrul MAI pe un ter­men de cinci ani. Dosa­rul pe numele lui Valen­tin Zubic, un alt ofi­cial MAI în apri­lie 2009, a fost cla­sat încă în 2013, după o deci­zie jude­că­to­rească.

    Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
    La 30 iunie 2015, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) i-a achi­tat pe cei doi gene­rali în dosa­rul 7 apri­lie. Jude­că­to­rii Petru Ursa­che, Ghen­a­die Nico­laev, Vla­di­mir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la con­clu­zia că acu­za­ţi­ile aduse celor doi gene­rali, con­form art. 329 din Codul Penal, negli­jenţă în ser­vi­ciu, nu au avut un suport juri­dic. Instanţa de jude­cată a moti­vat, în spe­cial, hotă­rârea de achi­tare a incul­pa­ţi­lor de săvârşi­rea infra­cţiu­nii menţio­nate invo­când moti­vul că, în cazul unor dez­or­dini în masă, se punea în apli­care Ordi­nul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Interne nr. 01, din 9 febru­a­rie 2009, prin care şeful statului-major era desem­nat Valen­tin Zubic, pe atunci vice­mi­nis­tru de Interne. Con­form ace­lui ordin, susţin jude­că­to­rii, cei doi nu au avut obli­ga­ţiuni pe care nu le-ar fi exe­cu­tat. Ghe­or­ghe Papuc este, totuşi, con­dam­nat, însă nu pen­tru ce (nu) a făcut la 7 apri­lie 2009, ci pen­tru că a favo­ri­zat PCRM-ul, oferindu-i încă­peri şi auto­mo­bile pe care le plă­tea din banii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne. Pen­tru acest dosar, care a fost coma­sat cu cel pri­vind 7 apri­lie, Papuc a fost con­dam­nat la o amendă de 1000 de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 20 mii de lei, cu pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii în cadrul MAI pe un ter­men de cinci ani. Dosa­rul pe numele lui Valen­tin Zubic, un alt ofi­cial MAI în apri­lie 2009, a fost cla­sat încă în 2013, după o deci­zie jude­că­to­rească.

    continuarea: zdg.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

  • Cum au motivat judecătorii de la CSJ nevinovăţia lui Papuc şi Botnari în dosarele evenimentelor din 7 aprilie

    Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

    Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

    Joi, 16 iulie 2015, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), compus din judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru, au pronunţat integral şi motivat decizia prin care generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor sângeroase din aprilie 2009, au fost achitaţi pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu. Decizia instanţei supreme este irevocabilă.

    De ce este nevinovat Botnari

    În cazul Botnari, judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la concluzia că „opinia din conţinutul rechizitoriului şi care a fost preluată de către instanţa de apel, precum că inculpatul se face vinovat prin neglijenţă de tratamente inumane, degradante şi aplicarea torturii de către subalternii săi în incinta Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău nu este motivată… În speţă nu se întrevede că inculpatul era la faţa locului sau i s-a raportat despre aşa comportament al oamenilor legii, care sunt instruiţi, testaţi periodic, şi inculpatul nu a reacţionat adecvat, în sensul curmării faptelor. În aşa circumstanţe, pentru aplicarea tratamentelor inumane, degradante şi a torturii sunt pasibile răspunderii penale autorul, organizatorul, instigatorul sau complicele, care întrunesc semnele subiectului infracţiunii”, se menţionează în decizia CSJ.

    Totodată, judecătorii susţin că procurorii au comis erori atunci când i-au înaintat lui Botnari învinuirea. „Acuzarea incorect i-a incriminat lui Botnari în calitate de calificativ „alte urmări grave” – „cauzarea diverselor leziuni corporale”, deoarece această formulare este neconcretă prin faptul că ea nu conţine gradul vătămărilor corporale, atribuite la categoria „grave”, în conformitate cu Regulamentul Ministerului Sănătăţii din 27 iunie 2003”.

    Judecătorii au făcut referire la o hotărâre din 1993

    „Inculpaţii au fost recunoscuţi vinovaţi pentru faptul că şi-au îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu… Colegiul penal consideră că la argumentarea acestei modalităţi normative, de comitere a neglijenţei în serviciu, urma a fi indicat în mod expres care obligaţii de serviciu au fost îndeplinite necorespunzător de către inculpaţi şi care acţiuni urmau a fi îndeplinite pentru a fi corespunzătoare obligaţiilor de serviciu ale acestora în situaţia creată. În acest sens, instanţa de apel, preluând constatările din actul de învinuire, s-a limitat doar la invocarea neîndeplinirii unor norme cu caracter general, care cuprind reglementarea activităţii inculpaţilor”, scriu judecătorii de la CSJ, invocând ideea că situaţia a scăpat de sub control pentru că erau prea puţini poliţişti gata să acţioneze în raport cu numărul de protestatari, şi nu pentru că Papuc sau Botnari ar fi acţionat ilegal. Judecătorii consideră că, din cauza numărului insuficient de poliţişti, acţiunile de dezordini în masă urmau a fi curmate doar prin aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale.

    În acest context, Instanţa supremă a făcut referire la Hotărârea Parlamentului R. Moldova din 15 februarie 1993 prin care au fost aprobate mijloacele speciale care pot fi aplicate de colaboratorii organelor de interne şi de militarii trupelor de carabinieri şi regulile de aplicare a lor. Prin această hotărâre s-a interzis aplicarea mijloacelor auxiliare de asigurare a operaţiilor speciale şi de apărare activă contra copiilor, persoanelor de vârstă înaintată şi femeilor. Astfel, cei cinci magistraţi afirmă că „o mare parte din protestatari o constituiau elevii, adică persoanele minore”, iar din acest motiv, poliţiştii trebuiau să fie atenţi atunci când intervin.

    Papuc şi Botnari — „salvatorii” copiilor

    „Având în vedere coraportul dintre numărul de poliţişti şi protestatari, este lesne de înţeles că stoparea dezordinilor în masă ar fi fost posibilă doar cu aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale. Însă reieşind din faptul că o mare parte dintre aceştia erau copii, care asistau şi nu atacau, Colegiul penal constată că neaplicarea mijloacelor speciale a fost conformă reglementărilor naţionale şi internaţionale menţionate supra şi a avut drept consecinţă evitarea unor jertfe omeneşti, în special în rândul copiilor, fapt care a fost ignorat de către instanţa de apel, inclusiv la aprecierea daunelor cauzate de dezordinile în masă. Or, daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale în general, cât şi din punct de vedere al familiei, ca valoare primordială, în special”, susţin magistraţii CSJ. Aceştia au menţionat că judecătorii de la CA Chişinău care i-au condamnat pe Papuc şi Botnari nu şi-au motivat corespunzător decizia. De precizat totodată că, deşi în învinuirea adusă de procurori lui Papuc se număra şi decesul lui Valeriu Boboc, judecătorii de la CSJ nu s-au referit aproape deloc la acest aspect.

    La CA Chişinău, Gheorghe Papuc primea trei ani de închisoare pentru faptul că, fiind ministru de Interne, în scopul promovării în carieră, a favorizat PCRM. Judecătorii de la CSJ s-au pus de acord cu faptul că Papuc, în acest caz, într-adevăr a încălcat legea. Magistraţilor nu le-a plăcut însă faptul că fostul ministru a fost condamnat la închisoare şi nu amendat. „Instanţa de Apel, contrar cerinţelor enunţate, nu a argumentat în decizia sa motivul neaplicării unei pedepse mai blânde prevăzute de lege şi nu a argumentat din care motive aplicarea amenzii penale nu va asigura atingerea scopului pedepsei în raport cu soluţia privind aplicarea pedepsei cu închisoarea”, au scris judecătorii.

    Cum s-au succedat deciziile judecătorilor în dosarul generalilor

    Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari au fost judecaţi în perioada 2010—2015 pentru neglijenţă în serviciu la 7 aprilie. Fostul ministru a fost cercetat şi pentru abuz de putere, după ce a favorizat Partidul Comuniştilor, dându-i în folosinţă încăperi şi automobile pe care le plătea din contul instituţiei pe care o conducea. Prima instanţă, Judecătoria Centru, în decembrie 2011, i-a achitat pe cei doi. Peste trei ani, în ianuarie 2015, CA Chişinău îi condamna însă. Pentru 7 aprilie, pe Papuc, la doi ani de puşcărie, iar pentru favorizarea PCRM, la alţi trei ani. În total, la patru ani cu executare. Imediat, Papuc pleca din sala de judecată şi, deşi era anunţat în căutare, nu a fost găsit niciodată. Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani.

    A urmat recursul la CSJ. Procurorii au atacat doar decizia în privinţa lui Botnari, solicitând pentru acesta puşcărie reală, fără suspendare. Iar la doar trei luni de la înregistrarea dosarului la CSJ şi la cinci luni de la decizia de condamnare de la CA, a venit decizia CSJ. Iar judecătorii instanţei supreme i-au achitat pe cei doi generali pentru 7 aprilie, după ce au casat decizia CA Chişinău. Singurul care a avut de suferit a fost Gheorghe Papuc, care a rămas condamnat penal pentru că a favorizat PCRM-ul. Acesta s-a ales cu o amendă penală de 20 mii de lei şi imposibilitatea de a ocupa funcţii în Ministerul Afacerilor Interne pentru cinci ani.

    Ce va face mai departe Procuratura Generală?

    După achitarea celor doi, printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală (PG) preciza că „va examina posibilitatea intervenirii în această cauză pe cale extraordinară”. Constantin Miron, procurorul care a participat pe dosar la CA Chişinău şi a depus recursul la CSJ, susţine că instituţia va lua o decizie după ce va fi analizată decizia şi va fi consultată conducerea. Conform legii, pentru anularea deciziei CSJ ar fi nevoie de un recurs în anulare, care poate veni în acest caz doar din partea procurorului general sau a adjuncţilor săi. Această cale extraordinară de atac poate fi folosită însă doar „în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată”. „În principiu, legea permite un astfel de procedeu, dar eu nu ştiu cât de argumentat ar fi. Motivarea CSJ mi se pare una rezonabilă. Fiindcă oamenii care ar trebui să fie responsabili de ce s-a întâmplat atunci ar trebui să fie mulţişori la număr, fiindcă a fost o tragedie. Şi dacă începem a pedepsi, atunci ar trebui s-o facem cu organizatorii, care pentru o cauză falsă, falsificarea alegerilor, au adus în Piaţă copii să protesteze”, a menţionat Pavel Midrigan, avocatul lui Papuc de la CSJ.

    Reprezentanţii PG susţin că nu au luat deocamdată o decizie în privinţa recursului în anulare, pentru că momentan nu deţin dosarul, pe care urmează să-l solicite de la Judecătoria Centru, acolo unde a ajuns după decizia CSJ. Interesant este faptul că, anterior, oamenii legii afirmau că de decizia finală în dosarul Papuc şi Botnari depindea soarta unui alt personaj al evenimentelor din 7 aprilie, Valentin Zubic, pe atunci viceministru de Interne şi şeful statului-major. Între timp însă, printr-o hotărâre de judecată, Zubic a fost scos de sub urmărire penală, iar Corneliu Bratunov, şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, susţine că acesta nu mai prezintă interes pentru anchetă, iar decizia CSJ nu influenţează cu nimic soarta lui Zubic. De precizat că, recent, Zubic a devenit administratorul firmei „Finpar Invest”, care aparţine, printr-un off-shore, controversatului Vladimir Plahotniuc, înlocuindu-l pe Ghenadie Sajin, promovat în funcţia de şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Astfel, în justiţie practic nu mai există dosare pe numele unor şefi de instituţii din timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

    sursa: zdg.md

  • (DOC) Cauze la CEDO și averi de milioane. Cine sunt judecătorii care L-AU SCĂPAT DE PUȘCĂRIE pe Papuc

    Fostul ministru de interne, Gherghe Papuc, nu va sta nicio zi după gratii. Decizia este irevocabilă și a fost luată ieri de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ): Petru Ursache,  Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru, comunică Politik.md.

    Președintele colegiului penal, Petru Ursache, activează în calitate de judecător de 27 de ani. Acesta deține în proprietate cinci terenuri și două case. Despre una dintre acestea presa scria anterior că ar fi aplasată într-o zonă de elită din capitală. Anterior, magistratul a partiicipat la examinarea a trei cauze care ulterior au dus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În prezent, acesta este vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    Fostul ministru de interne, Gherghe Papuc, nu va sta nicio zi după gratii. Decizia este irevocabilă și a fost luată ieri de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ): Petru Ursache,  Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru, comunică Politik.md.

    Președintele colegiului penal, Petru Ursache, activează în calitate de judecător de 27 de ani. Acesta deține în proprietate cinci terenuri și două case. Despre una dintre acestea presa scria anterior că ar fi aplasată într-o zonă de elită din capitală. Anterior, magistratul a partiicipat la examinarea a trei cauze care ulterior au dus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În prezent, acesta este vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    La rândul lui, magistratul CSJ Ghenadie Nicolaev a participat la luarea a cel puțin zece decizii care au dus la condamnarea ulterioară a Republicii Moldova la CEDO. Informațiile aparțin Organizației „Juriștii pentru Drepturile Omului”. În declarația de avere pentru anul 2014 magistratul a notat că are în proprietate trei terenuri, un apartament, o mașină și două case.

    În ceea ce îl privește pe magistratul Vladimir Timofti, acesta activează în calitate de judecător de aproape 23 de ani, după ce și-a făcut studiile în Federația Rusă. În ultimul an, magistratul a declarat că a achiziționat la un preț de 28 de mii de lei un automobil de model Hunday Santa Fe, fabricat în 2007. Asta, chiar dacă prețul de piață a mașinii este de aproximativ 6 ori mai mare. 

    Judecătoarea Nadejda Toma, a cărei nume figurează și el, pe decizia ce în privește pe Botnari și Papuc, are 48 de ani și activează în cadrul Curții supreme de Justiție mai puțin de un an. Anterior, aceasta a fost timp de zece ani judecăoare la Judecătoria Ialoveni. Conform Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. 

    La rândul lui, judecătorul Petru Moraru activează în cadrul instanței naționale supreme din luna iulie 2014. La promovare, acesta a obținut printre cele mai scăzute punctaje dintre toți candidaţii care au participat la concurs. În 2014 magistratul a declarat că și-a cumpărat un apartament și o mașină. Asta în condițiile în care acesta mai deține în proprietate încă nouă terenuri, trei autoturisme, trei oficii și o casă de locuit. Amintim că anterior Curtea de Apel l-a condamnat pe ex-ministrul Gheorghe Papuc la închisoare cu executare. Însă, deși a fost dat în căutare națională, acesta nu a fost de găsit. Atât fostul comisar general al minicipiului Chişinău, cât și fostul ministru de Interne au fost puși sub acuzare după evenimentele din aprilie 2009, când zeci de persoane au reclamat tortură din partea colaboratorilor de poliție.
    Sursa: politik.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

  • Magistraţi având condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi "excelent"

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghe-nadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana Novac; Nicolae Gordilă; Dumitru Visternicean; Ghe-nadie Nicolaev; Vladimir Timofti; Iurie Diaconu; Constantin Alerguş; Ion Arhiliuc; Andrei Harghel; Elena Covalenco; Constantin Gurschi; Iulia Sârcu; Iurie Bejenaru; Ion Vâlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala Cobăneanu; Tamara Chişca-Doneva; Galina Stratulat; Valeriu Doagă; Iuliana Oprea; Valentina Clevadî; Ion Corolevschi; Tatiana Răducanu; Nicolae Clima; Vera Macinskaia; Svetlana Filincova şi Mihai Poalelungi.

    Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-au fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CtEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Menţionăm că preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.
    sursa: 
    cuvintul.md

     

  • Десять судей ВСП Молдовы с самыми дорогими автомобилями

    Седьмое место занимает судья Тамара Кишка, которая задекларировала «Хюндай» стоимостью 200 тысяч леев и «Мерседес» стоимостью 50 тысяч леев. Судья Геннадий Николаев занимает в этом списке восьмое место. Он является владельцем автомобиля «Ауди» стоимостью 200 тысяч леев. На предпоследнем, девятом месте, находится судья Владимир Тимофти с двумя автомобилями – «KIA Ceed SW» (200 тысяч леев) и «Ровер» (5000 леев).

    Седьмое место занимает судья Тамара Кишка, которая задекларировала «Хюндай» стоимостью 200 тысяч леев и «Мерседес» стоимостью 50 тысяч леев. Судья Геннадий Николаев занимает в этом списке восьмое место. Он является владельцем автомобиля «Ауди» стоимостью 200 тысяч леев. На предпоследнем, девятом месте, находится судья Владимир Тимофти с двумя автомобилями – «KIA Ceed SW» (200 тысяч леев) и «Ровер» (5000 леев).

     

  • Top 10 cele mai luxoase automobile ale judecătorilor de la CSJ

    Magistratul Vladimir Timofti este următorul din top, care deține un KIA Ceed SW în valoare de de 200 mii de lei și un Rover de circa 5000 de lei.

    Magistratul Vladimir Timofti este următorul din top, care deține un KIA Ceed SW în valoare de de 200 mii de lei și un Rover de circa 5000 de lei.

    Pe ultimul loc în topul cu cele mai luxoase automobile de la CSJ se poziționează judecătorul Petru Ursachi. Acesta a declarat că are un Volkswagen Passat, prețul de piață al cărui este de 12 mii de lei.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU