Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Губенко Сергей
Căutare avansată

Vieru Tatiana

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Vicepreședinte

Date biografice

Data numirii în funcție: 20.06.1982

Conform Hotărârea nr. 549/25 din 27 Noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat retragerea cererii de demisie a judecătorului Tatiana Vieru, de la Curtea Supremă de Justiție. 

Prin Hotărârea nr. 491/23 din 06 Noiembrie 2018, se propune Parlamentului Republicii Moldova eliberarea doamnei Tatiana Vieru din data de 28 noiembrie 2018 din funcția de judecător și vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, înaintând proiectul hotărârii respective.

Prin Hotărârea Parlamentului Nr. 309 din 23 decembrie 2016, doamna Tatiana VIERU a fost numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pe un termen de 4 ani.

Conform Hotărârii nr. 896/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea doamnei Tatiana Vieru în funcţia de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260-XV din 26 iunie 2003, numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din 05 februarie 2002, numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Data numirii în funcție: 20.06.1982

Conform Hotărârea nr. 549/25 din 27 Noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat retragerea cererii de demisie a judecătorului Tatiana Vieru, de la Curtea Supremă de Justiție. 

Prin Hotărârea nr. 491/23 din 06 Noiembrie 2018, se propune Parlamentului Republicii Moldova eliberarea doamnei Tatiana Vieru din data de 28 noiembrie 2018 din funcția de judecător și vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, înaintând proiectul hotărârii respective.

Prin Hotărârea Parlamentului Nr. 309 din 23 decembrie 2016, doamna Tatiana VIERU a fost numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pe un termen de 4 ani.

Conform Hotărârii nr. 896/37 din 20 decembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea doamnei Tatiana Vieru în funcţia de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pe un termen de 4 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 260-XV din 26 iunie 2003, numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 490-III din 05 februarie 2002, numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Anul naşterii: 1954

Instruire/Diplome
1972 - 1977 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, mun. Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
1971 – 1975 grefier, Judecătoria Soroca
1977 – 1982 anchetator superior, secţia de anchetă a Comisariatului Centru, Chişinău
1982 – 1996 judecător la Judecătoria Botanica, Chişinău
1996 – 2003 judecător al Curţii de Apel a RM, Decret nr. 274 din 23 septembrie 1996

2003 – prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM
2004 – gradul superior de calificare a judecătorului, Decret nr. 1715-III 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 73/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosarele examinate de către judecătoarea Vieru Tatiana au fost obiect de examinare la Curtea Europeană (cauza Brantom International S.R.L. c. Moldovei, cauza Dragostea Copiilor-Petrovschi-Nagomii).

Conform Hotărârii nr. 103/9 din 08 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de către judecătoarea Vieru Tatiana nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, șase hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Vieru Tatiana, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Brantom International S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 10/02/2015, cererea nr. 42572/09, violarea art. 6 §1 CEDO, art. 1 Protocol Nr.1 CEDO – casarea arbitrară a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;
Dragostea Copiilor-Petrovschi-Nagornii, hotărârea din 10/06/2014, cererea nr. 25575/08, Satisfacţie echitabilă - hotărârea principală din 13/09/2011;
TARA si POIATĂ c. Moldovei, hotărârea din 16/10/2007, cererea nr. 36305/03, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
FLUX nr. 4 c. Moldovei, hotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 17294/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
GUJA c. Moldovei, hotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 14277/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 109/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului VIERU Tatiana pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ.

Potrivit Hotărârii nr. 73/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 103/9 din 08 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Decan al autorității Judecătorești”.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 239/12 din 08 mai 2018, se deleagă vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, la Vilnius, Lituania, în perioada 27–30 mai 2018, pentru participare la cea de-a VIII-a Conferință a președinților de instanțe judecătorești din Europa Centrală și de Est.

Prin Hotărârea CSM nr. 733/32 din 07 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Tatiana Vieru și Oleg Sternioală, pentru participare la forumul Republica Moldova – România în domeniul justiţiei, care va avea loc în perioada 22 – 25 noiembrie 2017 la Bucureşti, România.

Potrivit Hotărârii nr. 588/26 din 05 septembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea doamnei Tatiana Vieru, judecător și președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție și a domnului Oleg Sternioală, judecător la Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, pentru participare la forumul internațional de cooperare judiciară „Drumul mătăsii (Silk Road)”, care va avea loc în perioada 23-30 septembrie 2017.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 73/6 din 30 septembrie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, două dosarele examinate de către judecătoarea Vieru Tatiana au fost obiect de examinare la Curtea Europeană (cauza Brantom International S.R.L. c. Moldovei, cauza Dragostea Copiilor-Petrovschi-Nagomii).

Conform Hotărârii nr. 103/9 din 08 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, dosarele examinate de către judecătoarea Vieru Tatiana nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, șase hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Vieru Tatiana, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Savotchko c. Moldoveihotărârea din 28/03/2017, cererea nr. 33074/04, violarea art. 8 CEDO - divulgarea descifrărilor telefonice a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și a corespondenței;
Brantom International S.R.L. c. Moldovei, hotărârea din 10/02/2015, cererea nr. 42572/09, violarea art. 6 §1 CEDO, art. 1 Protocol Nr.1 CEDO – casarea arbitrară a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile;
Dragostea Copiilor-Petrovschi-Nagornii, hotărârea din 10/06/2014, cererea nr. 25575/08, Satisfacţie echitabilă - hotărârea principală din 13/09/2011;
TARA si POIATĂ c. Moldovei, hotărârea din 16/10/2007, cererea nr. 36305/03, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
FLUX nr. 4 c. Moldovei, hotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 17294/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare);
GUJA c. Moldovei, hotărârea din 12.02.2008, cererea nr. 14277/04, violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit Hotărârii nr. 109/14 din 17 octombrie 2016, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului VIERU Tatiana pentru participare la concursul în vederea suplinirii funcţiei de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ.

Potrivit Hotărârii nr. 73/6 din 30 septembrie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 82 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 103/9 din 08 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulând un total de 86 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013 i se decernează Diploma de Onoare a Consiliului Superior a Magistraturii.

Prin Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012 i s-a conferit titlul onorific ”Decan al autorității Judecătorești”.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 239/12 din 08 mai 2018, se deleagă vicepreședintele Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, la Vilnius, Lituania, în perioada 27–30 mai 2018, pentru participare la cea de-a VIII-a Conferință a președinților de instanțe judecătorești din Europa Centrală și de Est.

Prin Hotărârea CSM nr. 733/32 din 07 noiembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Tatiana Vieru și Oleg Sternioală, pentru participare la forumul Republica Moldova – România în domeniul justiţiei, care va avea loc în perioada 22 – 25 noiembrie 2017 la Bucureşti, România.

Potrivit Hotărârii nr. 588/26 din 05 septembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a autorizat delegarea doamnei Tatiana Vieru, judecător și președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție și a domnului Oleg Sternioală, judecător la Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, pentru participare la forumul internațional de cooperare judiciară „Drumul mătăsii (Silk Road)”, care va avea loc în perioada 23-30 septembrie 2017.

 

Hotărârea nr. 549/25 din 27 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 491/23 din 06 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 239/12 din 08 mai 2018

Cauze CtEDO Vieru T.

Hotărârea CSM nr. 733/32 din 07 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 608/27 din 12 septembrie 2017

Hotărârea nr. 588/26 din 05 septembrie 2017

Hotîrârea nr. 109/14 din 17 octombrie 2016

Hotărârea nr. 73/6 din 30 septembrie 2016

Hotărârea nr. 103/9 din 8 noiembrie 2013

Hotărârea CSM nr. 728/30 din 08 octombrie 2013

Hotărârea CSM nr. 616/30 din 09 octombrie 2012

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 73/6 din 30 septembrie 2016, "de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tatiana Vieru".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 103/9 din 8 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tatiana Vieru".

Prin Hotărârea nr. 206/7 din 18 Iunie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Șarpe Ilie, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 02 martie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru.

Potrivit Hotărârii nr. 45/3 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul stagiar Codreanu Dumitru și Danu Andrei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse, privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Alexandru Negru, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi. 

Completul de Admisibiltate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 102/11 din 13 iulie 2015, a respins contestaţia depusă de Mariana Covalciuc împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 26 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Covalciuc Mariana privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Nicolae Clima, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală. Invocă petiţionara că, încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2014, a fost emisă cu încălcarea normelor legislaţiei în vigoare, deoarece, partea motivatorie a acesteia contravine dispozitivului.  

La 30 martie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Valeriu Cotiuba, care și-a expus dezacordul cu decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 august 2014 cerînd revizuirea acestor judecatoresti. Prin Hotărârea nr. 88/15 din 26 iunie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația cet. Valeriu Coțiuba privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Vascan Nina, Clim Eugeniu, Traciuc Nina și a Curții Supreme de Justiție, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală.

Prin Hotărârea nr. 79/15 din 26 iunie 2015 Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea lui Șeremen Igor privind atragerea la răspundere disciplinară a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie Clima Nicolae, Novac Svetlana, Corolevschi Ion, Sternioala Oleg, Vieru Tatiana si Poalelungi Mihai. Conform Hotărârii nr. 12/13 din 02 octombrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Igor Șeremet și a menținut hotărîrea Completului de admisibilitate nr. 79/15 din 26 iunie 2015, emisă în privinta judecătorilor Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi, Nicolae Clima, Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală și Tatiana Vieru. 

Completul de Admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 39/8 din 17 aprilie 2015 a respins contestația depusă de cet. Gîtlan Sergiu, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 04 martie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 27 februarie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Soroca Belous Vadim, Curții de Apel Bălți Galina Polivenco, Eduard Rațoi, A. Galbur și a Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi ca fiind neîntemeiată.

Conform Hotărârii nr. 32/5 din 03 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiulu disciplinar a respins contestațiia declarată de către Burlaca Ștefan, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 03 februarie 2015 de respingere a sesizării acestuia nr. 170 p/m din 26 ianuarie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Novac Svetlana, Tatiana Vieru, Corolevschi Ion, Sternioală Oleg, Clevadî Valentina ca find neîntemeiată. În opinia autorului sesizării judecătorii menționați au admis abateri de la prevederile normelor legale și urmează a fi sancționați în temeiul art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la satutul judecătorului (art. 22 alin. (1) lit. f 1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 în vigoare la momentul depunerii sesizării), adică pentru încălcarea normelor împerative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiulu disciplinar prin Hotărârea nr. 23/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de Oleg Nicolaev împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 103 p/m din 26 ianuarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Nicolaev Oleg privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rezina Vasile Macrinici, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi şi Oleg Sternioală.

La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost  în perioada anilor 2014 - 2015 nu a fost înregistrată nici o petiţie.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 25 petiţii, neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 73/6 din 30 septembrie 2016, "de către Colegiul disciplinar în perioada anului 2014- 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tatiana Vieru".

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 103/9 din 8 noiembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Tatiana Vieru".

Prin Hotărârea nr. 206/7 din 18 Iunie 2018, Completul de Admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de Șarpe Ilie, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 02 martie 2018, adoptată în urma examinării sesizării depuse de dânsul cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru.

Potrivit Hotărârii nr. 45/3 din 12 februarie 2016, Completul de admisibilitate nr.1 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de avocatul stagiar Codreanu Dumitru și Danu Andrei împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 august 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse, privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Alexandru Negru, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi. 

Completul de Admisibiltate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 102/11 din 13 iulie 2015, a respins contestaţia depusă de Mariana Covalciuc împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 26 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Covalciuc Mariana privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iulia Sîrcu, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Nicolae Clima, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală. Invocă petiţionara că, încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2014, a fost emisă cu încălcarea normelor legislaţiei în vigoare, deoarece, partea motivatorie a acesteia contravine dispozitivului.  

La 30 martie 2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea cet. Valeriu Cotiuba, care și-a expus dezacordul cu decizia Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 august 2014 cerînd revizuirea acestor judecatoresti. Prin Hotărârea nr. 88/15 din 26 iunie 2015, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestația cet. Valeriu Coțiuba privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Vascan Nina, Clim Eugeniu, Traciuc Nina și a Curții Supreme de Justiție, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală.

Prin Hotărârea nr. 79/15 din 26 iunie 2015 Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins sesizarea lui Șeremen Igor privind atragerea la răspundere disciplinară a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie Clima Nicolae, Novac Svetlana, Corolevschi Ion, Sternioala Oleg, Vieru Tatiana si Poalelungi Mihai. Conform Hotărârii nr. 12/13 din 02 octombrie 2015, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de avocatul Igor Șeremet și a menținut hotărîrea Completului de admisibilitate nr. 79/15 din 26 iunie 2015, emisă în privinta judecătorilor Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi, Nicolae Clima, Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală și Tatiana Vieru. 

Completul de Admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar prin Hotărârea nr. 39/8 din 17 aprilie 2015 a respins contestația depusă de cet. Gîtlan Sergiu, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 04 martie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 27 februarie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Soroca Belous Vadim, Curții de Apel Bălți Galina Polivenco, Eduard Rațoi, A. Galbur și a Curții Supreme de Justiție Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi ca fiind neîntemeiată.

Conform Hotărârii nr. 32/5 din 03 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiulu disciplinar a respins contestațiia declarată de către Burlaca Ștefan, împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 03 februarie 2015 de respingere a sesizării acestuia nr. 170 p/m din 26 ianuarie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Novac Svetlana, Tatiana Vieru, Corolevschi Ion, Sternioală Oleg, Clevadî Valentina ca find neîntemeiată. În opinia autorului sesizării judecătorii menționați au admis abateri de la prevederile normelor legale și urmează a fi sancționați în temeiul art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la satutul judecătorului (art. 22 alin. (1) lit. f 1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 în vigoare la momentul depunerii sesizării), adică pentru încălcarea normelor împerative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiulu disciplinar prin Hotărârea nr. 23/4 din 30 martie 2015 a respins contestaţia depusă de Oleg Nicolaev împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 103 p/m din 26 ianuarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Nicolaev Oleg privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Rezina Vasile Macrinici, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi şi Oleg Sternioală.

La data de 24 mai 2013, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judecătorilor CSJ Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina cu acuzarea de comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art.21, 22 alin.1, lit. a), f1) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 21/7 din 14 iunie 2013 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar nr. 21/7 din 14 iunie 2013.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost  în perioada anilor 2014 - 2015 nu a fost înregistrată nici o petiţie.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 25 petiţii, neîntemeiate.

 

Hotărârea nr. 206/7 din 18 Iunie 2018

Hotărârea nr. 21/17 din 14 iunie 2013

Hotărârea nr. 121/3 din 28 ianuarie 2014

Hotărârea nr. 39/8 din 17 aprilie 2015

Hotărârea nr. 32/5 din 03 aprilie 2015

Hotărârea nr. 23/4 din 30 martie 2015

Hotărârea nr. 79/15 din 26 iunie 2015

Hotărârea nr. 102/11 din 13 iulie 2015

Hotărârea nr. 88/15 din 26 iunie 2015

Hotărârea nr. 12/13 din 02 octombrie 2015

Hotărârea nr. 45/3 din 12 februarie 2016

Știri
  • De ce s-au speriat judecătorii

    Opt judecători, dintre care cinci de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) au depus, în ultima săptămână, cereri de demisie din funcţie. Unul dintre ei s-a răzgândit, astfel că marţi, şase noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat demisiile a şapte magistraţi. Ar putea urma şi alte plecări, inclusiv din rândul angajaţilor instanţelor, care susţin că, după reforma salarială, au fost informaţi că vor primi mai puţini bani. Temerea acestora este însă negată de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care susţin că nu vor exista bugetari care să primească în 2019 mai puţini bani decât în acest an, 2018.

    Iniţial, a depus cerere pentru a pleca din sistemul judecătoresc şi magistrata Victoria Sanduţa, de la Judecătoria Chişinău, însă aceasta şi-a retras-o în dimineaţa şedinţei Consiliului.

    Cine sunt judecătorii care au demisionat

    Opt judecători, dintre care cinci de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) au depus, în ultima săptămână, cereri de demisie din funcţie. Unul dintre ei s-a răzgândit, astfel că marţi, şase noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat demisiile a şapte magistraţi. Ar putea urma şi alte plecări, inclusiv din rândul angajaţilor instanţelor, care susţin că, după reforma salarială, au fost informaţi că vor primi mai puţini bani. Temerea acestora este însă negată de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care susţin că nu vor exista bugetari care să primească în 2019 mai puţini bani decât în acest an, 2018.

    Iniţial, a depus cerere pentru a pleca din sistemul judecătoresc şi magistrata Victoria Sanduţa, de la Judecătoria Chişinău, însă aceasta şi-a retras-o în dimineaţa şedinţei Consiliului.

    Cine sunt judecătorii care au demisionat

    Au demisionat însă alţi doi judecători din prima instanţă, Valentina Criucicova, cea care deţinea, din anul 2015, funcţia de preşedintă a Judecătoriei Călăraşi, şi Ion Cojocari, magistrat la Judecătoria Comrat din luna decembrie 2017. Cojocari a mai avut o tentativă de a pleca din sistem în luna iulie, însă atunci s-a răzgândit.

    Cei cinci judecători de la CSJ care au depus cereri de demisie, acceptate de CSM, au în spate decenii de activitate în sistemul judecătoresc. Tatiana Vieru, de exemplu, era vicepreşedinta CSJ, numită în această funcţie în luna decembrie 2016. Vieru era însă judecătoare din anul 1982, fiind numită la CSJ în anul 2003. Conform unor calcule efectuate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), aceasta urma să atingă vârsta de pensionare în 2019. Şi colegul ei, Valeriu Doagă, în vârstă de 64 de ani, care activa în sistemul judecătoresc din anul 1984, urma să plece la pensie anul viitor, la fel ca Iulia Sârcu, judecătoare din anul 1991. În 2020 urma să plece la pensie Dumitru Visternicean, un alt magistrat căruia CSM i-a acceptat cererea de demisie din funcţie. Visternicean era judecător din 1982, iar la CSJ activa din 1999, cu mai multe pauze în care a fost detaşat la CSM. Elena Covalenco, a cincea judecătoare de la CSJ care şi-a anunţat plecarea din sistem urma să atingă vârsta de pensionare mai târziu, în 2023. Ea activa în funcţie din 1996, iar la CSJ era din 2008.

    Micu: „La CSJ, un judecător va primi mai puţin cu vreo 3 mii şi ceva de lei pe lună”

    Dacă în cazul celor doi judecători din prima instanţă motivele plecării din sistemul judecătoresc nu sunt clare, plecarea celor cinci magistraţi din cadrul instanţei supreme este legată de noul proiect al sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Magistraţii consideră că modificările în legislaţie dăunează sistemului judecătoresc şi reprezintă o imixtiune în activitatea acestuia. Victor Micu, preşedintele CSM, crede că, exodul ar putea continua, iar acesta se va răsfrânge şi asupra angajaţilor instanţelor, care, la fel, ar urma să aibă venituri mai mici, conform calculelor pe care le-au făcut.â

    „În mare parte, plecările din sistem sunt legate de noua lege a salarizării. Calculele sunt una, dar noi nu suntem de acord şi cu modul în care va fi calculată salarizarea şi pensia judecătorilor. Se încalcă independenţa judecătorilor şi procurorilor. Acum, în lege scrie că salariul nostru depinde de salariul mediu pe economie pe anul precedent. Este stabilit asta în lege. Totul este previzibil. Acum, în tot anul, acest salariu mediu va fi stabilit de Parlament, prin Legea bugetului, la propunerea Guvernului, în dependenţă de situaţia economică. Considerăm, la CSM, că Executivul va putea stabili valori de referinţă mai mici sau mai mari. Dar, aşa, sistemul judecătoresc va depinde de puterea executivă şi legislativă”, consideră Victor Micu, preşedintele CSM. „Dar, se micşorează şi salariul cu mult. Cu cât mai mare e instanţa în grad, cu atât se va scădea salariul. La CSJ, un judecător o să primească mai puţin cu vreo 3 mii şi ceva de lei pe lună, după cum am calculat. Se vorbeşte că ar putea pleca şi alţii. Cred că cei care au 1-2 ani până la pensie, cam toţi au tendinţa să plece, că ei pleacă acum cu garanţiile care sunt la moment”, precizează Micu.

    „Cu 4 mii de lei, pot să lucrez într-un magazin şi să nu am atât de multe bătăi de cap”

    Preşedintele CSM susţine că, din informaţiile pe care le are, şi angajaţii instanţelor, în frunte cu grefierii şi asistenţii judiciari ar putea avea venituri mai mici. „Noi ne-am aşteptat ca la grefieri, asistenţi, salariul să fie majorat. Dar, dacă calculezi per anual cât primea un grefier şi asistent până acum, având în vedere că la concediu i se achita şi un ajutor material, se primeşte că el avea venituri mai mari pe an decât va avea acum. Acum, pe foaie salariul va fi mai mare, dar, per anual, ei vor avea un venit mai mic. Noi acum, doar în Chişinău, avem vacante peste 180 de funcţii de asistenţi şi grefieri. Nimeni nu doreşte să acceadă în aşa funcţii, fiindcă e mic salariul şi e mult de lucru. Mă sună preşedinţi de instanţă şi îmi zic că vor să plece mulţi”, susţine Victor Micu.

    Temerile sale sunt susţinute şi de o angajată a unei Curţi de Apel din R. Moldova. „3500 de lei primim lunar. Acum, plus la asta, la diverse sărbători, suntem remuneraţi cu premii băneşti. Respectiv, ajungem la un venit lunar de 5-6 mii de lei. În baza legii noi, noi o să avem salariu mai mare, de 4500 de lei, de exemplu, dar timp de un an, noi vom putea primi premiu doar o dată, în valoare de 1900 de lei. Nu mai mult. Respectiv, anual, dacă noi avem acum vreo 35-40 de mii de lei, după modificările la lege, vom avea cu 10-15 mii de lei mai puţin. Mai mulți colegi de-ai mei vor să plece. Cu 4 mii de lei eu pot să lucrez într-un magazin şi să nu am atât de multe bătăi de cap”, susţine angajata instanţei, care a cerut să nu-i divulgăm identitatea.

    D. Visternicean: „Se simte că nu e nevoie de noi, cei care au capacitate de a lucra”

    „Cu vreo doi-trei ani în urmă, când tot s-a implicat Parlamentul în sistemul de salarizare al judecătorilor, ce, nu au plecat oamenii? Noi suntem cei care, în timpul apropiat, atingem vârsta de pensionare, aşa că, ori aşa, ori altfel, tot plecăm. Dar, eu nu pot să neg că decizia mea are legătură cu atitudinea care vine din partea autorităţilor executive şi legislative faţă de sistemul judecătoresc, ce ţine de proiectul de lege privind salarizarea unică”, susţine Dumitru Visternicean, judecător la CSJ. „În al doilea rând, motivul pentru care plec e că am lucrat în sistem o sumedenie de ani şi am făcut multe pentru sistemul judecătoresc. Aş fi putut face şi altele, dar se simte că nu e nevoie de noi, cei care au capacitate de a lucra, nu e nevoie de profesionalismul nostru”, consideră magistratul.

    Fost preşedinte al CSM, Dumitru Visternicean consideră că modificările propuse de Executiv atentează „grav la independenţa sistemului judecătoresc”. „Eu am înţeles că pe judecători nimeni nu-i iubeşte. Doar când au nevoie, aleargă şi se pun în genunchi la ei. Noi trebuie să avem o garanţie permanentă că, indiferent de culoarea politică de sus, noi putem activa independent. Legea care e acum e în concordanţă cu cerinţele internaţionale, dacă noi vrem să ne ducem în Europa. Doar în ţări post-sovietice, judecătorii depind de alte puteri. De ce noi trebuie să fim la cheremul cuiva? Noi nu negăm faptul că şi la ceilalţi trebuie să le fie ridicat salariul. Noi vrem ca toţi să primească salariu mare, corect, după munca pe care o depune. Dar Ministerul Finanţelor nu a luat în calcul şi salariile angajaţilor instanţelor judecătoreşti… Noi nu vrem mai mult decât ni se cuvine. În toate ţările civilizate, munca intelectuală e cea mai plătită, dar la noi, e cea mai puţin plătită”, crede judecătorul.

    Şi alţi doi judecători de la CSJ care au plecat din sistem au declarat pentru portalul anticoruptie.md că modificările la legea privind salarizarea se regăsesc printre motivele pentru care aceştia au decis să plece din sistem. „Legislatorul, în loc să încurajeze magistraţii, să îi motiveze prin salarii, reduce ceea ce am obţinut până acum. Reduce fără a ţine cont de normele internaţionale. Nimeni nu ţine cont de volumul de lucru pe care îl are un judecător, de atmosfera stresantă. Ce fel de justiţie poate să facă un judecător desculţ şi flămând?”, a declarat magistrata Iulia Sârcu, pentru anticoruptie.md

    Chicu: „Nu este adevărat”

    De partea cealaltă, Ion Chicu, secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, susţine că temerile judecătorilor şi ale celorlalţi angajaţi din sistemul de drept nu sunt argumentate. „Nu este adevărat (că vor primi salarii mai mici). Ei nu au calculat corect. Problema nu e în valoarea absolută a salariului. Ei nu sunt de acord să eliminăm corelarea dintre indexarea anuală a salariilor lor şi evoluţia salariului mediu pe economie. În 2018, faţă de 2017, salariul mediu pe economie a crescut cu 13,3-13,4%, doar în prima jumătate. Asta înseamnă că în 2019, automat, trebuia să crească salariul de 30 de mii al unor judecători cu 13,3%. Asta se întâmpla automat, fără a face vreo modificare, fără ca noi să ne gândim de unde să luăm bani. Noi însă nu putem continua aşa”, menţionează funcţionarul.

    „Ei nu pierd pe partea de calcul. În lege o să fie o valoare minimă de referinţă care le va asigura nivelul veniturilor din anul 2018. Deci, ei nu pierd bani, sunt speculaţii. Ei vor ca, în fiecare an, indiferent de ce se întâmplă în ţară şi în lume, să li se indexeze salariul pe măsura salariului mediu pe economie. E o legătură nelogică, lobată anterior de cineva într-un mod foarte iresponsabil. Nu este adevărat că şi angajaţii din sistemul judecătoresc vor primi mai puţini bani decât în 2018. Noi, când am calculat, ne-am raportat la veniturile care au fost în 2018, inclusiv ajutorul material, primele. Iată de la suma asta noi calculăm cum vor evolua salariile în 2019. Sunt speculaţii când zic că vor pierde bani. Sau nu calculează corect. Puteţi scrie sigur că nimeni nu o să primească salarii mai mici decât în 2018”, promite Chicu.

    „Unii au reuşit, cândva, să lobeze, cumva, prin cineva, dar pedagogii, de exemplu, nu au reuşit”

    „Noi vrem să unificăm sistemul de salarizare în sectorul public, fie educaţie, fie justiţie, noi vrem ca toţi să fie într-un sistem, pentru ca atunci când majorăm la cineva, asta să se întâmple la toţi. Acum însă ce avem? Avem 3 legi diferite, iar când poţi majorezi la unul, altă dată, la altul. Asta nu-i corect. De asta avem şi discrepanţa asta mare, cu cineva care are salariu de 30 de mii şi altul de 3 mii. Unii au reuşit, cândva, să lobeze, cumva, prin cineva, dar pedagogii, de exemplu, nu au reuşit. Noi nu mai vrem să fie sistemul respectiv”, precizează Ion Chicu.

    Noul sistem de salarizare pentru bugetari ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2018. Proiectul de lege anunţat la 23 octombrie, de liderul democrat, Vlad Plahotniuc, a fost prezentat ulterior într-o conferinţă de presă de către premierul R. Moldova, Pavel Filip, şi ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. Proiectul nu a fost încă aprobat de Guvern şi votat de Parlament. CSM a avizat negativ proiectul de lege propus de Ministerul Finanţelor.

    Noi nu ne temem de legi noi, fiindcă nu avem competențe de a ne teme de legile care țin de competența Parlamentului. Noi avem rezerve și avem dreptul de a obiecta la calitatea legilor care sunt adoptate și care ne vizează. E o diferență foarte mare. Noi nu ne-am speriat de nicio lege. Dacă legea e clară, previzibilă, într-un stat de drept, fără doar și poate, ea va fi acceptată. Dar, atunci când pe deasupra se pune un praf care ascunde esența conținutului, atunci desigur că legea urmează să fie discutată. Pe deasupra, ea pare o lege bună și cum zice dl prim-ministru, că decalajul ăsta de salarii, de la 33 la 1 se va micșora, da… Dar arată-mi tu un stat unde  oamenii au diferite funcții, dar au aceleași salarii. Cred că această lege este o tentativă de a atenta la independența justiției”, crede Dumitru Visternicean.

     

    „Noi nu ne temem de adoptarea unor noi legi. Dar noi ne rezervăm dreptul de a ne expune vizavi de conținutul ei, de calitatea legilor, care ne ating și pe noi, în anumite condiții”,  precizează magistratul. „Acum, noi suntem vinovați că nu suntem de acord cu noua lege, deși anterior, tot politicienii au votat legea care este acum în vigoare. De ce acum cei care au adoptat anterior legea care e acum în vigoare n-au ieșit să spună că au greșit, că au fost omisiuni?” punctează Visternicean.

    „Noi ne-am așteptat să fie mărite salariile la cei care contribuie și asistă la înfăptuirea justiției, la grefieri, asistenți, fără a fi atinse salariile judecătorilor. Statul, în asemenea situații, nu rezolvă întrebarea de mărire a salariilor, care e obligațiunea lui, dar din contul altuia. Așa cum a făcut și cu altceva. Au pus pe umerii oamenilor și alte acțiuni care trebuia să le facă statul. Noi nu ne temem, dar ținem ca legea să fie clară, previzibilă și să țină cont de interesele tuturor. Dacă pe unii îi ridicăm din contul altora, asta nu-i stat de drept”, crede Dumitru Visternicean, unul din cei cinci judecători de la CSJ care au depus cerere de demisie din funcție. 
    Sursa: zdg.md

  • ”Exodul” de la CSJ se amână? Doi din cei cinci judecători, care au demisionat, și-au retras cererile

    Doi din cei cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), cererile de demisie ale cărora au fost admise săptămâna trecută de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), s-au răzgândit și și-au retras cererile.

    Anunțul a fost făcut astăzi în plenul Parlamentului, în cadrul examinării proiectului de hotărâre privind eliberarea din funcție a unor judecători ai Curții Supreme de Justiție. Demersul privind retragerea a două cereri de demisie a fost înaintat Legislativului de CSM.

    Doi din cei cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), cererile de demisie ale cărora au fost admise săptămâna trecută de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), s-au răzgândit și și-au retras cererile.

    Anunțul a fost făcut astăzi în plenul Parlamentului, în cadrul examinării proiectului de hotărâre privind eliberarea din funcție a unor judecători ai Curții Supreme de Justiție. Demersul privind retragerea a două cereri de demisie a fost înaintat Legislativului de CSM.

    Cei doi judecători care și-au retras cererile sunt Tatiana Vieru și Valeriu Doagă.

    Totodată, cererile de demisie ale judecătorilor Dumitru Visterniceanu, Iulia Sîrcu și Elena Covalenco au fost menținute.

    Ultimele demisii din sistemul judecătoresc au loc în contextul aprobării noilor reguli de salarizare a angajaților din sistemul judecătoresc. Magistrații sunt nemulțumi de noua formulă propusă de autoritățile, iar la ultimele ședințe ale CSM au fost aprobate mai multe cereri de demisii ale magistraților de la instanțele de toate nivelele.
    Sursa: bizlaw.md

  • Demisii în serie în sistemul judiciar. Cine sunt magistrații care vor să plece

    Șase judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie analizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de marți, 6 noiembrie. Printre judecătorii care vor să părăsească sistemul se numără patru magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Dumitru Visternicean, Tatiana Vieru, Iulia Sîrcu și Valeriu Doagă. În afară de aceștia și-au anunțat demisia doi judecători de la instanțele de fond – Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău și Ion Cojocari de la Judecătoria Comrat.

    Experții susțin că demisia în serie a judecătorilor are legătură cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Avizarea acestuia va fi de asemenea pusă în discuție în cadrul ședinței de astăzi.

    Șase judecători au decis să plece din sistem. Cererile lor de demisie urmează să fie analizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de marți, 6 noiembrie. Printre judecătorii care vor să părăsească sistemul se numără patru magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ): Dumitru Visternicean, Tatiana Vieru, Iulia Sîrcu și Valeriu Doagă. În afară de aceștia și-au anunțat demisia doi judecători de la instanțele de fond – Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău și Ion Cojocari de la Judecătoria Comrat.

    Experții susțin că demisia în serie a judecătorilor are legătură cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Avizarea acestuia va fi de asemenea pusă în discuție în cadrul ședinței de astăzi.

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în cazul demisiilor magistraților e vorba de pragmatism. „E o chestie ciclică. De fiecare dată când se modifică condițiile de salarizare sau de pensionare, asistăm la valuri de demisii. S-ar putea ca unii judecători să piardă unele beneficii pecuniare și asta i-a motivat să plece. E supoziția mea, dar cred că se confirmă și prin experiențele mai vechi”, susține experta.

    Ionița atenționează că demisiile în serie vor avea impact în timp. „O bună parte din cei care și-au anunțat demisia sunt din garda veche a sistemului și sunt judecători buni, cu experiență și bună reputație printre colegi. Sper că nu vor fi demisii în lanț, dar în același timp schimbarea corpului de judecători la CSJ trebuie să fie una calitativă, să vină persoane integre și profesioniste.” 

    Patru din cei șase magistrați care au semnat cereri de demisie, cei care activează la CSJ, mai aveau un an sau doi până la pensie.

    Judecătoarea Tatiana Vieru a fost propusă Parlamentului pentru numire în funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție pe un termen de patru ani, la sfârșitul lunii decembrie 2016. Ea a fost implicată în luarea unor decizii controversate. Anticoruptie.md a scris despre faptul că Tatiana Vieru este una dintre judecătoarele din Republica Moldova în privința căreia au fost depuse mai multe sesizări la CSM. Vieru se regăsește printre cei șapte judecători care au judecat dosarul Registru, obligând întreprinderea de stat să îi achite despăgubiri de 7,8 milioane de dolari unei companii dubioase, Intercomsoft LTD.

    În 2013, ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim, a cerut cercetarea disciplinară a magistraților pentru implicare în dosarul Registru. Judecătorilor li se imputau grave ilegalități admise la examinarea dosarului menționat, precum încălcarea normelor materiale.

    De asemenea, Tatiana Vieru a fost președintă a completului de judecată care a examinat dosarul referendumului, dând câștig de cauză Comisiei Electorale Centrale, care a respins solicitarea a peste 400 de mii de cetățeni care au semnat pentru organizarea unui plebiscit în vederea modificării procedurii de alegere a șefului statului. În 2016, Tatiana Vieru a condus completul de judecată care a examinat dosarul diasporei, care a contestat încălcarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din această toamnă. 

    Dumitru Visternicean, membru al CSM, este cunoscut pentru opinii separate în cazuri de rezonanță. În octombrie 2016 el a fost singurul magistrat care s-a pronunțat împotriva eliberării acordului de către CSM pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința mai multor judecători bănuiți că ar fi fost implicați în „Spălătoria rusească”. 

    „Art. 307 din Codul Penal stabilește componența de infracțiune «pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri contrare legii». Dispoziția alin. (1) este: «Pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe decizii sau încheieri contrar legii». Judecătorii vizați în sesizare sunt bănuiți de «pronunțarea unei hotărâri contrar legii». Niciunul dintre ei nu a «pronunțat» o hotărâre.”

    „Toți au eliberat ordonanțe judecătorești în conformitate cu procedura în ordonanță. Iar ordonanța judecătorească nu este obiectul material al componentei de infracțiune prevăzută de art. 307 Cod Penal”, a argumentat Visternicean. 

    Tot el este unul dintre membrii CSM care a avut o opinie separată în iunie 2015, atunci când colegii săi au hotărât casarea deciziei Colegiului Disciplinar de a-i aplica mustrare magistratului Ion Druţă.

    Iulia Sîrcu se număra printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunci, Corneliu Gurin. 

    Cazul Aroma Floris îşi are rădăcinile în 2010, când completul de judecătă din care făceau parte Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă pe seama bugetului de stat.

    Valeriu Doagă se numără printre judecătorii acționați în judecată de Ministerul Justiției în februarie 2016 pentru a achita 111.000 de lei în folosul Ministerului Finanțelor. La 18 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a pus punct procesului de judecată, dându-le dreptate judecătorilor. În motivarea deciziei CSJ se precizează că „argumentele invocate în cererea de recurs de Ministerul Justiției sunt similare argumentelor invocate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare”.

    Ion Cojocari a fost numit în funcția de judecător la sfârșitul lui 2017. Deși lucrează de mai puțin de un an, este pentru a doua oară când vrea să iasă din sistem. În vara anului curent, judecătorul de la Comrat a mai depus o cerere de demisie, examinarea acesteia în ședința CSM din 3 iulie însă a fost amânată.

    Victoria Sanduța a devenit judecătoare acum un an și jumătate, la 21 martie 2017.

    La sfârșitul lui 2016 zeci de magistrați au renunțat la funcțiile lor. Unii dintre ei susțineau că au luat această decizie în urma ultimelor modificări legislative prin care pensiile judecătorilor ar urma să se micșoreze considerabil, fiindu-le majorată și vârsta de pensionare. La începutul lui decembrie 2016 Consiliul a emis un aviz negativ la proiectul de lege privind reformarea sistemului de pensionare. 

    Atunci Dumitru Visternicean a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că starea de lucruri în comunitatea judecătorilor este critică. „Rezerva de candidați la funcția de judecător este insuficientă, nu ajung oameni. Observați că pleacă persoane din primele instanțe, din curțile de apel și din Curtea Supremă de Justiție. Completarea locurilor vacante la instanțele ierarhic superioare este mai serioasă, mai complicată”, a explicat Visternicean.

    Întrebat dacă și el ar urma să se retragă din sistem, judecătorul ne-a spus că nu exclude o astfel de posibilitate: „Dacă se face o ruptură bruscă, nu știu dacă stă cineva și analizează care ar putea fi consecințele. Noi vorbim despre calitatea actului de justiție, de reforme, dar atunci când persoanele care lucrează sunt ținute într-o stare de stres și suspans, rezultatul va fi pe măsură”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine va exercita funcția de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție?

    Judecătoarea Tatiana Vieru va exercita funcția de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce Mihai Poalelungi a demisionat. Tatiana Vieru va deține interimatul până la desfășurarea concursului prevăzut de lege pentru alegea noul președinte al Curții, care de altfel va fi anunțat săptămâna viitoare.

    Potrivit Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție, în absența președintelui, atribuțiile acestuia sunt exercitate de către vicepreședintele cu cea mai mare vechime în muncă la CSJ.

    Judecătoarea Tatiana Vieru va exercita funcția de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce Mihai Poalelungi a demisionat. Tatiana Vieru va deține interimatul până la desfășurarea concursului prevăzut de lege pentru alegea noul președinte al Curții, care de altfel va fi anunțat săptămâna viitoare.

    Potrivit Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție, în absența președintelui, atribuțiile acestuia sunt exercitate de către vicepreședintele cu cea mai mare vechime în muncă la CSJ.

    Tatiana Vieru este judecător la Curtea Supremă de Justiție din anul 2003, iar din 2016 a fost numită în funcția de vicepreședinte al Curții, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pe un termen de patru ani.

    Mihai Poalelungi a depus astăzi jurământul în fața Parlamentului Republicii Moldova pentru ocuparea funcției de judecător constituțional. De asemenea, acesta a fost ales, pentru un mandat de trei ani, președinte al Curții Constituționale.
    Sursa: bizlaw.md

  • CV-ul și averea noului președinte interimar al CSJ

    Tatiana Vieru, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) și preşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ este noul președinte interimar al instanței supreme, după ce Mihai Poalelungi a depus jurământul prin care a devenit judecător, iar la scurt timop, președinte al Curții Constituționale.  Vieru activează la CSJ din 2003. Potrivit unui comunicat de presă emis de CSJ, confirm legii, „în absența Președintelui Curții Supreme de Justiție, atribuțiile acestuia le exercită vicepreședintele cu cea mai mare vechime în muncă la CSJ. În același comunicat se precizează că Tatiana Vieru va exercita funcția de Președinte interimar al CSJ până la desfășurarea concursului prevăzut de lege pentru noul Președinte al Curții.

    Tatiana Vieru, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) și preşedinta Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ este noul președinte interimar al instanței supreme, după ce Mihai Poalelungi a depus jurământul prin care a devenit judecător, iar la scurt timop, președinte al Curții Constituționale.  Vieru activează la CSJ din 2003. Potrivit unui comunicat de presă emis de CSJ, confirm legii, „în absența Președintelui Curții Supreme de Justiție, atribuțiile acestuia le exercită vicepreședintele cu cea mai mare vechime în muncă la CSJ. În același comunicat se precizează că Tatiana Vieru va exercita funcția de Președinte interimar al CSJ până la desfășurarea concursului prevăzut de lege pentru noul Președinte al Curții.

    Conform cv-ului magistratei de pe site-ul CSJ, Vieru are 64 de ani. Și-a început activitatea în justiție în 1971, în calitate de grefier la Judecătoria Soroca. În 1982 a fost aleasă judecătoare la Judecătoria Botanica,în 1996 a fost promovată la Curtea de Apel a R. Moldova, iar din 2003, la CSJ. Tatiana VIERU a fost numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pe un termen de 4 ani în 2016.

    Tatiana Vieru a ridicat în 2016 un salariu de 249,9 mii de lei, dar și o pensie de 162 de mii de lei. Magistrata mai declară o vilă la Dubăsari, dar și două apartamente în Chișinău, unul primit drept moștenire, iar altul, cumpărat în 1996. Noua șefă de la CSJ conduce o Toyota Avensis, fabricată în 2003 și dobândită în 2006.

    Sursa: zdg.md

  • Judecătoare implicată la luarea unor decizii controversate, propusă la funcția de vicepreședintă a CSJ

    Judecătoarea Tatiana Vieru a fost propusă Parlamentului pentru numire în funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, pe un termen de patru ani. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 20 decembrie, după ce postul a rămas vacant acum doi ani. Vieru a fost singura participantă la concurs. Ea ar urma să conducă și Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ. Totodată, la funcția de vicepreședinte al Colegiului a fost propusă magistrata Valentina Clevadî. Ambele judecătoare au fost implicate anterior la luarea unor decizii controversate. 

    Judecătoarea Tatiana Vieru a fost propusă Parlamentului pentru numire în funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, pe un termen de patru ani. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 20 decembrie, după ce postul a rămas vacant acum doi ani. Vieru a fost singura participantă la concurs. Ea ar urma să conducă și Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ. Totodată, la funcția de vicepreședinte al Colegiului a fost propusă magistrata Valentina Clevadî. Ambele judecătoare au fost implicate anterior la luarea unor decizii controversate. 

    Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Tatiana Vieru este una dintre judecătoarele din Republica Moldova în privința căreia au fost depuse mai multe sesizări la CSM. Anul trecut, ea a fost vizată în 27 de sesizări, dar 24 dintre acestea au fost respinse.Tatiana Vieru se regăsește printre cei șapte judecători care au judecat dosarul Registru, obligând întreprinderea de stat să îi achite despăgubiri de 7,8 milioane de dolari unei companii dubioase, Intercomsoft LTD. În 2013, ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim, a cerut cercetarea disciplinară a magistraților pentru implicare în dosarul Registru. În calitate sa de membru al CSM, ministrul a constatat că atât decizia instanței de apel, cât și a celei de recurs în dosarul Registru versus Intercomsoft LTD sunt emise cu încălcarea gravă a normelor de drept procesual și material. Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie: Svetlana Filincova, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Judecătorilor li se imputau grave ilegalități admise la examinarea dosarului menționat, precum încălcarea normelor materiale.

    De asemenea, Tatiana Vieru a fost președintă a completului de judecată care a examint dosarul referendumului, dând câștigit de cauză Comisiei Electorale Centrale care a respins solicitarea a peste 400 de mii de cetățeni care au semnat pentru organizarea unui plebiscit în vederea modificării procedurii de alegere a șefului statului. Recent, Tatiana Vieru a condus completul de judecată care a examinat dosarul diasporei, care a contestat în judecată încălcarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din această toamnă. 

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Tatiana Vieru au fost obiect de examinare la CEDO, în trei din aceste cazuri, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea libertății de exprimare.

    Pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ a candidat Valentina Clevadî, cunoscută în special opinie publice pentru dosarul „Aroma-floris”. Magistrata a făcut parte din completul de judecată care, pe 19 februarie 2014, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat o decizie a Curții de Apel Chişinău, obligând statul să îi achite unui avocat, care înaintase pretenții față de de o firmă letonă, 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material. Ulterior tot CSJ a anulat această hotărâre.  La fel ca și Tatiana Vieru, Clevadî a participat la examinarea dosarelor „Referendum” și „Diaspora”.

    Presa a scris anterior și despre casa magistratei. Potrivit Ziarului de Gardă, în 2003, pe când judeca la Curtea de Apel Chișinău, magistrata și soțul său, Vasile, și-au finisat construcția casei cu o suprafață de 238 de metri pătrați din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău. Valentina Clevadî se regăsește și printre judecătorii care au examinat dosare ajunse la CEDO și pentru care Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Magistrați implicați în dosare scandaloase candidează pentru funcții de conducere la CSJ

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să organizeze marți, 20 decembrie, concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Singurul candidat pentru acest post, rămas vacant de aproape doi ani, este judecătoarea Tatiana Vieru. Dacă va fi aleasă în funcție, magistrata va conduce și Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ. La funcția de vicepreședinte al Colegiului candidează Valentina Clevatî. Ambele judecătoare au fost implicate anterior în judecarea unor dosare scandaloase.

    Tatiana Vieru este una dintre judecătoarele din Republica Moldova în privința căreia au fost depuse mai multe sesizări la CSM. Anul trecut, ea a fost vizată în 27 de sesizări, dar 24 dintre acestea au fost respinse.Tatiana Vieru se regăsește printre cei șapte judecători care au judecat dosarul Registru, obligând întreprinderea de stat să îi achite despăgubiri de 7,8 milioane de dolari unei companii dubioase, Intercomsoft LTD.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să organizeze marți, 20 decembrie, concursul pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Singurul candidat pentru acest post, rămas vacant de aproape doi ani, este judecătoarea Tatiana Vieru. Dacă va fi aleasă în funcție, magistrata va conduce și Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ. La funcția de vicepreședinte al Colegiului candidează Valentina Clevatî. Ambele judecătoare au fost implicate anterior în judecarea unor dosare scandaloase.

    Tatiana Vieru este una dintre judecătoarele din Republica Moldova în privința căreia au fost depuse mai multe sesizări la CSM. Anul trecut, ea a fost vizată în 27 de sesizări, dar 24 dintre acestea au fost respinse.Tatiana Vieru se regăsește printre cei șapte judecători care au judecat dosarul Registru, obligând întreprinderea de stat să îi achite despăgubiri de 7,8 milioane de dolari unei companii dubioase, Intercomsoft LTD.

    2013, ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim, a cerut cercetarea disciplinară a magistraților pentru implicare în dosarul Registru. În calitate sa de membru al CSM, ministrul a constatat că atât decizia instanței de apel, cât și a celei de recurs în dosarul Registru versus Intercomsoft LTD sunt emise cu încălcarea gravă a normelor de drept procesual și material. Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie: Svetlana Filincova, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Judecătorilor li se imputau grave ilegalități admise la examinarea dosarului menționat, precum încălcarea normelor materiale.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Tatiana Vieru au fost obiect de examinare la CEDO, în trei din aceste cazuri, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea libertății de exprimare.

    Funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, a rămas vacantă după ce, în ianuarie 2015, judecătoarea Svetlana Filincova și-a dat demisia, în contextul unui scandal în care a fost acuzată de Victor Micu, președintele CSM, că ar fi manipulat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. De atunci, au fost organizate mai multe concursuri pentru ocuparea funcției, singurul candidat fiind fosta membră a CSM Tatiana Răducanu. Concursul a fost de fiecare dată anulat.

    Pentru funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ a candidat Valentina Clevatî, cunoscută în special opinie publice pentru dosarul „Aroma-floris”. Magistrata a făcut parte din completul de judecată care, pe 19 februarie 2014, a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental, a casat o decizie a Curții de Apel Chişinău, obligând statul să îi achite unui avocat, care înaintase pretenții față de de o firmă letonă, 4,3 milioane de lei, prejudiciu moral şi material. Ulterior tot CSJ a anulat această hotărâre.  

    Presa a scris anterior și despre casa magistratei. Potrivit Ziarului de Gardă, în 2003, pe când judeca la Curtea de Apel Chișinău, magistrata și soțul său, Vasile, și-au finisat construcția casei cu o suprafață de 238 de metri pătrați din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău. Valentina Clevatî se regăsește și printre judecătorii care au examinat dosare ajunse la CEDO și pentru care Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :

    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;

    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;

    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;

    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;

    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;

    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;

    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:

    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;

    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;

    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;

    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;

    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;

    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;

    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.

    Curtea de Apel Bălți:

    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:

    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;

    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.

    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.

    Judecătoria Râșcani

    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;

    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • 7 judecători vor fi cercetaţi disciplinar pentru implicare în dosarul „Registru”

    Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a dispus intentarea procedurii disciplinare a 7 judecători implicați în dosarul ÎS „Registru”

    Ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a dispus intentarea procedurii disciplinare a 7 judecători implicați în dosarul ÎS „Registru”

    În calitate sa de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim a constatat, că atât decizia instanței de apel cât și a celei de recurs în dosarul Întreprinderii de Stat „Registru” versus „Intercomsoft LTD” sunt emise cu încălcarea gravă a normelor de drept procesual și material. Oleg Efrim a remis materialele pentru examinare Colegiului Disciplinar de pe lângă CSM în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău: Pahapol Anatolie, Minciuna Anatolie și celor 5 din cadrul Curţii Supreme de Justiţie: Filincova Svetlana, Novac Svetlana, Vieru Tatiana, Bejenaru Iurie şi Stratulat Galina.


     

  • Несколько судьей обвиняются в грубом нарушении правовых норм

    Исполняющий обязанности министра юстиции Олег Ефрим распорядился начать дисциплинарное расследование в отношении 7 судей, имеющих отношение к делу ГП «Registru» против «Intercomsoft LTD». По словам Ефрима, решения Апелляционной палаты и вышестоящей инстанции по данному делу были приняты с грубым нарушением правовых норм.

    Исполняющий обязанности министра юстиции Олег Ефрим распорядился начать дисциплинарное расследование в отношении 7 судей, имеющих отношение к делу ГП «Registru» против «Intercomsoft LTD». По словам Ефрима, решения Апелляционной палаты и вышестоящей инстанции по данному делу были приняты с грубым нарушением правовых норм.

    Олег Ефрим направил соответствующие материалы на рассмотрение Дисциплинарной коллегии высшего совета магистратуры. Речь идет о судьях Кишиневской апелляционной палаты Анатолии Пахаполе, Анатолии Минчуна и судьях Высшей судебной палаты Светлане Филинковой, Светлане Новак, Татьяне Виеру, Юрии Беженару и Галине Стратулат.

     

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU