Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Чиприан Валах
Căutare avansată
Foto: csj.md

Toma Nadejda

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Vicepreședintă

Date biografice

Anul naşterii: 1966

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 31 din 12 martie 2021, numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 139 din 11 iulie 2014, numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

La 26 august 2011, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 276-VI a fost numită în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 906-IV din 22 decembrie 2006, numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 249-III din 08 octombrie 2001, numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Ialoveni.


Instruire
1988 - Facultatea filologie, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova
1993 - 1997 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1990 - 1996 translator, grefier, specialist coordonator, şef al Secretariatului prezidiului şi Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova
1996 - 2001 specialist principal Cancelaria penală, consultant superior, consilier al preşedintelui Tribunalului Chişinău

Anul naşterii: 1966

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 31 din 12 martie 2021, numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 139 din 11 iulie 2014, numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

La 26 august 2011, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 276-VI a fost numită în funcția de președinte al Judecătoriei Ialoveni, pe un termen de 4 ani.

Prin Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 906-IV din 22 decembrie 2006, numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 249-III din 08 octombrie 2001, numită, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător la Judecătoria Ialoveni.

Instruire
1988 - Facultatea filologie, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova
1993 - 1997 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1990 - 1996 translator, grefier, specialist coordonator, şef al Secretariatului prezidiului şi Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova
1996 - 2001 specialist principal Cancelaria penală, consultant superior, consilier al preşedintelui Tribunalului Chişinău

2001 - 2011 judecător, Judecătoria Ialoveni
2011-2014 președinte al Judecătoriei Ialoveni
2014 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie
2014 - gradul întâi de calificare al judecătorului
2021 -  vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal.

Activitate juridică non-judiciar
2018 - preşedinte al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017, referitor la hotărârile adoptate de judecătorul Nadejda Toma care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, s-a atestat că, există 1 hotărâre CEDO cauza (“Balakin c. Moldovei”).

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Toma Nadejda a fost obiect de examinare la CtEDO.

Balakin c. Moldovei, hotărîrea din 26/01/2016, violarea art. 5 § 3 CEDO – lipsa motivelor relevante și suficiente pentru aplicarea arestului preventiv. Curtea a constatat, în unanimitate, că detenția reclamantului a fost excesiv de lungă (pentru o perioadă mai mare de 29 de luni, pe aceleași motive) și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevante.

Conform Hotărîrii nr. 86/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de judecătoarea Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Potrivit Hotărârii nr. 210/15 din 04 octombrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor, membri ai Consiliului Consultativ responsabil de elaborarea Compendiului de modele de acte judecătorești, pentru participare la ședința de consultare a Consiliului Consultativ din 12 octombrie 2022:
- Nadejda Toma, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție;
- Victor Boico, judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Iordan, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău;
- Vitalie Вudeci, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 141/7 din 02 Aprilie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea unor judecători-formatori pentru participare în calitate de formatori, după cum urmează: - Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție – 22 mai 2019;
- Ion Morozan, judecător, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 08, 11-12 aprilie, 23 mai 2019. 

Prin Hotărârea nr. 377/17 din 30 mai 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Nadejda TOMA de la Curtea Supremă de Justiţie pentru data de 8 iunie 2017 şi Ion MOROZAN de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani) pentru data de 9 iunie 2017 pentru participarea în calitate de formatori la seminarele cu genericul „Metodica investigării infracţiunilor economice” şi „Recuperarea veniturilor criminale”, care se vor desfăşura la 8, 9 iunie 2017, la INJ.

Conform Hotărârii nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de preşedinți ai comisiilor pentru susținerea examenului de licență, care va avea loc în perioada 29 mai – 16 iunie 2017, în incinta Universității de Studii Europene din Moldova, după cum urmează:
- Mihai Poalelungi, președinte, Curtea Supremă de Justiție;
- Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Bejenaru, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Ion Pleșca, președinte, Curtea de Apel Chișinău;
- Nelea Budăi, vicepreședinte, Curtea de Apel Chișinău.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 18/05 din 11 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Toma Nadejda pentru promovarea în funcţie administrativă

Prin Hotărârea nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 82 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 802/35 din 05 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorilor Toma Nadejda și Moraru Petru, în vederea unei eventuale promovări în funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărîrea nr. 29/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura judecătoarei Judecătoriei Ialoveni, Toma Nadejda, la concurs pentru numire prin promovare în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova.

Prin Hotărîrea nr. 87/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 59.4 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 86/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 74 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 205/21 din 14 septembrie 2021, se conferă gradul superior de calificare judecătorului Nadejda Toma de la Curtea Supremă de Justiție

Prin Hotărârea CSM nr. 806/26 din 07 octombrie 2014 i s-a conferit gradul I de calificare.

Conform Hotărîrii nr. 630/31 din 16 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărîrii nr. 274/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017, referitor la hotărârile adoptate de judecătorul Nadejda Toma care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, s-a atestat că, există 1 hotărâre CEDO cauza (“Balakin c. Moldovei”).

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Toma Nadejda a fost obiect de examinare la CtEDO.

Balakin c. Moldovei, hotărîrea din 26/01/2016, violarea art. 5 § 3 CEDO – lipsa motivelor relevante și suficiente pentru aplicarea arestului preventiv. Curtea a constatat, în unanimitate, că detenția reclamantului a fost excesiv de lungă (pentru o perioadă mai mare de 29 de luni, pe aceleași motive) și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevante.

Conform Hotărîrii nr. 86/7 din 23 mai 2014 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile adoptate de judecătoarea Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Potrivit Hotărârii nr. 210/15 din 04 octombrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor, membri ai Consiliului Consultativ responsabil de elaborarea Compendiului de modele de acte judecătorești, pentru participare la ședința de consultare a Consiliului Consultativ din 12 octombrie 2022:
- Nadejda Toma, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție;
- Victor Boico, judecător la Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Iordan, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Alexandru Spoială, judecător la Curtea de Apel Chișinău;
- Stella Bleșceaga, judecător la Judecătoria Chișinău;
- Vitalie Вudeci, judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 141/7 din 02 Aprilie 2019, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea unor judecători-formatori pentru participare în calitate de formatori, după cum urmează: - Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție – 22 mai 2019;
- Ion Morozan, judecător, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – 08, 11-12 aprilie, 23 mai 2019. 

Prin Hotărârea nr. 377/17 din 30 mai 2017, se autorizează delegarea judecătorilor Nadejda TOMA de la Curtea Supremă de Justiţie pentru data de 8 iunie 2017 şi Ion MOROZAN de la Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani) pentru data de 9 iunie 2017 pentru participarea în calitate de formatori la seminarele cu genericul „Metodica investigării infracţiunilor economice” şi „Recuperarea veniturilor criminale”, care se vor desfăşura la 8, 9 iunie 2017, la INJ.

Conform Hotărârii nr. 333/16 din 23 mai 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor pentru participare în calitate de preşedinți ai comisiilor pentru susținerea examenului de licență, care va avea loc în perioada 29 mai – 16 iunie 2017, în incinta Universității de Studii Europene din Moldova, după cum urmează:
- Mihai Poalelungi, președinte, Curtea Supremă de Justiție;
- Nadejda Toma, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Iurie Bejenaru, judecător, Curtea Supremă de Justiție;
- Ion Pleșca, președinte, Curtea de Apel Chișinău;
- Nelea Budăi, vicepreședinte, Curtea de Apel Chișinău.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 18/05 din 11 mai 2018, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Toma Nadejda pentru promovarea în funcţie administrativă

Prin Hotărârea nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 82 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 802/35 din 05 decembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea judecătorilor Toma Nadejda și Moraru Petru, în vederea unei eventuale promovări în funcție administrativă, cu remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

Prin Hotărîrea nr. 29/6 din 18 iunie 2014 a fost admisă candidatura judecătoarei Judecătoriei Ialoveni, Toma Nadejda, la concurs pentru numire prin promovare în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova.

Prin Hotărîrea nr. 87/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 59.4 de puncte.

Prin Hotărîrea nr. 86/7 din 23 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulînd un total de 74 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 205/21 din 14 septembrie 2021, se conferă gradul superior de calificare judecătorului Nadejda Toma de la Curtea Supremă de Justiție

Prin Hotărârea CSM nr. 806/26 din 07 octombrie 2014 i s-a conferit gradul I de calificare.

Conform Hotărîrii nr. 630/31 din 16 octombrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul III (trei) de calificare.

Conform Hotărîrii nr. 274/20 din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul IV (patru) de calificare.

 

Hotărârea nr. 210/15 din 04 octombrie 2022

Hotărârea nr. 205/21 din 14 septembrie 2021

Hotărârea nr. 141/7 din 02 Aprilie 2019

Hotărârea nr. 18/05 din 11 mai 2018

Hotărârea nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 802/35 din 05 decembrie 2017

Hotărârea nr. 377/17 din 30 mai 2017

Hotărârea nr. 333/16 din 23 mai 2017

Cauze CtEDO Toma Nadejda

Hotărârii nr. 86/7 din 23 mai 2014

Hotărârea nr. 86/7 din 23 mai 2014

Hotărârea nr. 29/6 din 18 iunie 2014

Hotărârea nr. 630/31 din 16 octombrie 2012

Hotărârea nr. 274/20 din 07 iunie 2011

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Nadejda Toma nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 94/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Toma Nadejda".

Conform Hotărârii nr. 75/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Donos Tudor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 89s-143p/m din 04 martie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 09 februarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 97/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Oghinschi Galina și Oghinschi Valerii împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1444s-1748p/m din 02 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 02 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Timofti Vladimir, Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena de la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 39/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către Malanciuc Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valentina Clevadî, Dumitru Mardari, Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovanu și Nadejda Toma

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 23 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 8 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

In conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 118/14 din 10 noiembrie 2017, ”pentru perioada de raportare, în privința judecătorului Nadejda Toma nu au fost intentate proceduri disciplinare”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr. 94/7 din 23 mai 2014, "în perioada anilor 2010-2013 de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate și examinate careva proceduri disciplinare  privind activitatea  judecătorului Toma Nadejda".

Conform Hotărârii nr. 75/5 din 07 mai 2021, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Donos Tudor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 89s-143p/m din 04 martie 2021, emise pe marginea sesizării depuse la 09 februarie 2021 asupra acțiunilor judecătorilor Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 97/3 din 27 Martie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Oghinschi Galina și Oghinschi Valerii împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 1444s-1748p/m din 02 ianuarie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 02 decembrie 2019 asupra acțiunilor judecătorilor Timofti Vladimir, Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena de la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Hotărârii nr. 39/4 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația declarată de către Malanciuc Nicolae, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 28 iulie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 21 iulie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Valentina Clevadî, Dumitru Mardari, Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Valeriu Doagă, Sveatoslav Moldovanu și Nadejda Toma

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 23 sesizări, care au fost respinse.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada anilor 2010-2014 în privinţa judecătoarei au fost depuse 8 petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 75/5 din 07 mai 2021

Hotărârea nr. 97/3 din 27 Martie 2020

Hotărârea nr. 39/4 din 12 februarie 2016

Știri
  • Comisia juridică a amânat examinarea subiectelor de numire a unor judecători și vicepreședinți la CSJ. Deputat: Coaliția PSRM-Șor încă nu a ajuns la consens

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului urma să aprobe, luni, 14 decembrie, rapoartele pentru numirea a șapte magistrați la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).  Însă, subiectele au fost excluse de pe ordinea de zi, susține deputatul PAS – Sergiu Litvinenco, menționând că „coaliția PSRM – Șor, din câte se pare, încă nu a ajuns la consens”.

    „Sigur că „împărțeala” poate continua și nu putem exclude că, până la ședința Parlamentului de joi-vineri, ele pot reapărea în agenda comisiei și, ulterior, în plen. Printre cei ce se propun a fi numiți judecători la Curtea Supremă de Justiție sunt oameni care se fac vinovați de condamnări la CtEDO, dosare la comandă, trafic de influență, averi nedeclarate, favorizarea unor grupuri de interese și tot așa mai departe. Dacă se promovează ca judecători la CSJ numai o parte dintre aceștia, atunci încrederea în sistemul de justiție – care și acum este foarte proastă – va fi aproape de zero. Între timp, Viorica Puică – judecătoare care chiar merită promovată la CSJ – nu a fost susținută de socialiști în Comisia juridică câteva luni în urmă și în continuare așteaptă numirea la CSJ”, a declarat Litvinenco.

    Magistrații care Parlamentul urmează să le aprobe rapoartele de numire: Tamara Chișcă-Doneva, Nadejda Toma, Oxana Robu, Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Ghenadie Plămădeală și Aliona Miron.

    Tamara Chișcă-Doneva a făcut parte din completul de judecată în cazul „Gemenii”, care a dus la o condamnare la CEDO și plata de despăgubiri de peste 3,5 milioane de euro din partea statului. Republica Moldova a fost obligată să plătească 1,5 milioane de euro despăgubiri în cazul „Gemenii” și să asigure returnarea clădirii către reclamanți până la 18 mai 2020. În cazul în care spațiile comerciale nu vor fi întoarse reclamanților, statul va fi obligat să mai achite încă 2,1 milioane de euro. Astfel, suma despăgubirilor va depăși 3,5 milioane de euro.

    Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Citește și: O judecătoare care a emis decizii controversate în dosarele Filat, Platon și Papuc, numită vicepreședintă a CSJ

    Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deși prin declarația de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu indica că trăiește într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe str-la Fierarilor. Sursa menționată mai scrie că datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 m.p. și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt.

    Vezi și: Cine sunt noii judecători de la CSJ și ce avere declară. Unul dintre magistrați a participat la vânătoarea de la „Pădurea Domnească”

    Anatolie Minciună a participat, în 2012, la vânătoarea scandaloasă de la „Pădurea Domnească”, în timpul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu, scrie News Maker. În anul 2015, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe avocatul care ducea judecătorului mită de 15 mii de euro. Potrivit informațiilor ZdG, această sumă era destinată anume pentru Minciună. În anul 2016, Minciună a ajuns în „lista lui Cebotari”. Fiind în funcția de ministru al justiției, Vladimir Cebotari a propus ca judecătorii să fie sancționați prin amenzi pentru pierderile de la CEDO. Atunci, Cebotari a transmis în judecată plângeri împotriva a 28 de judecători. Ministerul Justiției intenționa să recupereze de la Minciună 245 mii de lei. Însă în anul 2018, instanța a declarat neîntemeiată plângerea Ministerului Justiției. Conform datelor din anul 2020, Moldova a pierdut la CEDO cel puțin trei dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Minciună.

    Nicolae Șova – anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 scrie despre afacerea magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Aceeași sursă mai scrie că investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Ghenadie Plămădeală – în prezent, Plămădeală activează la Judecătoria Chișinău. Magistratul nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016. Potrivit magistrat.md, judecătoarea nu figurează în nicio cauză de condamnare la CtEDO.

    Amintim că la 28 iulie, CSM i-a promovat pe Vladislav Clima (unul dintre judecătorii care a anulat alegerile din Chișinău din 2018) în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe Tamara Chișcă-Doneva (unul dintre magistrații responsabili de condamnarea de 70 de milioane de lei a Republicii Moldova în cazul „Gemenii”) și pe Nadejda Toma (a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate, printre care achitarea ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, și a ex-comisarului de Chișinău din timpul evenimentelor din 9 aprilie, Vladimir Botnari) în funcțiile de vicepreședinte ale Curții Supreme de Justiție.

    Drept reacție, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a dat vina pe „corporatism” în cazul numirilor ai acestor judecători cu decizii controversate în fruntea unor înalte instanțe judecătorești.

    Stamate: Nu a fost corporatism, ci presiuni din partea PSRM

    Cu un comentariu a venit și fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, care nu a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la CSM a fost corporatism, menționând că „mai mulți membri ai CSM au declarat că au fost supuși presiunii de către reprezentanți ai PSRM”, a afirmat ea.
    Sursa: cotidianul.md

  • IMPORTANTE Comisia juridică aprobă numirea Nadejdei Toma la funcția de vicepreședintă a CSJ. Aceasta a emis decizii controversate în dosarele Filat, Platon și Papuc

    Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat Proiectul de hotărâre privind numirea Nadejdei Toma în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal. Proiectul urmează a fi aprobat de plenul Parlamentului.

    Nadejda Toma urmează să fie numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal pentru o perioadă de 4 ani.

    Consilul Superior al Magistraturii a decis, la 28 iulie, înaintarea candidaturii Nadejdei Toma plenului Parlamentului pentru a fi numită în funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal.

    Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat Proiectul de hotărâre privind numirea Nadejdei Toma în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal. Proiectul urmează a fi aprobat de plenul Parlamentului.

    Nadejda Toma urmează să fie numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal pentru o perioadă de 4 ani.

    Consilul Superior al Magistraturii a decis, la 28 iulie, înaintarea candidaturii Nadejdei Toma plenului Parlamentului pentru a fi numită în funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal.

    Pentru fotoliul de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului penal au râvnit patru candidați: Liliana Catan, Nadejda Toma, Petru Moraru și Anatolie Țurcan.  Moraru Catan s-au retras, ulterior, din cursă.

     

    Nadejda Toma este, din 2018, președintă a Colegiului disciplinar de pe lângă CSM din 2018, iar din 2014 – judecătoare la CSJ, anterior deținând funcția de președintă a Judecătoriei Ialoveni.

    În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor din aprilie 2009.

    Ea a făcut parte din completul de judecători care, la 22 februarie 2017, a menținut pedeapsa cu nouă ani de închisoare cu executare pe numele ex-premierului Vlad Filat în dosarul de corupere pasivă și trafic de influență.

    De asemenea, în noiembrie 2018, alături de Vladimir Timofti și Anatolie Țurcan, a pus punct în dosarul lui Platon, declarând neîntemeiat decursul depus de avocatul acestuia împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Toma Nadejda a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Balakin c. Moldovei.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Nadejda Toma a ridicat un salariu de peste 370 de mii de lei din funcția de judecătoare la CSJ. Alte surse de venit, Toma le-a avut din activitatea de la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Studii Europene din Moldova și Universitatea de Stat din Moldova – peste 18 mii de lei.

    În proprietatea familiei Toma este o casă de locuit, cu o suprafață de 155.7 m.p., în valoare de peste 415 mii de lei, un apartament ce indică o valoare de 688 de mii de lei și o altă avere imobiliară – 23 de mii de lei.

    Familia Toma conduce două autoturisme, Peugeot 307 și KIA Sportage, ultima indicând că valorează 0 lei.
    Sursa: zdg.md

  • Nadejda Toma, președintele Colegiului disciplinar: Orice judecător merită să fie respectat pentru munca pe care o face

    În activitatea lor, judecătorii au foarte multe restricții: atât în viața profesională, cât și în cea privată. Din momentul în care au depus jurământul, judecătorilor le revine obligația de a respecta toate condițiile impuse de funcție. Dacă această obligație este încălcată, atunci ei trebuie să răspundă disciplinar. Ce înseamnă o abatere disciplinară, cum sunt sancționați judecătorii și cine poate să depună sesizării în privința lor, aflați din interviul acordat de către Nadejda Toma, președintele Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător la Curtea Supremă de Justiție.

    Î: Doamna Toma, în urma sesizărilor depuse de justițiabili și de către părțile în procese, ce încălcări au fost admise cel mai des de către judecători, potrivit deciziilor din 2018?

    În activitatea lor, judecătorii au foarte multe restricții: atât în viața profesională, cât și în cea privată. Din momentul în care au depus jurământul, judecătorilor le revine obligația de a respecta toate condițiile impuse de funcție. Dacă această obligație este încălcată, atunci ei trebuie să răspundă disciplinar. Ce înseamnă o abatere disciplinară, cum sunt sancționați judecătorii și cine poate să depună sesizării în privința lor, aflați din interviul acordat de către Nadejda Toma, președintele Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător la Curtea Supremă de Justiție.

    Î: Doamna Toma, în urma sesizărilor depuse de justițiabili și de către părțile în procese, ce încălcări au fost admise cel mai des de către judecători, potrivit deciziilor din 2018?

    Nadejda Toma: Înainte de a vă răspunde la întrebare, vreau să vorbesc puțin despre statutul judecătorului și despre percepția judecătorului de către societatea noastră. Judecătorul este o personalitate care face o muncă enormă și merită să fie respectat, însă, în opinia mea, judecătorul nu este respectat în societatea noastră.

    În virtutea obligațiunilor sale acceptate în momentul accederii în funcție, judecătorul și-a asumat niște restricții pe care trebuie să le respecte pe parcursul întregii sale vieți, inclusiv și în viața privată. Ei sunt obligați să respecte restricțiile impuse, de aceea este instituit acest sistem de control al respectării de către judecător a obligațiilor pe care le are.

    Î: Până a discuta despre încălcări, spuneați mai devreme că societatea are o anumită opinie despre judecători. De ce avem în Republica Moldova această situație?

    Nadejda Toma: Această situație poate fi generată și de momente obiective, dar și de opinii subiective, inclusiv și în baza la ceea ce apare în mass-media. Noi vedem foarte des că judecătorii sunt foarte des ținta unor investigații jurnalistice. Judecătorii sunt întrebați să-și exprime punctul de vedere în privința subiectelor materialelor jurnalistice, dar în virtutea obligațiilor pe care le au, ei nu pot oferi răspunsuri și atunci se pomenesc în situația când sunt vizați, iar informațiile nu sunt, poate, corecte. Reiterez, în virtutea obligațiilor pe care le are, judecătorul poate să nu aibă dreptul să comenteze sau să ofere răspunsuri la întrebările adresate.

    Î: Aș vrea să revenim la încălcările admise de către judecători. Ce arată datele pentru anul trecut?

    Nadejda Toma: Conform Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului și a Regulamentului cu privire la activitatea colegiului disciplinar, adoptat în baza legii, în fiecare an Colegiul disciplinar publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii raportul activității sale. Anul trecut au fost sancționați patru judecători, dintre care trei s-au ales cu avertisment și un judecător a fost pedepsit cu cea mai dură sancțiune – eliberarea din funcție. Este vorba de ex-judecătorul Gheorghe Balan.

    Care sunt abaterile disciplinare? Este vorba despre faptul că nu sunt redactate la timp hotărârile judecătorești pronunțate. Aceste trei avertismente reies din circumstanțe care sunt imputabile judecătorului. Judecătorii care au fost sancționați nu au putut aduce argumente în favoarea lor.

    Î: De obicei, judecătorii susțin că au un volum foarte mare de muncă. Acest lucru nu poate duce la îngreunarea procesului de motivare a hotărârilor?

    Nadejda Toma: Activând deja de un an în cadrul Colegiul disciplinar, am constatat (dar și la Adunările Generale a Judecătorilor) că volumul de muncă al judecătorului crește substanțial din an în an. Judecătorii ne-au declarat în ședințele noastre că nu reușesc să facă față volumului excesiv de muncă.

    Î: Aș vrea să ne explicați cum are loc procedura de examinare a sesizărilor, ce fac membrii Colegiului disciplinar, cum se iau aceste decizii în privința judecătorilor?

    Nadejda Toma: Această procedură este reflectată în Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului, este reflectată în Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, Regulamentul cu privire la activitatea Inspecției judiciare și, mai nou, Consiliul Superior al Magistraturii, a întocmit un Ghid pentru sesizare al Inspecției judiciare.

    Autorul depune sesizarea (care are anumite cerințe de conținut) la Inspecția judiciară, care examinează faptele descrise, întocmește dosarul, solicită informațiile necesare, inclusiv și de la judecătorul vizat în sesizare. După acumularea acestor informații, Inspecția judiciară poate să respingă sesizarea, emițând în acest sens o decizie sau poate să scrie un raport, care este examinat în plenul Colegiului disciplinar.

    Cu 15 zile înainte de examinare, plenul Colegiului disciplinar citează persoanele vizate în sesizare, acestea având posibilitatea și dreptul de a apela la un avocat sau reprezentant. În ședința plenului, Colegiul disciplinar audiază atât petiționarul, cât și judecătorul, opinia inspectorului-raportor și, în camera de deliberare, decide ce soluție oferă.

    Î: Cât de deschiși sunt judecătorii și instanțele să ofere informațiile solicitate de Colegiul disciplinar?

    Nadejda Toma: Judecătorii și instanțele sunt deschiși. Cazurile când judecătorii nu răspund la solicitări sunt rare. Eu îndemn toți judecătorii să răspundă la aceste sesizări, deoarece ei pot să își expună opinia și să aducă probe.

    Î: Am să vă rog să ne explicați ce înseamnă o abatere disciplinară a unui judecător. Ce acțiune sau inacțiune a unui judecător poate fi considerată drept abatere disciplinară?

    Nadejda Toma: Eu nu pot să vă spun în câteva cuvinte ce înseamnă o abatere disciplinară. Sunt acțiuni sau inacțiuni ale judecătorului care nu sunt corespunzătoare legii. Acestea sunt strict stabilite în Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului și sunt enumerate în articolul 4 al acestei legi.

    Eu vreau să atrag atenția asupra faptului că foarte multe sesizări sunt respinse, fiind considerate drept neîntemeiate de către Colegiul disciplinar și de către Inspecția judiciară. e Asta se întâmplă fiindcă justițiabilii se adresează la Colegiul disciplinar, considerând că Colegiul disciplinar ar putea răsturna soluția judecătorului în dosar.

    Vreau să vă spun că aceasta este o problemă nu doar pentru sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Aceasta a fost semnalată și de experți străini, care au spus că și în țările lor, asemenea sesizări reprezintă 90% din totalul de sesizări. La noi tot așa este – marea majoritate a cetățenilor consideră că noi suntem o instanță.

    Î: În general, împotriva cui sunt depuse cele mai multe sesizări: împotriva judecătorilor de la curțile de apel sau de la judecătoriile de fond?

    Nadejda Toma: Statistic sunt depuse mai multe sesizări în privința judecătorilor de la judecătoriile de fond. Sunt și sesizări care sunt depuse împotriva tuturor judecătorilor care au examinat cauza: prima instanță, Curtea de apel și, inclusiv, Curtea Supremă de Justiție.

    Î: În cazul în care se constată că sesizarea este nefondată, autorii acestora sunt sancționați sau ar trebui să fie sancționați?

    Nadejda Toma: În niciun caz. Aceasta este o opinie, o dorință, un drept pe care cetățeanul îl realizează. Noi nu putem să punem niciun impediment.

    Î: Și în cazul în care persoana care a depus sesizarea nu este de acord cu soluția dată de către Colegiu, ce instrumente are la dispoziție și unde poate găsi mai multe informații despre ce să facă mai departe?

    Nadejda Toma: Orice decizie cu privire la o sesizare, inclusiv decizia Inspecției judiciare poate fi contestată. Decizia Inspecției judiciare poate fi contestată la completele de examinare a contestațiilor. Odată ce completele de examinare care acceptă sau resping contestația, hotărârea lor este finală și nu mai poate fi atacată. Însă soluția Colegiului disciplinar, care a fost pronunțată în plen, poate fi atacată la Consiliul Superior al Magistraturii, iar, ulterior, hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii poate fi atacată și în instanța de judecată, conform Legii contenciosului administrativ.

    Î: Ce planuri aveți pentru acest an? Ne putem aștepta la modificări în procesul de examinare a cauzelor disciplinare?

    Nadejda Toma: Activitatea Colegiului disciplinar este foarte complexă. Anul trecut a fost modificată substanțial Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. A fost modificată și procedura de examinare a cauzelor disciplinare. S-au mai introdus modificări în legislație, inclusiv au fost modificate temeiurile de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor în ceea ce ține de anumite abateri disciplinare. Noi ne-am restructurat, ne-am reorganizat activitatea și sperăm că vom reuși să facem față fluxului mare de sesizări care vin la Consiliul Superior al Magistraturii.

    Î: Ce recomandări ați avea pentru judecători ca să nu ajungă la Dvs.?

    Nadejda Toma: În 2018 am semnalat faptul că au fost depuse mai puține sesizări și, prin urmare, au fost pornite mai puține cauze disciplinare. Acest fapt poate fi interpretat la dorința celui care își expune opinia, dar eu consider că acesta se datorează judecătorilor, care țin la respectarea obligațiunilor pe care le au.

    Am văzut pe parcursul examinării cauzelor disciplinare, persoane integre, persoane culte, persoane care își înțeleg responsabilitățile. Consider că judecătorii nu au nevoie să le reamintești că au aceste obligații, fiindcă odată ce au semnat și au pronunțat jurământul în fața Consiliului Superior al Magistraturii de respectare a legislației și obligațiunilor, ei anume așa procedează.

    Să vă spun sincer, în ultimul timp a spune că ești judecător, ținând cont de opinia publică, nu este un lucru prestigios. Eu sunt mândră că sunt judecător și consider că funcția de judecător oferă foarte multe. Persoana care exercită acest mandat crește atât din punct de vedere profesional, cât și personal, deoarece respectă aceste restricții. Consider că judecătorii care activează în prezent au un comportament destul de demn în situația creată.

    Sursa: justitietransparenta.md

  • Cine sunt magistrații de la CSJ, care au decis soarta lui Veaceslav Platon

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan sunt cei trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție care au pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Potrivit magistrat.mdVladimir Timoftia fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan sunt cei trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție care au pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Potrivit magistrat.mdVladimir Timoftia fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Potrivit ultimei declarații de avere pentru 2017, Timofti a ridicat un salariu de circa 242 de mii de lei de la CSJ, iar soția sa, care activează în calitate de notar, a primit un salariu de peste 968 de mii de lei. La acest venit se mai adaugă o pensie de 162 de mii de lei. Magistratul trece în declarație o casă de locuit care are o valoare cadastrală de peste un milion de lei. Judecătorul de la CSJ mai declară și două automobile.

    În 2014, Nadejda Toma a fost numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani, iar din ianuarie 2018 aceasta este noua noua președină a Colegiului Disciplinar al CSM. Anterior, între 2001-2011, aceasta a activat în calitate de judecătoare la Ialoveni.

    În iunie 2016, ZdG a scris despre casele judecătorilor de la CSJ. Atunci, precizam că magistrata Toma, deține un imobil modest, comparativ cu colegii săi din instanța supremă. Nadejda Toma locuiește într-un imobil cu două nivele amplasat în or. Codru. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000.

    Potrivit ultimei declarații de avere, Nadejda Toma a ridicat în 2017 un salariu cumulativ de aproximativ 234 de mii de lei de la CSJ, USM și INJ. Tot în 2017 magistrata a obținut circa 58 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Volkswagen Golf. Magistrata a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Vladimir Timofti și Nedjda Toma au făcut parte și din completul de judecată de la CSJ care au respins recurs avocaților lui Filat, condamnat la nouă ani de închisoare.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Potrivit magistrat.md, Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar anterior a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Rîșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa, deși cu două niveluri, „cedează” și ea în comparația cu imobilele altor colegi judecători.

    Potrivit declarației pentru 2017, Țurcan a ridicat un salariu de circa 231 mii lei de la CSM, la care se mai adaugă o pensie de 162 de mii de lei. Judecătorul a mai trecut în declarație un automobil de model Mercedes Benz E280, anul de fabricație 2006.
    Sursa: zdg.md

  • DOC/ Completul de judecători și data când CSJ va decide soarta condamnatului Veaceslav Platon

    Dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Instanța a dispus să examineze admisibilitatea recursului depus de avocații acestuia la data de 14 noiembrie 2018, la aproape un an de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău pe marginea acestui caz. 

    Conform informațiilor de pe portalul CSJ, ședința de judecată va avea loc fără citarea și prezența părților la data de 14 noiembrie 2018, la ora 10.00. Atunci, completul nr 1, format, conform informațiilor de pe site-ul CSJ, din magistrații Vladimir Timofti – preşedinte, Nadejda Toma, Victor Boico va examina admisibilitatea recursurilor depuse de avocații lui Platon, dar și cele depuse de procurorul Andrei Băeșu sau reprezentantul Băncii de Economii a Moldovei.

    Dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Instanța a dispus să examineze admisibilitatea recursului depus de avocații acestuia la data de 14 noiembrie 2018, la aproape un an de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău pe marginea acestui caz. 

    Conform informațiilor de pe portalul CSJ, ședința de judecată va avea loc fără citarea și prezența părților la data de 14 noiembrie 2018, la ora 10.00. Atunci, completul nr 1, format, conform informațiilor de pe site-ul CSJ, din magistrații Vladimir Timofti – preşedinte, Nadejda Toma, Victor Boico va examina admisibilitatea recursurilor depuse de avocații lui Platon, dar și cele depuse de procurorul Andrei Băeșu sau reprezentantul Băncii de Economii a Moldovei.

    Dacă instanța supremă va decide că recursurile sunt admisibile, atunci va programa o nouă ședință pentru a le examina. Dacă instanța va considera recursurile inadmisibile, condamnarea lui Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare în dosarul fraudelor din sistemul bancar va fi definitivă și irevocabilă.

    Valeriu Pleșca, unul din avocații lui Veaceslav Platon a precizat pentru ZdG că recursurile din dosarul Platon se vor examina după aproape 11 luni de la decizia Curții de Apel Chișinău din dosar pentru că lui Veaceslav Platon i-a fost înmânată hotărârea Curții de Apel tradusă în limba rusă abia în luna august.

    CSJ se va expune în dosarul Platon la 11 luni după ce pe dosar s-a expus Curtea de Apel Chișinău, care, la 19 decembrie 2017 a respins recursurile depuse de controversatul om de afaceri în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Instanța de Apel a menținut sentința primei instanțe prin care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare. 

    Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată luni, 18 decembrie 2017, de un complet de judecători condus de Liubovi Brânză după 24 de ședințe de judecată. În urma ei, executorii judecătorești puteau pune în aplicare prevederile sentinței emise de prima instanță în luna aprilie, atunci când s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunuri care ar fi aparținut lui Platon, în valoare de aproximativ 800 de milioane de lei. După ce vor fi vândute, banii ar urma să intre în conturile statului.

    Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, fiind învinuit în dosarul privind fraudarea Băncii de Economii, de unde ar fi primit credite neperformante în sumă de aproximativ 800 milioane de lei. Pe 29 august 2016 Platon a fost extrădat în R. Moldova. Procurorul pe acest caz a cerut pentru Platon o pedeapsă cumulativă de 23 de ani de închisoare.

    Procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie afirmă că Veaceslav Platon a obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

    În 2017, judecătorii l-au condamnat pe Veaceslav Platon și într-un alt dosar, la 12 ani de închisoare. Potrivit actului de inculpare, pe parcursul anului 2016, Platon, fiind gestionarul cu pachetul majoritar de acţiuni a trei companii de asigurare, deţinute prin intermediul unor persoane interpuse, ar fi organizat sustragerea mijloacele financiare deţinute pe conturile companiilor prenotate. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, inculpatul ar fi implicat în comiterea faptei infracţionale pe încă două persoane în calitate de autori, care nemijlocit urmau să realizeze planul criminal elaborat în vederea obţinerii bunurilor ce nu li se cuvin. Grupul nu ar fi reușit să-și pună în aplicare schema, fiind reţinuţi. Cele două pedepse urmează să fie comasate.

    Veaceslav Platon, născut la 24 ianuarie 1973, la Căuşeni, a fost deputat în Parlamentul R. Moldova între anii 2009-2010, pe listele Alianţei Moldova Noastră, fiind considerat unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni moldoveni.  Anterior, în 1998, a fost ales membru al Consiliului Municipal Chișinău pe listele blocului electoral al agrarienilor. În 1994 a devenit vicepreședinte al consiliului de administrare al băncii „Moldindconbank”, apoi și vicepreședinte al consiliului băncii „Investprivatbank”. A avut afaceri în domeniul zahărului în R. Moldova apoi în domeniul atomo-energetic din Ucraina. De-a lungul anilor, acesta a fost acuzat de participarea la diverse scheme dubioase, fiind poreclit „raiderul nr. 1 din CSI”.  În special prin intermediari, Platon deţine afaceri în R. Moldova, Ucraina şi Rusia.

    Platon a acuzat că dosarele penale emise pe numele său ar fi o comandă venită din partea fostului său partener de afaceri, Vladimir Plahotniuc, actualul lider al PDM. Controversatul politician a respins însă acuzațiile.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  - între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru - 15 martie curent - coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei - sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante - două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție - un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude - Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc - au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată - Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Patru judecători candidează pentru funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Cine s-a înscris în competiție

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Patru magistrați au depus cereri pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), președinte al Colegiului penal. Aceștia sunt Petru Moraru, Liliana Catană, Nadejda Toma și Anatolie Țurcan. Funcția a devenit vacantă după ce magistratul Petru Ursache și-a dat demisia, începând cu data de 10 aprilie.

    Petru Moraru este, din data de 1 decembrie 2017, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a fost numit în funcție pentru o perioadă de patru ani, adică până la sfârșitul anului 2021. Cariera de judecător și-a început-o în anul 2003, la Judecătoria Cahul, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de președinte al instanței. Din anul 2014, Petru Moraru este magistrat la CSJ.

    Liliana Catană are o experiență în funcția de judecător de peste 22 de ani. Magistrata a activat la Judecătoria Bălți, Curtea de Apel Chișinău, iar din 2013 este judecător la Curtea Supremă de Justiție. Liliana Catană este președinte al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din anul 2016.

    O altă magistrată, care candidează pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, este Nadejda Toma. Ea a fost numită în funcția de judecător în anul 2001, la Judecătoria Ialoveni, iar din 2014 activează la Curtea Supremă de Justiție. Magistrata este, din acest an, președinte al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM.

    Cel de-al patrulea candidat înscris în concurs este Anatolie Țurcan. Acesta a fost numit în funcția de judecător în anul 1992 și a activat la Judecătoria Ocniţa, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent este magistrat la Curtea Supremă de Justiție. În perioada 2013-2017, Anatolie Țurcan a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

    Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, în urma evaluării, a dat maximum de puncte, 62, judecătorului Anatolie Țurcan. Petru Moraru și Nadejda Toma au obținut 52 și, respectiv, 56 de puncte. În același timp, Nadejda Toma a fost evaluată conform normelor aplicate până în luna aprilie. Judecătoarea a obținut 124 din 125 de puncte.

    Câștigătorul concursului urmează să fie desemnat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior, candidatura va fi expediată Parlamentului pentru numire în funcție.
    Sursa: bizlaw.md

  • Judecători implicaţi în tranzacţii de zeci de mii de euro

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Anul 2017 a fost unul prosper pentru mai mulţi judecători din R. Moldova. Unii dintre ei, care au depus deja declaraţiile de avere şi interese, anunţă că şi-au cumpărat maşini şi case noi, iar alţii că au primit sau efectuat donaţii de mii de euro. Există şi magistraţi care, în 2017, au luat credite de sute de mii de lei.

    Conform noilor reglementări, funcţionarii, inclusiv judecătorii, sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), semnând-o în formă electronică, prin utilizarea semnăturii electronice emise cu titlu gratuit, prin intermediul Centrului de Telecomunicaţii Speciale, în modul stabilit de Guvern. Deşi termenul de depunere a declaraţiilor pentru anul 2017 expiră pe data de 31 martie, o parte dintre magistraţi deja şi-au scos la vedere averile.

    Conform informaţiilor de pe site-ul ANI, de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), şapte judecători, în frunte cu fostul preşedinte, Mihai Poalelungi, au depus declaraţiile de avere şi interese până pe data de 20 martie 2018. Conform informaţiilor publice, patru dintre ei au fost implicaţi în diverse tranzacţii în 2017. De exemplu, judecătoarea Elena Cobzac a indicat faptul că a primit, cu titlu de donaţie, de la copiii săi de peste hotare, Olga Cobzac şi Mariana Solano, suma de 7 mii USD şi o mie de euro. La începutul anului 2018, Elena Cobzac a intrat şi în posesia unui apartament cu o suprafaţă de 75 m.p., în urma unui contract de investiţii în valoare de jumătate de milion de lei. Şi colegul ei, Dumitru Mardari a beneficiat în 2017 de o donaţie substanţială. Magistratul declară că a primit 7550 de euro (aproximativ 150 de mii de lei) de la sora sa din Rusia, Tamara Brânză.

    La CSJ, unii au primit donaţii, alţii au donat sau împrumutat. În ianuarie 2017, Constantin Alerguş a donat 6050 USD, echivalentul a 100 de mii de lei. Magistratul de la CSJ a depersonalizat însă numele celor la care au ajuns banii. Colega acestuia, Nadejda Toma, unul din judecătorii care au pus punct în dosarul fostului premier Vladimir Filat, a contractat anul trecut un credit în valoare de 36 de mii de euro, echivalentul a 730 de mii de lei, bani pe care ar urma să-i ramburseze până în 2018. În 2018, Toma a contractat un alt credit, în valoare de 10 mii de euro, echivalentul a 200 de mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze până în 2028. În 2016, judecătoarea a luat alte două credite, unul de 15 mii de euro, iar altul de 20,16 mii de euro, pe care trebuia să le întoarcă până în 2017 şi, respectiv, până în 2026.

    Achiziţii la Curtea de Apel Chişinău: case şi apartamente

    Valeri Efros a cumpărat în 2017 un apartament de 86 m.p. Cu suma de 1,3 milioane de lei. El a contractat şi un credit în valoare de 420 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la finele anului 2018. Colegul acestuia, Ion Secrieru, a cumpărat în 2017 un automobil Toyota Camry, nou, fabricat în acelaşi an, pentru care susţine că a achitat 525 de mii de lei. Aproape jumătate din sumă, 210 mii de lei, judecătorul a luat-o cu împrumut, până în 2022, cu o rată a dobânzii de 8,7%. Magistrata Maria Negru a vândut în 2017 o casă de locuit în or. Cricova cu 700 de mii de lei, cumpărând o altă locuinţă cu suma de 664 mii de lei. Şi Ghenadie Morozan a avut un an plin cu tranzacţii. Acesta a cumpărat patru loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 1,6 ha, dar a luat şi un credit în valoare de 600 de mii de lei cu o rată a dobânzii de 11%, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2027.

    Oxana Robu a cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p. În urma unui contract de investiţii în valoare de 494 de mii de lei. Judecătoarea şi-a achiziţionat şi un Mercedes GLK, fabricat în 2013, cu 326 de mii de lei. Iurie Cotruţă şi-a cumpărat un apartament de 94 m.p., plătind pentru el 45 de mii de euro. Reiese că judecătorul a plătit pentru un metru pătrat suma de 480 de euro. Tot în 2017, magistratul a contractat un credit în valoare de doar 12 mii de lei.

    900 de mii de lei, daruri la nunta unui magistrat

    Iraida Secrieru, judecătoare la Judecătoria Chişinău, a beneficiat de o donaţie de 3000 de euro de la un oarecare Vitalie Mîrzac. Magistrata a intrat anul trecut în posesia unui apartament de 48 m.p., locuinţă în care a investit din 2014. Totodată, ea a contractat şi un credit de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Colega ei, magistrata Nadejda Mazur, a obţinut, tot cu titlu de donaţie, un teren agricol şi un imobil de la părinţi. Ea a mai cumpărat un apartament de 67 m.p. cu suma de 24,3 mii de euro.

    În 2017, judecătorul Nicolae Corcea s-a căsătorit, iar la ceremonia de celebrare a evenimentului a acumulat 30 de mii de euro, 9,5 mii USD şi 125 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 900 de mii de lei. Magistratul şi-a cumpărat anul trecut o Toyota Prius, fabricată în 2012. Colegul său, Vitalie-Silviu Midrigan, a primit în 2017 o donaţie în valoare de 20 de mii de euro de la tatăl său, Victor Beţa. El a mai obţinut 12,6 mii de euro din locaţiunea unei încăperi nelocative de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău. Totodată, judecătorul a obţinut, cu drept de abitaţie, un apartament cu o suprafaţă de 336 m.p. Gheorghe Mâţu, un alt judecător de la Judecătoria Chişinău, a cumpărat anul trecut un apartament de 80 m.p., în care a investit din 2015. Şi Anatolie Galben, care din 2017 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat, în 2017, în posesia unui apartament de 82 m.p., investind 29,5 mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafaţă de 64 m.p., Galben l-a primit în urma deciziei Primăriei mun. Chişinău din 1 ianuarie 2017. Anterior, în aprilie 2013, CSJ a decis că judecătorul nu are unde locui şi trebuie asigurat gratuit cu spaţiu locativ din contul autorităţilor publice locale.

    Sursa: zdg.md
  • Cine este noua președintă a Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii

    Magistrata Nadejda Toma, cea care în februarie anul trecut a dat citirii verdictului Curții Supreme de Justiție în dosarul Filat, este noua președintă a Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nadejda Toma a devenit membră a Colegiului Disciplinar în octombrie 2017, cu susținerea a 330 de colegi la Adunarea Generală a Judecătorilor

    La 26 ianuarie, magistrata CSJ a fost aleasă cu vot unanim președintă a Colegiului Disciplinar.

    Nadejda Toma a devenit magistrată la Curtea Supremă de Justiției în 2014. Anterior, între 2001-2011, a activat în calitate de judecătoare la Ialoveni.

    Magistrata Nadejda Toma, cea care în februarie anul trecut a dat citirii verdictului Curții Supreme de Justiție în dosarul Filat, este noua președintă a Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nadejda Toma a devenit membră a Colegiului Disciplinar în octombrie 2017, cu susținerea a 330 de colegi la Adunarea Generală a Judecătorilor

    La 26 ianuarie, magistrata CSJ a fost aleasă cu vot unanim președintă a Colegiului Disciplinar.

    Nadejda Toma a devenit magistrată la Curtea Supremă de Justiției în 2014. Anterior, între 2001-2011, a activat în calitate de judecătoare la Ialoveni.

    În iunie 2016, ZdG a scris despre casele judecătorilor de la CSJ. Atunci, precizam că magistrata Toma, deține un imobil modest, comparativ cu colegii săi din instanța supremă. Nadejda Toma locuiește într-un imobil cu două nivele amplasat în or. Codru. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000.

    În ultima sa declarație de avere și interese disponibilă pe Portalul declarațiilor, cea pentru 2016, magistrata indică un salariu de 203 mii de lei. Familia deține un automobil de model Volkswagen Golf fabricat în 2002, pe care l-a achiziționat în 2008 cu 70 de mii de lei.  În 2016, famila a contractat o datorie de 15 mii de euro pe care trebuie să o întoarcă până în 2026 fără dobândă. În același an, familia a semnat un contract de investiții pentru construcția unui apartament, angajându-se să achite până în iunie 2017 suma de 20 160 de euro.

    La 22 februarie 2017, un complet de judecători format din Nadejda Toma, Constantin Alerguș și Vladimir Timofti au menținut pedeapsa cu nouă ani de închisoare cu executare pe numele ex-premierului Vladimir Filat în dosarul de corupere pasivă și trafic de influență.

    Colegiul disciplinar este un organ independent care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor şi aplică sancţiuni disciplinare. Colegiul este format din 5 judecători şi 4 persoane din societatea civilă. membrii Colegiului sunt aleși pentru un mandat de șase ani, fără posibilitatea numirii pentru două mandate consecutive.

    Sursa: Zdg.md

  • (doc) Judecătorii care au decis soarta lui Filat

    Un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, format din Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. „Inadmisibile. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Pronunţarea deciziei motivate la 23 martie 2017”, se precizează pe site-ul CSJ.

    Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a 

    Un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, format din Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. „Inadmisibile. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. Pronunţarea deciziei motivate la 23 martie 2017”, se precizează pe site-ul CSJ.

    Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a 

    companiilor „Worldway Limited”, „Kapital Invest Company” și „Kapital Invest Co” împotriva hotărârii Curții de Apel (CA) Chișinău care, în iunie 2016, a menținut sentința de condamnare la nouă ani de închisoare emisă de Judecătoria Buiucani în privința lui Vladimir Filat. Magistrații au decis că recursurile sunt „inadmisibile și vădit neîntemeiate”, conform unei informații plasate pe pagina electronică a CSJ. Hotărârea motivată a instanței supreme va fi pronunțată pe 23 martie 2017, se mai anunță pe www.csj.md. Cei trei judecători din complet puteau declara recursurile inadmisibile, așa cum au și făcut, sau le puteau accepta spre examinare și trimite în cadrul Colegiului lărgit al CSJ, care urma să analizeze inclusiv probele din dosar.

     

    Timofti, de 27 de ani în funcția de judecător

    Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș fac parte din completul nr. 3 pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de apel, a recursurilor în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti irevocabile şi în vederea soluţionării cererilor de strămutare, conform dispoziției semnate de Mihai Poalelungi, președintele CSJ, în decemebrie 2016. Cei trei judecători care au declarat inadmisibil recursul în dosarul Filat sunt în sistemul judecătoresc de peste un deceniu. Cel mai longeviv magistrat este Vladimir Timofti, care activează în sistem de 27 de ani, fiind la CSJ de aproape 14 ani. Timofti a fost numit judecător la CSJ prin hotărârea Parlamentului din iunie 2003. În vârstă de 54 de ani, Timofti, conform site-ului magistrat.md, a absolvit în perioada 1978-1982 Colegiul de Construcții din Chișinău, iar ulterior a luat licența în drept la Institutul Militar din Moscova. Și-a început cariera în justiție în 1990 în calitate de judecător al Tribunalului militar din Kutaisi, iar în 1992-2002, a fost judecător la Judecătoria Militară din Chișinău. În 2001-2003 a fost vicepreședinte al Judecătoriei Militare, după care a fost numit magistrat la CSJ. 

    ZdG a scris anterior că Vladimir Timofti locuiește într-o casă din or. Codru, mun. Chișinău, pe str. Crinilor, casă care, deși cu două niveluri, pare modestă în comparație cu cele ale altor colegi. Familia magistratului a achiziționat 1/2 din imobil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era promovat la instanța supremă. „Prin prezenta, vreau să menționez că dețin 1/2 din casă cu banii obținuți legal din vânzarea în aceeași zi a unui apartament cu două odăi în aceeași regiune a orașului. La fel, m-au ajutat cu bani la procurarea casei și rudele apropiate, plus noi aveam și unele acumulări de bani pentru a ne lărgi cu spațiul locativ, având, 2 copii de sex diferit din anul 1997”, ne-a zis Vladimir Timofti. Conform ultimei sale declarații cu privire la venituri și proprietate, Timofti are trei automobile: Hyundai Santa Fe, Kia Ceed și Rover 25. Tot în acea declarație magistratul afirmă că a efectuat investiții de 10242 de euro conform unui contract de investiții cu privire la investirea capitalului privat în construcţia unei case de locuit cu 48 apartamenete pe strada Sos. Hâncesti 182, mun. Chişinău încă în iulie 2008 și că banii luaţi în credit de la Banca Socială au fost restituiți în 2011 doar că blocul nu a mai fost ridicat nici până astăzi, compania „Rom-Prim” fiind în proces de insolvabilitate. Conform unei hotărâri a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor din 2013, un singur dosar examinat de judecătorul Timofti a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” însă două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Vladimir Timofti, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Casele judecătorului Alerguș

    Tot în or. Codru, în același cartier cu Vladimir Timofti locuiește, într-un imobil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, un alt judecător din complet. Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000, conform informațiilor cadastrale. Toma a ajuns la CSJ fiind numită printr-o hotărâre de Parlament din iulie 2014. În vârstă de 51 de ani, judecătoarea a absolvit în 1988 facultatea filologie a Universității de Stat din Moldova, iar peste nouă ani, în 1997, Facultatea de Drept. Din 1990 a început să lucreze ca translator, grefier, specialist coordonator și şefă a Secretariatului prezidiului şi Plenului Judecătoriei Supreme a R. Moldova. Între ani 1996 și 2001 a fost specialist principal al cancelariei penale, consultant, consultant superior și consilier al preşedintelui Tribunalului Chişinău. În 2001 a fost numită judecătoare la Judecătoria Ialoveni, iar ulterior, în 2014, a fost promovată la CSJ. Conform ultimei sale declarații cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, judecătoarea indică, pe lângă casa din or. Codru și două automobile, un Wolkswagen Golf și un Peugeot 307.

    Într-o casă la sol, dar și ea incomparabilă cu imobilele de lux ale altor colegi magistrați locuiește și al treilea judecător din completul care a pus punctul final în dosarul Filat. În 1996, soția judecătorului Constantin Alerguș, Svetlana Alerguș, a obținut, prin moștenire, ½ dintr-un imobil din str. George Enescu din Chișinău, evaluat și în declarațiile de avere ale judecătorului la 1,7 milioane de lei. În 2006, acest imobil a fost pus în gaj la Banca de Economii pentru un credit de 82 mii de lei, care nu a fost stins nici astăzi, când instituția financiară nu mai există. Soții Alerguș dețin și un alt imobil, pe str. Valea Albă, Chișinău, ridicat în 2014. Casa, cu două niveluri, incomparabilă și ea cu imobilele de milioane ale altor judecători, nu este încă gata, așa cum arată imaginile surprinse de ZdG, la fața locului. Alerguș a declarat pentru ZdG că locuiește împreună cu soția în casa din str. Enescu și că cealaltă cotă parte aparține cumnatului său. Conform declarației cu privire la venituri și proprietate depusă de Alerguș pentru anul 2015, acesta ar deține un automobil Skoda Octavia, fabricat și achiziționat în 2007. Constantin Alerguș are 63 de ani. În 1976-1981, a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Moldova. A lucrat în perioada sovietică ca anchetator în secția de poliție Râșcani, iar ulterior a fost șeful secției anchetă în sfera economică a direcţiei de interne a Ministerului Afacerilor Interne. A ajuns judecător la Judecătoria Buiucani în 1993, apoi a fost judecător la Judecătoria Centru, iar din 2005 activează la CSJ. Conform unei hotărâri a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, un singur dosar examinat de către judecătorul Alerguş a fost obiect de examinare la Curtea Europeană. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Constantin Alerguş au fost obiect de examinare la CtEDO.

    Judecătorii care l-au condamnat pe Filat

    Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență de un complet de judecători ai Judecătoriei Buiucani, din care au făcut parte magistrații Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea și Sergiu Lazari. Vineri, 11 noiembrie 2016, judecătorii Nichifor Corochii, Ludmila Ouș și Maria Negru de la CA Chișinău au hotărât să menține condamnarea fostului premier. Filat a fost reținut la 15 octombrie 2015 după un denunț al primarului de Orhei, Ilan Șor. Vladimir Filat este deținut în penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău. Presa a scris în ultimele zile că acesta ar fi refuzat să fie transferat la Penitenciarul Lipcani, acolo unde fostul premier urma să-și ispășească pedeapsa. Igor Popa, avocatul premierul a precizat că va veni cu o reacție la decizia CSJ, dar și la decizia de transfer a ex-premierului la Lipcani în următoarele zile.
    sursa: zdg.md

  • Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Jude­că­to­rii de la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție pre­feră să locu­iască în case la sol, mul­ti­e­ta­jate. ZdG a „sca­nat” decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate ale jude­că­to­ri­lor care acti­vează în instanța supremă din R. Mol­dova, con­sta­tând că nu mai puțin 25 de magis­trați dețin în pro­pri­e­tate case indi­vi­du­ale de locuit. Majo­ri­ta­tea din­tre aces­tea se află în mun. Chi­și­nău și costă mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de acești jude­că­tori. Unii locu­iesc în aceste case chiar dacă nu le-au indi­cat încă în decla­ra­ții, așa cum pre­vede legea.

    Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție (CSJ) are, con­form site-ul insti­tu­ției, 33 de jude­că­tori. Doi din­tre ei însă,Tatiana Rădu­canu (citiți aici des­pre casa ei ) și Dumi­tru Vis­ter­ni­cean, sunt sus­pen­dați din func­ție, fiind aleși în cali­tate de mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii (CSM), iar Sve­tlana Novac s-a pen­sio­nat anul tre­cut. Cu doar 5 excep­ții, toți jude­că­to­rii activi ai instan­ței supreme au decla­rat, dețin sau locu­iesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a loca­li­zat imo­bi­lele în care locu­iesc magis­tra­ții de la CSJ. Multe din­tre ele sunt de mili­oane. Altele, con­stru­ite încă în anii 2000, deși mul­ti­e­ta­jate, arată modest, sau sunt încă nefi­ni­sate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    Sve­tlana Filin­cova În apri­lie 2015 a fost eli­be­rată, la cerere, din fun­cţia de vice­preşe­dinte al CSJ şi preşe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial şi de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv, func­ții pe care le deți­nea din octom­brie 2012. Ple­ca­rea ei din aceste func­ții a coincis cu acu­za­ți­ile aduse de Vic­tor Micu, pre­șe­din­tele CSM,pre­cum că aceasta ar fi fra­u­dat sis­te­mul de repar­ti­zare alea­to­rie a dosa­re­lor la CSJ. Dosa­rul des­chis pe mar­gi­nea cazu­lui la Pro­cu­ra­tura Anti­co­rup­ție nu are însă, nici astăzi, o fina­li­tate. Ba mai mult, magis­trata nici măcar nu a fost audi­ată. După ple­ca­rea din func­ți­ile de con­du­cere, Filin­cova a rămas însă jude­că­toare în cadrul instan­ței supreme, acolo unde acti­vează încă din 2007.

    În decem­brie 2012, Sve­tlana Filin­cova și soțul său, avo­ca­tul Ana­toli Filin­cov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpuș­nei din Chi­și­nău. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat de cei doi soți încă nefi­ni­sat și a fost dat în exploa­tare în luna ianu­a­rie 2013. În decla­ra­ția de avere a jude­că­toa­rei din 2013, aceasta sus­ține că și-a cum­pă­rat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși pre­țul ei de piață este de 4-5 mili­oane de lei. În mar­tie 2015, Comi­sia Națio­nală de Inte­gri­tate (CNI) a sta­bi­lit că Filin­cova nu a decla­rat mai multe bunuri, inclu­siv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe con­turi ban­care. Totuși, vara tre­cută, Jude­că­to­ria Râș­cani anula actul de con­trol al CNI și, deși acesta putea fi ata­cat, pe site-urile Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău și CSJ nu există infor­ma­ții des­pre acest liti­giu, semn că el nu a avut o con­ti­nu­i­tate. După con­tro­lul CNI, în decla­ra­ția de avere pe anul 2015, magis­trata Filin­cova și-a schim­bat însă valoa­rea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 mili­oane de lei.

    Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Lili­ana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chi­și­nău, iar la CSJ a fost pro­mo­vată în noiem­brie 2013. În 2010, jude­că­toa­rea, împre­ună cu soțul său, Petru Catan, și-au cum­pă­rat un teren în or. Codru, mun. Chi­și­nău, iar peste doi ani, în febru­a­rie 2012, au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția unei case moderne, cu două nive­luri. Deși magis­trata indică în decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate că imo­bi­lul ar valora puțin peste jumă­tate de milion, pre­țul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Iurie Beje­naru este la CSJ din 2008. În decla­ra­ți­ile sale de avere, magis­tra­tul sus­ține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imo­bi­lul în care locu­iește în ulti­mii ani, aflat în Chi­și­nău, pe str. Viși­ni­lor. Casa, con­form date­lor de la Cadas­tru, a intrat în pose­sia magis­tra­tu­lui recent, în urma unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor tes­ta­men­tar din 7 mai 2016. Iurie Beje­naru deține ½ din imo­bil, cea­laltă jumă­tate fiind pro­pri­e­ta­tea mamei sale. Veci­nii sus­țin că jude­că­to­rul locu­iește în acest imo­bil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a decla­rat. Cel mai pro­ba­bil, acesta va indica imo­bi­lul în decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2016, an în care a intrat, ofi­cial, în pose­sia ei.

    Judecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, jude­că­toare la CSJ din 2005, locu­iește, împre­ună cu soțul său, fos­tul pro­cu­ror din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, Isai Sârcu, pen­sio­nat anul tre­cut, într-o casă de mili­oane din str. Basa­ra­bi­lor, mun. Chi­și­nău. Cei doi soți jus­ti­ția­bili au intrat în pose­sia tere­nu­lui în anul 2002, iar în 2012 au reu­șit să fina­li­zeze con­struc­ția casei, una cu două nive­luri și man­sardă.

    Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Gher­vas, ea, jude­că­toare la CSJ din 2014, iar el, pro­cu­ror în cadrul sec­ției con­trol al urmă­ri­rii penale, sunt pro­pri­e­ta­rii unei case în or. Codru, mun. Chi­și­nău. Imo­bi­lul este astăzi reno­vat, așa cum poate fi obser­vat la fața locu­lui. La Cadas­tru, acesta încă nu este nici măcar înre­gis­trat, iar tere­nul pe care este con­struit apare ca pro­pri­e­tate publică. Veci­nii din zonă cunosc însă că imo­bi­lul este pre­gă­tit pen­tru soții Gher­vas.

    Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Con­stan­tin Aler­guș este jude­că­tor la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Sve­tlana Aler­guș, a obți­nut, prin moș­te­nire, ½ dintr-un imo­bil din str. George Ene­scu din Chi­și­nău, eva­luat și în decla­ra­ți­ile de avere ale jude­că­to­ru­lui la 1,7 mili­oane de lei. Inte­re­sant este fap­tul că în 2006, acest imo­bil era pus în gaj la Banca de Eco­no­mii pen­tru un cre­dit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când insti­tu­ția finan­ci­ară nu mai există. Soții Aler­guș dețin și un alt imo­bil, pe str. Valea Albă, Chi­și­nău, ridi­cat în 2014. Casa, cu două nive­luri, nu este încă gata, așa cum arată ima­gi­nile sur­prinse de noi, la fața locu­lui.

    Valen­tina Cle­vadî este magis­trată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trata și soțul său, Vasile, și-au fini­sat con­struc­ția casei cu o supra­față de 238 m. p. din com. Cio­rescu, mun. Chi­și­nău, acolo unde cei doi soți locu­iesc și astăzi.

    Imo­bi­lul are două nive­luri și man­sardă și este con­struit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    Ala Cobă­neanu și-a achi­zi­țio­nat, în 2014, o casă și un teren pen­tru con­struc­ții în or. Cri­cova, mun. Chi­și­nău, după un cre­dit luat de la Vic­to­ri­a­bank în sumă de 1,65 mili­oane de lei, cu ter­men de ram­bu­r­sare, iulie 2028.

    Casa încă nu este fini­sată, iar la fața locu­lui pot fi văzute mate­ri­ale de con­struc­ție, semn că lucră­rile sunt încă în toi.

    Vale­riu Doagă a fost numit, recent, pen­tru exer­ci­ta­rea inte­ri­ma­tu­lui fun­cţiei de vice­pre­șe­dinte al CSJ și pre­șe­dinte al Cole­gi­u­lui civil, comer­cial și de con­ten­cios admi­nis­tra­tiv până la supli­ni­rea func­ției vacante.

    Acesta acti­vează în cadrul instan­ței supreme încă din 2006.

    În 2001, jude­că­to­rul a cum­pă­rat un lot de teren pe str. Ghe­or­ghe Cașu din Chi­și­nău, iar în 2013, a fina­li­zat acolo con­struc­ția unei case de locuit.

    Judecători cu imobile modeste

    Vla­di­mir Timofti, jude­că­tor la CSJ din 2003, locu­iește într-o casă din or. Codru, mun. Chi­și­nău, pe str. Cri­ni­lor, casă care, deși cu două nive­luri, pare modestă în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi. Fami­lia magis­tra­tu­lui a achi­zi­țio­nat 1/2 din imo­bil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era pro­mo­vat la instanța supremă. Îna­inte de a ajunge la CSJ, Vla­di­mir Timofti a fost vice­preşe­dinte al Jude­că­to­riei mili­tare din Chi­şi­nău.

    Tot în or. Codru locu­iește, într-un imo­bil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care acti­vează la CSJ din anul 2014.

    Soții Sta­ni­slav și Nadejda Toma au obți­nut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție, Toma a acti­vat în peri­oada 2001 — 2011 în cali­tate de jude­că­toare la Ialo­veni.

    Ana­to­lie Țur­can, fost mem­bru al CSM, pro­mo­vat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imo­bil în comuna Stă­u­ceni, Chi­și­nău. Casa, deși cu două nive­luri, „cedează” și ea în com­pa­ra­ția cu imo­bi­lele altor colegi jude­că­tori.

    Ion Guzun, magis­trat la CSJ din febru­a­rie 2014, are două case. Una în r. Cri­u­leni, s. Măgdă­cești, iar o alta, în com. Tru­șeni, mun. Chi­și­nău, aflată, în momen­tul de faţă, în con­struc­ție. Cei doi soți afirmă că au înce­put să con­stru­iască imo­bi­lul în anul 2012, atunci când au pro­cu­rat tere­nul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, jude­că­toare la CA Chi­și­nău.

    Iurie Dia­conu, un alt jude­că­tor care acti­vează la CSJ din 2008, are casă în con­struc­ție în or. Chi­și­nău, pe care o indică în decla­ra­ți­ile de avere. Petru Moraru, pro­mo­vat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chi­și­nău.

    În regiuni, dețin case și jude­că­to­rii Ghen­a­die Nico­laev și Iuli­ana Oprea, la fel ca și cole­gul lor,Dumi­tru Mar­dari, care deține însă și câteva apar­ta­mente în Chi­și­nău. Tatiana Vieru, o altă magis­trată de la CSJ, declară o vilă la Dubă­sari, dar și două apar­ta­mente în Chi­și­nău. De fapt, majo­ri­ta­tea jude­că­to­ri­lor care au case la sol sunt și pro­pri­e­tari de apar­ta­mente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locu­iesc doar jude­că­to­rii Elena Cova­lenco, care declară un apar­ta­ment de 73 m. p.Sve­a­to­slav Mol­do­van, care deține trei apar­ta­mente, din­tre care două de 100 m. p., în blo­curi noi,Galina Stra­tu­lat, pose­soa­rea unui apar­ta­ment de 160 m. p., sau Nico­lae Craiu, pro­mo­vat și el recent la CSJ de la CA Chi­și­nău. Acesta este pro­pri­e­ta­rul a două apar­ta­mente, unul din­tre care are o supra­față de 112 m. p.

    Arhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În luna mar­tie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locu­iește Nico­lae Gor­dilă, actu­a­lul vice­pre­șe­dinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    În mai 2013 scriam des­pre pala­tul şi afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Druță, pe atunci pre­șe­din­tele Jude­că­to­riei Bota­nica din Chi­și­nău, pro­mo­vat, în sep­tem­brie 2013, la CSJ. Acesta locu­iește, din 2001, împre­ună cu fami­lia pe str. Malina Mică din Chi­și­nău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plă­tind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    În apri­lie 2013, ZdG dez­vă­luia că și Petru Ursa­che, jude­că­tor la CSJ din anul 2005, deține în pro­pri­e­tate o casă de lux într-un car­tier de elită din sec­to­rul Tele­cen­tru al capi­ta­lei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    În mar­tie 2014, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux al magis­tra­tei Tamara Chișcă-Doneva din str. Lil­i­a­cu­lui din capi­tală. Jude­că­toa­rea acti­vează în sis­tem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost con­stru­ită de fami­lia magis­tra­tei la mij­lo­cul ani­lor 2000. Jude­că­toa­rea a decla­rat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    În febru­a­rie 2016, după ce a fost pro­pus de către CSM pen­tru un nou man­dat la șefia CSJ, ZdG scria și des­pre imo­bi­lul de lux, cum­pă­rat în 2012, al lui Mihai Poa­le­lungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    În luna mar­tie 2016, la scurt timp după pro­pu­ne­rea CSM-ului, dez­vă­lu­iam și fap­tul că Mari­ana Pitic, proas­păt pro­mo­vată, cu scan­dal, la CSJ,locu­iește într-un imo­bil de lux, pe care însă nu l-a indi­cat în decla­ra­ți­ile cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate, acesta apar­ținând par­te­ne­ru­lui de viață al magis­tra­tei. În decla­ra­ția de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    În final, în edi­ția tre­cută, ZdG a scris că și Oleg Ster­ni­oală, jude­că­tor cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vice­pre­șe­dinte al CSJ, locu­iește într-un imo­bil de mili­oane, nede­cla­rat, înre­gis­trat pe numele părin­ți­lor săi, pen­sio­nari.

    Reac­ția jude­că­to­ri­lor

    ZdG, prin inter­me­diul șefu­lui secre­ta­ri­a­tu­lui CSJ, a remis între­bări către toți jude­că­to­rii vizați în acest arti­col. În spe­cial, am soli­ci­tat opi­nii de la Sve­tlana Filin­cova, Lili­ana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Beje­naru sau Maria Gher­vas, aspec­tul case­lor cărora ar putea genera mai multe între­bări pri­vind cos­tu­rile și veni­tu­rile. Până la închi­de­rea aces­tei edi­ții, doar unii din ei au reac­țio­nat la soli­ci­ta­rea noas­tră. Ast­fel,Sve­tlana Filin­cova ne-a trans­mis că și-a cum­pă­rat imo­bi­lul după ce a vân­dut două apar­ta­mente, unul pe care îl cum­pă­rase și unul pe care îl pri­mise drept moș­te­nire. Iulia Sârcu pre­ci­zează că a pri­mit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din sala­riu și pen­sia ei și a soțu­lui pro­cu­ror.Valen­tina Cle­vadî ne-a trans­mis: „Lucrez de la 17-18 ani în Jus­ti­ție, iar de vreo 15 ani am și pen­sie. Puteam să-mi per­mit să con­stru­iesc o casă”. Con­stan­tin Aler­guș, pro­pri­e­ta­rul a două case, ne-a trans­mis că locu­iește pe str. George Ene­scu, acolo unde soția deține ½ din imo­bil, obți­nut în baza unui cer­ti­fi­cat de moș­te­ni­tor legal. Jude­că­to­rul a pre­ci­zat că cea­laltă jumă­tate din imo­bil apar­ține fra­te­lui soției. Un alt jude­că­tor care a răs­puns soli­ci­tă­rii ZdG este Vla­di­mir Timofti. De fapt, imo­bi­lul aces­tuia este unul modest, în com­pa­ra­ție cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chi­și­nău. „Prin pre­zenta, vreau să men­țio­nez că dețin 1/2 din casă cu banii obți­nuți legal din vân­za­rea în ace­eași zi a unui apar­ta­ment cu două odăi în ace­eași regiune a ora­șu­lui. La fel, m-au aju­tat cu bani la pro­cu­ra­rea casei și rudele apro­pi­ate, plus noi aveam și unele acu­mu­lări de bani pen­tru a ne lărgi cu spa­țiu loca­tiv, având, 2 copii de sex dife­rit din anul 1997”, ne-a trans­mis Vla­di­mir Timofti. Maria Gher­vas este ple­cată într-o depla­sare și nu a putut fi con­tac­tată.
    sursa: zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
    La 30 iunie 2015, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) i-a achi­tat pe cei doi gene­rali în dosa­rul 7 apri­lie. Jude­că­to­rii Petru Ursa­che, Ghen­a­die Nico­laev, Vla­di­mir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la con­clu­zia că acu­za­ţi­ile aduse celor doi gene­rali, con­form art. 329 din Codul Penal, negli­jenţă în ser­vi­ciu, nu au avut un suport juri­dic. Instanţa de jude­cată a moti­vat, în spe­cial, hotă­rârea de achi­tare a incul­pa­ţi­lor de săvârşi­rea infra­cţiu­nii menţio­nate invo­când moti­vul că, în cazul unor dez­or­dini în masă, se punea în apli­care Ordi­nul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Interne nr. 01, din 9 febru­a­rie 2009, prin care şeful statului-major era desem­nat Valen­tin Zubic, pe atunci vice­mi­nis­tru de Interne. Con­form ace­lui ordin, susţin jude­că­to­rii, cei doi nu au avut obli­ga­ţiuni pe care nu le-ar fi exe­cu­tat. Ghe­or­ghe Papuc este, totuşi, con­dam­nat, însă nu pen­tru ce (nu) a făcut la 7 apri­lie 2009, ci pen­tru că a favo­ri­zat PCRM-ul, oferindu-i încă­peri şi auto­mo­bile pe care le plă­tea din banii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne. Pen­tru acest dosar, care a fost coma­sat cu cel pri­vind 7 apri­lie, Papuc a fost con­dam­nat la o amendă de 1000 de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 20 mii de lei, cu pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii în cadrul MAI pe un ter­men de cinci ani. Dosa­rul pe numele lui Valen­tin Zubic, un alt ofi­cial MAI în apri­lie 2009, a fost cla­sat încă în 2013, după o deci­zie jude­că­to­rească.

    Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
    La 30 iunie 2015, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) i-a achi­tat pe cei doi gene­rali în dosa­rul 7 apri­lie. Jude­că­to­rii Petru Ursa­che, Ghen­a­die Nico­laev, Vla­di­mir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la con­clu­zia că acu­za­ţi­ile aduse celor doi gene­rali, con­form art. 329 din Codul Penal, negli­jenţă în ser­vi­ciu, nu au avut un suport juri­dic. Instanţa de jude­cată a moti­vat, în spe­cial, hotă­rârea de achi­tare a incul­pa­ţi­lor de săvârşi­rea infra­cţiu­nii menţio­nate invo­când moti­vul că, în cazul unor dez­or­dini în masă, se punea în apli­care Ordi­nul minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Interne nr. 01, din 9 febru­a­rie 2009, prin care şeful statului-major era desem­nat Valen­tin Zubic, pe atunci vice­mi­nis­tru de Interne. Con­form ace­lui ordin, susţin jude­că­to­rii, cei doi nu au avut obli­ga­ţiuni pe care nu le-ar fi exe­cu­tat. Ghe­or­ghe Papuc este, totuşi, con­dam­nat, însă nu pen­tru ce (nu) a făcut la 7 apri­lie 2009, ci pen­tru că a favo­ri­zat PCRM-ul, oferindu-i încă­peri şi auto­mo­bile pe care le plă­tea din banii Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne. Pen­tru acest dosar, care a fost coma­sat cu cel pri­vind 7 apri­lie, Papuc a fost con­dam­nat la o amendă de 1000 de uni­tăţi con­venţio­nale, echi­va­len­tul a 20 mii de lei, cu pri­va­rea de drep­tul de a ocupa fun­cţii în cadrul MAI pe un ter­men de cinci ani. Dosa­rul pe numele lui Valen­tin Zubic, un alt ofi­cial MAI în apri­lie 2009, a fost cla­sat încă în 2013, după o deci­zie jude­că­to­rească.

    sursa: zdg.md

  • Cum au motivat judecătorii de la CSJ nevinovăţia lui Papuc şi Botnari în dosarele evenimentelor din 7 aprilie

    Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

    Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

    Joi, 16 iulie 2015, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), compus din judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru, au pronunţat integral şi motivat decizia prin care generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor sângeroase din aprilie 2009, au fost achitaţi pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu. Decizia instanţei supreme este irevocabilă.

    De ce este nevinovat Botnari

    În cazul Botnari, judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la concluzia că „opinia din conţinutul rechizitoriului şi care a fost preluată de către instanţa de apel, precum că inculpatul se face vinovat prin neglijenţă de tratamente inumane, degradante şi aplicarea torturii de către subalternii săi în incinta Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău nu este motivată… În speţă nu se întrevede că inculpatul era la faţa locului sau i s-a raportat despre aşa comportament al oamenilor legii, care sunt instruiţi, testaţi periodic, şi inculpatul nu a reacţionat adecvat, în sensul curmării faptelor. În aşa circumstanţe, pentru aplicarea tratamentelor inumane, degradante şi a torturii sunt pasibile răspunderii penale autorul, organizatorul, instigatorul sau complicele, care întrunesc semnele subiectului infracţiunii”, se menţionează în decizia CSJ.

    Totodată, judecătorii susţin că procurorii au comis erori atunci când i-au înaintat lui Botnari învinuirea. „Acuzarea incorect i-a incriminat lui Botnari în calitate de calificativ „alte urmări grave” – „cauzarea diverselor leziuni corporale”, deoarece această formulare este neconcretă prin faptul că ea nu conţine gradul vătămărilor corporale, atribuite la categoria „grave”, în conformitate cu Regulamentul Ministerului Sănătăţii din 27 iunie 2003”.

    Judecătorii au făcut referire la o hotărâre din 1993

    „Inculpaţii au fost recunoscuţi vinovaţi pentru faptul că şi-au îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu… Colegiul penal consideră că la argumentarea acestei modalităţi normative, de comitere a neglijenţei în serviciu, urma a fi indicat în mod expres care obligaţii de serviciu au fost îndeplinite necorespunzător de către inculpaţi şi care acţiuni urmau a fi îndeplinite pentru a fi corespunzătoare obligaţiilor de serviciu ale acestora în situaţia creată. În acest sens, instanţa de apel, preluând constatările din actul de învinuire, s-a limitat doar la invocarea neîndeplinirii unor norme cu caracter general, care cuprind reglementarea activităţii inculpaţilor”, scriu judecătorii de la CSJ, invocând ideea că situaţia a scăpat de sub control pentru că erau prea puţini poliţişti gata să acţioneze în raport cu numărul de protestatari, şi nu pentru că Papuc sau Botnari ar fi acţionat ilegal. Judecătorii consideră că, din cauza numărului insuficient de poliţişti, acţiunile de dezordini în masă urmau a fi curmate doar prin aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale.

    În acest context, Instanţa supremă a făcut referire la Hotărârea Parlamentului R. Moldova din 15 februarie 1993 prin care au fost aprobate mijloacele speciale care pot fi aplicate de colaboratorii organelor de interne şi de militarii trupelor de carabinieri şi regulile de aplicare a lor. Prin această hotărâre s-a interzis aplicarea mijloacelor auxiliare de asigurare a operaţiilor speciale şi de apărare activă contra copiilor, persoanelor de vârstă înaintată şi femeilor. Astfel, cei cinci magistraţi afirmă că „o mare parte din protestatari o constituiau elevii, adică persoanele minore”, iar din acest motiv, poliţiştii trebuiau să fie atenţi atunci când intervin.

    Papuc şi Botnari — „salvatorii” copiilor

    „Având în vedere coraportul dintre numărul de poliţişti şi protestatari, este lesne de înţeles că stoparea dezordinilor în masă ar fi fost posibilă doar cu aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale. Însă reieşind din faptul că o mare parte dintre aceştia erau copii, care asistau şi nu atacau, Colegiul penal constată că neaplicarea mijloacelor speciale a fost conformă reglementărilor naţionale şi internaţionale menţionate supra şi a avut drept consecinţă evitarea unor jertfe omeneşti, în special în rândul copiilor, fapt care a fost ignorat de către instanţa de apel, inclusiv la aprecierea daunelor cauzate de dezordinile în masă. Or, daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale în general, cât şi din punct de vedere al familiei, ca valoare primordială, în special”, susţin magistraţii CSJ. Aceştia au menţionat că judecătorii de la CA Chişinău care i-au condamnat pe Papuc şi Botnari nu şi-au motivat corespunzător decizia. De precizat totodată că, deşi în învinuirea adusă de procurori lui Papuc se număra şi decesul lui Valeriu Boboc, judecătorii de la CSJ nu s-au referit aproape deloc la acest aspect.

    La CA Chişinău, Gheorghe Papuc primea trei ani de închisoare pentru faptul că, fiind ministru de Interne, în scopul promovării în carieră, a favorizat PCRM. Judecătorii de la CSJ s-au pus de acord cu faptul că Papuc, în acest caz, într-adevăr a încălcat legea. Magistraţilor nu le-a plăcut însă faptul că fostul ministru a fost condamnat la închisoare şi nu amendat. „Instanţa de Apel, contrar cerinţelor enunţate, nu a argumentat în decizia sa motivul neaplicării unei pedepse mai blânde prevăzute de lege şi nu a argumentat din care motive aplicarea amenzii penale nu va asigura atingerea scopului pedepsei în raport cu soluţia privind aplicarea pedepsei cu închisoarea”, au scris judecătorii.

    Cum s-au succedat deciziile judecătorilor în dosarul generalilor

    Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari au fost judecaţi în perioada 2010—2015 pentru neglijenţă în serviciu la 7 aprilie. Fostul ministru a fost cercetat şi pentru abuz de putere, după ce a favorizat Partidul Comuniştilor, dându-i în folosinţă încăperi şi automobile pe care le plătea din contul instituţiei pe care o conducea. Prima instanţă, Judecătoria Centru, în decembrie 2011, i-a achitat pe cei doi. Peste trei ani, în ianuarie 2015, CA Chişinău îi condamna însă. Pentru 7 aprilie, pe Papuc, la doi ani de puşcărie, iar pentru favorizarea PCRM, la alţi trei ani. În total, la patru ani cu executare. Imediat, Papuc pleca din sala de judecată şi, deşi era anunţat în căutare, nu a fost găsit niciodată. Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani.

    A urmat recursul la CSJ. Procurorii au atacat doar decizia în privinţa lui Botnari, solicitând pentru acesta puşcărie reală, fără suspendare. Iar la doar trei luni de la înregistrarea dosarului la CSJ şi la cinci luni de la decizia de condamnare de la CA, a venit decizia CSJ. Iar judecătorii instanţei supreme i-au achitat pe cei doi generali pentru 7 aprilie, după ce au casat decizia CA Chişinău. Singurul care a avut de suferit a fost Gheorghe Papuc, care a rămas condamnat penal pentru că a favorizat PCRM-ul. Acesta s-a ales cu o amendă penală de 20 mii de lei şi imposibilitatea de a ocupa funcţii în Ministerul Afacerilor Interne pentru cinci ani.

    Ce va face mai departe Procuratura Generală?

    După achitarea celor doi, printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală (PG) preciza că „va examina posibilitatea intervenirii în această cauză pe cale extraordinară”. Constantin Miron, procurorul care a participat pe dosar la CA Chişinău şi a depus recursul la CSJ, susţine că instituţia va lua o decizie după ce va fi analizată decizia şi va fi consultată conducerea. Conform legii, pentru anularea deciziei CSJ ar fi nevoie de un recurs în anulare, care poate veni în acest caz doar din partea procurorului general sau a adjuncţilor săi. Această cale extraordinară de atac poate fi folosită însă doar „în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată”. „În principiu, legea permite un astfel de procedeu, dar eu nu ştiu cât de argumentat ar fi. Motivarea CSJ mi se pare una rezonabilă. Fiindcă oamenii care ar trebui să fie responsabili de ce s-a întâmplat atunci ar trebui să fie mulţişori la număr, fiindcă a fost o tragedie. Şi dacă începem a pedepsi, atunci ar trebui s-o facem cu organizatorii, care pentru o cauză falsă, falsificarea alegerilor, au adus în Piaţă copii să protesteze”, a menţionat Pavel Midrigan, avocatul lui Papuc de la CSJ.

    Reprezentanţii PG susţin că nu au luat deocamdată o decizie în privinţa recursului în anulare, pentru că momentan nu deţin dosarul, pe care urmează să-l solicite de la Judecătoria Centru, acolo unde a ajuns după decizia CSJ. Interesant este faptul că, anterior, oamenii legii afirmau că de decizia finală în dosarul Papuc şi Botnari depindea soarta unui alt personaj al evenimentelor din 7 aprilie, Valentin Zubic, pe atunci viceministru de Interne şi şeful statului-major. Între timp însă, printr-o hotărâre de judecată, Zubic a fost scos de sub urmărire penală, iar Corneliu Bratunov, şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, susţine că acesta nu mai prezintă interes pentru anchetă, iar decizia CSJ nu influenţează cu nimic soarta lui Zubic. De precizat că, recent, Zubic a devenit administratorul firmei „Finpar Invest”, care aparţine, printr-un off-shore, controversatului Vladimir Plahotniuc, înlocuindu-l pe Ghenadie Sajin, promovat în funcţia de şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Astfel, în justiţie practic nu mai există dosare pe numele unor şefi de instituţii din timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

    sursa: zdg.md

  • (DOC) Cauze la CEDO și averi de milioane. Cine sunt judecătorii care L-AU SCĂPAT DE PUȘCĂRIE pe Papuc

    Fostul ministru de interne, Gherghe Papuc, nu va sta nicio zi după gratii. Decizia este irevocabilă și a fost luată ieri de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ): Petru Ursache,  Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru, comunică Politik.md.

    Președintele colegiului penal, Petru Ursache, activează în calitate de judecător de 27 de ani. Acesta deține în proprietate cinci terenuri și două case. Despre una dintre acestea presa scria anterior că ar fi aplasată într-o zonă de elită din capitală. Anterior, magistratul a partiicipat la examinarea a trei cauze care ulterior au dus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În prezent, acesta este vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    Fostul ministru de interne, Gherghe Papuc, nu va sta nicio zi după gratii. Decizia este irevocabilă și a fost luată ieri de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ): Petru Ursache,  Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru, comunică Politik.md.

    Președintele colegiului penal, Petru Ursache, activează în calitate de judecător de 27 de ani. Acesta deține în proprietate cinci terenuri și două case. Despre una dintre acestea presa scria anterior că ar fi aplasată într-o zonă de elită din capitală. Anterior, magistratul a partiicipat la examinarea a trei cauze care ulterior au dus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În prezent, acesta este vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție.

    La rândul lui, magistratul CSJ Ghenadie Nicolaev a participat la luarea a cel puțin zece decizii care au dus la condamnarea ulterioară a Republicii Moldova la CEDO. Informațiile aparțin Organizației „Juriștii pentru Drepturile Omului”. În declarația de avere pentru anul 2014 magistratul a notat că are în proprietate trei terenuri, un apartament, o mașină și două case.

    În ceea ce îl privește pe magistratul Vladimir Timofti, acesta activează în calitate de judecător de aproape 23 de ani, după ce și-a făcut studiile în Federația Rusă. În ultimul an, magistratul a declarat că a achiziționat la un preț de 28 de mii de lei un automobil de model Hunday Santa Fe, fabricat în 2007. Asta, chiar dacă prețul de piață a mașinii este de aproximativ 6 ori mai mare. 

    Judecătoarea Nadejda Toma, a cărei nume figurează și el, pe decizia ce în privește pe Botnari și Papuc, are 48 de ani și activează în cadrul Curții supreme de Justiție mai puțin de un an. Anterior, aceasta a fost timp de zece ani judecăoare la Judecătoria Ialoveni. Conform Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de judecătoarea Judecătoriei Ialoveni, Nadejda Toma, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană. 

    La rândul lui, judecătorul Petru Moraru activează în cadrul instanței naționale supreme din luna iulie 2014. La promovare, acesta a obținut printre cele mai scăzute punctaje dintre toți candidaţii care au participat la concurs. În 2014 magistratul a declarat că și-a cumpărat un apartament și o mașină. Asta în condițiile în care acesta mai deține în proprietate încă nouă terenuri, trei autoturisme, trei oficii și o casă de locuit. Amintim că anterior Curtea de Apel l-a condamnat pe ex-ministrul Gheorghe Papuc la închisoare cu executare. Însă, deși a fost dat în căutare națională, acesta nu a fost de găsit. Atât fostul comisar general al minicipiului Chişinău, cât și fostul ministru de Interne au fost puși sub acuzare după evenimentele din aprilie 2009, când zeci de persoane au reclamat tortură din partea colaboratorilor de poliție.
    Sursa: politik.md

  • Controversatul dosar Norma, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, aproape de final

    Controversatul dosar „Norma SRL”, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, a ajuns aproape de final. După mai multe amânări, mâine la Curtea Supremă de Justiţie va avea loc o nouă şedinţă, iar magistraţii ar putea pronunţa o hotărâre finală în acest caz. 
    Completul de judecată care va examina dosarul este format din Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Ion Corolevschi, Valeriu Doagă şi Nadejda Toma. 
    Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor de la CSJ după ce părţile au contestat decizia Curţii de Apel Cahul care a dispus ca statul să achite 26 de milioane de lei firmei „Norma Telecom".

    Controversatul dosar „Norma SRL”, în care statul riscă să piardă 7,5 milioane de euro, a ajuns aproape de final. După mai multe amânări, mâine la Curtea Supremă de Justiţie va avea loc o nouă şedinţă, iar magistraţii ar putea pronunţa o hotărâre finală în acest caz. 
    Completul de judecată care va examina dosarul este format din Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Ion Corolevschi, Valeriu Doagă şi Nadejda Toma. 
    Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor de la CSJ după ce părţile au contestat decizia Curţii de Apel Cahul care a dispus ca statul să achite 26 de milioane de lei firmei „Norma Telecom".

     
  • Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

    Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.

  • Sinteza şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii din 17 februarie 2015

    În cadrul şedinţei, membrii Consiliului au desemnat judecătorii Curţii Supreme de Justiţie – Nadejda Toma şi Oleg Sternioală în calitate de membri în Comisiile pentru examenele de absolvire a cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător şi procuror, înmatriculaţi la studii în anul 2013.

    În cadrul şedinţei, membrii Consiliului au desemnat judecătorii Curţii Supreme de Justiţie – Nadejda Toma şi Oleg Sternioală în calitate de membri în Comisiile pentru examenele de absolvire a cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător şi procuror, înmatriculaţi la studii în anul 2013.

     

  • Protest la Curtea Supremă de Justiţie

    Manifestanţii consideră că judecătorii de la CSJ Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma şi Nicolae Clima au acţionat la comanda unor politicieni, care ar vrea să obţină astfel beneficii economice de la autorităţile chineze. Mai exact, ar fi vorba de reprezentanţii PD care au şi efectuat anul trecut o vizită la Beijing, unde s-au întâlnit cu membri ai Partidului Comunist Chinez.

    Manifestanţii consideră că judecătorii de la CSJ Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma şi Nicolae Clima au acţionat la comanda unor politicieni, care ar vrea să obţină astfel beneficii economice de la autorităţile chineze. Mai exact, ar fi vorba de reprezentanţii PD care au şi efectuat anul trecut o vizită la Beijing, unde s-au întâlnit cu membri ai Partidului Comunist Chinez.

    Şeful secretariatului Curţii Supreme de Justiţie a declarat că judecătorii nu se expun pe marginea acestei decizii. Prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, nu a răspuns la telefon pentru a comenta acuzaţiile. Reprezentanţii "Falun Dafa" şi "Falun Gong" au declarat că vor continua protestele şi se vor adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şansele de câştig sunt mari, afirmă avocatul şi expertul în Convenţia europeană, Roman Zadoinov, care consideră că încălcările în acest dosar sunt evidente. 

    Asociaţiile "Falun Dafa" şi "Falun Gong" au fost acţionate în judecată de către organizaţia de veterani „Echitate”, condusă de legislatorul socialist Elena Hrenova. În opinia ei, emblema acestor asociaţii ar semăna cu svastica nazistă. Astfel, Judecătoria Buiucani a decis interzicerea simbolului, deşi există o hotărâre irevocabilă a aceleiaşi instanţe din anul 2010, în care se constată că emblema nu este una extremistă. Precizăm că, "Falun Dafa" şi "Falun Gong" reprezintă un sistem de credințe și practici fondat în China în 1992, care este dur criticat de Guvernul chinez.  
    sursa: www.jurnaltv.md

     

     

  • Preşedinta judecătoriei nu are avere

    Pe site-ul CNI este doar declaraţia de interese personale a preşedintei Judecătoriei Ialoveni – Nadejda Toma. În act este indicată o singură cifră – de 61 de mii 122 lei, venitul obţinut din salariu de preşedinta Judecătoriei Ialoveni. Celelalte rubrici sunt completate sec, cu sintagma „Nu deţin”.

    Pe site-ul CNI este doar declaraţia de interese personale a preşedintei Judecătoriei Ialoveni – Nadejda Toma. În act este indicată o singură cifră – de 61 de mii 122 lei, venitul obţinut din salariu de preşedinta Judecătoriei Ialoveni. Celelalte rubrici sunt completate sec, cu sintagma „Nu deţin”.

  • Judecătorii de la Ialoveni, cu averea la vedere

    Pe site-ul CNI am regăsit doar declaraţia de interese personale a preşedintei Judecătoriei Ialoveni – Nadejda Toma. În act este indicată o singură cifră – de 61 de mii 122 lei – venitul obţinut din salariu de preşedinta  Judecătoriei Ialoveni. Celelalte rubrici sunt completate  sec, cu cuvintele „Nu deţin”.

    Pe site-ul CNI am regăsit doar declaraţia de interese personale a preşedintei Judecătoriei Ialoveni – Nadejda Toma. În act este indicată o singură cifră – de 61 de mii 122 lei – venitul obţinut din salariu de preşedinta  Judecătoriei Ialoveni. Celelalte rubrici sunt completate  sec, cu cuvintele „Nu deţin”.

     

  • Министерство юстиции разработало проект закона о повышении зарплат судей

    Судьи с нетерпением ждут повышения. «Это повышение - возможность пресечь обвинения в коррупции в адрес судей. Заявляю со всей ответственностью, что есть судьи, которых можно включать в социально-уязвимые категории населения», - отметила председатель суда Яловен Надежда Тома.

    Судьи с нетерпением ждут повышения. «Это повышение - возможность пресечь обвинения в коррупции в адрес судей. Заявляю со всей ответственностью, что есть судьи, которых можно включать в социально-уязвимые категории населения», - отметила председатель суда Яловен Надежда Тома.

     

  • Bani în vânt! Microfoanele pentru înregistrarea şedinţelor de judecată - obiecte de decor

    "Eu personal nu utilizez acest echipament, nu reuşim, deja nu este în termen de garanţie. Dacă se defectează noi trebuie să achităm. Grefierii care au studiat acest program deja nu mai activează în instanţă", a explicat Nadejda Toma, preşedintele Judecătoriei Ialoveni.

    "Eu personal nu utilizez acest echipament, nu reuşim, deja nu este în termen de garanţie. Dacă se defectează noi trebuie să achităm. Grefierii care au studiat acest program deja nu mai activează în instanţă", a explicat Nadejda Toma, preşedintele Judecătoriei Ialoveni.

  • Culisele dosarului „dolari falşi”

    Sentinţa a fost pronunţată de completul de judecată condus de Alexandru Sandu, şi judecătorii Nadejda Toma şi Grigore Lungu, după 2,5 ore de aşteptare, timp în care majoritatea acuzaţilor au stat într-un bar din apropiere.

    Sentinţa a fost pronunţată de completul de judecată condus de Alexandru Sandu, şi judecătorii Nadejda Toma şi Grigore Lungu, după 2,5 ore de aşteptare, timp în care majoritatea acuzaţilor au stat într-un bar din apropiere.


     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU